Conţinuturi

GEOMETRIE

Perpendicularitate
 Drepte perpendiculare (definiţie, notaţie, construcţie cu echerul); oblice;
distanţa de la un punct la o dreaptă. Înălţimea în triunghi (definiţie,
desen). Concurenţa înălţimilor într-un triunghi (fără demonstraţie)
 Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice: IC, IU, CC, CU
 Aria triunghiului (intuitiv pe reţele de pătrate)
 Mediatoarea unui segment; proprietatea punctelor de pe mediatoarea unui
segment; construcţia mediatoarei unui segment cu rigla şi compasul;
concurenţa mediatoarelor laturilor unui triunghi; simetria faţă de o
dreaptă
 Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi; construcţia
bisectoarei unui unghi cu rigla şi compasul; concurenţa bisectoarelor
unghiurilor unui triunghi

Paralelism
 Drepte paralele (definiţie, notaţie); construirea dreptelor paralele (prin
translaţie); axioma paralelelor
 Criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o
secantă)

1
 Exerciţii pe criterii de notare

NOTA 5
1. Priviţi desenul următor şi indicaţi o pereche de drepte:
a. paralele;
b. perpendiculare;
c. concurente care nu sunt perpendiculare.

2. Construiţi un triunghi ABC şi două dreapte d şi g care trec prin

punctul A, astfel încât:
- dreapta d să fie paralelă cu dreapta BC.
- dreapta g să fie perpendiculară pe dreapta BC.
3. Ce nume poartă următoarele perechi de unghiuri?

4. Numiţi triunghiurile congruente în fiecare din perechile următoare.

Precizaţi cazul de congruenţă utilizat.

5. Desenele următoare conţin anumite contradicţii. Precizaţi-le.

2
6. Pe baza informaţiilor date, identificaţi perechile de triunghiuri
dreptunghice congruente din desenele de mai jos. Precizaţi cazul de
congruenţă utilizat.

35o
35o 35o

7. Desenaţi simetricele pentru figurile:

8. Calculaţi ariile triunghiurilor din figura următoare.

9 cm 5m

6m
10 cm

3
 9. Identificaţi în triunghiurile următoare: mediane, înălţimi, bisectoare,
mediatoare.

10. Precizaţi care puncte reprezintă centrul de greutate, ortocentrul,

punctul de intersecţie a bisectoarelor, sau punctul de intersecţie a
mediatoarelor unui triunghi, în figura următoare:

NOTA 7
1. Care dintre segmentele din figură pot fi folosite pentru a măsura
distanţa de la punctul S la dreapta c?
Ordonaţi lungimile SA, SB, SC, SD.

2. Construiţi mediatoarea unui segment cu rigla negradată şi compasul.

4
3. Triunghiurile din figura următoare sunt congruente. Pe baza
informaţiilor date, aflaţi: PM, PN, m(MPN) şi m(MNP).

40o 50o

4. Construiţi figura următoare cu rigla gradată şi echerul (lungimile sunt

date în centimetri). Măsuraţi lungimile segmentelor [BC] şi [DE].
Demonstraţi că segmentele [BC] şi [DE] sunt congruente.

5. Calculaţi ariile triunghiurilor următoare, luând ca unitate de măsură

aria pătratului de reţea.
a. b. c. d.

6. Desenaţi axele de simetrie pentru figurile de mai jos.

5
 7. În triunghiul EMA, I(EA) astfel încât d(I;ME) = d(I;MA), iar
m(<EMI) = 35o. Calculaţi măsura unghiului EMA.
8. Aflaţi măsura unghiului necunoscut din figura următoare. Justificaţi
răspunsul dat.

9. Desenele următoare conţin anumite contradicţii. Precizaţi-le.

10. Construiţi triunghiul ABC, ştiind latura [AB] şi ortocentrul H.

NOTA 9
1. În vârful unghiului XOY construim perpendiculara pe bisectoarea lui. Aflaţi
măsurile unghiurilor formate de perpendiculară cu laturile unghiului, dacă
m (XOY) = 67o.
2. Triunghiul ROB are perimetrul egal cu 20 cm şi lungimea laturii
[RO] de 7 cm. Dacă M(OB) şi RM este mediatoarea laturii [OB]
atunci calculaţi lungimea segmentului [OM].

6
3. Calculaţi aria suprafeţei haşurate.

