CONSTRUCTII GEOMETRICE CU RIGLA SI COMPASUL

Autor: Jako Daniela Monica , profesor Scoala Gimnaziala “Gheorghe Lazar”

Zalau

Dintre toate problemele de geometrie problemele de construcţii geometrice sunt

acelea care stimulează în gradul cel mai înalt spiritul de observaţie, de claritate şi de
logică.
Problemele de construcţii cu rigla şi compasul exercită spiritul în direcţia creatoare,
inventivă folosind materialul teoretic învăţat.
Problemele de construcţii geometrice pe lângă faptul că sunt atractive au şi o influenţă
binefăcătoare asupra judecăţii rezolvitorului, pentru că în ele se canalizează, se repetă şi
se reţine mai bine materia învăţată şi în acelaşi timp se pot descoperi proprietăţi noi, dând
prin aceasta încredere în puterea creatoare a rezolvitorului.
Manualele de geometrie conţin un număr mic de aplicaţii la acest capitol fapt pentru care
elevii trec cu uşurinţă peste aceste probleme, iar la diferitele concursuri şi olimpiade
şcolare întâmpină greutăţi în rezolvarea problemelor de acest gen
Etape de rezolvare
În general în cadrul unei probleme de construcţie se evidenţiază patru etape iar
conţinutul lor îl voi descrie succesiv după cum urmează:
I Analiza - începe de obicei prin fraza ,,presupune problema rezolvată’’. În
cadrul acestei etape, pe o figură de obicei aproximativă considerăm simultan datele
(elementele lui D) şi necunoscutele (aparţinând lui X ). Se adaugă figuri elemente noi
(construcţii ajutătoare) caracterizate prin proprietăţile lor referitoare la elementele din
DUX, alcătuind o mulţime A. Se pun apoi în evidenţă proprietăţi definitorii ale
elementelor din A ce folosesc doar elemente din D şi proprietăţi definitorii pentru
elementele lui X formulate cu ajutorul elementelor din D şi A.
II Construcţia sau sinteza exprimă succesiuni de utilizări ale elementelor
permise pentru a trasa elementele din A şi apoi din X. Această etapă constituie în fond ,,o
reţetă de fabricare’’ a elementelor din X. Uneori se manifestă tendinţa de a da numai
această etapă în problemele de construcţie, ceea ce este greşit, deoarece geometria
contemporană nu rezidă în reţete.
III Demonstraţia sau justificarea conţine argumentarea faptului că elementele
construite satisfac proprietăţile enunţate; prin intermediul acestei etape problemele de
construcţie îşi justifică încadrarea în probleme de geometrie şi nu de desen liniar.
IV Discuţia pune în evidenţă condiţii asupra datelor problemei pentru ca să
existe soluţii şi o estimare a numărului de soluţii. În cadrul acestei etape sunt justificate şi
generalizări sau analogii ale problemei. În general, discuţia este conturată prin analiza
critică a fiecărei operaţi descrise în etapa de construcţie.

Construcţii fundamentale
Se consideră următoarele operaţi numite construcţii geometrice fundamentale:

1. Trasarea unei drepte cu rigla când se cunosc două puncte distincte care îi
aparţin.
2. Determinarea punctului de intersecţie a două drepte date.

3. Trasarea cu compasul a unui cerc când este dat centru şi un segment a cărui
lungime este raza.
4. Determinarea punctelor de intersecţie dintr-o dreaptă şi un cerc.
5. Determinarea punctelor de intersecţie a două cercuri.
6. Construcţia unui segment congruent cu un segment dat (existenţa şi unicitatea
soluţiei rezultă din teorema de construcţie a unui segment).
7 Construcţia unui segment congruent cu suma sau diferenţa a două segmente (în
baza teoremei de adunare şi scădere a segmentelor).
8. Simetricul unui punct faţă de un alt punct (şi a punctelor echidistante).
9 Construcţia mediatoare a unui segment (AB) se poate face imediat după
definirea ei la loc geometric
M

