TEOREMA UNGHIULUI de 15 GRADE

X. Perimetrul unui romb este egal cu 32 cm. Determinați aria rombului știind că unul dintre unghiurile
rombului are măsura de 30 de grade.

REZOLVARE -am rezolvat problema de mai sus folosind TEOREMA UNGHIULUI de 15 GRADE

T15:
 DEFINIȚIE:
TRAPEZUL este patrulaterul convex cu două laturi paralele și două laturi neparalele. Cele două laturi
paralele (AB||CD, AB>CD) se numesc baze –AB=B=baza mare și CD=b=baza mică.

Aveți mai sus desenul pentru un TRAPEZ OARECARE ABCD:

TRAPEZE particulare (ISOSCEL și DREPTUNGHIC):

DEF 1: Trapezul cu laturile neparalele CONGRUENTE se numește TRAPEZ ISOSCEL:

 [AD]≡[BC]

Proprietățile TRAPEZULUI ISOSCEL:

 Proprietatea 1: În orice trapez isoscel, unghiurile alăturate aceleiași baze sunt CONGRUENTE.
 Proprietatea 2: În orice trapez isoscel, DIAGONALELE sunt CONGRUENTE.
 Proprietatea 3: Orice trapez isoscel are o axă de simetrie -mediatoarea bazelor.

DEF 2: Trapezul care are un unghi DREPT se numește TRAPEZ DREPTUNGHIC:

 m(<A)=m(<D)=90°.


FORMULE TRAPEZ (arie și perimetru):

Periemtrul(P) uni trapez este suma lungimilor laturilor trapezului: P=AB+BC+CD+DA.

ARIA UNI TRAPEZ(A): A=[(B+b)*h]:2 ,unde B=baza mare=AB, b=baza mică=CD iar h=înălțimea

trapezului=CE.

DEF –Linia mijlocie într-un trapez este segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele.
PROBLEME REZOLVATE -TRAPEZ:
PROBLEMA 1) -problema III.1 de la Simularea examenului de Evaluare Națională 2019 -la matematică
,clasa a 8-a(problema este de clasa a 7-a): 
Rezolvare PROBLEMA 1):
 DEFINIȚIE:
DREPTUNGHIUL este paralelogramul cu un unghi drept.

DESEN:

PROPRIETĂȚI:
Dreptunghiul este un paralelogram particular (așadar preia toate proprietățile paralelogramului dar
particularizate)!

VEZI ȘI LECȚIILE: ***Paralelogramul (proprietati si probleme rezolvate geometrie clasa a 7-

a) ***Patrulaterul convex (probleme rezolvate geometrie clasa a 7-a) ***Unghiuri complementare.
Unghiuri suplementare

Proprietatea 1) În orice dreptunghi, laturile opuse sunt paralele și congruente(egale) două câte

două: 

 AB||CD și AD||BC;

Proprietatea 2) În orice dreptunghi, toate unghiurile sunt congruente și drepte(au 90 de grade):

 <A≡<B≡<C≡<D;
 m(<A)=m(<B)=m(<C)=m(<D)=90°;

OBS -Fiind patrulater convex, suma măsurilor tuturor unghiurilor unui dreptunghi este de 360°: m(<A)
+m(<B)+m(<C)+m(<D)=360° (90°+90°+90°+90°=360°);
 Proprietatea 3) În orice dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc:


 ABCD -dreptunghi => AC=BD;

 Așadar ABCD -dreptunghi și AC∩BD={O} <=>AO=OC=BO=OD.

CUM DEMONSTRĂM că un patrulater este DREPTUNGHI:

Putem demonstra mai întâi că patrulaterul respectiv este paralelogram!

 Dacă un paralelogram are un unghi drept(de 90 de grade), atunci paralelogramul este

DREPTUNGHI.

 Dacă într-un paralelogram diagonalele sunt congruente, atunci paralelogramul este

DREPTUNGHI.

SĂ NE REAMINTIM! CUM DEMONSTRĂM că un patrulater este PARALELOGRAM:

 Dacă într-un patrulater convex laturile opuse sunt congruente două câte două, atunci
patrulaterul este paralelogram.
 Dacă într-un patrulater convex două laturi opuse sunt paralele și congruente, atunci
patrulaterul este paralelogram.
 Dacă într-un patrulater convex unghiurile opuse sunt congruente, atunci patrulaterul este
paralelogram.
 Dacă într-un patrulater convex diagonalele se înjumătățesc(au același mijloc), atunci
patrulaterul este paralelogram.