4. Segmentele [AB] şi [CD] se intersectează în E, în părţi congruente.

Demonstraţi că ADBC.
5. Folosind construcţia ajutătoare din figura următoare, demonstraţi că:
Dacă două drepte sunt paralele, atunci ele formează cu o secantă
unghiuri alterne-interne congruente.

6. Două localităţi A şi B sunt în apropierea unei căi ferate. Unde

construim gara dacă vrem ca drumurile de la cele două localităţi la
gară să aibă aceeaşi lungime?

7. Calculaţi aria unui triunghi dreptunghic care are catetele de 13,4 dm

şi 1 m.
8. Se consideră o dreaptă d şi două puncte A şi B situate de o parte şi de
alta a dreptei d, la distanţa de 3 cm faţă de aceasta. Dacă C şi D sunt,
respectiv, picioarele perpendicularelor din A şi B pe dreapta d,
demonstraţi că [AD]  [CB].

7
NOTA 10
1. În figura următoare dreptele d şi g sunt paralele. Aflaţi măsura
unghiului necunoscut.

2. Ştim să construim bisectoarea unui unghi folosind raportorul sau rigla

şi compasul. Iată o altă modalitate prin care putem construi
bisectoarea unui unghi: cu ajutorul unui echer. Analizaţi desenul,
enumeraţi paşii de construcţie şi daţi demonstraţia geometrică.

3. Într-un triunghi dreptunghic, calculaţi înălţimea corespunzătoare

ipotenuzei, ştiind că produsul catetelor este 20 cm2, iar ipotenuza este
5 cm.
4. Calculaţi aria suprafeţei haşurate.

8
5. Într-un triunghi oarecare ABC, notăm cu M mijlocul laturii [BC].
Demonstraţi că punctele B şi C se află la distanţe egale faţă de
dreapta AM.
6. Într-un triunghi oarecare ABC, avem un punct M pe latura [BC].
Punctele B şi C se află la distanţe egale faţă de dreapta AM.
Demonstraţi că M este mijlocul laturii [BC].

9
 Soluţii
NOTA 5
1. a. b || a b. c  f b. d şi f
2. Vezi desenul alăturat.
d

g
3. a. externe de aceeaşi parte a secantei; b. corespondente.
4. a. SCA  ECA(criteriul I.U.) b. BMR  OMR(criteriul I.C.)
5. a. ipotenuza < cateta. b. 101o + 70o ≠ 180o
6. a. ABC  GIH(criteriul I.C.) b. NPO  QRS(criteriul I.U.)
7. Vezi desenul:

8. AABC = 45 cm2. ADEF = 15 m2.

9. AM=mediatoare, BN=mediană, CP=înălţime, DQ=bisectoare,
ER= înălţime.
10. A= punctul de intersecţie a mediatoarelor, B=ortocentrul C=punctul
de intersecţie a bisectoarelor, D=centrul de greutate, E= ortocentrul.

NOTA 7
1. d(S,c) = SB; SB < SC < SA < SD.
2. Vezi filmul consctrucţiei:

10
 3. PM = 18 m, PN = 30 m, m(MPN) = 50o şi m(MNP) = 40o.
4. BC = DE = 5 cm. ABC  ADE(criteriul C.C.)
5. a. 8, b. 6, c. 8, d. 12.
6. Vezi desenul:

7. m(MPN) = 70o
8. x = 52o
9. a. 50o ≠ 60o b. 103o + 78o ≠ 180o
10. Se prelungesc semidreptele (AH şi (BH. Se construiesc dreptele
CA  BH şi CB  AH.

NOTA 9
1. 56o30’ şi 123o30’.
2. 3 cm.
3. 4,5 cm2.
4. ADC, BCD alterne interne congruente.
5. COA  DOB(criteriul C.U.)
6. La intersecţia dintre mediatoarea segmentului (AB) cu calea ferată f.
7. 67 dm2.
8. CAB  DBC(criteriul C.C.)

NOTA 10
1. y = 46o
2. Model matematic:

3. h = 4 cm.
4. 4 cm2.
5. Aplicăm metoda triunghiurilor congruente.
6. Aplicăm metoda triunghiurilor congruente.

11
 Bibliografie

A. Hollinger – Probleme de geometrie pentru clasele I-VIII

Editura DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, Bucureşti, 1982
M. Singer – Învăţarea geometriei prin exerciţii. Clasa a VI-a
Editura SIGMA, Bucureşti, 1996
S. Doandeş – Exerciţii de geometrie. Caiet de lucru pentru clasa a VI-a
Editura WALDPRESS, Timişoara, 2006

12