A B

N
Construcţia : fie segmentul ( AB)
C1 construim cercul C(A, R), R > AB/2.
C2 construim cercul C( B, R), şi notăm intersecţia celor două cercuri cu M
şi N.
C3 construim dreapta MN.
Demonstraţia: punctele M şi N sunt egal depărtate de A şi B deci aparţin mediatoarei
segmentului (AB) iar două puncte distincte determină o dreaptă.
Observaţie : această construcţie se foloseşte şi la:
a) aflarea mijlocului unui segment care este dat de intersecţia mediatoare cu
segmentul.
b) construcţia unui cerc de diametru dat.
c) construcţia cerului circumscris unui triunghi ( centru cercului fiind dat de
punctul de intersecţie a mediatoarelor laturilor triunghiului.
d) împărţirea unui segment în 2n segmente congruente.
10. Construcţia bisectoarei interioare unui unghi XOY
Construcţia: fie unghiul XOY
C1 construim cercul C(O , R) care intersectează (OX şi (OY în A şi B
C2 construim cercurile C (A ,R`) şi C ( B , R`) şi alegem unul din punctele lor de
intersecţie şi îl notăm cu M
C3 construim semidreapta ( OM
(OM – este bisectoarea unghiului XOY
Y

M
O
X

Demonstraţie:  OAC   OBC ( L.L.L.) rezultă că  AOC   BOC deci (OM este
bisectoarea  XOY.
Observaţie: această construcţie se foloseşte la:
a) împărţirea unui unghi în 2n unghiuri congruente sau când vrem să determinăm
un unghi a cărui măsură să fie 1/2n din măsura unui unghi dat.
b) construcţia cercului înscris în triunghi (centrul cercului fiind dat de intersecţia
bisectoarelor unghiurilor triunghiului.
11. Construcţia perpendicularei prin A pe o dreaptă d.
Construcţia: (soluţia 1 )
C1 construim cercul C(A, R) care taie dreapta d în B şi B`
C2 construim mediatoarea segmentului (B B`)
A

d
B B`

Construcţia: (soluţia 2) pentru cazul particular A  d putem da

şi următoarea soluţie. Fie B  d
C1 construim C(A, r)
C2 construim C (B, r) şi notăm intersecţia celor două cercuri cu M
C3 construim P  (BM astfel încât (BM)  (M P)
C4 construim dreapta AP
Demonstraţia: mediana AM are lungimea egală cu jumătatea lungimi laturi opuse deci 
ABP este dreptunghic cu m ( A) = 900 .
Observaţie: acest rezultat îl putem utiliza în construirea unui unghi drept sau a unui

1
unghi a cărui măsură să fie dintr-un unghi drept.
2n
12. Construcţia unui unghi ce are o latură O`X` şi este congruent cu unghiul 
XOY .
Construcţia:
C1 construim cercul C(O,R) care taie (OX şi (OY în AB
 C2 construim C( O` , R) care taie (O` X` în A`
C3 construim C(A` , AB) şi notăm C(O` , R)  C(A` , AB) = ={B`,B``}
C4 construim semidreapta (O`B`
Unghiul A`O`B` este unghiul căutat.

Demonstraţia: AOBA`O`B` (L.L.L.)

Discuţia: Cercul C(A`,AB) este secant cercului C(O`,R) deoarece  R-
ABO`A`=RR+AB deci cele două cercuri se taie în două puncte. Problema admite
două soluţii semidreptele (OB` şi (OB`` fiind în semiplane distincte limitate de dreapta
O`A`.
Observaţie: Acest rezultat se poate folosi în construirea unui unghi de măsură egală cu
suma sau diferenţa măsurilor a două unghiuri date. De asemenea în baza axiomei de
congruenţă L.U.L. putem construi un triunghi cunoscând un unghi şi laturilor alăturate lui
O altă aplicaţie directă a acestei probleme ar fi construcţia unui triunghi
cunoscând o latură şi unghiurile alăturate ei (vezi teorema de congruenţă U.L.U.).
Mai putem construi complementul şi suplementul unui unghi.
13.Construcţia paralelei prin A la d.
Analiza: Presupunem problema rezolvată; fie d` paralela prin A la d şi fie B,C pe d, D pe
d` astfel încât C, D` să fie părţi distincte ale dreptei AD. Va avea loc ABCBAD
Construcţia: fie B,C pe d
C1 Construim (AD astfel încât ABCBAD
A D

d
d C B
Discuţia: Construcţia relatată nu cuprinde cazul Ad, în acest caz d`= d
Soluţia este unică (vezi axioma paralelelor)

Construcţii cu ajutorul compasului (construcţii MOHR– MASCHERONI)

1. Construcţia simetricului unui punct şi a simetricului unui cerc faţă de o dreaptă.
 Se dă un cerc cu centrul C şi o dreaptă dată prin punctele D1 şi D2 Construim
cercurile care trec prin C şi au centrele în D 1 respectiv D2. Aceste două cercuri se mai taie
în punctul C`. Se observă că C` este tocmai simetricul punctului C fată de dreapta D 1 D2
iar cercurile cu centrele în C şi C` şi de raze egale sunt de asemenea simetrice faţă de
aceeaşi dreaptă
2. Construcţia multiplului unui segment.
Fie A1 O data prin punctele A1 şi O. Ducem cercul cu centrul în O şi având raza
A1 O. Pornind din A1 măsurăm pe acest cerc de trei ori consecutiv câte o coardă de
lungimea razei şi obţinem punctul A2. Punctul A2 este pe dreapta A1 O şi A1 A2 = 2A1 O.
Pornind de la segmentul O A2 şi repetând construcţia precedentă obţinem punctul A3 care
este tot pe dreapta A1 O şi A1 A3 = 3A1 O. ş.a.m.d.
3. Construcţia mijlocului unui segment
Fie A şi B două puncte distincte.

C1 Construim cercul C(B,AB)

C2 Construim hexagonul regulat ABCDEF înscris în cercul C(B,AB), unde l6=AB
C3 Construim cercurile C(E,EA) şi C(A,AB) a căror intersecţie o notăm cu H şi I
C4 Construim cercurile C(H,AB) şi C(I,AB) a căror intersecţie o notăm cu A şi M.
Punctul M se află la mijlocul segmentului (AB).
Demonstraţie: Triunghiurile isoscele AHM şi AEH având unghiul comun A sunt
asemenea de unde rezultă:
AM AH MH AB 1 AH AB
    şi obţinem AM= 
AH AE HE AE 2 2 2
Observaţii: a) Aşa cum s-a construit mijlocul M al segmentului (AB) se poate construi
mijlocul M` a lui (AM), mijlocul M`` a lui (AM`) deci se poate construi punctul M n cu

1
proprietatea AMn= AB
2n
b)După cum rezultă din construcţie se vede că nu este neapărată nevoie ca segmentul
(AB) să fie desenat.

Construcţii cu rigla
Să analizăm construcţiile care pot fi făcute numai cu rigla:
1. Dacă este dat un singur punct sau o singură dreaptă, pornind de la acestea, nu putem
construi un alt punct sau o altă dreaptă. Nu găsim perechi de puncte la care, potrivită
rigla, am putea trasa drepte noi.

2. Dacă sunt date două puncte putem trasa dreapta care trece prin ele şi nimic mai mult.

3. Dacă sunt date două drepte putem construi punctul lor de intersecţie.

4. Dacă sunt date trei puncte, putem construi triunghiul determinat de ele, sau putem
trasa dreapta pe care se găsesc ele. În cazul a trei drepte raţionăm la fel.

5.În cazul a patru puncte dăm de construcţii mai interesante. Fie patru puncte date dispuse
arbitrar A,B,C,D(trei din ele să nu fie coliniare).În acest caz putem construi de pildă
punctul E, intersectând dreptele AB şi CD .Avem deci trei puncte pe o dreaptă A,E,B şi
două puncte în afara dreptei, C şi D. Pe această dreaptă putem construi, numai cu rigla,
un al patrulea punct F în aşa fel ca punctele A,E,B,F, să formeze un biraport armonic.
Construirea acestui punct ne este cunoscută din geometria proiectivă şi se bazează pe
proprietăţile armonice ale patruunghiului complet. (pe fiecare diagonală a patruunghiului
complet există un grup armonic de puncte format din cele două puncte diagonale şi
punctele de intersecţie ale acestei diagonale cu perechea de laturi care trec prin al treilea
punct diagonal ş.a.)

Ea se efectuează trasând dreptele numerotate ordinea de succesiune indicată de acele

numere.
6.Să se construiască cu rigla mijlocul segmentului (AB) dându-se o dreaptă paralelă cu
AB.
Analiza: Fie M,Nd
EM DA CB EN DB CA EM EN
  1   1 dar  şi
EB DM CA EA DE CB EB EA

DA DB CB CA AB AB
 ;  ;   (AC)(BC)
DM DN CA CB AC BC

Construcţia: Fie M , N două puncte oarecare pe dreapta d

C1. Construim dreptele AN şi BM şi notăm intersecţia lor cu E
C2. Construim dreptele AM şi BN şi notăm intersecţia lor cu D
 C3. Construim dreapta ED şi notăm intersecţia ei cu dreapta AB cu C
Punctul C este soluţia problemei
Demonstraţia: rezultă din analiza problemei

Construcţii cu rigla, fiind desenat un cerc împreună cu centrul său

(construcţii PONCELET-STEINER)
Poncelet şi independent de el, Steiner au găsit următoarea teoremă:
Dacă pe foaia de desen avem desenat un cerc şi centrul său, putem efectua numai cu
rigla toate construcţiile efectuabile cu rigla şi compasul.
Să considerăm un cerc şi centrul său O. Putem desena o dreaptă dacă este dat încă
un punct P. Obţinem puncte noi tăind punctul fix cu dreapta .Dreapta OP taie cercul în
două puncte . Pentru a obţine alte puncte, avem nevoie de încă un punct Q în afara dreptei
OP. Putem duce o paralelă la OP, căci punctul O împarte diametrul în două părţi egale.
Ducem dreapta QO şi din unul dintre punctele ei de intersecţie cu cercul ducem o paralelă
la OP. Găsim mijlocul coardei astfel obţinute, unim mijlocul său cu punctul O şi am
obţinut un diametru perpendicular pe primul diametru. Aceste diametre determină un
pătrat ale cărui laturi sunt egale cu raza cercului. În acest caz considerăm că axele de
coordonate coincid cu cele două diametre perpendiculare.

Construcţii geometrice utilizând alte instrumente

Construcţii cu echerul. Cu ajutorul echerului dreptunghic pot fi construite dreptunghiuri

şi oricâte puncte ale unui cerc dat printr-un diametru. Toate construcţiile care pot fi
efectuate cu rigla, fiind desenat un paralelogram şi mai multe unghiuri drepte, evident pot
fi rezolvate numai cu echerul.

Cu ajutorul echerului putem construi punctele de intersecţie ale unei drepte d cu un cerc
dat prin centrul O şi un punct P de pe cerc. Construim diametrul PP`. Deplasând vârful
echerului pe dreapta d, pentru ca totodată una dintre laturi să treacă prin punctul P. La un
moment dat cealaltă latură trece prin punctul P`. În acest moment vârful echerului este pe
cerc şi indică tocmai punctul de intersecţie al dreptei d cu cercul. (determinarea acestui
punct nu poate fi numită construcţie geometrică ci un experiment)
a)multiplicarea şi împărţirea segmentelor.Fie segmentul (AB). Ducem o dreaptă oarecare
d prin A şi o perpendiculară prin B. În punctul lor de intersecţie ridicăm o perpendiculară
pe d şi în punctul A o altă perpendiculară tot pe d care taie însă perpendiculara ridicată în
B. În M ridicăm o perpendiculară pe AM ş.a.m.d

b)Să se construiască centrul cercului circumscris triunghiului ABC.Ridicăm

perpendiculara în A pe AC şi în B pe BC, care se taie în D. Dreapta care uneşte punctele
C şi D trece prin centrul cercului circumscris, prin O.

Metode de rezolvare a problemelor de construcţie.

