Proiect didactic

Data: 29. 04. 2020

Clasa: a V-a
Disciplina: Matematică – Geometrie
Unitatea de învăţare: Punct, dreaptă, plan
Titlul lecţiei: Distanţa dintre două puncte; lungimea unui
segment; segmente congruente (construcție); mijlocul unui
segment; simetricul unui punct faţă de un punct;
Tipul lecţiei: Transmitere şi asimilare de cunoştinţe
Competenţe specifice lecţiei:
La sfârşitul lecţiei elevii vor putea să :
C1 - determine distanţa dintre două puncte utilizând diferite unităţi de măsură;
C2 - construiască segmente congruente şi mijlocul unui segment cu ajutorul riglei gradate pe baza
informaţiilor transmise;
C3 - să identifice simetricul unui punct faţă de alt punct pe utilizând mijlocul unui segment;

Desfăşurarea lecţiei

Nr Etapele Conţinut ştiinţific Organizarea învăţării Obs.

. lecţiei (metode, mijloace, procedee)
crt
.
3.

Desfăşurarea Se consideră o unitate de măsură,

lecţiei convenabil aleasă. Prin distanţa dintre
două puncte se înţelege numărul
unităţilor de măsură care „intră” în cele
două puncte.
u

A B

C1 Pentru a determina distanţa dintre

C2 punctele A şi B, unitatea de măsură “se
aşază” pe segmental de dreaptă
determinat de cele două puncte.
 Se consideră un segment de dreaptă
AB. Vom numi lungimea segmentului
AB distanţa dintre cele două puncte care
reprezintă capetele (extremităţile)
segmentului.

Dacă distanţa dintre punctele A şi B

este de 6 cm, vom spune ca lungimea
segmentului AB este de 6 cm şi vom
scrie AB = 6 cm.
Lungimea unui segment este
întotdeauna un număr.

Două segmente de dreaptă care au

aceeaşi lungime se numesc segmente de
dreaptă congruente.

Spunem ca segmentul AB este

congruent cu segmentul CD si vom scrie
[AB] ¿ [CD].
A B
C D
Atenţie!
Dacă două segmente au lungimi
egale, nu spunem ca sunt egale, spunem
că sunt congruente.
A 5cm B
Se consideră un segment AB de
lungime 5 cm.
Pentru a construi un segment MN
congruent cu segmentul dat, procedăm
astfel:
M N
1.Cu ajutorul riglei gradate. Se d
consideră punctul M; pe o dreptă care
trece prin acest punct, cu ajutorul riglei,
se determină punctul N aflat la 5 cm
distanţă de punctul M.

2. Cu ajutorul riglei negradate şi

compasului
a) Se aşază vârful compasului în
punctul A şi se „deschide” până ce vârful
M N
creionului ajunge în punctul B.
d
Deschiderea compasului este cât
lungimea segmentului AB.
 b)Se consideră punctul M; pe o
dreaptă care trece prin acest punct, cu
ajutorul compasului a cărui deschidere
este cât a segmentului AB se trasează un
punct N.

P. Se consideră segmental AB de A M B
lungime 10 centimetri şi d dreapta suport d
a acestui segment. Determină punctual
M, aflat pe dreapta d,care se află la egală
distanţă de cele două capete ale
segmentului.

Punctul situat în interiorul unui

segment şi care este egal depărtat de
capetele acestuia se numeşte mijlocul
segmentului.

Dacă M estemijlocul segmentului

AB, segmentele AM şi MB sunt
congruente ([AM] ¿ [MB]).
Pb. Se condideră segmental AO şi d
dreapta suport a acestuia. Determină A O B
punctul B aflat pe dreapta d, astfel încât d
O să fie mijlocul segmentului AB.

Se consideră punctele A şi O. Se
numeşte simetricul punctului A faţă de
punctul O, punctul B situat pe dreapta
AO astfel încât O este mijlocul
segmentului AB.

4. Fixare şi Rebus matematic

consolidare
Descoperă cuvântul aflat pe
verticala A-B

A
1
2
3
4
5
6
 7
8
9
B

1. Totalitatea punctelor unei drepte

aflate intre doua puncte date.
2. Instrument geometric folosit
pentru a desena drepte paralele.
3. Punctul unui segment, aflat la
egală distanță de capetele
acestuia.
4. Instrument folosit în construcții
geometrice (mai ales pentru
trasarea cercurilor).
5. Drepte care au un punct comun.
6. Figură geometrică fundamentală,
asemănătoare cu un fir întins de
ață.
7. Drepte care nu au niciun punct
comun.
8. Instrument folosit în construcții
geometrice pentru trasarea
dreptelor.
9. Segmente care au aceeași
lungime.