FORMULE(perimetrul si aria unui dreptunghi):

Dacă notăm AB=CD=L=LUNGIMEA dreptunghiului și AD=BC=l=lățimea dreptunghiului, vom obține
următoarea formulă pentru PERIMETRUL dreptunghiului(P):
 Formulă pentru ARIA dreptunghiului(A):

 Adreptunghi=L*l

După ce învățați și primele elemente de trigonometrie în semestrul al 2-lea din clasa a 7-a puteți să utilizați
și formula ariei unui dreptunghi folosind unghiul dintre diagonale(cu
SINUS): A=1/2*AC*BD*sinBOC  unde AC∩BD={O}.

DREPTUNGHIUL -PROBLEME REZOLVATE:

TEOREMA ÎNĂLȚIMII:
În orice triunghi dreptunghic lungimea înălțimii dusă din vârful unghiului drept este egală cu media
geometrică dintre lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.

În desenul de mai sus(ΔABC dreptunghic în A) înălțimea corespunzătoare unghiului drept este

AD, proiecția catetei AB pe ipotenuza BC este BD iar proiecția catetei AC pe ipotenuza BC este
DC.
EX. În ΔABC dreptunghic în A, cu BC=10 cm, AD⊥BC, D∈BC, BD=2 cm, determinați lungimea înălțimii AD.
TEOREMA CATETEI:
În orice triunghi dreptunghic lungimea unei catete este egală cu media geometrică
(proporțională) dintre lungimea ipotenuzei și lungimea proiecției acelei catete pe ipotenuză.

În desenul de mai sus(ΔABC dreptunghic în A) construim înălțimea corespunzătoare unghiului

drept AD⊥BC, proiecția catetei AB pe ipotenuza BC este BD iar proiecția catetei AC pe
ipotenuza BC este CD.

EXEMPLU Problemă REZOLVATĂ Teorema CATETEI:

 Ex. În ΔABC dreptunghic în A, AD⊥BC, D∈BC, BD=16 cm și CD=9 cm. Determinați perimetrul triunghiului
ABC, lungimea înălțimii AD și aria triunghiului ABC.

REZOLVARE:
 BC=BD+DC=16+9=25 cm
 Aplicăm TEOREMA CATETEI:
 AB²=BD·BC=> AB²=16·25 =>AB=√16·√25=4·5 =>AB=20 cm;
 AC²=CD·BC=> AC²=9·25 =>AC=√9·√25=3·5 =>AC=15 cm;
 Aflăm P=perimetrul triunghiului ABC:
 P=AB+AC+BC=20+15+25 =>P=60 cm;
 Aplicăm TEOREMA ÎNĂLȚIMII:
 AD²=BD·DC=> AD²=16·9 =>AD=√16·√9=4·3 =>AD=12 cm;
 Aflăm A=aria triunghiului ABC (unde c1=cateta 1 și c2=cateta 2):
 A=(c1*c2)/2=(AB*AC)/2=(20*15):2=300:2 =>A=150 cm²;
Problemă cu teorema lui Pitagora / relații metrice în triunghi)- clasa a VII-a

În triunghiul ABC, cu AD mediană, D aparținând lui BC. Demonstrați că

(aceasta este teorema medianei)

Rezolvare:
Observăm că relația pe care trebuie să o demonstrăm exprimă mediana
triunghiului în funcție de laturile triunghiului AB, AC și BC.
Pentru a demonstra relația dată de problemă, vom construi înălțimea triunghiului
AM și notăm:
 

 
Deoarece AD este mediană, conform ipotezei,  rezultă că:  

Pentru a calcula expresia medianei, ne uităm să vedem în ce triunghi dreptunghic

o găsim pentru a putea utiliza teorema lui Pitagora. Acest triunghi este AMD.
În triunghiul dreptunghic ADM scriem teorema lui Pitagora:
În acestă relație avem înălțimea AM și segmentul MD. De unde putem să calculăm
măsurile acestor segmente în funcție de laturile triunghiului? Observăm că
înălțimea apare atât în triunghiul ABM cât și în triunghiul ACM. 
Scriem teorema lui Pitagora în triunghiul ABM și ținem cont că segmentul BM îl
putem scrie ca diferență de segmente:

Relația (2) devine astfel:

    

Scriem teorema lui Pitagora în triunghiul ACM și ținem cont că segmentul CM îl

putem scrie ca sumă de segmente:

Relația (5) devine astfel:

Acum egalăm relațiile 4 și 7 :

Luăm ultima egalitate și o aducem la o formă mai simplă:   

 

 
Am aflat expreia segmentului MD în funcție de laturile triunghiului.
Introducem această expresie într-una dintre expresiile înălțimii AM, de exemplu în
relația 4:

Acum , în relația 1, de calcul a medianei, introducem  relațiile 8 și 9. Obținem:

Ceea ce trebuia demonstrat.

Problemă cu triunghi înscris în cerc

Triunghiul ABC este înscris în cercul de centru O. Știind că

și BC = 24, calculați:
a) m(∡BAC);
b) lungimile laturilor [AB] și [AC],
c) aria triunghiului ABC;
d) raza cercului circumscris triunghiului ABC.