Referitor la metodele de rezolvarea a problemelor de construcţii este imposibil să

se dea sau cel puţin să se indice o metodă generală şi sigură pentru a rezolva toate
problemele de construcţii geometrice sau cel puţin o parte din ele.
Metodele generale întrebuinţate în rezolvarea problemelor de construcţie
geometrică sunt analiza şi sinteza.
Analiza: este o metodă prin care o proprietate necunoscută se aduce la o altă
proprietate necunoscută, aceasta la o a treia şi aşa mai departe până se ajunge la o
proprietate evidentă.
Între proprietatea iniţială şi cea finală se pot intercala mai multe proprietăţi
intermediare.
Exemplu: Să se construiască un triunghi ABC în care se cunosc:
AC+BA = m, BC = a şi m (B)  900 (manualul de clasa a VI)
Analiza: presupunem problema rezolvată şi fie triunghiul ABC în care avem AC
+BA = m, BC = a , m( B) < 900 de măsură dată .
Se prelungeşte latura BA cu un segment (AD ) (AC) pentru a pune în evidenţă
segmentul BD = m şi se aduce problema la construirea  BCD în care se cunoaşte măsura
unghiului B latura BC = a şi latura BD = m.Problema s-a adus la alta mai simplă şi foarte
cunoscută: construirea unui triunghi când se cunosc două laturi şi unghiul cuprins între
ele. Acum se observă că triunghiul ACD este isoscel pentru că (AD)  (AC) rezultă că 
ADC   DCA sau dacă construim AE  DC rezultă că (CE)  (ED).
 Construcţia : fie  xBY unghiul dat.
C1 se construieşte C  (BX astfel încât BC = a
C2 construim D  (BY astfel încât BD = m
C3 construim triunghiul BDC
C4 construim mediatoarea laturi DC şi notăm d  BD = {A}
C4` sau construim (Cz  int  BCD astfel încât  DCZ   BDC şi notăm (Cz 
BD = {A}
C5 construim triunghiul ABC
Demonstraţie: BC = a şi BD =m (din construcţie)
Triunghiul ACD este isoscel rezultă că (AC)  (AD) rezultă că AB +AC= m
Discuţie: construcţia este posibilă şi are soluţie unică dacă m > a, adică
AB +AC > BC.
Sinteza pleacă de la o proprietate cunoscută, la o alta cunoscută, de la aceasta la o a
treia s.a.m.d până se ajunge la problema propusă iniţial. Astfel în exemplu precedent
putem construi triunghiul BDC dându-se unghiul B şi laturile BC = a, BD = a. Se cere în
continuare să determinăm un punct A  BD astfel încât AB +AC = m sau BD = AD +AB
= m  (AC)  (AD), deci am transformat problema în ,,construirea unui triunghi isoscel
ADC cunoscând latura DC şi un unghi de al bază,
 ADC’’. Acest lucru se poate rezolva în două moduri:
a) construind mediatoarea laturi DC.
b) construind  ACD   BCD, ambele probleme cunoscute
În cadrul acestor metode generale de analiză şi sinteză sunt
numeroase metode particulare dintre care unele sunt enumerate în cele ce urmează:
Metoda substituţiilor succesive se aduce problema dată la o alta care la rândul
ei se aduce la o a treia s.a.m.d . până se ajunge la o construcţie cunoscută sau la una a
cărei soluţie este imediată.
Astfel, de exemplu: ,,să se construiască tangentele comune la două cercuri date”
Se aduce construcţia tangentei dintr-un punct exterior la o circumferinţă (fig.3.1.2)
OT>O`T`, OT MT, O`T` MT` OT || O`T`  MO`T`~  MOT
O`T ` MO` MT ` MO` O`T ` MO` r`
    sau 
OT MO MT OO` OT  O`T ` d r  r`
 Determinarea punctului M este tratată la construirea unui segment (a patra
proporţională a segmentelor a, b, c,)
Ştiind că m ( MTO ) = 900, locul geometric al punctelor T pentru care m (
MTO) =900, unde M şi O sunt date se află pe cercul de diametru OM. Intersecţia cercului

