Constructiile geometrice se fac cu ajutorul unor instrumente

geometrice, dintre care cele mai importante sunt rigla si compasul. Rigla serveste la
construirea dreptelor, iar compasul la masurarea segmentelor congruente cu un
segment dat si la construirea cercului.

Problemele de constructie sunt acele probleme de geometrie in care se cere

sa se construiasca o anumita figura, cu ajutorul unor elemente date, sau construirea
unei figuri in asa fel incat elementele ce o compun sa aiba anumite proprietati, folosind
numai rigla si compasul.

Rezolvarea problemelor prin constructii geometrice ofera certitudinea ca

din moment ce o figura a putut fi construita pe baza datelor, inseamna ca ea este
determinata, masurile rezultate in figura trebuie sa rezulte si din calcule. Dintre toate
problemele de geometrie, problemele de constructii geometrice sunt acelea care
stimuleaza in cel mai inalt grad spiritul de observatie, claritatea gandirii si logica
rezolvitorilor.

Caracteristica constructiilor geometrice consta in faptul ca exactitatea

fiecarei constructii trebuie motivata logic iar posibilitatea executarii ei, cu
instrumentele indicate, trebuie sa fie demonstrata.

Problemele de constructie pot fi privite ca o aplicare practica a

cunostintelor de geometrie.

Cu rigla si compasul pot fi facute urmatoarele constructii simple:

1. constructia unui segment de dreapta ce trece prin doua puncte date.

2. determinarea punctului de intersectie a doua drepte date

3. constructia unui cerc, cu centrul si raza date

4. determinarea punctelor de intersectie dintre o dreapta data si un

cerc dat

5. determinarea punctelor de intersectie a doua cercuri

Spunem ca o problema de constructie este rezolvabila cu rigla si compasul,

daca pentru solutionarea ei este necesar un numar finit de constructii de tipul 1-5.

Rezolvarea unei probleme de constructie consta nu atat in construirea

figurii, cat in raspunsul la intrebarea cum sa executam aceasta constructie, precum si in
demonstratia respectiva.Dificultatea in rezolvarea problemelor de constructie consta in
a gasi ordinea in care se succed elementele de constructie.

Problema se considera rezolvata daca este indicat procedeul de constructie

a figurii si este demonstrat ca, in urma executarii constructiilor indicate, se obtine ,
intr-adevar, figura cu proprietatile cerute.Unele probleme de constructii geometrice
sunt aplicarea directa a unor proprietati ale figurilor, sau a unor teoreme de geometrie
(de exemplu, construirea , printr-un punct exterior unei drepte a unei paralele la acea
dreapta). Alteori, insa, problemele nu mai sunt asa de simple. 838i82i

In scoala, ( gimnaziu sau liceu ), pentru rezolvarea unor astfel de probleme

sunt folosite:

1) metoda substitutiilor succesive

2) metoda intersectarii locurilor geometrice

3) metoda figurilor asemenea

4) metoda transformarilor geometrice

5) alte metode

1. METODA SUBSTITUTIILOR SUCCESIVE

Aceasta metoda consta in a reduce problema data la o alta problema, apoi

pe aceasta la o a treia, si asa mai departe, pana cand ajungem la o problema cunoscuta
sau care are o rezolvare imediata. Metoda substitutiilor succesive reprezinta de fapt
calea cea mai naturala de a demonstra o afirmatie a carei veridicitate nu este imediata.

Totusi, in acest lant de propozitii trebuie sa tinem seama de urmatorul fapt:

problema data A o reducem la B, apoi la C, pana la propozitia finala Z, care este
evidenta sau care a fost deja demonstrata.

Pentru exactitatea rationamentului insa, este necesar sa ne asiguram de

echivalenta a doua propozitii consecutive din acest lant. Cu alte cuvinte, fiecare
propozitie trebuie sa o implice pe cea anterioara, in caz contrar, putandu-se intampla
ca ultima propozitie sa nu o implice pe prima.

