Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

raza bazei (not.Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' . adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA . avem g=h) AO .raza bazei (not. in cazul nostru. g) OO' . r) Aria bazei = aria cercului de la baza.inaltimea cilindrului (not.Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri . adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con . h.generatoare (not. la cilidrul circular drept.inaltimea conului (not. h) AO .generatoare (not. g) VO . r) Aria bazei = aria cercului de la baza.

I) AO .raza bazei mici(not.. a2. R) A'O' . G) OO' . r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: . an reprezinta numerele.Avem: A'A .inaltimea trunchiului de con (not. pn.generatoare (not.. Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: . r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA .... p2.raza bazei mari(not.razã (not.. . unde a1. . cu ponderile p1.

daca discriminantul este strict pozitiv. adica daca a=0 si b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. daca discriminantul este nul. ecuatia are o singura solutie (x1=x2). solutia este intreaga multime de definitie. cu a diferit de 0. Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea . solutia este multimea vida. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ. Altfel. ecuatia are doua solutii.Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. ecuatia nu are solutii reale. Daca a=0 si b diferit de 0.

j) = ai.j este suma lor (unde i<m+1.j + bi. O matrice A(m. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. j<n+1). Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n.1 este 12. A: M x N -> R. O matrice A[1.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. . 7) sau vector linie. 3. m} si N={1. Exemplu: . cu m linii si n coloane..n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. . Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3.Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere.. iar o matrice B[m. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1.n) care are m = n se numeste matrice patratica. n}. Deci..j se numeste matrice de tipul (m.1] sau a3. 3. este o matrice de tipul (1.j = ai. 2. Exemplu: . unde ci. n). 2. atunci C = A + B. A(i....

n.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c.distributivitate. de ordin n. . + ai.j + ai.1b1.. unde In este matricea unitate definita astfel 3. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p.nb1. . si se noteaza A-1. Se numeste determinantul matricei A. astfel incat.element neutru. Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. de ordin n. . cu ci. unde bi. matricea B se numeste inversa matrcii A. De exemplu. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B. Atunci. Proprietatile înmulţirii matricilor 1.j = cai.2b2.asociativitate . O matrice patratica A. Determinanţi Fie matricea .j + . 4.Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c.j = ai. avem matricea B = cA.. De exemplu. sa avem AB = In = BA In acest caz. 2.

si ctg. In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. Definitii Intr-un triunghi dreptunghic. cos. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . tg. tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin. considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul.numărul Se noteaza . cosinusul.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

. Tangenta Cotangenta .

avem: .Dacă .

. unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c.. ma = lungimea medianei din A. AC = b. r = raza cercului circumscris triunghiului. BC = a. la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A.

. avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) .ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. ABC. În acest triunghi.

b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .16) 17) 18) S = p(p –a)=(p .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. unde . .9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. Adică. se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.

4. 4. C. 5. Ecuaţii trigonometrice elementare 1. 2. 3. 3. 4. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1. tg x = t. 2. ctg x = t.2 sin2 x se obtine o ecuatie . Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1.A. B. cos x = t. de tipul 1. 2. Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. 3. Folosind formula cos 2x = 1.

adica o ecuatie de tipul 3. se obtine D. Metoda 2. E. Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . Si astfel. . deoarece . Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele . cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3. . Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. cu a şi b diferite de zero Metoda 1.6. Facem notatiile . se formeaza ecuatia . ecuatia Pentru ca . Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0.

2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. Notez devine si . Ridicam identitatea la puterile n. Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a.unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. 3. G. si obtin ecuatia . Alte tipuri de ecuatii 1. Folosim formulele .. Notez Metoda a 2-a. Ecuatiile de forma . n-1. ecuatia si ma folosesc de formulele . Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1. Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1. …. 2. .

3. mai mult. Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri. Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi. avem: Proprietăţile radicalilor: .

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. .Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi. Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: .Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari .

an = d. . Pentru a = b = 1. Pentru o multime cu n elemente. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia).Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie. astfel incat an+1 . numit ratia progresia. daca exista un numar real d. Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. avem . Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica. numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.

. 5.... . 2. Exemple: 1... astfel incat bn+1 = bn·q. . a1 + 2r . .. bm. a1 + r . r este raţia : r = ak . an sau a1 . 8. pentru toţi k între 1 şi n..... daca exista un numar q. Numerele a.ak-1 numită şi formula de recurenţă. cu b1 = 1 si q = 2. unde bk. ak = a1 + (k . . Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. Progresii geometrice Definitia. . Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 . Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica. . b2. pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. cu r = 3 şi a1 = -1 . atunci bk·bn = bm·bp. numit ratia progresiei. 5. (n N). numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac... bn. a2..Progresiile aritmetice sunt de forma a1. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia).1)r . 45. 2n. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. 2 . . a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie. 15. bp . . 4. n. m. … cu b1 = 5 si q = 3. b.. 8.termeni ai progresiei geometrice b1. p ∈ N).

toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. q . adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente. Rombul are.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 . De asemenea. Rombul Rombul este un paralelogram particular. . aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram.primul termen.termenul general al progresiei geometrice. si bn .ratia. deci.

Pentru un poligon regulat. Aria elipsei se calculeaza dupa formula . deci nr. . deci. perimetrul se calculeaza inmultind nr.Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . laturilor cu lungimea uneia dintre ele. unde P este perimetrul poligonului. Avem. laturilor este egal cu 6. perimetrul . Aici avem un hexagon regulat. Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale).

Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) . .Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula . Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25.3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.4 mm = 12 toli = 0.924399 m = 1760 iarzi = 1609.344 m = 1853 m .Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula .

592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.35 g =16 uncii = 435.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.4047 ha =640 acri = 258.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.1947 rad/s Formule de derivare .97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.55 m = 0.5493 rot/min =0.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.tabel al derivatelor unor funcţii elementare .

Reguli de derivare Formule integrale .tabel primitive uzuale .

atunci funcţiile fg. f'g şi fg' admit .Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue.

atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii .b]->R+.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1. 2. g admite primitive (fie G o primitivă a sa). iar funcţia este o primitivă a lui . Atunci funcţia adică admite primitive pe I.primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I. Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a. este derivabilă pe I.

atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.Lungimea graficului funcţiei f:[a.b]->R derivabilă cu derivata continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi . este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.