Geometrie VIPresentation Transcript

1. GEOMETRIE CLASA a VI-aCapitole:1. Figuri si corpuri

geometrice2. Dreapta 3. Unghiuri4. Congruenta triunghiurilor5.
Perpendicularitate6. Paralelism7. Proprietati ale triunghiurilor8.
Patrulatere .

2. FIGURI SI CORPURIGEOMETRICE .

3. INSTRUMENTE GEOMETRICE1. Rigla gradata = se

utilizeaza pentru constructia de drepte sisegmente de dreapta de
lungimi date si pentru masurarea lungimilorsegmentelor de
dreapta.2. Compas = se utilizeaza pentru constructia de cercuri si
dearcuri de cerc; de asemenea este folosit la
constructiatriunghiurilor si a unor linii importante in triunghi.3.
Echerul = este folosit pentru verificarea masurilor unorunghiuri date
dar si pentru constructia unghiurilor de 30, 45, 60,90 de grade.4.
Raportorul = este folosit pentru constructia si verificareamasurii unui
unghi dat. .

4. FIGURI GEOMETRICE Prezentare prin descriere si desen

Linia franta = este formata din reuniunea a mai multor segmente de
dreapta. Linia curba = este formata din reuniunea de arce de cerc si
de segmente de dreapta. Triunghiul = este figura geometrica
formata din trei Cercul laturi. Patrulaterul = este figura geometrica
formata din patru Unghiul laturi. .

5. CORPURI GEOMETRICE Varf CONUL VarfCUBUL Muchie

Suprafaţa conică Faţă VarfPARALELIPIPEDUL PIRAMIDA
MuchieDREPTUNGHIC FaţăCILINDRUL SFERA Suprafaţa
cilindrică .

6. DESFĂŞURAREAPARALELIPIPEDULUI DREPTUNGHIC
7. IDENTIFICAREA UNOR FIGURI GEOMETRICEPLANE PE
FEŢELE CORPURILOR GEOMETRICE Triunghi Patrat Dreptunghi
Cerc

8. DREAPTA .

9. PUNCT, DREAPTĂ, PLAN1. Punctul este figura geometrică

Se reprezintă in desen astfel:ce se aseamănă cu o urmă lăsată Ade
varful unui creion. Punctul nu Se notează cu litere mari de tipar:are
dimensiune.2. Dreapta este figura Se reprezintă in desen
astfel:geometrică ce se aseamănă cu dun fir perfect intins si fără A
Bmargini. Dreapta are o Se notează cu litere mici de manăsingură
dimensiune: sau dacă există pe dreaptă două puncte, de ex.
AB:lungimea. Se reprezintă in desen astfel:3. Planul este figura A
Cgeometrică ce se Se notează cu litere miciaseamănă cu o panză
de mană, greceşti: α Bperfect intinsă si fărămargini. Planul are Sau
daca există trei puncte in plan, de ex. (ABC):două
dimensiuni:lungimea si lăţimea. .

10. SEMIDREAPTĂ, SEGMENT, SEMIPLANO A A BSemidreapta

este dreapta mărginită la Segmentul de dreaptă este dreaptaun
capăt. mărginită la ambele capete.O = originea semidreptei.
Segmentul de dreaptă se notează cuSemidreapta se notează: [OA
dacă [AB] dacă punctele A si B aparţinpunctul O aparţine
semidreptei sau (OA segmentului sau (AB) dacă punctele A şidacă
punctul O nu aparţine B nu aparţin segmentului.semidreptei. O
dreaptă imparte un plan in două A semiplane: d Un punct nu poate fi
decat intr-un singur semiplan. Se poate nota astfel: [dA sau (dA.
Semiplan .