Uneori, problema la care reducem o problema data este mai generala ca

prima.Atunci va trebui sa ne asiguram ca printre solutiile problemei a doua nu
introducem pe acelea care nu corespund problemei initiale.

Problema 4. 1.1. Construiti un triunghi cunoscand a,b si mc.

Demonstratie: (fig. 4.1.1.) Construim,in mod arbitrar, [CE] cu CE=mc.

deoarece sunt cunoscute lungimile laturilor a si b, rezulta ca putem construi cu centrul
in C cercurile de raze a, respectiv b. Problema se reduce, in acest moment,la
urmatoarea :

,, Fiind date cercurile C1(O1,R1) si C2(O2, R2), precum si punctul fixat M,

construiti o dreapta d care trece prin M cu proprietatea ca exista A  d  C1 si
B  d  C2, astfel incat M este mijlocul lui [AB]. ’’
 Pentru a rezolva aceasta problema, o presupunem rezolvata.
Consideram O’2 simetricul lui O2 fata de M. Cum [OM2][ M O’2] si [MA][
MB]   MAO’2   MBO2, de unde O’2A= O2B=R2 ; asadar, daca C’2 este cercul cu
centrul in O’2, de raza R2, avem ca

A C’2  C1. Observam ca A  C’2  C1  B  C2 C1

Constructia: Se construieste simetricul cercului C2(O2, R2) ( fata de punctul M),

cercul

C’2( O’2, R2). Avem mai multe cazuri :

1) C1 C2’=. Problema nu are solutii in acest caz.

2) C1 C2’= (cercurile sunt tangente). Problema are, in acest caz, o

singura solutie, anume dreapta MA.

3) C1 C2’= ( cercurile sunt secante). Problema are in acest caz doua
solutii, anume dreptele MA1 si MA2.

Revenind la constructia initiala, nu avem decat sa aplicam rezultatul de mai sus,

facand M=E, O1=O2=C, R1=a, R2=b.

Fig. 4.1.1.

Problema 4.1.2. Intr-un cerc dat, inscrieti un patrulater, cunoscand doua

laturi opuse si suma celorlalte doua laturi opuse.

Demonstratie: (fig. 4.1.2.)

 Fig. 4.1.2.

Presupunem problema rezolvata. Fie ABCD patrulaterul cautat si presupunem

ca laturile [AD] si [BC] sunt cunoscute, ca si suma AB+CD. Cunoscand AD si BC,
stim de fapt unghiurile AOD si BOC ceea ce ne permite sa spunem ca : m(< AOB) +
m(< COD) = 360 0 – m(< AOD) –m(< BOC) . ( pentru a avea sens aceste calcule, in
orice situatie, prin m(<AOD) vom desemna masura arcului care nu contine
punctele B si C, deci pot apare si masuri de unghiuri mai mari ca 1800).Cele de mai
sus ne arata ca de fapt problema se reduce la urmatoarea:,,Fiind dat un arc de cerc cu
capetele in M si N gasiti un punct pe acest arc de cerc astfel incat MP+PN=l,fiind
lungimea data.’’

Fie P1 un punct oarecare pe acest arc de cerc ( fig. 4.1.2.a) , atunci α = <
MP1N este acelasi pentru orice punctP1 ales pe arcul de cerc. Prelungim
segmentul [NP1] cu un segment [P1T]  [P1M]. Avem : MP1+ P1N = NP1 + P1T=

NT si cum  MP1T-isoscel, rezulta ca m(< MTN) = m( <MP1N), deci,atunci

cand P1 parcurge arcul dat capabil de unghiul α , T se misca pe arcul capabil de

unghiul cu capetele in M si N. Constructia este evidenta. Se construieste de aceeasi

parte a arcului dat arcul capabil de unghi .Se intersecteaza acest arc cu cercul de
centru N si raza l. Se obtin doua puncte, un punct, sau niciunul.
 Fig. 4.1.2 a

Pentru T punctul de intersectie, gasim punctul P cautat la intersectia

dreptei NT cu arcul dat. Problema poate avea doua solutii, o solutie sau niciuna.

Efectuam acum constructia ceruta in problema initiala.Consideram pe cercul

dat doua puncte M si N astfel incat arcul are masura 360 -m - m
.Determinam acum P pe arcul astfel incat MP+PN sa aiba valoarea data in enunt
pentru suma a doua laturi opue in patrulater, folosind constructia expusa mai
devreme.Putem gasi doua solutii, una sau niciuna.

Pentru fiecare pereche de segmente ( MP), (PN) obtinuta rezulta cate doua
solutii la problema data punandMP=AB, PN=CD sau MP=CD, PN=AB, constructia
fiind imediata, pornindu-se dintr-un punct arbitrar A al cercului si gasind succesiv
punctele B, C, D folosind lungimile cunoscute AB, BC, respectiv CD. Din modul cum
am gasit AB siCD, latura (AD) obtinuta va corespunde cu valoarea din enunt.

Problema 4.1.3. Trasati intr-un cerc dat o corda de lungime si directie date.

Demonstratie : (fig. 4.1.3.).

 Fig. 4.1.3.

Fie C cercul dat, cu centrul in O si d directia cunoscuta. Notam cu l lungimea

corzii cautate. Consideram in cercul C o coarda [AB] arbitrara de lungime l.Fie
OM  AB, M  AB.

Avem OM = , R-raza cercului dat. Evident, problema s-a redus la

constructia unei tangente paralele cu dreapta d la cercul cu centrul in O si de raza

OM= .

Pentru a efectua aceasta, consideram d’  d, O  d’ si = d’  C

Solutiile cautate se obtin ducand prin P si Q paralele la dreapta d. In concluzie avem

urmatoarele cazuri :

1) . Problema nu are solutie.

2) = R. Problema are o solutie si anume, diametrul paralel cu dreapta d

3) < R. problema are cele doua solutii considerate mai sus.

2. METODA INTERSECTARII LOCURILOR GEOMETRICE

O mare parte a problemelor de geometrie se rezuma in esenta la a determina un

punct care satisface anumite conditii. Metoda locurilor geometrice, datorita scolii
lui Platon, consta in esenta in urmatoarele:
 Fie P un punct care trebuie sa satisfaca conditiile c1, c2 ,
c3 ,….,cn.Consideram Li LG al punctelor din plan care satisfac conditia ci , cu i=
1,2,…,n. Multimea punctelor P, solutii ale problemei initiale, este intersectia
multimilor L1, L2 , …, Ln. Intr-adevar, daca punctul P satisface toate conditiile c1, c2 ,
c3 ,….,cn , atunci punctul P apartine tuturor multimilor L1, L2 , …, Ln, deci si
intersectiei lor. Reciproc, daca punctul P apartine intersectiei multimilor L1, L2 , …,
Ln,atunci apartine tuturor multimilor, deci satisface toate conditiile c1, c2 , c3 ,….,cn.

Sa observam ca in general o astfel de problema poate sa nu aiba solutie unica,

deoarece intersectia multimilor L1, L2 , …, Ln poate sa nu fie formata dintr-un singur
punct.

Eleganta si valoarea practica a solutiei unei astfel de probleme depinde in mod

esential de alegerea conditiilor c1, c2 , c3 ,….,cn.

Aceasta metoda poate fi folosita cu succes atat la rezolvarea cat si la discutiile

unei probleme: numarul de solutii al problemei este egal cu numarul de puncte din
intersectia multimilor L1, L2 , …, Ln .

Exemplul 1: Pentru a gasi centrul unui cerc care trece prin trei puncte
distincte A, B, C date, procedam astfel : consideram O acest centru; atunci OA= OB si
OB=OC. Alegem deci conditiile:

c1) OA= OB

c2) OB= OC.. In acest caz L1 este mediatoarea lui [AB], d1, iar L2 este
mediatoarea lui [BC], d2.Deci punctul O se obtine din intersectia dreptelor d1 si d2 . Sa
urmarim in ce conditii aceasta intersectia este vida.

d1 d2= este echivalent cu d1|| d2.

