http://www.mateonline.net/algebra.

htm

Formule Algebra
Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:

proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:

O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este intreaga multime de definitie.

Ecuatia de gradul al II-lea:

Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt: Calcularea discriminantului:

Evaluarea discriminantului: daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale; daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie ( x1=x2); daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa cum urmeaza:

Calcularea solutiilor:

Relaii ntre rdcinile ecuaiei de gradul al doilea

Alte formule calcul prescurtat:

i, mai mult, avem:

Proprietile radicalilor:

Logaritmi

Schimbarea bazei unui logaritm

Combinatorica Permutari Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

Aranjamente Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente.

Combinari Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.

Permutari

Formula de recurenta a permutarilor:

Aranjamente

, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Combinari

, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Demonstratie:

Formula combinarilor complementare:

Binomul lui Newton

Formula Binomului lui Newton este:

Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton:

Observam ca,

Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula

Observatie. Pentru o multime cu n elemente, numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk. Pentru a = b = 1, avem

. Observatie. Numarul de submultimi ale unei multimi cu n elemente este 2n. Matricea O matrice este un tabel dreptunghiular de numere.

Exemplu:

. Putem defini o matrice astfel:

Fie M={1, 2, 3, ..., m} si N={1, 2, 3, ..., n}. A: M x N -> R, A(i,j) = ai,j se numeste matrice de tipul (m, n), cu m linii si n coloane.

O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. O matrice A[1,n] (1 linie si n coloane) se numeste vector linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana. Exemple:

Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12. este o matrice de tipul (1, 7) sau vector linie. O matrice A(m,n) care are m = n se numeste matrice patratica . Deci, o matrice patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane. Adunarea matricilor Dac A si B sunt dou matrici de tipul m x n, atunci C = A + B, unde ci,j = ai,j + bi,j este suma lor (unde i<m+1, j<n+1). Exemplu:

Inmultirea cu un scalar Dndu-se matricea A i scalarul (constanta) c, avem matricea B = cA, unde bi,j = cai,j care este produsul dintre matricea A si scalarul c. De exemplu,

Inmultirea matricilor Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. Atunci, produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p, cu ci,j = ai,1b1,j + ai,2b2,j + ... + ai,nb1,n. De exemplu,

Proprietatile nmulirii matricilor

1. 2.

- asociativitate - element neutru, unde In este matricea unitate definita astfel

3. 4. - distributivitate.

O matrice patratica A, de ordin n, este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B, de ordin n, astfel incat, sa avem AB = In = BA In acest caz, matricea B se numeste inversa matrcii A, si se noteaza A-1. Determinani Fie matricea

. Se numeste determinantul matricei A, numrul

Se noteaza

Algoritmul simplex

Se consider problema de programare (2) i un program de baz nedegenerat Dup unele renumerotri i rearanjri putem considera variabilele coloan Fie Mai notnd: sunt formeaz principale baza B iar a secundare, programului iar de

; deci vectorii baz .

problema (2) poate fi scris:

nmulind care reprezint transcrierea

la stnga cu sistemului de

obinem: restricii n baza B, cci dac

scriem vom avea: (2) devine:

(exprimarea vectorilor coloan n funcie de vectorii bazei B) Corespunztor programului problema

Deci

sunt componentele vectorului L n baza B.

Deci relaia (8) devine: de unde i atunci : sau explicit:

Notnd:

atunci:

Observm c Acum putem asocia problemei PL- min urmtorul tabel: c1 a1 (S) vectorii bazei c2 a2 cn an componentele nenule ale lui .........................................

Teorema II.4.1. Dac n tabelul asociat (S) avem

este un program de baz nedegenerat pentru PL - min i atunci este program optim.

Demonstraie: Din (13) avem:

pentru orice program admisibil X. Deci Teorema II.4.2. Dac

este optim.

este un program de baz nedegenerat i n tabelul astfel nct ,

simplex asociat (S) exist un t, atunci PL - min nu are optim finit.

Demonstraie: Fie:

unde:

Astfel avem Pentru

avem:

admisibil. Avem:

Deci

este

soluie

din definirea lui Deoarece are optim finit.

. atunci , adic funcia obiectiv nu

Teorema II.4.3. Dac i, , astfel nct

este un program de baz nedegenerat pentru PL - min, i cel puin un indice , dup criteriul:

iar n tabelul simplex asociat (S) exist un t, , atunci alegnd

se poate substitui n baza B vectorul cu vectorul , obinnd o baz corespunztoare unui program de baz care amelioreaz valoarea funciei obiectiv.

Demonstraie. Deoarece folosind lema substituiei rezult c nlocuind n B cu sistemul de vectori nou obinut , este o baz. Soluia de baz corespunztoare lui este dat tot de lema substituiei:

cu toate componentele nenegative (pentru , deci o sum de numere

dac

atunci iar dac

nenegative;

avem numere nenegative). Deci

i innd seama de (14) nseamn c

este produs de dou

este o soluie de baz. Valoarea funciei obiectiv pentru

este:

Acum putem prezenta algoritmul simplex pentru o problem PL - min n form standard. -Pasul 10: Se gsete un program de baz nedegenerat tabelul simplex (S). -Pasul : Se verific dac diferenele cu baza B; se construiete . Dac DA se

pentru orice

trece la pasul 5; dac NU, dintre toate diferenele , negative, se alege cea mai mic. Indicele j corespunztor s-l notm cu t. (Dac exist mai muli t se alege primul de la stnga pentru la dreapta). Vectorul va intra n baz. Se cerceteaz Dac DA, se trece la pasul 4, dac NU, se trece la pasul 3. dac

-Pasul

: Se alege s, astfel nct

. devine pivot. Se construiete un nou tabel

Vectorul va iei din baz. Elementul simplex folosind regula dreptunghiului: a) se mparte linia pivotului la pivot. b) n coloana pivotului, elementele

se nlocuiesc cu 0

c) elementele Se obine un alt program de baz

se nlocuiesc cu . cu baza i o nou valoare a funciei obiectiv.

Se revine la pasul cu i -Pasul 40 .Concluzie: PL - min nu are optim finit I algoritmul se oprete. -Pasul .Concluzie: PL - min are optim Exemplul II.4.1. Fie problema: iar valoarea minim ". STOP.

Alegem

. Avem:

10

Coordonatele vectorilor coordonatele lui deci:

n baza B sunt

, respectiv

. Pentru a afla ,

se procedeaz astfel: punem

ceea ce ne d Analog se gsesc: Aadar tabelul simplex corespunztor bazei B are forma:

. Deci n baza B,

5 1
3 1 0 1 0 -15 Deci

1 1

1 -1 11

-1

-10 iese din baz, z25 - pivot. Se execut pivotajul i obinem:

intr n baz,

4/3

1 0 0 1 0 0
Intr n baza

1/3 1/3 5

2/3 -1/3 6 1/3 -5

i iese

15/4 0 0
i este am

25/4

17/2

obinut .

Deci

programul

optim

11

Algoritmul se aplic i problemelor PL - max n forma standard cu observaia c . De asemenea algoritmul se aplic i n cazul n care funcia obiectiv

are forma

, deoarece punctele de extrem ale acesteia sunt aceleai cu

punctele de extrem ale funciei:

Geometrie plan
Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BC xAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+ BC + CD+ DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB+ BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DCx AM , pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul

12

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DAsau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=ABx BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DAsau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). 2 Aria patratului=laturax latura= latura , adica, Apatrat=L2. 2. In cazul nostru, AABCD=AB

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+ BC + CD+ DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica) xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC+ AB) x AM/2 , pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

Rombul
Rombul este un paralelogram particular, adica este paralelogramul care are doua laturi consecutive congruente. Rombul are, deci, toate laturile congruente si diagonalele perpendiculare.

De asemenea, aria rombului poate fi calculata cu formula de la paralelogram.

13

Poligonul Regulat
Poligonulregulat poligonul convex care are toate laturile congruente. Pentru un poligon regulat, perimetrul se calculeaza inmultind nr. laturilor cu lungimea uneia dintre ele. Aici avem un hexagon regulat, deci nr. laturilor este egal cu 6. Avem, deci, perimetrul . Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa formula

, unde P este perimetrul poligonului, iar a este apotema poligonului (perpendiculara din centrul poligonului pe una din laturile sale).

Cercul

Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie n spaiu Corpuri - Poliedre

Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM- apotema laterala sau apotema piramidei (not. a p) OM- apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

14

Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L+ l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h. Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici.

