2.1.

Pozițiile relative ale unui punct față de o dreaptă

Puncte coliniare
De reținut
Trei (sau mai multe) puncte sunt coliniare dacă există o dreaptă care să conțină cele trei puncte.
Consecință: Trei puncte sunt necoliniare dacă nu există o dreaptă care să conțină cele trei puncte.

Ce observăm
În cazul figurii anterioare, spunem că punctele A și C sunt situate de o parte și de alta a
punctului B (sau B este situat între punctele A și C), respectiv că B și C sunt situate de aceeași
parte a lui A (sau A și B sunt de aceeași parte a lui C).

Axioma dreptei
De reținut
Prin două puncte distincte trece o dreaptă și numai una.
Orice dreaptă conține cel puțin două puncte distincte.
Se formulează și astfel: două puncte distincte determină o dreaptă și numai una.
Observații

1. Putem construi o infinitate de drepte care să treacă printr-un punct.

2. Putem construi o singură dreaptă care să treacă prin două puncte distincte.
3. De aceea, când se enunță axioma dreptei, este foarte importantă precizarea puncte distincte; altfel,
dacă punctele coincid, nu determină o dreaptă și numai una.

Pozițiile relative a două drepte

De reținut

1. Două drepte care au toate punctele comune se numesc drepte identice (confundate, suprapuse sau
drepte care coincid).

2. Două drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente (secante).
3. Două drepte situate în același plan, care nu au niciun punct comun, se numesc drepte
paralele.
 Lungimea unui segment. Distanța dintre două
puncte. Segmente congruente
3.1. Lungimea unui segment
De reținut

1. Numim segment unitate un segment ales ca unitate de măsură.

2. Lungimea unui segment este valoarea acestuia măsurată cu ajutorul unui segment unitate.
3. Distanța dintre două puncte este lungimea segmentului cu extremitățile în cele două puncte.
Exemple

1. În segmentul AB, segmentul unitate, notat cu u, se cuprinde de 4 ori.

Scriem: AB = 4u.

2. Segmentul cu lungimea egală cu 1 cm se cuprinde în segmentul CD de 10 ori.

Spunem că lungimea segmentului CD este de 10 cm și scriem CD = 10 cm.

3. Așezăm rigla gradată de-a lungul segmentului, cu diviziunea 0 în dreptul punctului A și citim pe
rigla gradată numărul din dreptul punctului B.
 Distanța dintre punctele A și B, reprezentate mai sus, este egală cu 4 cm și scriem AB = 4 cm.

În general, despre două figuri geometrice plane se spune că sunt congruente dacă, prin
suprapunere, ele coincid.
Segmentele care au aceeași lungime se numesc segmente congruente.
 Construcția unui segment de dreaptă
Exemple
Construcția unui segment congruent cu un segment dat cu ajutorul riglei gradate
Să construim un segment CD, congruent cu un segment dat, AB.

Pasul 1: Măsurăm segmentul dat, AB. În cazul nostru, AB = 5 cm.

Pasul 2: Alegem un punct oarecare, C. Așezăm rigla gradată cu diviziunea 0 în dreptul lui C, iar D ar
trebui să fie plasat în dreptul diviziunii ce indică 5 cm. Reprezentăm punctul D și trasăm segmentul CD.

Construcția unui segment congruent cu un segment dat cu ajutorul compasului

Pasul 1: Luăm în deschiderea compasului lungimea segmentului dat, AB.
Pasul 2: Pe o semidreaptă cu originea în C, deja desenată, trasăm un arc de cerc cu centrul în C care va
intersecta semidreapta în D.
 Mijlocul unui segment
Simetricul unui punct față de un punct
4.1. Mijlocul unui segment
De reținut
Mijlocul unui segment este un punct unic, interior segmentului, ce formează cu extremitățile
segmentului două segmente congruente.
Notăm:
M este mijlocul segmentului AB, ceea ce înseamnă că AM ≡ BM.
Aplicație practică
Determinarea mijlocului unui segment cu ajutorul riglei gradate
Pasul 1: Măsurăm segmentul AB:
Pasul 2: Împărțim la 2 lungimea sa: 4 cm : 2 = 2 cm.
Pasul 3: Reprezentăm pe segment punctul M, astfel încât d( A ; M) = AM = 2 cm:
Determinarea mijlocului unui segment cu ajutorul compasului și al riglei negradate
Pasul 1: Fixăm deschiderea compasului mai mare decât jumătatea segmentului:
Pasul 2: Cu centrul în A trasăm un arc de cerc cu deschiderea fixată:

Pasul 3: La fel, cu centrul în B și cu aceeași deschidere a compasului, trasăm un alt arc de cerc care să
intersecteze primul arc în punctele P și Q.
Pasul 4: Dreapta PQ taie segmentul AB în mijlocul său, M.
 Simetricul unui punct față de un punct
De reținut
Simetricul unui punct A față de un punct M este un punct B, astfel încât M este mijlocul segmentului AB.

Notăm:
B este simetricul lui A față de M de unde rezultă că M este mijlocul segmentului AB.
Observație
M este mijlocul segmentului AB, adică A și B sunt simetrice față de M.

Aplicație practică
Construcția simetricului unui punct față de un punct cu ajutorul riglei gradate
Desen inițial:

Pasul 1: Desenăm segmetul AM și măsurăm lungimea sa: În cazul

nostru, AM = 2 cm.
Pasul 2: Prelungim segmentul AM, dincolo de M, cu un segment MB,
astfel încât MB = MA = 2 cm.
Pasul 3: Deoarece MA = MB ⇒ M este mijlocul segmentului AB,
rezultă că B este simetricul lui A față de M.