Dar d1 AB si d2  BC, rezulta A, B, C coliniare si distincte. Daca A,B,C nu

sunt coliniare, atunci d1 si d2 nu sunt paralele si cum nu coincid, rezulta ca ele vor avea
un punct de intersectie unic. Deci pentru cele trei puncte A,B,C necoliniare, exista un
unic punct egal departat de toate trei.

Exemplul 2: Fie A un punct exterior unui cerc de centru O. Construiti tangenta

din A la acest cerc.

Aceasta tangenta este complet determinata de doua puncte.Unul din puncte

este A, deci mai trebuie sa determinam inca un punct de pe aceasta tangenta. Cel mai
simplu este sa determinam punctul de tangenta T.

Iata cum problema noastra care cerea determinarea unei drepte s-a redus la a
determina un punct. Pentru acest punct avem OT  AT. Alegem conditiile:

c1) T se afla pe cerc, cu locul corespunzator , L1, cercul dat si

c2) AT  OT, cu locul corespunzator L2, cercul de diametru [OA].Atunci

punctul T se obtine din intersectia acestor doua cercuri. Deoarece al doilea cerc
contine un punct A exterior si un punct O interior primului cerc, cele doua cercuri vor
fi secante si vor avea exact doua puncte de intersectie.Prin urmare, problema are exact
doua solutii si anume cele doua puncte de intersectie ale cercurilor.

Problema 4.2.1. Fie trei drepte paralele date a,b,c si A0B0C0 un triunghi
ascutitunghic dat. Construiti un triunghi asemenea cu triunghiul A0B0C0 astfel incat A
sa apartina dreptei a, B dreptei b si C dreptei c.

Demonstratie : (fig. 4.2.1.) Consideram problema rezolvata.

Fie B un punct oarecare pe dreapta situata intre celelalte doua, M proiectia

punctului B pe dreapta a si A’ un punct pe dreapta a astfel incat < BA’M  <
C0 A0B0 Unim C cu A’. Atunci patrulaterul BA’AC va fi inscriptibil, deci <
CA’B  < CAB, adica cu < C0 A0B0.

Fig. 4.2.1.

Fixand punctul B si punctul A’ va fi fixat, deci C se va afla la intersectia

dintre c si o semidreapta cu originea in A’ care formeaza cu A’B un unghi congruent
cu < C0 A0B0.. Punctul A se obtine intersectand dreapta a cu o semidreapta de origine
B si care formeaza cu BC (determinat) un unghi congruent cu < C0 A0B0..

Problema 4.2.2. Construiti un cerc de raza data, care trece printr-un punct
dat P si intersecteaza o dreapta d dupa o coarda de lungime data.

Demonstratie: Neglijand conditia ca cercul sa treaca prin punctul dat, reducem

problema la una de loc geometric: ,, Gasiti locul geometric al centrelor cercurilor cu
raza fixata R si care intersecteaza o dreapta d dupa o coarda de lungime fixata a’’.

Fie C( O, R ) astfel incat C  d = cu AB = a (fig. 4.2.2.)

 Fig.4.2.2.

Daca M este proiectia lui O pe d, rezulta OM= - fixata, ceea ce ne

arata ca

O d1 d2, d1 si d2 fiind cele doua drepte paralele cu d aflate la distanta .

Reciproc avem in mod evident ca orice cerc cu centrul in d1 d2 de
raza R intersecteaza pe d dupa un segment de lungime a.

Concluzionand avem :

1) > R. LG este multimea vida

2) =R. LG este chiar dreapta d.

3) < R. LG este d1 d2, unde d1|| d2|| d si d1 si d2 sunt simetrice fata de d la

distanta de d.

Revenim la problema de constructie. Observam ca pentru R, dreptele care

dau LG pot fi construite. Solutia problemei de constructie va fi data de intersectia LG
de mai sus cu cercul de centru P si raza R

Problema 4.2.3. Fiind date doua puncte A si B construiti un punct C pe o

dreapta data ( sau un cerc dat) cu proprietatea ca raportul distantelor sale la punctele
A si B au o valoare data k; k>0
 Demonstratie: In mod evident problema este echivalenta cu construirea LG al

punctelor C cu proprietatea si intersectam deci cu dreapta sau cu cercul dat.

Vom rezolva deci urmatoarea problema. ,, Gasiti LG al punctelor C cu proprietatea

ca > 0’’.

In cazul in care k=1, in mod evident LG este mediatoarea segmentului [AB].

In continuare putem presupune fara a restrange generalitatea k>1, altfel

schimbam A si B intre ele. Construim (fig. 4.2.3) un punct C astfel incat .Fie
M si N punctele de intersectie ale bisectoarelor interioara, respectiv exterioara

unghiului <ACB cu dreapta AB. Din teorema bisectoarei obtinem ,

asadar punctele M si N sunt fixate pe AB. Deoarece k>1 avem M  [AB] si N(AB.
Cum < MCN este drept, afirmam ca LG cautat este cercul de diametru [MN].

Fig.4.2.3.

Reciproc fie C un punct oarecare pe cerc. Demonstram intr-adevar : =k.

Daca C=M sau C=N, evident. Presupunem ca C este pe cercul de diametru [MN],

CN. Fie O mijlocul lui [MN].Relatia : k= , se poate scrie folosind MA =

OA - OM, MB = OM – OB,

NA = OA + ON = OA + OM si NB = ON + OM = OM + OB . Este foarte importanta

observatia : O este in afara lui (AB); daca presupunem O  (BM) si facand ca mai sus
obtinem: MA = OA – OM , MB = OM + OB, NA = OA + OM, NB = OM- OB si dupa
calcule : , contradictie).
 Facand calculele obtinem : adica .Dar ( OM )  (

OC )  deci  OCB ~ OAC, de unde < OCB  < BAC.

Dar din proprietatile triunghiului dreptunghic avem ca : [OC]  [OM], deci <
OCM  < OMC.

Putem scrie : m( < OCB) +m(<BCM)=m(<OCM) = m(<MCA) +m(< BAC).Din prima

si ultima relatie, obtinem < BCM < ACM, deci [ CM este bisectoarea < BAC.

Conform teoremei bisectoarei , ceea ce incheie demonstratia.

Asadar pentru a efectua constructia ( in cazul k 1) nu avem decat sa

construim cercul de diametru [MN], M si N puncte cunoscute, si sa-l intersectam cu
cercul sau dreapta data.

Problema 4.2.4 Construiti un patrulater inscriptibil cunoscandu-i laturile.

Demonstratie : Presupunem problema rezolvata. Alegem M pe dreapta CD

astfel incat D este intre M si C si < MAD  < CAB ( fig. 4.2.4), lucru totdeauna
posibil deoarece m(<MAD) > >m(< CAB)).

Patrulaterul ABCD este inscriptibil, deci < ABC  <

ADM  AMD~ ACB  Raportul fiind

cunoscut  este si el cunoscut, precum si lungimea .

Fig. 4.2.4.
 Cu datele din enunt avem ca punctele M,D,C sunt date, lungimea AD este

cunoscuta precum si raportul . Gasirea punctului A se reduce la constructia unui

punct ( chiar A) care se afla pe cercul D si raza data si care are raportul distantelor de
la M si C cunoscut.Dar aceasta este chiar problema anterioara .

Presupunand  AMC construit , totul decurge in mod natural, punctul B fiind gasit
usor, deoarece se cunosc laturile [AB] , [BC] ( intersectia C(A,AB) cu
C(C,BC)).Consideratiile de mai sus ne asigura ca patrulaterul ABCD este inscriptibil (
< ADM  <ABC, ptr. ca  AMD~ ACB).

3. METODA TRANSFORMARILOR GEOMETRICE

Un loc central in studiul proprietatilor geometrice ale figurilor plane il ocupa

transformarile geometrice. In acest paragraf este pus in evidenta rolul important pe care-l
au transformarile geometrice la rezolvarea unor probleme de constructii geometrice.Sunt
prezentate probleme de constructii geometrice la a caror rezolvare folosim translatia,
simetria centrala, simetria axiala, rotatia, omotetia si inversiunea.