Rezolvare:

Construim figura.

 a)  Din datele problemei cunoaștem măsurile arcelor AB și AC, care sunt de 60 grade.
Deoarece A, B și C sunt puncte situate pe cerc, unghiurile ACB și ABC sunt unghiuri care au vârfurile
situate pe cerc și laturile unghiurilor sunt coarde ale cercului. Cunoaștem că măsura unui unghi care
are vârful pe cerc este egală cu jumătate din măsura arcului de cerc subîntins între laturile
unghiului. Astfel putem nota:
  Astfel în triunghiul ABC putem calcula măsura unghiului BAC (știind că suma unghiurilor unui triunghi
este de 180 grade)

m (∡BAC) = 1800 – 300 – 300 = 1200

b) În triunghiul ABC cunoaștem unghiurile și latura BC = 24 cm. Deoarece două unghiuri sunt egale cu 30
grade, rezultă că triunghiul este isoscel. Ducând înălțimea AD se vor forma două triunghiuri dreptunghice
ABD și ACD fiecare dintre ele având câte un unghi de 30 de grade și catetele BD = DC = 24/2 = 12.
aplicăm funcția trigonometrică cosiuns:

cos (∡ABC) = cos (300)=cateta alăturată / ipotenuză = BD / AB = 12 / AB  

și cos (∡ACB) = cos (300)=cateta alăturată / ipotenuză = CD / AC = 12 / AC  rezultă că 

c) Pentru a calcula aria triunghiului ABC avem nevoie să cunoaștem baza și înălțimea lui. Baza o putem
considera pe BC, care este de 24 și înălțimea AD. În triunghiul ABD , observăm că AD este latura care se
opune unghiului de 30 de grade. Deoarece știm că în triunghiul dreptunghic, latura care se opune
unghiului de 30 de grade este jumătate din ipotenuză, rezultă că AD = AB/2
 

 
 d) Pentru a calcula raza cercului circumscris triunghiului ABC, observăm următoarele:

Arcul AB are măsura de 60 grade , unghiul AOB este un unghi la centru și, deoarece măsura unui unghi
la centru este egală cu măsura arcului subîntins între laturile unghiului , rezultă că:
m(∡ AOB) = 60 grade .
Triunghiul AOB este un triunghi isoscel cu laturile egale AO = BO = Raza cercului circumscris și cu un
unghi de 60 de grade. Din aceste observații, rezultă că triunghiul AOB este echilateral și:
 AO = BO = AB = R (raza cercului circumscris triunghiului).

Rezultă că:
Problemă cu cerc înscris în triunghi
Calculați lungimile segmentelor determinate de vârfurile unui triunghi și punctele de tangență ale cercului
înscris în triunghi ,dacă lungimile laturilor triunghiului sunt de: 12 cm, 8 cm, 9cm.

Rezolvare:
Fie triunghiul ABC cu laturile AB = 8 cm, AC = 9 cm și BC = 12cm. Construim bisectoarele unghiurilor A,
B și C. La intersecția bisectoarelor vom avea centrul cercului înscris în triunghi, punctul I.
Construim din centrul cercului perpendicularele pe laturile triunghiului. Notăm punctele M, N și P.
Aceste puncte sunt punctele de tangență ale cercului cu triunghiul ABC.

În triunghiurile API și ANI observăm:  

AB și AC sunt tangente la cerc, IP ^  AP, IN  ^  AN ,
AI este bisectoarea unghiului A , ≮PAI =≮NAI  și
AI este latură comună, rezultă că triunghiurile sunt congruente
ΔANI = ΔAPI . De aici rezultă că AP = AN = x.
În același mod demonstrăm că BP = BM =y  și CM = CN =z.
Deoarece AB = AP+BP = x +y = 8
AC = AN+NC = x + z = 9 cm
BC = BM + CM = y + z = 12 cm.
Deoarece cunoaștem laturile triunghiului, putem calcula perimetrul acestuia.
P = AB +BC + CA = 8 + 9 +12 = 29 cm
Dar perimetrul este egal și cu P = x + y + x + z + z + y = 2x +2y +2z =29 cm.
Împărțim prin 2 și obținem: x +y +z = 14,5 cm.
Înlocuim x+ y cu 8 (din relația lui AB) și obținem z = 14,5 – 8 = 6,5 cm.
Înlocuim x +z cu 9 (din relația lui AC) și obținem y = 14,5 – 9 = 5,5 cm.

Din relația lui BC = y + z = 12 obținem x = 14,5 – 12 = 2,5 cm.

Soluția problemei: x = 2,5 cm,  y = 5,5 cm și z = 6,5 cm.

Problemă cu trapez și pătrat

Trapezul dreptunghic ABCD cu AB II CD, cu m (≮A) = m(≮D)= 90o are AD = 12 cm

AB=24 cm și m (≮B)=45o.
Se notează  AD ∩ BC = {M}.
Se cere:   a) Arătați natura și aria Δ MAB;  b) Arătați că AC ⊥ BC;  
c)Știind că
CE II AD ,

 
arătați că [DE] ≡ [AC] și DE ⊥ AC 

Rezolvare:

Din datele problemei observăm că Δ MAB are:

 m (≮A) = 90o și m (≮B)=45o
m (≮ M) = 180o – 90o – 45o = 45o
Un astfel de triunghi este dreptunghic isoscel.
Într-un triunghi isoscel laturile opuse unghiurilor congruente sunt congruente.
Deci:  AB = AM = 24 cm.

B)  AD = 12 cm, AM = 24 cm rezultă DM = 12 cm

Δ MDC are:  m (≮CDM) = 90o și m (≮DMC)=45o

m (≮ DCM) = 180o – 90o – 45o = 45o
Rezultă că Δ MDC este dreptunghic isoscel  deci 
MD=DC=12 cm.
Δ ADC are:  m (≮CDA) = 90o  și AD=DC=12 cm.
Rezultă că Δ ADC este dreptunghic isoscel deci și unghiurile sunt:
m (≮DAC)= m (≮DCA)=45o
Acum calculăm măsura unghiului ACM:
m (≮ACM)= m (≮DCA)+ m (≮DCM)= 45o + 45o= 90o
deci: AC ⊥ BC
c) Construim CE II AD , E (AB)  și AD⊥AB, rezultă că CE ⊥ AB,

m (≮DCA) = m (≮CAE) = 45 grade

Rezultă că CD II AE rezultă că AECD este paralelogram cu unghiuri de 90 grade  deci este un dreptunghi
care are laturile alăturate egale AD =CD=12 cm, adică un pătrat.

AECD fiind un pătrat are diagonalele AC și DE congruente și perpendiculare AC ⊥ DE.

Problemă cu dreptunghi și paralelogram
În dreptunghiul ABCD din figura alăturată,

BM = 2 cm și AC = 6 cm.

a) Calculați aria dreptunghiului ABCD;

b) Demonstrați că BMDN este un paralelogram;
c) Demonstrați că paralelogramul BMDN nu poate fi romb.

Rezolvare:

a) Problema ne dă măsura diagonalei AC de 6 cm și măsura perpendicularei din vârful B pe diagonală.

Această perpendiculară BM reprezintă înălțimea triunghiului dreptunghic ABC.  Rezultă că putem calcula
aria triunghiului ABC.
În dreptunghiul ABCD laturile opuse sunt congruente și paralele. Diagonala AC formează unghiurile
alterne interne DAC și ACB. Observăm că triunghiurile BMC și DNA sunt congruente:

din această congruență rezultă

A
Deci: BM = DN = 2 cm
Acum putem calcual ariile celor două triunghiuri care formează dreptunghiul ABCD:  ABC și ACD:

A ABCD  = 12 cm2

b)  Pentru a demonstra că patrulaterul BMDN este un

paralelogram  observăm următoarele:
- ABCD fiind un dreptunghi, diagonalele acestuia sunt egale și se intersectează în părți egale:
OA = OC = OB = OD   (3)
 Din această relație  folosim  OA = OC   (3)
împreună cu relația (2)         AN = MC    (2)   Dacă scădem cele două relații  egalitatea se păstrează:
                               OA - AN = OC - MC   =>     ON = OM   (4)
Acestă relație (4) împreună cu două dintre segmentele din relația (3)   DO = OB  ne arată că în
paralelogramul BMDN diagonalele se intersectează în părți egale ceea ce este suficient pentru a trage
concluzia că BMDN este un paralelogram.  (Se poate demonstra prin congruența triunghiurilor BOM cu
DON și BON cu DOM care au pe lângă laturi și unghiurile opuse la vârf congruente ).

c) pentru a demonstra că paralelogramul BMDN nu poate fi romb facem presupunerea că acest

paralelogram ar fi un romb. Dacă BMDN ar fi romb atunci diagonalele lui ar fi perpendiculare: BD
perpendiculară pe MN. Dar MN este o porțiune din diagonala AC a dreptunghiului ABCD. Rezultă că BD
ar fi perpendiculară pe AC. Cu alte cuvinte dreptunghiul ABCD din problemă ar avea diagonalele
perpendiculare. În această situație el ar fi în cazul particular în care ar fi un pătrat. Dacă ABCD ar fi un
pătrat atunci laturile lui ar fi toate agale AB = BC = CD = DA. Dar în ipoteză problema spune că AB este
diferit ca mărime de BC. Rezultă că presupunerea noastră contrazice ipoteza problemei deci este falsă și 
nu poate fi romb.