Geometrie plană

Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog. Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici. Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Volumul Vtrunchi de piramida= Corpuri . in cazul nostru. r) Aria bazei = aria cercului de la baza. la cilidrul circular drept.Corpuri rotunde Cilindrul Avem: AA' . h) AO . g) OO' .inaltimea cilindrului (not.raza bazei (not.raza bazei (not.inaltimea conului (not. adica: Aria laterala: Aria totala: Volumul conului: Trunchiul de con .generatoare (not. h. adica: Aria laterala: Aria totalã: Volumul cilindrului: Conul Avem: VA . avem g=h) AO . g) VO . r) Aria bazei = aria cercului de la baza.generatoare (not.

.. p2.razã (not. r) Aria laterala: Aria totala: Volumul: Sfera Avem: OA ..inaltimea trunchiului de con (not.generatoare (not. a2.raza bazei mari(not. Puteri: proprietatile radicalilor >> Formule de calcul prescurtat: . an reprezinta numerele. R) A'O' . cu ponderile p1. r) Aria sferei: Volumul sferei: Media aritmetica Media geometrica (proportionala): Media aritmetica ponderata: . . unde a1. G) OO' ..Avem: A'A .raza bazei mici(not. pn. I) AO ....

daca discriminantul este nul. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a. cu a diferit de 0. solutia este multimea vida. Ecuatia de gradul al II-lea: • Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. adica daca a=0 si b=0. care se calculeaza dupa cum urmeaza: Calcularea solutiilor: • • Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea .Ecuatia de gradul I: O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. ecuatia are doua solutii. ecuatia nu are solutii reale. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului: • Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ. daca discriminantul este strict pozitiv. Daca a=0 si b diferit de 0. ecuatia are o singura solutie (x1=x2). solutia este intreaga multime de definitie. Altfel.

Adunarea matricilor Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n.j) = ai. 2.. O matrice A(m. o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. Deci.j se numeste matrice de tipul (m. unde ci. 2. . A(i.. Elementul A[3. Putem defini o matrice astfel: Fie M={1. 7) sau vector linie. O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. A: M x N -> R.Formule Algebra Cuprins ALGEBRA Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere. O matrice A[1. 3.1 este 12.1] sau a3. n}. n). iar o matrice B[m..n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie. Exemplu: . Exemple: Este o matrice de tipul 4x3. j<n+1).. . este o matrice de tipul (1.1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana.j este suma lor (unde i<m+1. 3.j = ai. atunci C = A + B..j + bi. cu m linii si n coloane..n) care are m = n se numeste matrice patratica. m} si N={1. Exemplu: .

cu ci.2b2. + ai. 2. De exemplu. O matrice patratica A. este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B.j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. De exemplu. unde bi.n. . sa avem AB = In = BA In acest caz. avem matricea B = cA. ..asociativitate .j = cai.j = ai.j + ai. matricea B se numeste inversa matrcii A. si se noteaza A-1. Determinanţi Fie matricea . Se numeste determinantul matricei A. Atunci. Proprietatile înmulţirii matricilor 1. 4.. unde In este matricea unitate definita astfel 3. .nb1. de ordin n.distributivitate. Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p.1b1.element neutru.Inmultirea cu un scalar Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c.j + . de ordin n. produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p. astfel incat.

tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin.numărul Se noteaza . considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=cateta opusa / ipotenuza cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza tangenta=cateta opusa / cateta alaturata cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa Sinusul. sunt adevarate urmatoarele relatii: formula fundamentala a trigonometriei . cos. si ctg. Definitii Intr-un triunghi dreptunghic. cosinusul. In triunghiul ABC de mai sus avem: Simple formule trigonometrice Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A. tg.

Tabele trigonometrice Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos): u 300 450 600 sin u cos u tg u ctg u 1 1 Alte formule Pentru triunghiul alăturat avem formulele: .

. Tangenta Cotangenta .

Dacă . avem: .

unde Cauchy Buniakovski Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic În triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90° folosim notaţiile cunoscute: AB = c. AC = b. ma = lungimea medianei din A. BC = a.. . r = raza cercului circumscris triunghiului. la = lungimea bisectoarei dusă din vârful A.

În acest triunghi. .ra = lungimea razei cercului exînscris corespunzător laturii BC. ABC. avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) .

16) 17) 18) S = p(p –a)=(p .b)(p – c) 19) 20) Relaţii între unghiuri şi laturile unui triunghi oarecare . Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegalităţi verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) .

2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Relaţii metrice în triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) .

se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) . unde . unde Ecuatii trigonometrice Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice. Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. Adică. .

Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)): 1. 2. Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice 1. Ecuaţii trigonometrice elementare 1. Folosind formula cos 2x = 1.2 sin2 x se obtine o ecuatie . de tipul 1. tg x = t. ctg x = t. 4. 2. C. cos x = t. 4. 3. 4.A. 3. 5. 3. 2. B.

Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0. Metoda 2. E. adica o ecuatie de tipul 3.6. Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: Se noteaza Avem formulele . Si astfel. . cu conditia şi rezolvăm sistemul de ecuaţii Metoda 3. Ecuaţii omogene în sin şi cos Ecuatiile omogene sunt de forma: . deoarece . se obtine D. Facem notatia şi obţinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. . ecuatia Pentru ca . Facem notatiile . se formeaza ecuatia . cu a şi b diferite de zero Metoda 1.