Problema 4.3.1. Fie C(O1, r1), C(O2,r2) doua cercuri si d o dreapta oarecare.
Construiti o dreapta paralela cu d, astfel incat intersectand-o cu cercurile C(O1,r1) si
C(O2,r2) sa obtinem coarde congruente.

Demonstratie: (fig. 4.3.1.) Fie A=prdO2, O’1= .Translatam cercul

C(O1,r1) paralel cu dreapta d, astfel incat noul cerc sa aiba centrul in O’1si raza r1.

Fie =C(O2, r2)  C(O’1, r1) dreapta BC este cea cautata.

Fig. 4.3.1.

Problema 4.3.2. Construiti un trapez cunoscand lungimile laturilor lui.

Demonstratie: ( fig. 4.3.2). fie a,b,c ,d lungimile laturilor unui trapez,

astfel incat a si c sunt lungimile bazelor trapezului ( a>c), iar b si d sunt lungimile
 laturilor neparalele. Se construieste triunghiul avand ca lungimi ale laturilor a-c, b si d,
apoi se translateaza latura de lungime b ( sau de lungime d) pe directia corespunzatoare
dreptei pe care se afla segmentul a-c cu un vector de lungime c .

Fig. 4.3.2

Problema 4.3.3 Se considera un triunghi echilateral ABC si fie M un punct

oarecare

in plan ce nu apartine cercului circumscris triunghiului. Sa se arate ca,cu segmentele

[MA] , [MB], [MC] se poate construi un triunghi.

Demonstratie: ( 4.3.3) Consideram rotatia de centru A si unghi α= 600 care duce

punctul B in C. Prin aceasta rotatie, punctul M merge in M’, astfel incat AM = AM’si m(
< MAM’)=600 AM=AM’. Segmentul [MB} merge in segmentul [M’C], deci MB=M’C.
Este usor de vazut ca laturile triunghiului M’MC sunt [MM’] [MA], [M’C] [MB] si
[MC].

Fig. 4.3.3.

Observatie.daca M cercului circumscris triunghiului echilateral ABC, atunci cel

mai mare

din segmentele [MA], [MB], [MC] are lungimea egala cu suma lungimilor celorlalte doua.
 Problema4.3.4. Intr-un triunghi dat ABC ,sa se inscrie un triunghi DEF, ale
carui laturi sa fie paralele cu trei drepte date d1, d2 , d3.

Demonstratie: ( fig. 4.3.4.) Se construieste mai intai un triunghi D’E’F’ avand

laturile paralele cu cele trei drepte date si avand doua varfuri pe doua laturi ale
triunghiului ABC.

Aceasta se realizeaza ducand printr-un punct arbitrar F’ (AB) o paralela la

d1,apoi prin punctul de intersectie al acesteia cu (AC) se duce o paralela la d3 si, in sfarsit,
prin F’ se duce o paralela la d2, intersectia acestor drepte fiind D’. Se unesc punctele A si
D’ si fie =BCAD’

Fig. 4.3.4.

In omoteteia de centru A si raport , triunghiul D’E’F’ se transforma in triunghiul

DEF, care este triunghiul ce trebuie construit.

4.ALTE METODE
Problema 4.4.1. Sa se construiasca un trapez, cunoscand diagonalele lui, l si
m, unghiul cuprins intre ele, α, si latura neparalela, a.

Demonstratie.

Presupunem problema rezolvata si trapezul ABCD este cel cautat.( fig. 4.4.1. )
 Fig.
4.4.1.