OM
C (O, r) cu cercul C (O1 , ) o notăm cu T şi T1. Dreptele M T şi MT1 sunt o parte din
2
soluţiile problemei, adică tangentele exterioare.
În mod analog se procedează şi pentru tangentele interioare.
Metoda prin intersecţii de locuri geometrice.
Unele probleme de construcţii geometrice se reduc la determinarea unui punct
care îndeplineşte anumite condiţii. Metoda determinării acelui punct prin intersecţii de
locuri geometrice constă în a nu-l lua în seamă decât una din condiţii şi a căuta locul
geometric al punctelor care îndeplinesc această condiţie. De exemplu: ,,construcţia
cercului circumscris unui triunghi ABC se reduce la construcţia centrului care se găseşte
la egală distanţă fată de vârfurile triunghiului dat’’.
Dacă luăm două vârfuri ale triunghiului A şi B locul geometric al punctelor egal
depărtate de capetele unui segment este mediatoarea segmentului. Acesta este primul loc
geometric al punctului căutat. dacă luăm în considerare alte două vârfuri de exemplu B şi
C punctul O este egală depărtat şi de aceste două puncte, deci se află pe mediatoarea
segmentului (BC).
Intersecţia celor două locuri geometrice ne dă punctul căutat. Există şi alte metode
de rezolvare a problemelor de construcţii geometrice printre acestea numărându-se şi
metoda algebrică sau prin relaţii metrice.
Metoda aceasta este foarte fecundă şi se poate aplica oricărei probleme de
geometrie dar în acest caz dispare eleganţa soluţiei geometrice. Metoda constă în a stabili
relaţii metrice între elementele cunoscute şi elementul sau elementele necunoscute;
uneori se stabilesc ecuaţii sau sisteme de ecuaţii care se rezolvă după metode date de
algebră. Necunoscutele apar sub forma unor expresii algebrice sau numerice care se
construiesc apoi geometric. O altă metodă foarte des utilizată în rezolvarea problemelor
de construcţie cu rigla şi compasul este problematizarea şi învăţarea prin descoperire.
 Astfel în problema: ,,construiţi bisectoarea unghiului A a triunghiului ABC fără să
trasaţi laturile triunghiului ABC’’, noţiunea de bisectoare şi proprietăţile ei, considerate ca
loc geometric reprezintă un sistem ineficient ,operaţional şi pretinde completarea
informaţiei cu proprietatea ,,arcul BC subîntins de unghiul A, aparţinând cercului
circumscris triunghiului ABC este împărţit de bisectoarea unghiului A în două arce
congruente.
În problemele de construcţii cu rigla şi compasul demonstraţia apare ca o etapă
distinctă de rezolvare ceea ce nu exclude folosirea ei şi în alte etape.

PROBLEME PROPUSE
1. Se dau segmentele a,b,c,. Se cere să se construiască un segment x egal
bc
cu x  .
a
Construcţia: fie unghiul XOY un unghi oarecare
C1 construim A  (OX astfel încât OA = a
C2 construim B  (OX astfel încât OB = b
C3 construim C  (OY astfel încât OC = c
C4 construim (Bz astfel încât Bz|| AC şi notăm (Bz  (OY = {D} segmentul OD
ne dă soluţia problemei
OA OC a c bc
Demonstraţie:    x
OB OD b x a

Observaţie: dacă b =c  x  b .
a
2. Fie segmentele (AB) şi (CD) cu AB = a, CD = b, a > b. Să se construiască un segment
de lungime ab .
Soluţie – aplicăm teorema înălţimii
Construcţia:
C1 construim segmentul AB = a +b cu D  (AB), AD = a, DB = b.
C2 construim cercul de diametru AB
 C3 construim d  AB, D  d. Alegem unul din punctele de intersecţie a dreptei d
cu cercul şi-l notăm cu C
C4 construim segmentul (CD)
Demonstraţie: AD = a, DB = b, (din construcţie). Triunghiul ACB dreptunghic m ( C) =
900  CD  AB. Aplicând teorema înălţimi obţinem CD2 = AD  DB = a  b,  CD =
ab .
AB m3
3.Să se construiască segmentele AB şi CD astfel încât să avem  , m şi n fiind
CD n3
segmente de lungimi date.
Analiză: considerăm triunghiul dreptunghic ale cărei catete sunt respectiv
NM = m şi NP = n. Construim NQ  MP, QR  MN, QS  NP.
MQ 2 MQ 2 PQ 2 PQ 2
MR   ; PS   ( 1)
MN m PN n
MN2 = MQ MP, PN2 = RQ PM (2)
MR MQ 2 n MQ 2 MN 2 m 4 MR m 4 n m3
   dar     4   3
PS PQ 2 m PQ 2 PN 2 n4 PS n m n

Deci segmentele căutate sunt: AB =  MR, CD =  PS.

Construcţia:
C1 construim triunghiul MNP dreptunghic cu m ( N) = 900,
cu MN = m , NP = n.
C2 construim NQ  MP
C3 construim QP  MN
C4 construim QS  NP
Segmentele MR şi PS sau multiplii ai acestora sunt segmentele căutate AB şi CD.

4. Prin punctul P să se construiască secanta PAB la laturile unghiului xOy aşa încât P să
fie mijlocul segmentului (AB).
Analiza: fie unghiul xOy, PintxOy.
Construim PM (Oy, M(Ox, A(Ox , (OM)(MA), AP(Oy ={B}
Avem MP linie mijlocie în AOB,  (AP)(BP)
Construcţia:C1 construim Pz (Oy şi notăm Pz(Ox={M}
C2 construim cercul C(M,OM) care intersectează (Ox în A
C3construim dreapta AP care intersectează (Oy în B
Dreapta AB este soluţia problemei.
Discuţia: problema are soluţe unică pentru PintxOy ,în caz contrar problema nu are
soluţie.
5 .Împărţirea unui segment în n părţi congruente. (caz particular n=5)

Construcţia: fie segmentul AB=u

C1 construim semidreapta (Ax,
C2 construim Ai(Ax , i=1,5 astfel încât AA1=A1A2=A2A3=A3A4=A4A5=n C3
construim A5B
C4 construim AiBiA5B , BiAB, i=1,4
Punctele Bi sunt cele căutate.
Demonstraţia : din AiBi || A5B obţinem:

AA AA A A AA A A
(1) AB1  B1B2  B2 B3  B3 B4  B4 B
1 1 2 2 3 3 4 4 5

iar în baza relaţiei (1) obţinem :

(AB1)(B1B2)(B2B3)(B3B4)(B4B)
6. Împărţirea unui segment într-un raport dat k (kQ) .
3
Caz particular k  .
5
AE AC
Analiza : CE || BD rezultă  k
EB CD
Construcţia: se dă segmentul AB ; fie segmentul MN=u
C1 construim semidreapta (Ax
C2 construim C(Ax ,astfel încât AC=3u
C3 construim D(Ax ,astfel încât AD= 8u
C4 construim BD
C5 construim (Cy|| BD şi notăm (CyAB={E}
 AC AE 3
Demonstraţia : CE||BD   
CD EB 5
7. Construcţia unui arc capabil de un unghi dat.
Se dau: punctele A şi B şi unghiul u mai mic de 1800.
Se cere: să se construiască arcul capabil de unghiul u cu capetele în A şi B (în unul din
semiplanele limitate de dreapta AB.
Analiza: presupunem problema rezolvată u+v+w=1800
1800  u 0
Dacă considerăm vw aceste unghiuri fiind unghiurile de la baza
2
triunghiului isoscel ABM .
Construcţia : fie m(CDE)=u0
C1 construim EDC`=1800-u
C2 construim bisectoarea (DF a unghiului EDC`
o

EDFFDC`= 180  u ;
2

1800  u
C3 construim (Ax astfel încât m(BAX= <900
2
1800  u
C4 construim (By astfel încât m(ABY)= <900 (BY este situată în acelaşi
2
semiplan faţă de dreapta AB ca şi (Ax.
C5 notăm (Ax(By={M}
C6 construim cercul circumscris triunghiului AMB.
Arcul AB este arcul capabil de unghiul u.
Discuţia: problema admite o singură soluţie abstracţie făcând de simetricul arcului AB în
raport cu dreapta AB.

Construcţii de poligoane regulate

K. Gauss a demonstrat posibilitatea construirii cu rigla şi compasul a poligoanelor
n
regulate cu p laturi, p-număr prim numai în cazul numerelor de forma p  22  1 .