2 Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t. Notez care se rezolva in conditia Metoda a 3-a. n-1. 3.. Ecuatiile de forma . Folosim formulele . Ecuaţii simetrice în sin şi cos: 1. …. si obtin ecuatia . Notez Metoda a 2-a. Alte tipuri de ecuatii 1. Notez devine si . 2. ecuatia si ma folosesc de formulele . . Ridicam identitatea la puterile n. G.unde Împărţim prin cosnx şi obţinem: Si daca facem notatia tgx = y obtinem: F. Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1.

mai mult. Formule Algebra Algoritmul Simplex Alte formule calcul prescurtat: şi. Ecuatii care contin produse de forma: Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri. avem: Proprietăţile radicalilor: .3.

Logaritmi Schimbarea bazei unui logaritm .

Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi. Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente. .

sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Combinari . sau Formula de recurenta a aranjamentelor: Demonstratie: Formula combinarilor complementare: .Permutari Formula de recurenta a permutarilor: Aranjamente .

numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk. avem . Progresii aritmetice şi progresii geometrice Progresii aritmetice Definitia. Pentru o multime cu n elemente.Binomul lui Newton Formula Binomului lui Newton este: Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton: Observam ca.an = d. . Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula Observatie. Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n. Pentru a = b = 1. Sirul de numere (an)n ∈ N se numeste progresie aritmetica. daca exista un numar real d. numit ratia progresia. ( n N ) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi numar (ratia). astfel incat an+1 .

. (n N).. … cu b1 = 5 si q = 3... b. 45. . n.. m. . 5.1)r . Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el: in caz particular. c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca b2 = ac. unde bk. numită şi formula general a termenului unei progresii aritmetice. Sirul de numere (bn)n ∈ N se numeste progresie geometrica. daca exista un numar q. 4. Numerele a. Progresii geometrice Definitia. b2. . numit ratia progresiei.. atunci bk·bn = bm·bp. . p ∈ N). pentru toţi k între 1 şi n. 8. Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n. cu r = 3 şi a1 = -1 .. a1 + 2r .. cu b1 = 1 si q = 2. bn. bm. Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula bn = b1·qn-1. .. bp . . pentru orice trei termeni consecutivi Daca k + n = m + p (k. a1 + (n-1)r unde: • • • • n este numărul de elemente din progresie. 15. Exemple: 1.Progresiile aritmetice sunt de forma a1. 2 . astfel incat bn+1 = bn·q. Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetică finită se poate calcula astfel: • Exemplu : -1 .. ak = a1 + (k ... . 5. r este raţia : r = ak .ak-1 numită şi formula de recurenţă. 2n.. an sau a1 . 8.termeni ai progresiei geometrice b1. a1 + r .. (∀n N) adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia). 2. a2. ..

ratia. . Rombul are.primul termen. deci. aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram. q .termenul general al progresiei geometrice. adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente.Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula unde b1 . toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare. si bn . Rombul Rombul este un paralelogram particular. De asemenea.

Elipsa Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. laturilor cu lungimea uneia dintre ele. . Avem. Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula . unde P este perimetrul poligonului. laturilor este egal cu 6. Aria elipsei se calculeaza dupa formula . Aici avem un hexagon regulat. Pentru un poligon regulat. deci. deci nr. perimetrul se calculeaza inmultind nr. perimetrul .Poligonul Regulat Poligonul regulat poligonul convex care are toate laturile congruente. iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale).

Zona sferica Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) . .Torul Aria unui tor se calculeaza dupa formula . Arii corpuri Calota sferica Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

924399 m = 1760 iarzi = 1609.4 mm = 12 toli = 0. Unitati de lungime 1 tol 1 picior = 25.Segment sferic cu o singura baza Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula . Segment sferic cu o doua baze Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula .344 m = 1853 m .3048 m 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina = 3 picioare = 0.

1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 4 452 m = 5 555.tabel al derivatelor unor funcţii elementare .656 litri Unitati de masa 1 kg 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund =1 000 g (grame) =100 kg =1 000 kg = 10 q =16 drahme = 28.97 ha Unitati de volum 1 tol cubic 1 l (litru) 1 galon 1 baril =16.1947 rad/s Formule de derivare .4047 ha =640 acri = 258.7891 m2 =4 849 iarzi patrati = 0.387 cm3 =1 000 cm3 = 1 dm3 =4 549 litri =36 galoane = 163.592 g Alte unitati de masura 1 rad/s 1 rot/min =9.35 g =16 uncii = 435.296 m Unitati de suprafata 1 ha (hectar) =1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata =5 011.5493 rot/min =0.55 m = 0.

Reguli de derivare Formule integrale .tabel primitive uzuale .

f'g şi fg' admit .Reguli de derivare Integrarea prin părţi Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue. atunci funcţiile fg.

iar funcţia este o primitivă a lui .b]->R+. Atunci funcţia adică admite primitive pe I.J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile 1.primitive şi mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula Schimbarea de variabilă Fie I. Aplicaţii ale integralelor în Geometrie Calculul ariei unor suprafeţe plane Dacă G este subgraficul funcţiei continue f:[a. este derivabilă pe I. g admite primitive (fie G o primitivă a sa). 2. atunci aria lui G este Lungimea graficului unei funcţii .

Lungimea graficului funcţiei f:[a. este Aria laterală a unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi .b]->R derivabilă cu derivata continuă. atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală egală cu Volumul unui corp de rotaţie Dacă este o funcţie continuă.