Efectuam o translatie a triunghiului ABD in CB1D1, astfel incat varful A sa

ocupe pozitia C. Ca rezultat, obtinem paralelogramul BB1D1D, cu laturile l si m, si
unghiul cuprins intre ele , α, varful C al trapezului aflandu-se la distanta ade varful
B1 al paralelogramului.De aici, rezulta urmatoarea metoda de constructie a trapezului.
Construim un segment BD=m si un unghi egal cu α, cu varful in punctul B. Pe cealalta
latura a unghiului, luam un segment BB1=l si ducem dreapta B1D1|| BD si dreapta
DD1|| BB1, pana la intersectia lor in punctul D1. Patrulaterul BB1D1D are laturile opuse
paralele si, deci, este un paralelogram. Din varful B1, ca centru, ducem un cerc de
raza a si aflam punctul de intersectie C, al acestui cerc, cu diagonala BD1 a
paralelogramului.Unim punctul C cu punctele B si D, prin segmente de dreapta, si
ducem dreptele DA || CD1 si CA || DD1, unde A este punctul de intersectie al acestor
drepte. Unind A si B printr-un segment de dreapta, obtinem patrulaterul ABCD.
Acesta este trapezul care satisface toate conditiile problemei, demonstratia fiind
evidenta.

Posibilitatea rezolvarii problemei si numarul de solutii depind de existenta si

numarul

punctelor de intersectie, C, ale dreptei BD1 cu cercul de raza a si cu centrul in punctul

B1.

Problema 4.4.2 Sa se construiasca  ABC, cunoscand cele trei puncte A1 ,

A2 , A3 , in care inaltimea, bisectoarea si mediana corespunzatoare varfului A
intersecteaza cercul circumscris triunghiului.

Demonstratie( fig. 4.4.2. )

 Fig. 4.4.2.

Presupunem problema rezolvata si fie ABC triunghiul cautat. Inaltimea,

bisectoarea si mediana corespunzatoare varfului A intersecteaza cercul C(O,r),
circumscris triunghiului in punctele date A1, A2 si A3. Pentru ca A2 este mijlocul
arcului BC, rezulta OA2|| AA1. Notam

=OA2  AA3 . Este evident ca A’ este mijlocul segmentului BC.

Analizand figura alaturata, rezulta urmatoarea constructie. Se construieste

cercul C(O, r), circumscris triunghiului A1A2A3, apoi se uneste O cu A2. Paralela prin
A1 la OA2 intersecteaza cercul C(O,r) in punctul A. Se uneste A cu A3 si fie
=OA2  AA3. Perpendiculara in A’ pe OA2 intersecteaza cercul C(O,r) in punctele B
si C. Prin unirea lui A cu B si C se obtine triunghiul cerut de problema.

Problema 4.4.3 Construiti un triunghi, daca se cunosc:

a) doua laturi si o mediana

b) o latura si doua mediane.

Demonstratie: a) Cazul 1. Cunoastem doua laturi si mediana corespunzatoare

laturii a treia : a, b, mc.Triunghiul ACD are laturile de lungimi a, b si 2mc, deci poate fi
construit si apoi punctul B se obtine evident ( fig. 4.4.3.a )
 Fig. 4.4.3.a

Cazul 2. Cunoastem doua laturi si mediana uneia din laturi: b, c si mb.

Triunghiul ABN are laturile de lungimi c, si mb, deci poate fi construit si apoi
punctul C se obtine prelungind latura [AN] cu un segment de aceeasi lungime ( fig.
4.4.3.b )

Fig. 4.4.3. b

b) Cazul 1 . Cunoastem o latura si medianele corespunzatoare celor doua laturi

: a, mb, mc Triunghiul BGC are laturile de lungimi a, si , deci poate fi

construit. Punctul A se obtine prelungind , d  d2 = , d  a =, d  b = si [MN] [RQ].

Presupunem d1 || a si consideram NS || a, S d1, RT || d1,T b.Observam

ca  MSN RTQ

Consideram punctele : = d1 a, = d1 b, = d2  b.Rezulta ca AB || RT si

AR || BT  ARTB paralelogram, deci [AB]  [RT].

 Analog SNCB paralelogram, deci [SN]  [BC]. Dar [SN]  [TQ], deci am
obtinut [AB]  [RT] si [BC]  [ TQ].

Cum < ABC  < RTQ, obtinem:

ABC   RTQ  MSN, de unde: [AC]  [MN] [ RQ].

Fig. 4.4.4.

Acum constructia devine evidenta. Analizam cazurile:

1) d1 || a si distanta intre d1 si d2 nu este aceeasi cu distanta intre a si b-in acest caz

problema nu are solutie.

2) d1 || a si distanta intre d1 si d2 este aceeasi cu distanta intre a si b.Pentru orice

dreapta care trece prin P si care nu este paralela cu d1 conditia din enunt este
indeplinita.

3) d1  a   . Fie = d1 a, = d1 b, = d2  b, =d2 a.Construim prin P paralele la

diagonalele paralelogramului ABCD. Cele doua drepte sunt solutii ale problemei
conform celor demonstrate mai sus.

Problema 4.4.5 Construiti un triunghi cunoscand a, ha si B-C ( notatiile sunt

cele uzuale).

Demonstratie : ( fig. 4.4.5.) Presupunem problema rezolvata ( B> C). Fie A1 un

punct astfel incat AA1|| BC, m(< ACA1) = B-C.
 Fig. 4.4.5.

Atunci : <ABC  < A1CB, adica AA1CB este trapez isoscel. Fie C1 simetricul
lui C fata de dreapta AA1.Avem : [AB]  [ A1C]  [ A1C1] si [AC1]  [ AC ]  [ BA1 ],
deci patrulaterul ABA1C1 este paralelogram. Observam ca m(< BAC1) =1800- m(<
ABA1)= 1800- (B-C), deci unghiul BAC1 este cunoscut.

Acum putem sa expunem constructia : Consideram BC=a si dreapta d la

distanta ha de dreapta BC, d || BC. Fie CC’  BC, C1C = 2ha, iar C1 este de aceeasi parte a
lui BC ca si dreapta d. Consideram un arc capabil de unghiul 1800- (B-C) cu capetele in B
si C1; punctul A este intersectia acestui arc cu dreapta d.

Construcțiile auxiliare sunt folosite în geometrie pentru a oferi o nouă perspectivă

asupra figurii.

Exemplu din viața reală: vrei să vorbești simultan cu mama și cu tata pe viu. Fiecare
este într-o altă cameră. Cum faci să vorbești cu ambii deodată? Îi chemi în camera ta.
Cele 3 persoane (tu, mama, tata) sunt aceleași, doar că perspectiva este alta. Îi poți
vedea simultan.

Un exemplu din geometrie – suma unghiurilor unui triunghi. Dacă te uiți la un

triunghi, nu-ți dai seama care este suma unghiurilor sale.
Dar, dacă aliniezi cele 3 unghiuri pe o dreaptă, se vede cu ochiul liber că suma este
180 de grade. Construcția auxiliară este dreapta paralelă la o latură, dusă prin vârful
opus acelei laturi.

Distribuția:
A = tu
B = mama ta
C = tatăl tău
dreapta d = camera ta.

Nu orice problemă de geometrie are nevoie de o construcție auxiliară. De multe ori,

ce trebuie demonstrat se poate demonstra folosind figura dată.

De unde știi, în general, cum să faci o construcție auxiliară? Nu există o formulă în

acest sens. Dar, după ce vezi câteva probleme rezolvate, care folosesc construcții
auxiliare, poți încerca acele construcții în problema ta.

Uneori, aceeași problemă poate fi rezolvată în mai multe moduri, folosind diferite
construcții auxiliare în fiecare situație. Adică, poți să-i chemi pe părinți în camera ta,
sau puteți discuta toți 3 în sufragerie.

Distribuția:
A = tu
B = mama ta
C = tatăl tău

cercul = sufragerie
(suma unghiurilor = jumătate din suma arcelor care compun un cerc întreg, adică tot
180 de grade).

Dacă vreodată vei găsi o carte în care autorul explică și de ce a făcut acea construcție
auxiliară, te rog să-mi spui. Eu n-am reușit să găsesc până acum o astfel de carte.
Fără excepție, toate problemele pe care le-am văzut, care folosesc construcții auxiliare
au rezolvări de forma : ducem … , după care …. Dar de ce ducem, asta este o taină …