1. Se dă: cercul C(O,R)

 Se cere: să se construiască pătratul şi octogonul regulat înscris în cerc.
(împărţirea cercului în patru respectiv în opt arce congruente).

Analiza: Întru-un pătrat diagonalele sunt congruente şi perpendiculare.

Construcţia:

C1 construim diametrul AC

C2 construim mediatoarea segmentului (AC) şi notăm:

d C(O,R)={B,D}

Patrulaterul ABCD este un pătrat.

C3 construim d1 bisectoarea AOB, şi notăm: d1 C(O,R)={E,G}

C4 construim d2 bisectoarea BOC, şi notăm: d2 C(O,R)={F,H}.

Poligonul AEBFCGDH este un octogon .

2. Se dă cercul C(O, R). Se cere să se construiască triunghiul echilateral şi hexagonul

regulat, înscrise în cerc. (împărţirea cercului în trei, respectiv şase arce congruente).
Analiza: Latura hexagonului regulat este egală cu raza cercului circumscris.
Construcţia :
C1 construim cercul C(A,R) şi notăm: C(A,R)  C(O,R)= {B,F}
C2 construim C(B,R)  C(O,R)= {A,C}
C3 construim C(C,R)  C(O,R)= {B,D}
C4 construim C(D,R) C(O,R)= {E,C}
Poligonul ABCDEF este hexagonul regulat înscris în cerc (l 6=R), iar triunghiul ACE
este triunghiul echilateral înscris în cerc.
3. Se dă cercul C(O,R). Se cere să se construiască pentagonul şi decagonul regulat
înscrise în cerc (împărţirea unui cerc în cinci şi zece arce congruente).

Construcţia :

C1 construim două diametre perpendiculare ABCD

C2 construim C(A,R)C(O,R)={E,F}
 C3 construim EFAB={M}

C4 construim C(M,MC)AB={N}

Segmentul (CN) este latura pentagonului , iar segmentul (ON) este latura decagonului
înscris în cerc

Repetând procedeul de la problema precedentă , luând ca rază segmentele (CN) respectiv

(ON), obţinem pentagonul respectiv decagonul înscris în cerc.

R2 R 5 R 5
Demonstraţie: CM= R 2   MN 
4 2 2

ON=MN-OM=
R 5 R
2

2

R
2
 
5  1  l10

CN= R 2 
R2
4

62 5 
R
2

10  2 5  l5

BIBLIOGRAFIE

1. A.I.Alexandrov Probleme de construcţii geometrice ; Editura

Tehnică, Bucureşti , 1951.

2. Gh. Buicliu Probleme de construcţii geometrice cu rigla şi

compasul; Editura tehnică, Bucureşti, 1957.
3. A.N. Kolmogrov Geometria pentru clasele I-VIII(traducere din
limba rusă); Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1979

4. Edwin E. Moise Geometrie; Editura didactică şi pedagogică

Floyd L. Downe Jr. Bucureşti ,1983

5. Augustin Coţa Matematică-Geometrie şi trigonometrie.

M. Răduţiu Manual pentru clasa a-IX-a; Editura

Marta Rado didactică şi pedagogică, Bucureşti 1984

6. I. Rus, D. Varna Metodica predării matematicii; Editura didactică şi

pedagogică, Bucureşti,1983

7. Olimpia Popescu Metodica predării geometriei în gimnaziu

V. Radu Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983.

8. Gh. A. Chiţei Metode pentru rezolvarea problemelor de

geometrie; Editura didactică şi pedagogică
Bucureşti, 1969.

9. G. Polya Cum rezolvăm o problemă; Editura ştiinţifică,

Bucureşti, 1965.

10. I. Cuculescu Matematică-geometrie; Editura didactică şi

C. Ottescu pedagogică, Bucureşti, 1979, manual pentru clasa

a-VI-a.

11. I. Cuculescu Matematică-geometrie; Editura didactică şi

C. Ottescu pedagogică, Bucureşti, 1980, manual pentru clasa

a-VII-a.

12. Al. Toth Noţiuni de teoria construcţiilor geometrice;

Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1963.