P. 1
formule matematice

formule matematice

|Views: 7,111|Likes:
Published by Marius Iggy

More info:

Published by: Marius Iggy on Jun 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2014

pdf

text

original

Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

r) Aria bazei = aria cercului de la baza.raza bazei (not. avem g=h) AO . g) OO' . r) Aria bazei = aria cercului de la baza. la cilidrul circular drept. h) AO .Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' . adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA .generatoare (not.Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri . g) VO .inaltimea cilindrului (not.raza bazei (not. in cazul nostru. adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con .inaltimea conului (not.generatoare (not. h.

.raza bazei mici(not. a2...Avem: A'A .inaltimea trunchiului de con (not. p2.. r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: . pn.. I) AO . Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: .generatoare (not. cu ponderile p1. . G) OO' . unde a1. .razã (not. R) A'O' . an reprezinta numerele. r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA ..raza bazei mari(not.

Altfel. ecuatia nu are solutii reale. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea . solutia este intreaga multime de definitie. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ. Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. daca discriminantul este nul. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. daca discriminantul este strict pozitiv. ecuatia are o singura solutie (x1=x2). adica daca a=0 si b=0. Daca a=0 si b diferit de 0. cu a diferit de 0. ecuatia are doua solutii.Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. solutia este multimea vida.

3.. ..j = ai.1 este 12. .j se numeste matrice de tipul (m. iar o matrice B[m. 2. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector.j este suma lor (unde i<m+1. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. 2. n}. Exemplu: . j<n+1). Exemplu: . atunci C = A + B. Elementul A[3. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane.n) care are m = n se numeste matrice patratica. m} si N={1.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana.. A(i.. este o matrice de tipul (1. O matrice A(m.Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere.j) = ai. n). 3.j + bi. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n. cu m linii si n coloane. A: M x N -> R. Deci. 7) sau vector linie. O matrice A[1.. unde ci..n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie.1] sau a3. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3.

4.2b2. Se numeste determinantul matricei A..j + ai. Atunci. avem matricea B = cA. .j + .j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. + ai. cu ci. de ordin n.j = cai. de ordin n.Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c. De exemplu. Determinanţi Fie matricea . . Proprietatile înmulţirii matricilor 1.1b1. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. 2. O matrice patratica A. astfel incat. Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. unde In este matricea unitate definita astfel 3. . unde bi.j = ai. De exemplu. matricea B se numeste inversa matrcii A.nb1.. si se noteaza A-1.element neutru. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B.distributivitate.n.asociativitate . sa avem AB = In = BA In acest caz.

si ctg. In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . cosinusul.numărul Se noteaza . cos. tg. considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul. tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin. Definitii Intr-un triunghi dreptunghic.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

Tangenta Cotangenta ..

Dacă . avem: .

. . unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c. r = raza cercului circumscris triunghiului. BC = a. AC = b. ma = lungimea medianei din A. la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A.

avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) . În acest triunghi. .ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. ABC.

16) 17) 18) S = p(p –a)=(p .b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. unde . Adică. . unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.

Folosind formula cos 2x = 1. 4.A. 2. ctg x = t. 3. cos x = t. 5. 4. 4. C. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1.2 sin2 x se obtine o ecuatie . B. 2. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1. 3. de tipul 1. 3. tg x = t. Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. 2. Ecuaţii trigonometrice elementare 1.

deoarece . Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0.6. se formeaza ecuatia . Facem notatiile . Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. Si astfel. E. cu a şi b diferite de zero Metoda 1. . Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . . cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3. Metoda 2. se obtine D. adica o ecuatie de tipul 3. Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele . ecuatia Pentru ca .

n-1. Alte tipuri de ecuatii 1.2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. Ecuatiile de forma . Ridicam identitatea la puterile n. . Folosim formulele . Notez Metoda a 2-a. si obtin ecuatia . Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1.. …. Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1. Notez devine si . ecuatia si ma folosesc de formulele .unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. 2. 3. Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a. G.

avem: Proprietăţile radicalilor: . Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri. mai mult. Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi.3.

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente. .Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari .Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente .

Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica. Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n.an = d. astfel incat an+1 . daca exista un numar real d.Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk. Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. Pentru a = b = 1. . numit ratia progresia. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia). Pentru o multime cu n elemente. avem . Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie.

. a1 + 2r .. 8. a2. cu b1 = 1 si q = 2...1)r . ..ak-1 numită şi formula de recurenţă. a1 + r . a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie. … cu b1 = 5 si q = 3. 2n. astfel incat bn+1 = bn·q... c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. r este raţia : r = ak . 15. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia)... m. 4. 8. 2.. . 5. bm. bp . bn. unde bk.. n.. an sau a1 . Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica.termeni ai progresiei geometrice b1. . numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. Progresii geometrice Definitia. pentru toţi k între 1 şi n. Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n. .. 45. Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 . b2.. .. b. p ∈ N). Exemple: 1. numit ratia progresiei. Numerele a. atunci bk·bn = bm·bp.. (n N). cu r = 3 şi a1 = -1 . ak = a1 + (k .Progresiile aritmetice sunt de forma a1. pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. daca exista un numar q. . 5. 2 . Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. .

.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 . toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. De asemenea. adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.termenul general al progresiei geometrice. Rombul are. deci. q . si bn .ratia.primul termen. Rombul Rombul este un paralelogram particular. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram.

Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . laturilor este egal cu 6. unde P este perimetrul poligonului. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). laturilor cu lungimea uneia dintre ele. Pentru un poligon regulat. deci. Avem. Aici avem un hexagon regulat. Aria elipsei se calculeaza dupa formula . perimetrul . . perimetrul se calculeaza inmultind nr. deci nr.Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente.

. Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula . Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) .Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula .

924399 m = 1760 iarzi = 1609. Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula .3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula .344 m = 1853 m .4 mm = 12 toli = 0. Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25.

1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.5493 rot/min =0.656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.35 g =16 uncii = 435.55 m = 0.tabel al derivatelor unor funcţii elementare .296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.4047 ha =640 acri = 258.97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.1947 rad/s Formule de derivare .387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.

Reguli de derivare Formule integrale .tabel primitive uzuale .

Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue. atunci funcţiile fg. f'g şi fg' admit .

2.b]->R+. Atunci funcţia adică admite primitive pe I. este derivabilă pe I. atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii . Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a. iar funcţia este o primitivă a lui .primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1. g admite primitive (fie G o primitivă a sa).

b]->R derivabilă cu derivata continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.Lungimea graficului funcţiei f:[a. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi . este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->