Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

r) Aria bazei = aria cercului de la baza.generatoare (not.Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' .inaltimea conului (not. avem g=h) AO . la cilidrul circular drept. in cazul nostru. adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA .raza bazei (not.raza bazei (not.generatoare (not. h.Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri . g) OO' .inaltimea cilindrului (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza. g) VO . h) AO . adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con .

r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA .. R) A'O' . pn. p2.razã (not..generatoare (not.raza bazei mari(not. r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: . I) AO ... cu ponderile p1. a2..Avem: A'A . G) OO' .inaltimea trunchiului de con (not.. . . an reprezinta numerele. Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: .raza bazei mici(not. unde a1.

Daca a=0 si b diferit de 0. solutia este multimea vida. Altfel. daca discriminantul este nul.Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. ecuatia are o singura solutie (x1=x2). adica daca a=0 si b=0. daca discriminantul este strict pozitiv. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea . Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. ecuatia are doua solutii. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. solutia este intreaga multime de definitie. ecuatia nu are solutii reale. cu a diferit de 0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ.

O matrice A[1.j se numeste matrice de tipul (m. . A: M x N -> R.j + bi. Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n. n}.. m} si N={1. 3. Exemplu: .. cu m linii si n coloane.j este suma lor (unde i<m+1. iar o matrice B[m. unde ci. O matrice A(m.1 este 12. .j) = ai.Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere. 2. j<n+1). 3.n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie.n) care are m = n se numeste matrice patratica.. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. Exemple: Este o matrice de tipul 4x3.1] sau a3. este o matrice de tipul (1.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana... Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. n). o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane.j = ai. A(i. atunci C = A + B. 7) sau vector linie. Exemplu: . Deci. Elementul A[3.. 2.

si se noteaza A-1.element neutru. sa avem AB = In = BA In acest caz. O matrice patratica A. matricea B se numeste inversa matrcii A. Determinanţi Fie matricea . Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. . unde In este matricea unitate definita astfel 3.n.distributivitate.j + ai.j = ai..1b1. astfel incat. + ai.asociativitate . 2. unde bi. avem matricea B = cA.j + .j = cai. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. .Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c.2b2. Se numeste determinantul matricei A. de ordin n. . De exemplu. Proprietatile înmulţirii matricilor 1. cu ci. 4. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B.nb1. Atunci.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. de ordin n.. De exemplu.

tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin.numărul Se noteaza . Definitii Intr-un triunghi dreptunghic. In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. cosinusul. tg. si ctg. considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . cos.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

Tangenta Cotangenta ..

Dacă . avem: .

. r = raza cercului circumscris triunghiului. AC = b. . BC = a. ma = lungimea medianei din A. la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A. unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c.

avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) . . ABC.ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. În acest triunghi.

16) 17) 18) S = p(p –a)=(p .b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

. Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente.9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . Adică. unde . unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.

4. 2. B. 2. 3. Ecuaţii trigonometrice elementare 1.A. Folosind formula cos 2x = 1. cos x = t. 3. 5. 3. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1. 4. de tipul 1. 2. Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1. tg x = t. ctg x = t. 4. C.2 sin2 x se obtine o ecuatie .

6. se obtine D. adica o ecuatie de tipul 3. Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . . Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0. ecuatia Pentru ca . Facem notatiile . Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele . cu a şi b diferite de zero Metoda 1. Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. Si astfel. . deoarece . Metoda 2. E. cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3. se formeaza ecuatia .

2. si obtin ecuatia . n-1. Alte tipuri de ecuatii 1. Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1. ….2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. 3.unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. Notez devine si . Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1. G. Notez Metoda a 2-a. . Folosim formulele .. Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a. Ridicam identitatea la puterile n. ecuatia si ma folosesc de formulele . Ecuatiile de forma .

Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri. mai mult. avem: Proprietăţile radicalilor: .3. Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi.

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente. Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. .Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: .Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente .

astfel incat an+1 . numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca. numit ratia progresia.an = d. . Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie. Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica. daca exista un numar real d. Pentru o multime cu n elemente. Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. avem . Pentru a = b = 1. Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia).

ak = a1 + (k . cu r = 3 şi a1 = -1 . unde bk. an sau a1 . 8. p ∈ N). pentru toţi k între 1 şi n.. 45.. a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie. pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. atunci bk·bn = bm·bp. 2n. Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. daca exista un numar q.termeni ai progresiei geometrice b1. (n N). 5. 8. bn. b.. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica.. … cu b1 = 5 si q = 3. Progresii geometrice Definitia. Exemple: 1. a1 + r . bm. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia).. Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n. a2. Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 . 5. bp . m... numit ratia progresiei. ... 2.. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. . n. .. astfel incat bn+1 = bn·q. Numerele a. numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. a1 + 2r . .. . 2 . 4.Progresiile aritmetice sunt de forma a1. b2.ak-1 numită şi formula de recurenţă. ....1)r . 15. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. . r este raţia : r = ak . cu b1 = 1 si q = 2. .

si bn .primul termen. Rombul Rombul este un paralelogram particular. adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.termenul general al progresiei geometrice. q . De asemenea. toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 .ratia. . deci. Rombul are. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram.

perimetrul . perimetrul se calculeaza inmultind nr. . unde P este perimetrul poligonului. Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. deci nr. Aici avem un hexagon regulat. laturilor este egal cu 6. Pentru un poligon regulat. laturilor cu lungimea uneia dintre ele. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale). deci. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . Aria elipsei se calculeaza dupa formula .Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente. Avem.

Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . . Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula . Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) .

3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.344 m = 1853 m .4 mm = 12 toli = 0.924399 m = 1760 iarzi = 1609.Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula . Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25. Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula .

1947 rad/s Formule de derivare .5493 rot/min =0.tabel al derivatelor unor funcţii elementare .656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.4047 ha =640 acri = 258.1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.55 m = 0.35 g =16 uncii = 435.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.

Reguli de derivare Formule integrale .tabel primitive uzuale .

atunci funcţiile fg. f'g şi fg' admit .Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue.

J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1. 2.b]->R+. este derivabilă pe I. g admite primitive (fie G o primitivă a sa). iar funcţia este o primitivă a lui . Atunci funcţia adică admite primitive pe I. atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii .primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I. Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a.

b]->R derivabilă cu derivata continuă.Lungimea graficului funcţiei f:[a. este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi . atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful