Formule Algebra

Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:
O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de 0.
Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este
intreaga multime de definitie.
Ecuatia de gradul al II-lea:
Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei
ecuatii sunt:

Calcularea discriminantului:

Evaluarea discriminantului:
daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale;
daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2);

daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa
cum urmeaza:

Calcularea solutiilor:

Relaii ntre rdcinile ecuaiei de gradul al doilea

Progresii aritmetice i progresii geometrice

Progresii aritmetice
Definitia. Sirul de numere (an)n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit
ratia progresia, astfel incat
an+1 - an = d, ( n N )
adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu precedentul plus unul si acelasi
numar (ratia).
Elementul an se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n.

Progresiile aritmetice sunt de forma a1, a2, ..., an sau a1 , a1 + r , a1 + 2r , ... , a1 + (n-1)r unde:

n este numrul de elemente din progresie,

ak = a1 + (k - 1)r , pentru toi k ntre 1 i n, numit i formula general a termenului unei progresii
aritmetice.

r este raia : r = ak - ak-1 numit i formula de recuren.

Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetic finit se poate calcula astfel:

Exemplu : -1 , 2 , 5, 8, ... cu r = 3 i a1 = -1 .

Progresii geometrice
Definitia. Sirul de numere (bn)n N se numeste progresie geometrica, daca exista un numar q, numit ratia
progresiei, astfel incat

bn+1 = bnq, (n N)
adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul dintre termenul
precedent si unul si acelasi numar (ratia).
Elementul bn se numeste termen general al progresiei de rang n.
Exemple: 1, 2, 4, 8, ..., 2n, ... cu b1 = 1 si q = 2,
5, 15, 45, cu b1 = 5 si q = 3.

Termenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula

bn = b1qn-1, (n N).
Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor echidistanti de el:
in caz particular, pentru orice trei termeni consecutivi
Daca k + n = m + p (k, n, m, p N), atunci
bkbn = bmbp,
unde bk, bn, bm, bp - termeni ai progresiei geometrice b1, b2, ....
Numerele a, b, c formeaza o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si numai daca
b2 = ac.
Suma primilor n termeni Sn ai unei progresii geometrice se determina prin formula

unde b1 - primul termen, q - ratia, si bn - termenul general al progresiei geometrice.

Definitii

Intr-un triunghi dreptunghic, considerand masura unui unghi

ascutit numim:
sinusul=cateta opusa / ipotenuza
cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza
tangenta=cateta opusa / cateta alaturata
cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa
Sinusul, cosinusul, tangenta si cotangenta se numesc functii
trigonometrice si se noteaza cu sin, cos, tg, si ctg.
In triunghiul ABC de mai sus avem:

Simple formule trigonometrice

Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt adevarate urmatoarele

relatii:
formula fundamentala a trigonometriei

Tabele trigonometrice

grade 0 30
Radiani 0

45

60

90

120

135

150

180

2
3

3
4

5
6

sin u

cos u

-1

tg u

ctg u

1
1

-1
0

-1

0
-

Pentru triunghiul alturat avem

formulele:

Tangenta

Cotangenta

Dac

, avem:

, unde

Geometrie plan
Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB+BC+CA
Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica:
Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale
paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat
astfel P=2(AB + BC).
Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar
in cazul nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC).

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)
Aria dreptunghiului = lungimea x latimea
Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente),

sau lungimea egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului
(AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA.
Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2,
adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).

Cercul

Avem OA - raza (not. r)

Lungimea cercului (circumferinta cercului):
Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie n spaiu
Corpuri - Poliedre
Piramida
Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculanduse analog.

Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.
Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de
paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De
aceea nu amintim nimic despre ele aici.

Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari

A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul
bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi,
patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor:
Ab=Pb x ab.
AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala
Volumul

Vtrunchi de piramida=

Corpuri - Corpuri rotunde

Cilindrul

Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:
Aria laterala:
Aria total:
Volumul cilindrului:

Conul

Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:
Aria laterala:
Aria totala:
Volumul conului:

Trunchiul de con

Avem:
A'A - generatoare (not. G)
OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A'O' - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:
Aria totala:
Volumul:

Sfera

Avem:
OA - raz (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei:

Formule de derivare - tabel al derivatelor unor funcii elementare

Reguli de derivare

Formule integrale - tabel primitive uzuale

[AD]
Reguli de derivare

Integrarea prin pri

Dac

sunt funcii derivabile cu derivate continue, atunci funciile fg, f'g i fg' admit primitive i mulimile lor de

primitive sunt legate prin formula

Schimbarea de variabil

Fie I,J dou intervale din R i fie

1.

i f dou funcii

cu proprietile

este derivabil pe I;

2. g admite primitive (fie G o primitiv a sa).

Atunci funcia

admite primitive pe I, iar funcia

este o primitiv a lui

, adic

Aplicaii ale integralelor n Geometrie

Calculul ariei unor suprafee plane

Dac G este subgraficul funciei continue

f:[a,b]->R+, atunci aria lui G este

Lungimea graficului unei funcii

Lungimea graficului funciei f:[a,b]->R derivabil cu

derivata continu, este

Aria lateral a unui corp de rotaie

Dac
este o funcie continu,
atunci corpul de rotaie determinat de f are aria lateral
egal cu

Volumul unui corp de rotaie

Dac
este o funcie continu,
atunci corpul de rotaie determinat de f are volum i