Figuri geometrice fundamentale

1.Punctul cea mai simpla figura geometrica care se noteaza cu

litere mari din alfabetul latin ,si se reprezinta astfel: 2.Dreapta figura geometrica fundamentala (nu se defineste) care se noteaza cu litere mici din alfabetul latin ,si se repr. astfel:

3.Planul fig. geometrica fundamentala (nu se defineste) care se

noteaza cu litere mici din alfabetul grecesc ,si se repr. astfel:

Alfabetul grecesc
alfa ; beta ; , gamma ; , delta ; epsilon ; , sigma ; , pi ; ro; , omega . La geometrie plana nu exista decat un singur plan in care se afla toate elementele ;in timp ce la geometrie in spatiu intalnim mai multe plane. De exemplu la un cub avem 6 plane.

Punctul si dreapta
Daca un punct este stituat pe o dreapta ,atunci vom spune ca punctul apartine dreptei, si scriem pe scurt: Pd Punctul care este stituat pe o dreapta separa dreapta in 2 portiuni numite semidrepte. Spre deosebire de o dreapta ,care este nemarginita la ambele capete ,semidreapta este nemarginita doar la un capat.

Punctul care margineste o semidreapta la unul dintre capete ,se numeste originea semidreptei. Daca un punct nu este stituat pe o dreapta ,spunem ca punctul este exterior dreptei .

Segmentul

Daca 3 puncte sunt stituate pe aceeasi dreapta , atunci punctele se numesc COLINIARE. Daca 3 puncte nu sunt stituate pe aceeasi dreapta , atunci punctele se numesc NECOLINIARE. Daca 3 puncte sunt coliniare , atunci unul dintre ele este stituat intre celelelte 2. Segmentul fig. geom. form. cu toate punctele Se pot plasa o infini stituate intre 2 puncte ,numite CAPETELE segm.. puncte.

OBS: Pe un segm. tate de

Spre deosebire de dreapta si semidreapta ,segm este marginit la ambele capete (nu ne putem deplasa pe acesta fara sa-l parasim).

Propozitii matematice

Prin 2 puncte diferite nu se poate duce decat o singura dreapta. Notatie: AB dreapta determinata de punctele A si B. (AB] segm AB care nu-l contine [AB] segmentul AB pe capatul A dar il contine (AB) segm AB fara capete pe B [AB) segm AB care isi contine capatul in A dar nu-l [AB semidreapta cu originea contine si pe B in A si nemarginita spre B (AB semidreapta nemarginita spre B si care nu-si [BA semidreapta nemarginita contine originea in A spre A cu originea in B

Unghiuri
fig geom determinata de 2 semidrepte care au aceeasi origine. Originea comuna a celor 2 semidrepte se numeste varful dreptei. Cele 2 semidrepte care formeaza unghiul se mai numesc si laturile unghiului. La un unghi vom masura deschiderea dintre laturile sale si nu lungimile laturilor care sunt nemarginite.

Unitatea de masura pt unghiuri este gradul ,care reprezinta a 180 parte din masura unghiului alungit.Unghiul se mai masoara si in minute si secunde. [ Ex: 179 59 60 ] Unghiul drept este acela care are masura de 90 . Unghiul ascutit este acela care masoara mai putin de 90. Unghiul obtuz este acela care masoara mai mult de 90. 2 unghiuri se declara congruente ,daca au aceeasi masura. Unghiul de 90 a aparut la impartirea unghiului alungit (180) in 2 congruente. Bisectoare Bisectoarea unui este semidreapta care are originea in varful si il separa in 2 congruente. Un punct este stituat pe bisectoarea unui daca si numai daca distanta acestuia de la acesta la laturile sunt egale. Bisectoarea unui il separa in 2 adicente si congr.. Ungiuri adiacente 2 se declara ADIACENTE ,daca: 1. au varful comun 2.o latura comuna ; 3. laturile necomune pe de-o parte si pe alta a laturii comune. Unghiuri suplementare si complementare 2 se declara complementare daca suma marimii lor este de 90. 2 se declara suplementare daca suma marimii lor este de 180. Unghiuri opuse la varf Daca 2 drepte sunt concruente ,at acestea formeaza 4 proprii. Acestea sunt congruente cate 2. 2 se numesc opuse la varf ,daca: Daca 2 au acelasi suple- au varf comun ; ment/complement at sunt - latura unuia sa fie in prelungirea laturii celuilalt. congruente. Daca 2 sunt opuse la varf ,at acestea sunt congruente.

Drepte perpendiculare

4 din jurul unui punct sunt drepte. Daca 2 drepte formeaza un cu masura de 90,at si celelalte 3 vor fi drepte . Doua drepte care formeaza un cu masura de 90 se declara drepte perpendiculare. Relatia de perpendicularitate dintre drepte este Simetrica.

Triunghiul
fig geom determinata de 3 puncte necoliniare numite varfurile triunghiului. Notatie: ABC Triunghiul are 6 elemente: 3 laturi si 3

Prin perimetrul unui se intelege suma lungimilor laturilor sale. P = AB + AC + BC Prin semiperimetrul unui se intelege jumatate din perimetru. AB + AC + BC p= 2

Congruenta triunghiurilor
Segm congr. au aceeasi lungime iar congr. au aceeasi masura. Spunem ca 2 sunt congr daca au toate laturile si toate unghiurile congr.. Daca 2 sunt congr. ,au acelasi perimetru. Cazurile de congruenta pt ne arata care dintre elemente sunt congr. pt ca sa poata fi declarate congr.. Cazurile sunt reguli care ne ajuta sa ratam mai repede cand 2 sunt congr.. Cazul: L.U.L. Cazul: L.L.L. Daca 2 au cate 2 laturi respectiv congr. Daca 2 au laturile respectiv congr. ,at si formate de acestea sunt congr ,at spunem ca urile vor fi congr.. cele 2 vor fi congr.. Cazul: U.L.U ( + L.U.U ) Daca 2 congr. au cate o latura congr si 2 congr ,at se pot declara congr..

Drepte importante in triunghi

Bisectoarele unui (3) sunt concurente intr-un punct care se noteaza cu I. Mediana unui este segm care uneste un varf al cu mijlocul laturii opuse. Medianele sunt concurente in centrul de greutate ,notat G. Inaltimea (H)unui trece printr-un varf si cade perpendicular pe latura opusa.

Triunghiul dreptunghic

In dreptunghic nu apare decat inaltimea corespunzatoare ipotenuzei (= latura care se opune drept) deoarece celelalte 2 inaltimi coincid cu catetele (= laturile care formeaza

drept al unui ) . Punctul de intersectie al inaltimii dreptunghic ortocentrul unui punctul este chiar varful drept. intersecteaza H unui .

Se numeste in care se

Congruenta dreptunghice
Daca 2 dreptunghice au catetele respectiv congr. ,at ele sunt congr.. ( cazul :cateta-cateta ) Daca 2 dreptunghice au cate o cateta si cate un ascutit resp congr. ,at sunt congr.. ( cazul cateta-unghi) Daca 2 dreptunghice au ipotenuzele si cate un ascutit resp congr.,at sunt congr.. (cazul: ipotenuza-unghi) Daca 2 dreptunghice au ipotenuzele si cate o cateta resp congr. , at sunt congr.. (cazul: ipotenuza-cateta)

Mediatoarea
-dreapta care trece prin mijlocul unui segment si este perpendiculara pe acesta. Pe un segm se pot duce o infinitate de drepte perpendiculare ,dar numai una trece prin mijlocul segm. ; aceea este mediatoarea. Daca un punct este pe mediatoarea unui segm ,at distantele de la acel punct la capetele segm sunt congr.. T.reciproca: Daca distanta de la un punct la capetele segm sunt egale ,at punctul se afla pe mediatoarea segm..

Aria unui triunghi

Dintre 2 cu bazele congr. ,cel care are cu semiprodusul inaltimea mai mare ,va avea suprafata (aria) corespunzatoare. mai mare. Dintre 2 la fel de inalte cel care va avea baza mai mare ,va avea suprafata (aria) mai mare. Daca 2 sunt congr ,at ele au aceeasi arie. dreptunghic este egala cu ->Reciproca acestei teoreme nu este adevarata catetelor. AB x AC deoarece exista care au aceeasi arie dar nu => A= sunt congr.. ( nu se suprapun ) 2

Aria unui este egala dintre baza si inaltimea bxh A= 2 Aria unui semiprodusul m(A)=90

Paralelism
-2 drepte se declara paralele ,daca nu au puncte comune. Daca 2 sau mai multe drepte au un singur punct comun , ele se declara SECANTE/CONCURENTE. Daca o dreapta (b) este paralela cu alte 2 drepte (a;c) at si acestea vor fi paralele intre ele.Aceasta proprietate se numeste tranzitivitatea ,si este relatie de paralelism. Daca 3 drepte sunt ca laturile unui ,at vom spune ca dreptele sunt concurente 2 cate 2. 3 drepte se mai pot aseza astfel incat , 2 sa fie paralele iar a 3-a sa le intersecteze pe amandoua. Teoreme de paralelism -Printr-un punct exterior unei drepte nu se poate duce decat o singura paralela la dreapta data ( Aceasta propozitie este o AXIOMA = propozitie adevarata ,dar care nu se poate justifica ) . Propozitia se mai numeste si POSTULATUL LUI EUCLID deoarece acesta si-a dat seama ca nu se poate justifica ,iar totodata ii se mai spune axioma paralelelor. -Daca 2 drepte sunt paralele si o a 3-a o intersecteaza pe una dintre ele ,at o va intersecta si pe

cea de-a 2-a.Aceasta teorema nu suporta o demonstratie directa ci prin metoda reducerii la absurd. (reducerea la absurd=se presupune ca ar fi falsa concluzia si se arata ca in acest fel se ajunge la o contradictie) -2 drepte paralele taiate de o secanta formeaza 8 (4 cu varful intr-o intersectie si 4 cu varful in cealalta) ,care se grupeaza in 4 perechi de corespondente.De asemenea formate sunt congr.. Cele 8 formate se mai grupeaza in: ~2 perechi de alterne interne ~2 perechi de alterne externe Daca 2 drepte care sunt taiate de o secanta sunt paralele ,at alterne interne si externe care se formeaza sunt congr. intre ele. Daca dreptele taiate de secanta nu sunt paralele at corespondente ,alterne interne ,care se formeaza nu sunt congr..

R1:Daca 2 drepte taiate de o secanta formeaza o pereche de alterne interne congr. ,at dreptele sunt paralele. T2:Daca 2 drepte sunt paralele at alterne externe pe care le formeaza cu o secanta sunt congr.. R2:Daca 2 drepte taiate de o secanta formeaza o pereche de alterne externe congr. ,at dreptele sunt paralele. T3:Daca 2drepte paralele sunt taiate de o secanta , at corespondente care se formeaza sunt congr.. R3:Daca 2 drepte taiate de o secanta formeaza o pereche de corespondente congr. ,at dreptele sunt paralele. T4:Daca 2 drepte sunt paralele ,at externe de aceeasi parte a secantei vor fi suplementare. T5:Daca 2 drepte sunt paralele ,at interne de aceeasi parte a secantei vor fi suplementare. Definitie: 2 si 7 1 si8 se numesc externe de aceeasi parte a secantei.

3 4

si6 si5 se numesc interne de aceeasi parte a secantei.

Daca 2 drepte sunt perpendiculare pe aceeasi dreapta , at ele sunt paralele. Ip: ad ; bd C.: a|| b Daca 2 drepte paralele sunt intersectate de 2drepte paralele ,at segm care se formeaza sunt congr. 2 cate 2.

Ungiurile triunghiului
Suma masurilor unui este de 180 . Aceasta teorema se foloseste pt a determina masura unui al cand le cunoastem pe celelalte 2. Intr-un dreptunghic , ascutite sunt complementare. Intr-un echilateral masura unui ascutit va fi de 60. ( 180:3 ) m(A)+m(B)+m(C)=180 m(A)+m(B)+m(C)=m(A)+m(A1)+ +m(A2)=180 Unghi exterior intr-un este format de o latura a si prelungirea celeilalte. Se poate construi cate un exterior in fiecare varf al .In fiecare varf al se pot construi 2 externe care sunt congruente ,fiind opuse la varf. externe si cu interne cu varful in acelasi punct al sunt suplementare. Msura unui exterior al unui este egala cu suma masurilor interne neadiacente cu acesta. (aceasta propozitie se numeste Teorema exterior) Suma masurilor externe ale unui este de 360. Teorema unghiului de 30 Daca un dreptunghic are un cu masura de 30 , at cateta opusa respectiv este jumatate din ipotenuza. Daca un este echilateral ,at are toate congruente. ( Daca un are 2 cu masura de 60 ,at este echilateral.)

Teorema medianei Daca un este dreptunghic ,at mediana corespunzatoare ipotenuzei are ca lungime jumatate din aceasta. T.R.:Daca intr-un mediana este jumatate din latura corespunzatoare ei ,at este dreptunghic. Daca intr-un suma masurilor a 2 este de 90 ,at este dreptunghic. Intr-un ascutitunghic ,mediana corespunzatoare bazei depaseste jumatate din latura. Intr-un obtuzunghic mediana corespunzatoare bazei este mai mica decat jumatate din aceasta.

Simetria
La matematica exista 2 tipuri de simetrii: 1)simetria fata de o dreapta 2) simetria fata de un punct O figura geometrica este simetrica fata de o dreapta ,daca indoind figura dupa dreapta respectiva observam ca cele 2 parti ale sale se suprapun. Dreapta in raport cu care o figura geometrica este simetrica se numeste axa de simetrie.
Exemple: - isoscel are ca axa de simetrie pe mediana corespunzatoare bazei. - Un echilateral are 3 axe de simetrie. ( medianele echilateral sunt cele 3 axe) -Cercul are o infinitate de axe de simetrie , care sunt date de diametrul acestuia. - Orice este simetric fata de bisectoarea acestuia. 1-Segmentul prezinta simetrie fata de mediatoarea acestuia. -Spunem ca la un segment capetele sunt simetrice fata de mediatoare. 2-Segm este simetric fata de mijlocul sau.

Teorema liniei mijlocii

Linia mijlocie intr-un este paralela cu baza si are ca lungime jumatate din lungimea acesteia.