Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri . r) Aria bazei = aria cercului de la baza. la cilidrul circular drept.raza bazei (not. g) VO . r) Aria bazei = aria cercului de la baza.generatoare (not.generatoare (not.inaltimea conului (not. in cazul nostru. h) AO . adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con . adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA .raza bazei (not. h. g) OO' .Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' .inaltimea cilindrului (not. avem g=h) AO .

. I) AO .razã (not. a2. p2.. G) OO' . .raza bazei mari(not.Avem: A'A . an reprezinta numerele....raza bazei mici(not. R) A'O' . unde a1.generatoare (not. cu ponderile p1.. Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: . r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: . pn.inaltimea trunchiului de con (not. . r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA .

Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ. daca discriminantul este nul. Altfel. Daca a=0 si b diferit de 0. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea . solutia este intreaga multime de definitie. ecuatia are o singura solutie (x1=x2).Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. ecuatia are doua solutii. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. daca discriminantul este strict pozitiv. solutia este multimea vida. ecuatia nu are solutii reale. adica daca a=0 si b=0. cu a diferit de 0.

atunci C = A + B.. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. . m} si N={1. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. 3.1] sau a3. O matrice A(m. iar o matrice B[m. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. j<n+1).n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. A: M x N -> R. unde ci.j = ai. cu m linii si n coloane.j + bi. Deci. Exemplu: .j se numeste matrice de tipul (m. este o matrice de tipul (1. 3. 2. Exemplu: ..n) care are m = n se numeste matrice patratica. n).j este suma lor (unde i<m+1. A(i.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. Elementul A[3.. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. O matrice A[1. .j) = ai. 2. 7) sau vector linie.Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere.. n}..1 este 12..

de ordin n. sa avem AB = In = BA In acest caz. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B.. unde In este matricea unitate definita astfel 3. unde bi. matricea B se numeste inversa matrcii A.n. De exemplu. si se noteaza A-1.j = ai. de ordin n.asociativitate . astfel incat.. Se numeste determinantul matricei A.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c.Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c. De exemplu. . + ai. avem matricea B = cA. Atunci.nb1.element neutru.j + . Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. Determinanţi Fie matricea . produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. . cu ci. 4. Proprietatile înmulţirii matricilor 1.distributivitate. O matrice patratica A.1b1.j = cai.j + ai.2b2. 2. .

tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin. cos. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. si ctg. tg. cosinusul.numărul Se noteaza . considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul. Definitii Intr-un triunghi dreptunghic.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

. Tangenta Cotangenta .

Dacă . avem: .

r = raza cercului circumscris triunghiului.. BC = a. . unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c. AC = b. ma = lungimea medianei din A. la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A.

ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. . ABC. În acest triunghi. avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) .

b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare .16) 17) 18) S = p(p –a)=(p . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

unde . Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. Adică. se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. .

4. B. 3. cos x = t. C. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1. 4. 5. Folosind formula cos 2x = 1. Ecuaţii trigonometrice elementare 1. 2. de tipul 1. Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. tg x = t. 3. 2. ctg x = t. 4.A. 3. 2.2 sin2 x se obtine o ecuatie .

Metoda 2. . Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. cu a şi b diferite de zero Metoda 1. Facem notatiile . deoarece . Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele .6. . cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3. se formeaza ecuatia . Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0. E. Si astfel. adica o ecuatie de tipul 3. ecuatia Pentru ca . se obtine D.

. 2.2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. Ridicam identitatea la puterile n. si obtin ecuatia . Alte tipuri de ecuatii 1.unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. 3. Notez devine si . Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a. Folosim formulele . Notez Metoda a 2-a. Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1. …. G. n-1. Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1. ecuatia si ma folosesc de formulele .. Ecuatiile de forma .

avem: Proprietăţile radicalilor: . Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri.3. Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi. mai mult.

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi. Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente. .

Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: .

Pentru a = b = 1. Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie. Pentru o multime cu n elemente. numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.an = d. astfel incat an+1 . numit ratia progresia. . Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia). avem . Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. daca exista un numar real d.Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica.

pentru toţi k între 1 şi n.. Numerele a.. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. . . . bm.. n. 2. bn. 4. 8. cu b1 = 1 si q = 2. unde bk. an sau a1 . a2. b.. Progresii geometrice Definitia.Progresiile aritmetice sunt de forma a1. 45. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. ak = a1 + (k ..... Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n. Exemple: 1. pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. . 5. 15. . a1 + 2r . Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. r este raţia : r = ak . numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. b2.termeni ai progresiei geometrice b1. … cu b1 = 5 si q = 3. (n N). a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie. cu r = 3 şi a1 = -1 .. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica. bp . 8.. 5. m.. . Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 .ak-1 numită şi formula de recurenţă.. astfel incat bn+1 = bn·q. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia).. . numit ratia progresiei. atunci bk·bn = bm·bp..1)r . p ∈ N). 2 . a1 + r . .. 2n. daca exista un numar q.

ratia. q .termenul general al progresiei geometrice. .primul termen. toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. Rombul are. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram. De asemenea. deci. Rombul Rombul este un paralelogram particular.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 . si bn . adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.

deci. Avem. perimetrul se calculeaza inmultind nr. unde P este perimetrul poligonului. deci nr. Pentru un poligon regulat.Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). . Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . Aria elipsei se calculeaza dupa formula . perimetrul . laturilor este egal cu 6. Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. Aici avem un hexagon regulat. laturilor cu lungimea uneia dintre ele.

Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . . Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) . Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

924399 m = 1760 iarzi = 1609.4 mm = 12 toli = 0.Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula .3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.344 m = 1853 m . Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula . Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25.

4047 ha =640 acri = 258.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.5493 rot/min =0.35 g =16 uncii = 435.592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.55 m = 0.1947 rad/s Formule de derivare .tabel al derivatelor unor funcţii elementare .97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.

tabel primitive uzuale .Reguli de derivare Formule integrale .

f'g şi fg' admit . atunci funcţiile fg.Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue.

atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii . Atunci funcţia adică admite primitive pe I. g admite primitive (fie G o primitivă a sa). 2.b]->R+.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1. iar funcţia este o primitivă a lui .primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I. este derivabilă pe I. Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a.

b]->R derivabilă cu derivata continuă.Lungimea graficului funcţiei f:[a. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi . este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful