Sunteți pe pagina 1din 36

Geometrie plan

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie n spaiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Volumul Vtrunchi de piramida=

Corpuri - Corpuri rotunde


Cilindrul

Avem: AA' - generatoare (not. g) OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala: Aria total: Volumul cilindrului:

Conul

Avem: VA - generatoare (not. g) VO - inaltimea conului (not. h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului:

Trunchiul de con

Avem: A'A - generatoare (not. G) OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I) AO - raza bazei mari(not. R) A'O' - raza bazei mici(not. r) Aria laterala: Aria totala: Volumul:

Sfera

Avem: OA - raz (not. r) Aria sferei: Volumul sferei:

Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:

proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:

O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este intreaga multime de definitie.

Ecuatia de gradul al II-lea:

Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului:

Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale; daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2); daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor:

Relaii ntre rdcinile ecuaiei de gradul al doilea

Formule Algebra

Cuprins ALGEBRA

Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere.

Exemplu:

. Putem defini o matrice astfel:

Fie M={1, 2, 3, ..., m} si N={1, 2, 3, ..., n}. A: M x N -> R, A(i,j) = ai,j se numeste matrice de tipul (m, n), cu m linii si n coloane.

O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. O matrice A[1,n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. Exemple:

Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12. este o matrice de tipul (1, 7) sau vector linie. O matrice A(m,n) care are m = n se numeste matrice patratica. Deci, o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. Adunarea matricilor Dac A si B sunt dou matrici de tipul m x n, atunci C = A + B, unde ci,j = ai,j + bi,j este suma lor (unde i<m+1, j<n+1). Exemplu:

Inmultirea cu un scalar Dndu-se matricea A i scalarul (constanta) c, avem matricea B = cA, unde bi,j = cai,j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. De exemplu,

Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. Atunci, produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p, cu ci,j = ai,1b1,j + ai,2b2,j + ... + ai,nb1,n. De exemplu,

Proprietatile nmulirii matricilor 1. 2. - asociativitate - element neutru, unde In este matricea unitate definita astfel

3. 4.

- distributivitate.

O matrice patratica A, de ordin n, este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B, de ordin n, astfel incat, sa avem AB = In = BA In acest caz, matricea B se numeste inversa matrcii A, si se noteaza A-1. Determinani Fie matricea

. Se numeste determinantul matricei A,

numrul

Se noteaza

Definitii

Intr-un triunghi dreptunghic, considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul, cosinusul, tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin, cos, tg, si ctg.

In triunghiul ABC de mai sus avem:

Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei

Tabele trigonometrice Nu punem aici dect cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (n tabelul de mai jos):

300

450

600

sin u cos u tg u ctg u 1 1

Alte formule

Pentru triunghiul alturat avem formulele:

Tangenta

Cotangenta

Dac

, avem:

, unde Cauchy Buniakovski

Relaii metrice n triunghiul dreptunghic

n triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90 folosim notaiile cunoscute: AB = c, AC = b, BC = a; r = raza cercului circumscris triunghiului; la = lungimea bisectoarei dus din vrful A; ma = lungimea medianei din A;

ra = lungimea razei cercului exnscris corespunztor laturii BC; . n acest triunghi, ABC, avem: 1)

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15)

16) 17) 18) S = p(p a)=(p - b)(p c) 19) 20)

Relaii ntre unghiuri i laturile unui triunghi oarecare

. Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)

Inegaliti verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1)

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9)

Relaii metrice n triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor:

3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6)

7)

8)

9) 10) 11) Teorema proiectiilor:

12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) , unde , unde

Ecuatii trigonometrice

Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii n care necunoscuta se afl n componena argumentelor unor funcii trigonometrice. Ecuaiile trigonometrice sunt ecuaii transcendente. Adic, se determin o solui eparticular i apoi se scrie soluia general care se exprima n funcie de un parametru i de perioada funciei trigonometrice respective.

A. Ecuaii trigonometrice elementare


1. 2. 3. 4.

B. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)):


1. 2. 3. 4.

C. Ecuaii trigonometrice care se rezolv cu ajutorul unor ecuaii algebrice


1. 2. 3. 4.

Ecuaiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaiei i la rezolvarea uneia sau mai a dou ecuaii trigonometrice elementare dup efectuarea uneia din notaiile: sin x = t, cos x = t, tg x = t, ctg x = t. 5. de tipul 1. Folosind formula cos 2x = 1- 2 sin2 x se obtine o ecuatie

6. ecuatia

Pentru ca , adica o ecuatie de tipul 3.

deoarece

, se obtine

D. Ecuaii trigonometrice liniare in sin i cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0, cu a i b diferite de zero
Metoda 1. Verificm dac ecuaia are soluii de forma: Se noteaza Avem formulele . .

Si astfel, se formeaza ecuatia . Metoda 2. Facem notatiile ,

, cu conditia

i rezolvm sistemul de ecuaii

Metoda 3. Facem notatia i obinem

Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2.

E. Ecuaii omogene n sin i cos


Ecuatiile omogene sunt de forma:

unde mprim prin cosnx i obinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem:

F. Ecuaii simetrice n sin i cos:


1.
Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1. Notez Metoda a 2-a. Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a. Notez devine si . ecuatia si ma folosesc de formulele , si obtin ecuatia .

G. Alte tipuri de ecuatii


1.

Ridicam identitatea

la puterile n, n-1, ., 3,2

Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t.

2.

Ecuatiile de forma
. Folosim formulele ,

3.

Ecuatii care contin produse de forma:

Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri.

Formule Algebra Algoritmul Simplex


Alte formule calcul prescurtat:

i, mai mult, avem:

Proprietile radicalilor:

Logaritmi

Schimbarea bazei unui logaritm

Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente.

Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.

Permutari

Formula de recurenta a permutarilor:

Aranjamente

, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Combinari

, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie:

Formula combinarilor complementare:

Binomul lui Newton


Formula Binomului lui Newton este:

Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca,

Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula

Observatie. Pentru o multime cu n elemente, numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk. Pentru a = b = 1, avem

Progresii aritmetice i progresii geometrice

Progresii aritmetice
Definitia. Sirul de numere (an)n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat an+1 - an = d, ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia). Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n.

Progresiile aritmetice sunt de forma a1, a2, ..., an sau a1 , a1 + r , a1 + 2r , ... , a1 + (n-1)r unde: n este numrul de elemente din progresie, ak = a1 + (k - 1)r , pentru toi k ntre 1 i n, numit i formula general a termenului unei progresii aritmetice. r este raia : r = ak - ak-1 numit i formula de recuren. Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetic finit se poate calcula astfel:

Exemplu : -1 , 2 , 5, 8, ... cu r = 3 i a1 = -1 .

Progresii geometrice
Definitia. Sirul de numere (bn)n N se numeste progresie geometrica, daca exista un numar q, numit ratia progresiei, astfel incat bn+1 = bnq, (n N)

adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia). Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n. Exemple: 1, 2, 4, 8, ..., 2n, ... cu b1 = 1 si q = 2, 5, 15, 45, cu b1 = 5 si q = 3.

Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1qn-1, (n N).

Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el:

in caz particular, pentru orice trei termeni consecutivi

Daca k + n = m + p (k, n, m, p N), atunci bkbn = bmbp, unde bk, bn, bm, bp - termeni ai progresiei geometrice b1, b2, .... Numerele a, b, c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac.

Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula

unde b1 - primul termen, q - ratia, si bn - termenul general al progresiei geometrice.

Rombul

Rombul este un paralelogram particular, adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.

Rombul are, deci, toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare.

De asemenea, aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram.

Poligonul Regulat

Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente.

Pentru un poligon regulat, perimetrul se calculeaza inmultind nr. laturilor cu lungimea uneia dintre ele. Aici avem un hexagon regulat, deci nr. laturilor este egal cu 6. Avem, deci, perimetrul . Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula , unde P este perimetrul poligonului, iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale).

Elipsa

Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. Aria elipsei se calculeaza dupa formula .

Torul

Aria unui tor se calculeaza dupa formula .

Arii corpuri
Calota sferica

Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

Zona sferica

Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) .

Segment sferic cu o singura baza

Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula

Segment sferic cu o doua baze

Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula

Unitati de lungime

1 tol 1 picior

= 25.4 mm = 12 toli = 0.3048 m

1 iard 1 mila terestra 1 mila marina

= 3 picioare = 0.924399 m = 1760 iarzi = 1609.344 m = 1853 m

1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman

= 4 452 m = 5 555.55 m = 0.296 m

Unitati de suprafata

1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.4047 ha =640 acri = 258.97 ha

Unitati de volum

1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril

=16.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.656 litri

Unitati de masa

1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund

=1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.35 g =16 uncii = 435.592 g

Alte unitati de masura


1 rad/s 1 rot/min =9.5493 rot/min =0.1947 rad/s

Formule de derivare - tabel al derivatelor unor funcii elementare

Reguli de derivare

Formule integrale - tabel primitive uzuale

Reguli de derivare

Integrarea prin pri Dac sunt funcii derivabile cu derivate continue, atunci funciile fg, f'g i fg' admit

primitive i mulimile lor de primitive sunt legate prin formula

Schimbarea de variabil Fie I,J dou intervale din R i fie i f dou funcii cu proprietile

1. este derivabil pe I; 2. g admite primitive (fie G o primitiv a sa). Atunci funcia adic admite primitive pe I, iar funcia este o primitiv a lui ,

Aplicaii ale integralelor n Geometrie


Calculul ariei unor suprafee plane
Dac G este subgraficul funciei continue f:[a,b]->R+, atunci aria lui G este

Lungimea graficului unei funcii

Lungimea graficului funciei f:[a,b]->R derivabil cu derivata continu, este

Aria lateral a unui corp de rotaie


Dac este o funcie continu, atunci corpul de rotaie determinat de f are aria lateral egal cu

Volumul unui corp de rotaie


Dac este o funcie continu, atunci corpul de rotaie determinat de f are volum i