11. POZIŢIILE RELATIVE ALE UNUI PUNCT FAŢĂ DE O

DREAPTĂ A d BIn figura de mai sus, punctul A se află pe dreapta
d;Scriem A∈d si citim: punctul A apartine dreptei d.In figura de mai
sus, punctul B nu se află pe dreapta d;Scriem B∉d si citim: punctul
B nu apartine dreptei d.Prin doua puncte distincte trece odreapta si
numai una. Mai multe puncte ce se afla pe o dreapta se B A
numesc puncte coliniare. .

12. POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ DREPTE1. Drepte

concurente. A Doua drepte sunt concurente daca au un punct
 comun. d2 d1 d1∩d2 = {A} d22. Drepte identice. d1 Doua drepte
sunt identice daca au A B doua puncte distincte comune. d1∩d2 =
{A,B}, A ≠ B.3. Drepte paralele. Doua drepte se numesc paralele
daca nu au nici un punct comun. d1 d1∩d2 = ∅ d2 .

13. LUNGIMEA UNUI SEGMENT. SEGMENTE CONGRUENTE.

MIJLOCUL UNUI SEGMENT A BDistanta de la punctul A la punctul
B este lungimea segmentului [AB].Lungimea segmentului [AB] se
noteaza cu AB.Tot cu AB se noteaza si lungimea segmentului
(AB).Doua segmente de lungimi egale se numesc segmente
congruente. B Mijlocul unui segment este punctul m Daca AB = CD
= 1,5 cm 1 ,5 c ce imparte segmentul dat in douaA segmente
congruente. Atunci segmentele AB si CD sunt congruente. A M B C
1,5 cm Daca AM = MB, atunci: [AB] ≡ [CD] M este mijlocul lui [AB].
D.

14. UNGHIURI .

15. D e f i n i t i e . Figura geometrica formata din doua semidrepte

careau aceeasi origine se numeste u n g h i . A Unghiurile se
noteaza: Laturile unghiului AOBO Interiorul unghiului sau B AOB
Exteriorul unghiului Varful unghiului .

16. MĂSURAREA UNGHIURILORSi unghiurile se masoara! Ceea

ce se masoara este ,,deschiderea” dintre laturileunghiului. (in nici un
caz lungimile laturilor).Unitatea de masura a unghiului este gradul
sexagesimal.Instrumentul de masura se numeste
raportorul.Submultiplii gradului sunt: 10 = 60` (60 de minute). 1` =
60`` (60 de secunde).Definitie. Doua unghiuri cu masurile egale se
numesc unghiuri congruente. O` Daca m(<AOB) = m(<A`O`B`) A
atunci unghiurile sunt congruente: 400 400 O AOB ≡ A`O`B` B B` A`
.

17. CLASIFICAREA UNGHIURILOR1. Unghi nul 2. Unghi ascutit

AO A B m(<AOB) = 00 00 < m(<AOB) < 900 O3. Unghi drept B B 4.
Unghi obtuz m(<AOB) = 900 B 900 < m(<AOB) < 1800O A5. Unghi
plin (sau cu laturile in prelungire) O A m(<AOB) = 1800 B O A .

18. UNGHIURI ADIACENTE. BISECTOAREA A Definitie.

Bisectoarea unui unghi propriu este semidreapta cu originea in
 varful unghiului, situata in interiorulO unghiului si formeaza cu
laturile unghiului B doua unghiuri congruente. A M O CDoua
unghiuri se numesc adiacentedaca au varful comun, o latura
comuna Biar celelalte doua laturi sunt respectivde o parte si de
cealalta a laturiicomune. AOM ≡ MOB OM = bisectoarea unghiului
AOB .

19. UNGHIURI COMPLEMENTARE SI SUPLEMENTARE C B B

A O C O AUnghiurile AOB si Unghiurile AOB si BOCBOC sunt sunt
suplementare dacacomplementare daca suma masurilor lor
estesuma masurilor lor egala cu 1800.este egala cu 900. .

20. UNGHIURI OPUSE LA VARF C B Definitie. Doua unghiuri cu

acelasi varf se numesc opuse la varf daca laturile unuia sunt in
prelungirea laturilor celuilalt. O Unghiurile AOC si BOD sunt opuse
laA D varf si sunt congruente.Unghiul BOC este suplementul
unghiului AOC sau a unghiului BOD.Suma masurilor unghiurilor in
jurulunui punct este de 3600. .

21. CALCULE CU MĂSURI DE UNGHIURI SCADEREA

INMULTIREA ADUNAREA 62 45`51``+ 0 70 12`20``– 0 12015`35``⋅
43039`48`` 34035`40`` 69071`80``– 8
960120`280``=9804`40``105084`99``= 34035`40`` Pentru
ca:106025`39`` 280``=4`40``; 120`=20. 35036`40``IMPARTIREA
61012`5``:5 = 120 14` 25``610:5=120 si rest 10=60`
(12`+60`):5=72`:5=14` si rest 2`=120``(5``+120``):5=125``:5=25`` .

22. CONGRUENŢATRIUNGHIURILOR

23. TRIUNGHI. DEFINIŢIE. ELEMENTE C Definitie. Se Varf

numeste triunghi o Latura figura geometrica ce rezulta dintr-o
Interior reuniune ca [AB]∪[BC]∪[CA], Unghi unde A, B, C suntA
puncte necolineare. BTriunghiul se noteaza astfel: ∆ABC.Triunghiul
are: 3 varfuri; 3 laturi; 3 unghiuri. .

24. CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR Triunghi scalen Triunghi

isoscel Triunghi echilateralAre laturile de lungimi Are doua laturi de
Are toate cele treidiferite. lungimi egale. laturi egale.Triunghi
ascutitunghic Triunghi dreptunghic Triunghi obtuzunghicAre toate
Are un unghi drept. Are un unghi obtuz.unghiurile ascutite. .
25. PERIMETRUL TRIUNGHIULUIDefinitie. Suma lungimilor
laturilor unui triunghi senumeste perimetrul triunghiului. A Conditia
de existenta a unui triunghi: a+b>c; a+c>b; b+c>a Perimetrul
triunghiului ABC: b c P∆ABC = a + b + c Semiperimetrul triunghiului:
a+b+c C p= a B 2 .

26. UNGHI EXTERIOR UNUI TRIUNGHI Daca vom nota masurile

unghiurilor de pe figura cu (urmariti figura): A Unghi exterior α
Atunci avem relatiile: ε = 1800 – κ ε =α +β ε α + β + κ = 1800. β κB
CD

27. CONSTRUCŢIA TRIUNGHIURILOR C a z u l L.U.L.Avem

nevoie de o rigla gradata si un raportor. Construiti un triunghi cu
doua laturi de 5 si respectiv 4 cm si masura unghiului cuprins intre
ele de 700. Etapele de lucru: 1. Construiti cu rigla un segment de
5cm. . 4 cm 2. Construiti un unghi de 700, una din laturi fiind de 5
cm. 3. Luati pe cea de-a doua latura un segment 700 de 4cm. 4.
Uniti extremitatile celor doua laturi construite. 5 cm. .

28. CONSTRUCŢIA TRIUNGHIURILOR C a z u l U.L.U.Avem

nevoie de o rigla gradata si un raportor. Construiti un triunghi cu o
latura de 5cm si doua unghiuri alaturate laturii cunoscute, de 600 si
respectiv 750. Etapele de lucru: 1. Construiti cu rigla un segment de
5 cm. 2. Construiti un unghi de 600 alaturate laturii de 5cm. 3.
Construiti la cealalta extrema a laturii date, un unghi de 750. 4.
Identificati punctul de intersectie a dreptelor construite. 600 750 5.
Uniti punctul de intersectie cu extremitatile laturii de 5cm. 5 cm. .

29. CONSTRUCŢIA TRIUNGHIURILOR C a z u l L.L.L.Avem

nevoie de o rigla gradata si un compas. Construiti un triunghi cu
lungimile laturilor de 5, 6 si 7 cm. Etapele de lucru: 1. Construiti cu
ajutorul riglei o latura, spre exemplu, de 5 cm. 7 cm 2. Deschideti
compasul pe rigla gradata, cu6 cm. . deschizatura de 6 cm, si cu
varful in A trasati un arc de cerc. 3. Deschideti compasul pe rigla
gradata, cu deschizatura de 7 cm, si cu varful in B trasati un arc de
cerc. 4. Identificati punctul de intersectie al arcelor de cerc. 5. Uniti
punctul de intersectie cu extremitatile laturii de 5cm.A 5 cm. B .

30. CAZURILE DE CONGRUENŢĂCAZUL L.U.L. CAZUL U.L.U.

CAZUL L.L.L. Doua triunghiuri Doua triunghiuri Doua triunghiuri sunt
 congruente sunt congruente sunt congruente daca au cate doua
daca au cate o daca au toate laturi si unghiul latura si unghiurile
laturile, respectiv determinat de ele, alaturate ei, congruente
respectiv respectiv congruente congruente

31. ELEMENTE DE RAŢIONAMENT GEOMETRICdemonstraţie =

vine din limba latina: demonstratio = dovedire.axiomă = vine din
limba greaca: axioma = opinie, teza admisa.teoremă = vine din
limba greaca: theorema = examinare, cercetare.ipoteză = este
compus din doua cuvinte provenite din limba greaca: hypo = sub si
thesis = punere.premisă – vine din limba latina: praemissus = pus
inainte, anterior.concluzie = vine din limba latina: conclusio =
incheiere.O problema de geometrie este compusa din treiparti:
ipoteza (datele problemei), concluzia(cerinta problemei) si
demonstratia (rezolvareaproblemei).

32. PERPENDICULARITATE .

33. DREPTE PERPENDICULARE Definitie. Doua drepte se

numesc perpendiculare (ortogonale) daca la intersectia lor formeaza
un unghi drept (de 900). Doua drepte perpendiculare se pot construi
cu ajutorul unui echer; urmariti figura din stanga.Cum se arata pe
figura ca dreptele sunt perpendiculare: d1 Cum se scrie: d1 ⊥ d2
d2 .

34. DISTANŢA DE LA UN PUNCT LA A O DREAPTĂ Distanta de

la un punct la o dreapta data este lungimea segmentului de dreapta
perpendicular dus din punctul dat pe dreapta data. Urmariti cu
atentie cum se construieste ,,distanta” de la un punct la o dreapta
cu ajutorul O echerului. d Oblica fata de dreapta d este dreapta ce
trece prin punctuloblica A si un punct de pe dreapta d diferit de cel
O. .

35. MEDIATOAREA UNUI SEGMENT CONSTRUCTIA

MEDIATOAREIConstructia mediatoarei cu ajutorul riglei Constructia
mediatoarei cu ajutorul riglei si a echerului si a compasuluiFaza 1.
Se masoara lungimea segmentului si se Faza 1. Se construieste
segmentul AB;afla mijlocul acestuia;Faza 2. cu Faza 2. Cu ajutorul
compasului, cu varful din A si din B, de o parte siajutorul de alta a
segmentului se traseaza arce de cerc, fara a modifica razaecherului
 se compasului; Faza 3. Prin punctele de intersectie al
arcelorconstruieste de cerc se construieste o dreapta ce va
fiperpendiculara mediatoarea segmentului dat.pe
mijloculsegmentului; A BA M B .

36. PROPRIETATEA MEDIATOAREITeorema. Orice punct de pe

mediatoarea unui segment este egal departat deextremitatile
segmentului dat. P DEMONSTRATIE:  [ AM ] ≡ [ MB ]  ∆PAM ≡
∆PBM  PM = lat.comuna  ∆ − le sunt dreptunghice ⇒ 
[PA]≡[PB]A M B .

37. MEDIATOAREA INTR-UN TRIUNGHI A Punctul de intersectie

al celor trei mediatoare se numeste centrul cercului circumscris
triunghiului. Daca OB = R (raza cercului circumscris), O atunci
avem: R abc R=B C 4A Unde: a, b, c sunt lungimile celor trei laturi
iar A este aria triunghiului.

38. BISECTOAREA UNUI UNGHIConstructia bisectoarei cu

ajutorul raportorului bisectoarea 1. Se construieste unghiul dat. 2.Cu
ajutorul raportorului se masoara unghiul, masura se imparte la doi si
se pune semnul in dreptul masurii injumatatite. 3. Cu ajutorul riglei
se construieste semidreapta din varful unghiului ce va trece prin
semnul masurii injumatatite. Constructia bisectoarei cu ajutorul
compasului1. Se construieste unghiul dat.2. Cu varful compasului in
O se construieste un arcde cerc ce taie laturile unghiului in A si B. A
M3. Cu varful compasului in A si respectiv in B seconstruiesc doua
arce de cerc, de raze egale, cese vor intersecta in punctul M.4. Cu
rigla se construieste semidreaptace pleaca din O si trece prim
punctul M. O B

39. PROPRIETATEA BISECTOAREITeorema. Orice punct depe

bisectoarea unui unghi Bisectoarea unui unghi esteeste egal
departat de A semidreapta cu originea in varfullaturile unghiului dat.
unghiului, se afla in interiorul acestuia si il imparte in doua unghiuri
adiacente congruente. M <AOM ≡ <BOM Bisectoarea este locul
geometric al tuturor O punctelor egal departate de laturile unghiului.
B Daca: MA ⊥ OA MB ⊥ OB atunci: [MA] ≡ [MB] .

40. BISECTOAREA INTR-UN TRIUNGHI Cele trei bisectoare intr-

un triunghi se A intersecteaza intr-un singur punct, O, numit centru
 cercului inscris in triunghi. Daca AA` si BB` sunt bisectoare si se
intersecteaza in punctul O, atunci si CO este bisectoarea unghiului
BCA. B` Daca r este raza cercului inscris C` in triunghiul ABC,
atunci avem: O A r = r p Unde A este aria triunghiuluiB C iar p este
semiperimetrul A` triunghiului

41. UNGHIURILE CU LATURILE RESPECTIV

PERPENDICULAREUnghiurile cu laturile respectiv Unghiurile cu
laturile respectivperpendiculare, sunt congruente. perpendiculare,
sunt suplementare.

42. PARALELISM

43. DREPTE PARALELEDefinitie. Doua drepte diferite continute

in acelasi plan, care nu au nici un punct comun se numesc drepte
paralele. a Scriem aceasta astfel: ab. b Si intelegem ca a ∩b=∅
Daca ac si bc, atunci: a c b ab Axioma paralelelor. Printr-
un punct dat, exterior unei drepte date, exista o singura paralela la
dreapta data. .

44. CRITERII DE PARALELISM a Doua drepte paralele taiate de

o secanta formeaza doua perechi de unghiuri alterne interne
congruente. b Urmariti figura. Doua drepte paralele taiate c de o
secanta formeaza patruDoua drepte paralele taiate perechi de
unghiuride o secanta formeaza doua corespondente
congruente.perechi de unghiuri alterne Urmariti
figura(animatieexterne congruente. morisca).Urmariti figura. .

45. UNGHIURILE CU LATURILE RESPECTIV

PARALELEUnghiurile cu laturile respectiv paralele, Unghiurile cu
laturile respectiv paralele,sunt congruente. sunt suplementare.

