Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

r) Aria bazei = aria cercului de la baza.raza bazei (not.generatoare (not. g) VO .raza bazei (not.generatoare (not. la cilidrul circular drept.Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri .inaltimea cilindrului (not.Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' . r) Aria bazei = aria cercului de la baza. h) AO . h. in cazul nostru.inaltimea conului (not. adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con . g) OO' . adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA . avem g=h) AO .

I) AO . a2. r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA .Avem: A'A . pn.raza bazei mici(not. R) A'O' .razã (not.. r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: .. p2. . unde a1.raza bazei mari(not. .. G) OO' ...generatoare (not. Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: . an reprezinta numerele. cu ponderile p1..inaltimea trunchiului de con (not.

Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. daca discriminantul este nul. solutia este intreaga multime de definitie. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ. adica daca a=0 si b=0. Altfel. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea . Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. ecuatia are doua solutii. ecuatia nu are solutii reale. cu a diferit de 0. ecuatia are o singura solutie (x1=x2). daca discriminantul este strict pozitiv. solutia este multimea vida. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. Daca a=0 si b diferit de 0.

n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. Exemplu: .1 este 12.. 3.Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere. cu m linii si n coloane.1] sau a3. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. . . Elementul A[3.j + bi.j) = ai.. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. Deci. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. iar o matrice B[m.. m} si N={1. A: M x N -> R. este o matrice de tipul (1. 2.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. Exemplu: . unde ci. A(i.j = ai. 2. j<n+1).j este suma lor (unde i<m+1. 3. 7) sau vector linie. O matrice A[1. atunci C = A + B.j se numeste matrice de tipul (m.n) care are m = n se numeste matrice patratica. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n.. O matrice A(m.. n}. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3.. n).

matricea B se numeste inversa matrcii A.Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c. Proprietatile înmulţirii matricilor 1. De exemplu.asociativitate . Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p.element neutru.. astfel incat.distributivitate.j = cai. si se noteaza A-1. . sa avem AB = In = BA In acest caz. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B. de ordin n. 4..2b2.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. + ai. De exemplu. .j + . produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p.n. cu ci. Atunci. Se numeste determinantul matricei A.nb1.j + ai. Determinanţi Fie matricea . 2.j = ai. . O matrice patratica A.1b1. avem matricea B = cA. unde bi. unde In este matricea unitate definita astfel 3. de ordin n.

cos. tg.numărul Se noteaza . Definitii Intr-un triunghi dreptunghic. cosinusul. si ctg. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin. considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

Tangenta Cotangenta ..

avem: .Dacă .

la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A. AC = b. unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c. r = raza cercului circumscris triunghiului. BC = a. . ma = lungimea medianei din A..

În acest triunghi.ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. . avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) . ABC.

16) 17) 18) S = p(p –a)=(p .b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . Adică. Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. unde . unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. . se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.

Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. C. B. cos x = t.A. 2. Folosind formula cos 2x = 1. 5.2 sin2 x se obtine o ecuatie . 3. tg x = t. 4. 2. 2. de tipul 1. 3. 3. 4. ctg x = t. 4. Ecuaţii trigonometrice elementare 1. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1.

deoarece . adica o ecuatie de tipul 3. Metoda 2. cu a şi b diferite de zero Metoda 1. se obtine D. Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0. ecuatia Pentru ca . . . cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3. Facem notatiile . Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele .6. se formeaza ecuatia . Si astfel. Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . E. Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2.

Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1.2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. Alte tipuri de ecuatii 1. Notez Metoda a 2-a. Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1.unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. 3. Folosim formulele . G. Ridicam identitatea la puterile n. ecuatia si ma folosesc de formulele . Notez devine si . 2. Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a.. si obtin ecuatia . Ecuatiile de forma . . n-1. ….

avem: Proprietăţile radicalilor: . Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi. Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri.3. mai mult.

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente.Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi. . Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: .Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari .

Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. . numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia).an = d. Pentru o multime cu n elemente. Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica.Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. numit ratia progresia. avem . astfel incat an+1 . daca exista un numar real d. Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie. Pentru a = b = 1.

an sau a1 . a2. r este raţia : r = ak . 15.. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica. 8. a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie... Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. b..1)r . cu r = 3 şi a1 = -1 . unde bk. numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. … cu b1 = 5 si q = 3. Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n.. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. astfel incat bn+1 = bn·q. cu b1 = 1 si q = 2. n.. (n N). Numerele a. ..termeni ai progresiei geometrice b1. . . . daca exista un numar q. . a1 + r . Progresii geometrice Definitia. . ak = a1 + (k . bp . 4. . 5. 45. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. b2.. m. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia). . Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 .Progresiile aritmetice sunt de forma a1. bn.ak-1 numită şi formula de recurenţă.. 2 . pentru toţi k între 1 şi n. atunci bk·bn = bm·bp.. 2. 2n... numit ratia progresiei.. bm. 5. Exemple: 1. a1 + 2r . p ∈ N).. 8. pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k..

aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram.termenul general al progresiei geometrice.primul termen.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 . . toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. Rombul Rombul este un paralelogram particular. q . adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.ratia. Rombul are. si bn . De asemenea. deci.

laturilor este egal cu 6. Avem. deci nr. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. perimetrul se calculeaza inmultind nr. Aria elipsei se calculeaza dupa formula . Aici avem un hexagon regulat. Pentru un poligon regulat. unde P este perimetrul poligonului. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . deci. perimetrul . . laturilor cu lungimea uneia dintre ele.Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente.

Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) . .Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.344 m = 1853 m .Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula . Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25.4 mm = 12 toli = 0. Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula .924399 m = 1760 iarzi = 1609.

1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.35 g =16 uncii = 435.4047 ha =640 acri = 258.656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.55 m = 0.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.tabel al derivatelor unor funcţii elementare .1947 rad/s Formule de derivare .7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.5493 rot/min =0.

Reguli de derivare Formule integrale .tabel primitive uzuale .

atunci funcţiile fg.Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue. f'g şi fg' admit .

primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I. iar funcţia este o primitivă a lui . Atunci funcţia adică admite primitive pe I.b]->R+. 2. g admite primitive (fie G o primitivă a sa).J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1. atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii . este derivabilă pe I. Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a.

atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi . atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.b]->R derivabilă cu derivata continuă.Lungimea graficului funcţiei f:[a. este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful