Geometrie

 PUNCT.DREAPTA.PLAN

Numim figura giometrica multimea formata din minimum un punct.

Punctul se noteaza cu simbolul (x) si se noteaza cu litere mari de tipar (ex: A, M, B…)

Numim figura geometrica multimea formata din minim un punct.

Puncte: -identice (confundate) A=C

-distincte (diferite) A≠B

Punctul si dreapta nu au dimensiune (nu se pot masura).

Prin doua puncte distincte (in locuri diferite) trece o singura dreapta.

Trei sau mai multe puncte distincte care apartin aceleasi drepte se numesc puncte coliniare.

Pozitia a doua drepte: Doua drepte pot fi paralele ( nu au punct comun, nu se vor intalni si au
acelasi plan) sau concurente (au punct comun) (∩=intersecteaza) sau necoplanare ( fara nici un
element) (a∩b=Ø multimea vida).

Planul nu are dimensiuni si se noteaza cu o litera greceasca: β-beta

Δ-delta

α-alfa

γ-gama
  MIJLOCUL UNUI SEGMENT. SIMETRICUL UNUI PUNCT

“M” se numeste mijlocul segmentului daca si numai daca se imparte segmental “AB” in doua
segmente de lungimi egale.

Numim segmente congruente doua segmente ambele deschise sau ambele inchise care au
lungimi egale. [AM]=[MB]

 UNGHI

Figura geometrica formata din doua semidrepte cu aceeasi origine se numeste unghi.

Originea comuna a celor doua semidrepte este varf pentru unghiul nostru. Cele 2 semidrepte
formeaza laturile unghiului. Simbolul pentru unghi este ^ sau .

Cel mai mare este unghiul format din semidrepte opuse, el se numeste unghi alungit sau cu
latura in prelungire sau unghi plin. Masura acestui unghi alungit este 180°.

Un grad este a 180 a parte dintr-un unghi alungit 1°=60`, 1`=60°, 1°=3600”. Unghiul cel mai mic
este unghiul cu laturile semidrepte identice. (AOC)unghi=0°(unghi nul)

Unghiul nul si unghiul alungit suntunghiuri impropri, celelalte unghiuri sunt unghiuri propri.

Clasificarea unghiurilor proprii:

-ascutit(este unghiul cu masura mai mica de 90°)

-obtuz(este unghiul cu masura mai mare de 90°)

-drept(este unghiul cu masura de 90°)

Doua unghiuri se numesc congruente daca au masuri egale.

Prin doua puncte distincte (in locuri diferite) trece o singura dreapta AB, AC, BC congruente 2
cate 2. Trei sau mai multe puncte distincte se numesc puncte colineare.
  PERIMETRUL

Numim perimetrul unei figure suma lungimilor tuturor laturilor.

P ABC = AB+ BC+ C A

Numim poligon linia franta inchisa.

<P>sau[P]

A=L×l

P=2L+2l

 UNGHIURI ADIACENTE. BISECTOAREA UNUI SEGMENT

Numim unghiuri adiacente care au varf comun latura comuna iar celelalte 2 laturi de o parte si
de alta a laturii commune. AOB, BOC adiacente si AOB, AOC; BOC,AOC neadiacente

Semidreapta cu origine in varful unui unghi, in interiorul unghiului care imparce in 2 unghiuri
congruente se numeste bisectoare unghiului.

 UNGHIURI OPUSE LA VARF

Numim unghiuri opuse la varf 2 unghiuri, ale caror laturi sunt perechi de semidrepte opuse.

Unghiurile opuse la varf sunt congruente.

AOBΞCOD; AOCΞBOD

 UNGHIURI IN JURUL UNUI PUNCT

Unghiuri injurul unui punct sunt un numar finit de unghiuri cu urmatoarele proprietati:

-varf comun

-oricare 2 dintre ele au interior disjunct

-suma masurilor unghiurilor este de 360°

  UNGHIURI COMPLEMENTARE9

Doua unghiuri se numesc complementare daca suma masurilor lor este 90°.

Daca 2 unghiuri sunt congruente atunci complementele lor sunt congruente.

 UNGHIURI SUPLEMENTARE

Daca unghiurile se numesc suplementare daca suma masurilor lor este 180°.

Daca doua unghiuri sunt congruente atunci (congruent= au aceasi masura) supkementele lor
sunt congruente.

 DREPTE PRALELE

Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele.

Printr-un puntc exterior unei drepte date trece o singura paralela la dreapta data.

 CRITERII DE PARALELISM
1. Daca o pereche de unghuri alterme interne sunt congruente atunci dreptele sunt
paralele.

2/3. Daca doua drepte si o secant formeaza o pereche de unghiuri alterne externe (sau
corespondente) congruente atunci dreptele sunt paralele.

4/5. Daca doua drepte intersectate de o secant formeaza o pereche de unghiuri interne
(externe) de aceasi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt paralele.

 DREPTE PERPENDICULARE

Doua drepte se numesc perpendicular daca determina un unghi drept. Daca ducem
perpendicular dintr-un punct A pe o dreapta D intersectia se numeste piciorul dintr-un punct pe
o dreapta.

Dintr-un punct exterior unei drepte date putem construe o singura perpendiculara la dreapta
data. Doua drepte perpendicular pe o a 3a dreapta sunt paralele intre ele.
  DISTANTA DE LA UN PUNCT LA O DREAPTA

Prin distanta de la un punct la o dreapta intelegem lungimea perpendicularei din punct pe o

dreapta. Numim medianele unui segment perpendiculara pe segment in mijlocul segmentului.

PROPRIETATEA MEDIANELOR: Un punct se afla pe mediana unui segment daca si numai dac
distanta de la punct la capetele segmentului sunt egale.

Cand vorbesc de simetricul unui punct fata de o dreapta, dreapta respective se numeste axa de
simetrie.

 CERCUL

Numim cerc de centru O si raza R, si scriu C(O, R), multimea tuturor punctelor care se gasesc
la egala distanta R de un punct fix O numit centru. Numim coarda segmental care uneste 2
puncte de pe cerc. Coarda cea mai mare este cea care contine centrul cercului ea se numeste
diametrul cercului (coarda care trece prin cerc). Punctul M si N se numesc puncte diametral
opuse (capetele diametrului). Ungiul la centru este unghiul cu varful in centrul cercului, iar
laturile sunt raze in cerc. Raza si tangenta la cerc sunt perpendicular in punctual de tangenta.