46. PROPRIETĂŢILETRIUNGHIURILOR .

47. SUMA MĂSURILORUNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI A d

TEOREMA. Suma 1 2 masurilor unghiurilor unui triunghi este de
1800. Demonstratie: •Dreapta d este paralela cu dreapta BC; •Se
formeaza unghiuri alterne interne congruente. m(<B) = m(<A1)
m(<C) = m(<A2) m(<A)+m(<B)+m(<C)= =m(<A)+m(<A1)+m(<A2)=
=1800.B C .
48. UNGHI EXTERIOR UNUI TRIUNGHI Daca vom nota masurile
unghiurilor de pe figura cu (urmariti figura): A Unghi exterior α
Atunci avem relatiile: ε = 1800 – κ ε =α +β ε α + β + κ = 1800. β κB
CD

49. INĂLŢIMEA INTR-UN TRIUNGHI A Inaltimea unui triunghi

este perpendiculara dusa din varful triunghiului pe latura opusa.
Punctul de intersectie al inaltimilor se numeste ortocentrul
triunghiului. Intr-un triunghi B` dreptunghic, ortocentrul se afla inC` H
varful unghiului drept. H CB A` a ⋅ haDaca se cunoaste lungimea
unei laturi, a, si A=inaltimea corespunzatoare acestei laturi, ha,
2atunci:

50. INĂLŢIMEA IN DIFERITE TRIUNGHIURI .

51. ARIA UNUI TRIUNGHI A 1. Daca se cunoaste lungimea unei

laturi b⋅h ha (baza) si inaltimea , h, corespunzatoare lui b, A= b
atunci: 2 c hb 2. Daca intr-un triunghi ha, hb, hc sunt cele trei
inaltimi hc corespunzatoare laturilor de C lungimi a, b si c, atunci
avem:B D a a⋅ ha = b⋅ hb = c⋅ hc Perimetrul: P=a+b+c

52. MEDIANA INTR-UN TRIUNGHI A Segmentul de dreapta care

uneste varful unui triunghi cu mijlocul laturii opuse se numeste
mediana. B` Intr-un triunghi, mediana il imparte in C` doua
triunghiuri echivalente (de arii G egale). Punctul de intersectie al
medianelor se numeste centrul B C de greutate al triunghiului.
A`Intr-un triunghi, medianele se intersecteaza intr-un punct ce se
afla pemediana la o treime fata de latura sau la doua treimi fata de
varf, dinlungimea medianei. Exemplu: Daca AA` = 12cm, atunci AG
= 2/3 din 12 = 8cm.

53. SIMETRIA FAŢĂ DE O DREAPTĂDaca avem un punct O si

un Daca avem un punct A si dreaptapunct A, atunci simetricul lui A
d, atunci simetricul lui A fata defata de O este punctul A`, astfel
dreapta d este punctul A`, astfelincat punctele A, O, A` sa fie incat
AA`⊥d, AA`∩d = {O},colineare si AO = OA` AO = OA`. A A O O d A`
A` .

54. PROPRIETĂŢILE TRIUNGHIULUI ISOSCELAre o singura A

•Are doua laturi congruente: [AB]=[AC]. axa de simetrie •Unghiurile
 de la baza sunt congruente: <B≡<C •Bisectoarea unghiului de la
varf este si mediana, si inaltime si mediatoare. •Bisectoarele
unghiurilor de la baza, medianele si inaltimile corespunzatoare
laturilor congruente, sunt respectiv congruente. C` B` •De exemplu,
inaltimile BB` si CC` sunt congruente. •Unghiurile de la baza sunt B
C intotdeauna ascutite! .

55. PROPRIETĂŢILETRIUNGHIULUI ECHILATERAL A •Are toate

laturile congruente. •Are toate unghiurile congruente si egale cu
600. 600 •Toate cele trei bisectoare (sau mediane, inaltimi) sunt
congruente. Orice bisectoare este si mediana, si mediatoare, si
inaltime. 600 600 •Triunghiul echilateral areB C trei axe de simetrie:
cele trei bisectoare.

56. TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC PROPRIETATI A In orice

triunghi dreptunghic, mediana corespunzatoare ipotenuzei este
jumatate din lungimea acesteia. BC 30 0 AM =B M C 2Intr-un
triunghi dreptunghic cu un BCunghi de 300, lungimea catetei ce se
AB =opune acestui unghi este jumatatedin lungimea ipotenuzei. 2 .

57. LINIA MIJLOCIE IN TRIUNGHI A Segmentul de dreapta care

uneste mijloacele a doua laturi se numeste linia mijlocie.
TEOREMA: Linia mijlocie intr-un triunghi este paralela cu cea de-a
treia N latura si jumatate din lungimea acesteia.M MN  BC BC
MN = 2B P C Daca M, N, P sunt Perimetrul ∆MNP este mijloacele
celor trei laturi jumatate din perimetrul ∆ABC ale ∆ABC, atunci:

58. PATRULATERE .

59. PATRULATER CONVEXUn patrulater se numeste convex

daca, oricare ar fi o latura a sa, cele douavarfuri, nesituate pe latura
considerata, se afla de aceeasi parte a dreptei in careeste inclusa
latura respectiva. Definitia unui elev: Patrulaterul convex este acel
patrulater in care diagonalele D (ca segmente) nu se
intersecteaza.A Exemplu de patrulater concav: diagonalele
Cdiagonala B .

60. PARALELOGRAMULDefinitie. Se numeste paralelogram

patrulaterul convex care are laturile opuseparalele, doua cate doua.
Laturile opuse D C Unghiurile alaturateA B Diagonalele SUMA
 MASURILOR UNGHIURILOR Unghiurile opuse UNUI
PATRULATER CONVEX ESTE DE 3600. .

61. PARALELOGRAMUL - PROPRIETATI D C Teorema. Intr-un

paralelogram laturile opuse sunt congruente O doua cate doua.
Teorema. Intr-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruenteA B
doua cate doua. Teorema. Intr-un paralelogram unghiurile alaturate
sunt suplementare doua cate doua. Teorema. Intr-un paralelogram
diagonalele se intersecteaza injumatatindu-se. AO = OC si BO =
ODOrice paralelogram are un centru de simetrie: punctulde
intersectie al diagonalelor – vezi animatia. .

62. DREPTUNGHIUL D CDreptunghiul esteparalelogramul cu un

Ounghi drept (de fapttoate unghiurile sunt de900). A
BPROPRIETATILE PARTICULARE DREPTUNGHIULUI: 1.
Dreptunghiul are toate unghiurile congruente si deci toate sunt de
90 0. 2. Dreptunghiul are diagonalele congruente. 3. Dreptunghiul
are doua axe de simetrie (vezi pe figura animaţia). .

63. ROMBUL D Rombul este paralelogramul cu toate laturile

congruente.In afara de proprietatile generale aleunui paralelogram,
rombul mai are in A O Cplus, urmatoarele proprietati:Teorema.
Toate laturile rombului sunt congruente.Teorema. Intr-un romb
diagonalele suntperpendiculare intre ele si sunt
bisectoareleunghiurilor lui. Rombul are doua axe de simetrie (vezi
pe figura animaţia). B .

64. PĂTRATUL C Patratul este D dreptunghiul cu laturile

consecutive O congruente. •Intr-un patrat toate laturile sunt
congruente. •Intr-un patrat toate unghiurile sunt A B congruente (de
900).•Intr-un patrat diagonalele au acelasi mijloc.•Intr-un patrat
diagonalele sunt congruente.•Intr-un patrat diagonalele sunt
perpendiculare untre ele.•Intr-un patrat diagonalele sunt
bisectoarele unghiurilor lui. Rombul are patru axe de simetrie (vezi
pe figura animaţia). .

65. TRAPEZULD C Trapezul este patrulaterul convex care are

numai doua laturi (opuse) paralele. Baza mica. Baza mare.
Diagonalele trapezului.A B Unghiurile alaturate laturii neparalele
sunt suplementare (suma lor este egala cu 1800). .