Trunchiul de piramida
Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM- Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM'- Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala Volumul

Vtrunchide piramida=

Corpuri - Corpuri rotunde

Cilindrul

Avem: AA' - generatoare (not. g) OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria total:

Volumul cilindrului:

15

Conul
Avem: VA - generatoare (not. g) VO - inaltimea conului (not. h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

Trunchiul de con
Avem: A'A - generatoare (not. G) OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I) AO - raza bazei mari(not. R) A'O' - raza bazei mici(not. r) Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

Sfera

Avem: OA - raz (not. r) Aria sferei:

Volumul sferei:

Elipsa

16

Elipsa este curba plana definita ca locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe (numite focarele elipsei) este constanta. Aria elipsei se calculeaza dupa formula .

Torul

Aria unui tor se calculeaza dupa formula

Arii corpuri Calota sferica

Aria calotei sferice se calculeaza dupa formula .

Zona sferica

Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula (aceeasi ca cea de la calota sferica) .

Segment sferic cu o singura baza

17

Volumul semgmentului sferic cu o singura baza se calculeaza cu formula

Segment sferic cu o doua baze

Volumul semgmentului sferic cu doua baze se calculeaza cu formula

Unitati de lungime 1 tol = 25.4 mm 1 picior 1 iard 1 mila terestra 1 mila marina 1 leghe 1 leghe marina 1 picior roman = 12 toli = 0.3048 m = 3 picioare = 0.924399 m = 1760 iarzi = 1609.344 m = 1853 m = 4 452 m = 5 555.55 m = 0.296 m

Unitati de suprafata 1 ha (hectar) = 1 hm2 = 10 000 m2 1 pogon 1 acru 1 mila patrata = 5 011.7891 m2 = 4 849 iarzi patrati = 0.4047 ha = 640 acri = 258.97 ha

Unitati de volum 1 tol cubic = 16.387 cm3 1 l (litru) 1 galon = 1 000 cm3 = 1 dm3 = 4 549 litri

18

1 baril

= 36 galoane = 163.656 litri

Unitati de masa 1 kg = 1 000 g (grame) 1 q (quintal) 1 t (tona) 1 uncie 1 fund = 100 kg = 1 000 kg = 10 q = 16 drahme = 28.35 g = 16 uncii = 435.592 g

Alte unitati de masura 1 rad/s = 9.5493 rot/min 1 rot/min = 0.1947 rad/s

Elemente de trigonometrie

Definitii

Intr-un triunghi dreptunghic, considerand masura unui unghi ascutit numim: sinusul=catetaopusa/ ipotenuza cosinusul=catetaalaturata/ ipotenuza tangenta=catetaopusa/ catetaalaturata cotangenta=catetaalaturata/ catetaopusa Sinusul, cosinusul, tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometricesi se noteaza cu sin, cos, tg, si ctg.

In triunghiul ABC de mai sus avem:

Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt adevarate urmatoarele relatii:

formula fundamentala a trigonometriei

19

Tabele trigonometrice Nu punem aici dect cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice ( n tabelul de mai jos):

u
sin u

300

450

600

cos u

tg u

ctg u

Alte formule

Pentru triunghiul alturat avem formulele:

20

Tangenta

Cotangenta

21

Dac

, avem:

, unde Cauchy Buniakovski

22

Aplicatii ale geometriei in trigonometrie

Relaii metrice n triunghiul dreptunghic

n triunghiul dreptunghic ABC cu m( ) = 90 folosim notaiile cunoscute: AB = c, AC = b, BC = a; r = raza cercului circumscris triunghiului; la = lungimea bisectoarei dus din vrful A; ma = lungimea medianei din A; ra = lungimea razei cercului exnscris corespunztor laturii BC; . n acest triunghi, ABC, avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12)

23

13) 14) 15) 16) 17) 18) S = p(p a)=(p - b)(p c) 19) 20)

Relaii ntre unghiuri i laturile unui triunghi oarecare

. Avem: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Inegaliti verificate de functiile trigonometrice ale unghiurilor unui triunghi oarecare 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7)

24

8) 9) Relaii metrice n triunghiuri oarecare 1) Teorema sinusurilor: 2) Teorema cosinusurilor: 3) Teorema tangentelor: 4) Formula lui Heron: 5) Teorema medianei: 6) 7) 8) 9) 10) 11) Teorema proiectiilor: 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) , unde , unde

Ecuatii trigonometrice
Cuprins TRIGONOMETRIE

25

Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii n care necunoscuta se afl n componena argumentelor unor funcii trigonometrice. Ecuaiile trigonometrice sunt ecuaii transcendente. Adic, se determin o solui eparticular i apoi se scrie soluia general care se exprima n funcie de un parametru i de perioada funciei trigonometrice respective.

A. Ecuaii trigonometrice elementare

1. 2. 3. 4.

B. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)):

1. 2. 3. 4.

C. Ecuaii trigonometrice care se rezolv cu ajutorul unor ecuaii algebrice

1. 2. 3. 4. Ecuaiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaiei i la rezolvarea uneia sau mai a dou ecuaii trigonometrice elementare dup efectuarea uneia din notaiile: sin x = t, cos x = t, tg x = t, ctg x = t. 5. obtine o ecuatie de tipul 1. 6. se obtine ecuatia Pentru ca deoarece , Folosind formula cos 2x = 1- 2 sin2 x se

, adica o ecuatie de tipul 3.

D. Ecuaii trigonometrice liniare in sin i cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0, cu a i bdiferite de zero
Metoda 1. Verificm dac ecuaia are soluii de forma: .

26

Se noteaza Avem formulele

Si astfel, se formeaza ecuatia Metoda 2. Facem notatiile ,

, cu conditia

i rezolvm sistemul de ecuaii

Metoda 3. Facem notatia obinem Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2. i

E. Ecuaii omogene n sin i cos

Ecuatiile omogene sunt de forma: unde mprim prin cosnx i obinem:
Si daca facem notatia tgx = y obtinem:

F.
1.

Ecuaii simetrice n sin i cos:

Avem 3 metode de rezolvare: Metoda 1. Notez Metoda a 2-a. Notez ecuatia Metoda a 3-a. Notez care se rezolva in conditia si si ma folosesc de formulele , si obtin . ecuatia devine .

27

G. Alte tipuri de ecuatii

1.

Ridicam identitatea

la puterile n, n-1, ., 3,2

Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t.

2.

Ecuatiile de forma
.

Folosim formulele ,

3.

Ecuatii care contin produse de forma:

Transformam produsele in sume sau diferente de sinusuri sau cosinusuri.

Probabilitati si statistica

Evenimente 1. Proba. Eveniment Consideram ca aruncam un zar. Este evident o experienta aleatoare* adica o experienta al carei rezultat variaza la ntmplare. * Cuvantul aleator provine de la latinescul alea, care inseamna zar. Daca notam cu {1} aparitia fetei cu un singur punct, cu {2} aparitia fetei cu doua puncte etc. in urma unei aruncari cu zarul avem unul din rezultatele {1}, {2}, {3}, {4}, {5}, {6} Acestea sunt singurele rezultate posibile si unul dintre ele se produce neaparat. Acestea sunt probele experientei. Rezultatul unei experiente aleatoare se numeste proba. Evenimentul care poate fi realizat de o proba si numai de una se numeste eveniment elementar. Celelalte evenimente se numesc compuse. 2. Eveniment sigur. Eveniment imposibil Fiecarei experiente i se ataseaza doua evenimente cu caracter special: evenimentul sigur si evenimentul imposibil. Evenimentul sigur este un eveniment sigur care se realizeaza cu certitudine la fiecare efectuare a experientei.

De exemplu, la aruncarea unui zar, aparitia uneia din fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este evenimentul sigur al experientei.

28

Evenimentul imposibil nu se realizeaza la nici-o efectuare a experientei.

De exemplu, la aruncarea unui zar, aparitia altei fete dect fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este un eveniment imposibil. Sau extragerea unei bile albe dintr-o urna care contine numai bile negre.

3. Operatii cu evenimente Fiind date doua evenimente A si B, se numeste reuniunea lor si se noteaza prin A U B, evenimentul a carui realizare consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua evenimente. Se mai citeste "A sau B". La aruncarea zarului consideram evenimentele A = {1, 2, 3} si B = {2, 3, 6} Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}, {2}, {3}, iar evenimentul B se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {2}, {3} sau {6}. Deci, pentru a realiza cel putin unul din evenimentele A, B trebuie sa obtinem una din probele {1}, {2}, {3}, {6} si avem A U B = {1, 2, 3, 6} Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea simultana a evenimentelor A,B. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. In cazul de mai sus avem A B = {2, 3}

Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si evenimentul imposibil) formeaza un camp de evenimente. Probabilitate 1. Frecventa Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice, si obtinem de a ori evenimentul A, atunci numarul fn=a/n poarta numele de frecventa. Numarul a poate varia de la 0 la n inclusiv. Evenimente egal posibile . Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din motive de perfecta simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate, spunem ca evenimentele sunt egal posibile. 2. Probabilitate Definitie. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal posibile care realizeaza evenimentul si numarul cazurilor egal posibile. Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al cazurilor favorabile realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie

Exemplu. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1, 2, 3, ... , 19, 20. Care este probabilitatea ca printr-o extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. mai mic dect 6?

Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea. Numarul cazurilor egal posibile este 20. Numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A este 5. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1, extragerea bilei 2, extragerea bilei 3, extragerea bilei 4 sau extragerea bilei 5. Atunci avem

Proprietati ale probabilitatilor

29

Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are urmatoarele proprietati:

Regula de adunare a probabilitatilor Fie A si B doua evenimente incompatibile intre ele avand respectiv probabilitatile p si q. Probabilitatea ca s se ntmple cel puin unul dintre ele este p + q. Evenimente independente
Fie A i B dou evenimente. Dac

evenimentele A si B sunt, prin definitie, independente.

Exemplu. Consideram ca avem dou zaruri: unul rou si celalalt albastru.Fie A evenimentul ca zarul rou s
apar cu faa 1 i cellalt cu faa 4. Sunt evenimentele A si B independente?
Evenimentele elementare sunt (j, k ) , (j =1, 2, 3, 4, 5, 6; k =1, 2, 3, 4, 5, 6), unde j sunt nr. de puncte de pe faa zarului rou, iar k de pe faa zarului albastru. Toate aceste evenimente sunt egal posibile. Deci, avem 36 de cazuri posibile. Avem un singur caz posibil pentru A B, adica (1,4). Deci

=1/36. Pentru A avem 6 cazuri posibile (1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (1,5), (1,6). Deci P(A) = 6/36 = 1/6. Pentru B avem 6 cazuri favorabile: (1,5), (2,5), .... Deci P(B) = 6/36 = 1/6.

Relatia

este indeplinit. Atunci evenimentele A si B sunt independente.

Cmp de probabilitate
Mulimea tuturor evenimentelor legate de o experien mpreun cu probabilitile respective formeaya un cmp de probabilitate. Probabilitile calculate se refer la evenimente legate de experiene avnd un numr finit de cazuri posibile(evenimente elementare).

Formule pentru calcularea unor probabiliti 1. 2.

Scheme clasice de probabilitate 1.Schema lui Poisson

Se dau n urne U1, U2, U3, ..., Un care contin bile albe si negre in proportii date. Cunoastem, deci, probabilitile pi (i=1, 2, ..., n) cu care este extrasa o bila alb din urna Ui. Se cere probabilitatea de a extrage k bile albe si n-k bile negre, atunci cand din fiecare urna se extrage cate o bil.

30

Probabilitatea cutat va fi coeficientul lui xk in polinomul

2. Schema lui Bernoulli

In schema lui Poisson peresupunem ca avem urnele identice. Atunci putem lua p1 = p2 = ... pn = p si q1 = q2 = ... qn = q = 1 - p . In acest caz, probabilitatea extragerii a k bile albe, va fi coeficientul lui xk din polinomul

, adica va fi egala cu

Valori aleatoare. Valori medii

1. Definitie n practic ne ntlnim zilnic cu mrimi care iau valori ce se schimb sub influena unor factori ntmpltori. De exemplu, numrul de copii care vor rci in prima saptamana de coal, numrul de zile nsorite din luna martie sau numrul de puncte care apar la aruncarea unui zar. Aici ne intereseaz doar acele mrimi care iau un numr finit de valori. Fiecare din mrimile de mai sus poate lua diferite valori n diversele efectuari ale exeperienei.Modificarea valorilor are la baz factori ntmpltori. De aceea vom numi aceste mrimi variabile aleatoare (ntmpltoare). O variabil aleatoare X o vom nota schematic:

Tabloul de mai sus defineste distribuia sau repartiia variabilei X. Exemplu. S considerm un joc cu zarul. Se acord celui care arunc zarul: 1 pct. dac apare una din feele 1 sau 3 2 pct. dac apare una din feele 3 sau 4 3 pct. dac apare una din feele 6 sau 5. Dac notm cu X numrul de puncte obinute de un juctor la o aruncare a zarului, obinem o variabil aleatoare cu distribuia . S considerm alt joc cu care se acord: 1 pct. dac apare una din feele 1 sau 6 2 pct. dac apare una din feele 2 sau 5 3 pct. dac apare una din feele 3 sau 4. