Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' .Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri .generatoare (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza.inaltimea cilindrului (not.inaltimea conului (not. la cilidrul circular drept. g) OO' . h) AO . in cazul nostru.generatoare (not. avem g=h) AO . adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con . h.raza bazei (not. g) VO .raza bazei (not. adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA . r) Aria bazei = aria cercului de la baza.

. I) AO . r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: . a2. unde a1. p2.. cu ponderile p1.. R) A'O' .razã (not. Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: .inaltimea trunchiului de con (not.generatoare (not.raza bazei mari(not.Avem: A'A . an reprezinta numerele... pn. . G) OO' . . r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA ..raza bazei mici(not.

ecuatia are o singura solutie (x1=x2). adica daca a=0 si b=0. Daca a=0 si b diferit de 0. ecuatia are doua solutii.Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. solutia este intreaga multime de definitie. solutia este multimea vida. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. daca discriminantul este nul. daca discriminantul este strict pozitiv. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea . Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ. cu a diferit de 0. ecuatia nu are solutii reale. Altfel.

Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere. cu m linii si n coloane. 2.. m} si N={1. este o matrice de tipul (1. Exemplu: .j) = ai. . j<n+1). O matrice A[1.j = ai. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. Deci.1 este 12.. ... 7) sau vector linie. n). O matrice A(m. Elementul A[3.j este suma lor (unde i<m+1. unde ci.n) care are m = n se numeste matrice patratica.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. 3.1] sau a3.j se numeste matrice de tipul (m.j + bi.n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. n}. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. 3. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n. A: M x N -> R. atunci C = A + B... 2. A(i. Exemplu: . iar o matrice B[m.

avem matricea B = cA.2b2. + ai.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c.element neutru. matricea B se numeste inversa matrcii A. Determinanţi Fie matricea . astfel incat. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. cu ci. 2. de ordin n. Atunci. Proprietatile înmulţirii matricilor 1.distributivitate. si se noteaza A-1.j + ..nb1. 4.asociativitate .j = ai. De exemplu.j + ai.j = cai. . unde In este matricea unitate definita astfel 3.Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c. sa avem AB = In = BA In acest caz.. de ordin n. Se numeste determinantul matricei A. O matrice patratica A. . unde bi.1b1. De exemplu. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B. .n.

considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul. tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin. si ctg. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . cosinusul. Definitii Intr-un triunghi dreptunghic. cos.numărul Se noteaza . In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. tg.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

. Tangenta Cotangenta .

Dacă . avem: .

. unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c. BC = a. ma = lungimea medianei din A.. AC = b. r = raza cercului circumscris triunghiului. la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A.

avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) . În acest triunghi. .ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. ABC.

16) 17) 18) S = p(p –a)=(p .b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. unde . se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. . Adică.

3.2 sin2 x se obtine o ecuatie . 4. cos x = t. 3. C. 2. B. Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. 3. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1. Ecuaţii trigonometrice elementare 1. tg x = t. ctg x = t. 2. Folosind formula cos 2x = 1. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1. 2. de tipul 1.A. 4. 4. 5.

Facem notatiile . cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3.6. Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . ecuatia Pentru ca . . Metoda 2. Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele . E. Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. se obtine D. se formeaza ecuatia . cu a şi b diferite de zero Metoda 1. deoarece . Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0. adica o ecuatie de tipul 3. . Si astfel.

Notez Metoda a 2-a. Alte tipuri de ecuatii 1. 2. Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1. Ridicam identitatea la puterile n. …. G. n-1.. Ecuatiile de forma . ecuatia si ma folosesc de formulele . 3. .2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. Notez devine si . Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1.unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. si obtin ecuatia . Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a. Folosim formulele .

Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi. avem: Proprietăţile radicalilor: . Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri.3. mai mult.

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi. Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente. .

Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari .

numit ratia progresia. Pentru o multime cu n elemente.Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. . Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica. Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia). Pentru a = b = 1. astfel incat an+1 . numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk. avem .an = d. daca exista un numar real d. Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie.

Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 . (n N). pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. b2. m. 45.. numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. n. Progresii geometrice Definitia. bm.ak-1 numită şi formula de recurenţă.... daca exista un numar q. pentru toţi k între 1 şi n. cu r = 3 şi a1 = -1 . a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie. .. a2.. numit ratia progresiei. 2 .. a1 + r . ak = a1 + (k . . ... b. r este raţia : r = ak . 15. Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n.Progresiile aritmetice sunt de forma a1. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia). 8. 2n. … cu b1 = 5 si q = 3.. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. 5. 8. . unde bk.1)r . bn.. Numerele a. . an sau a1 .. 2.. bp . .. atunci bk·bn = bm·bp. 4. . astfel incat bn+1 = bn·q. 5. cu b1 = 1 si q = 2. p ∈ N). a1 + 2r .termeni ai progresiei geometrice b1. Exemple: 1.. .

adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente. De asemenea.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 .ratia. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram. q . si bn . . toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. Rombul are. Rombul Rombul este un paralelogram particular.primul termen. deci.termenul general al progresiei geometrice.

laturilor este egal cu 6. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). Avem. laturilor cu lungimea uneia dintre ele. . Aria elipsei se calculeaza dupa formula . deci. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . perimetrul . perimetrul se calculeaza inmultind nr. unde P este perimetrul poligonului. Aici avem un hexagon regulat. Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. deci nr. Pentru un poligon regulat.Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente.

Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) . .Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

344 m = 1853 m .924399 m = 1760 iarzi = 1609. Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25. Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula .4 mm = 12 toli = 0.Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula .3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.

97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.55 m = 0.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.35 g =16 uncii = 435.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.5493 rot/min =0.4047 ha =640 acri = 258.1947 rad/s Formule de derivare .592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.tabel al derivatelor unor funcţii elementare .

Reguli de derivare Formule integrale .tabel primitive uzuale .

atunci funcţiile fg.Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue. f'g şi fg' admit .

iar funcţia este o primitivă a lui . este derivabilă pe I. 2. Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a. atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii . g admite primitive (fie G o primitivă a sa). Atunci funcţia adică admite primitive pe I.b]->R+.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1.primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I.

atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi .Lungimea graficului funcţiei f:[a. este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.b]->R derivabilă cu derivata continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful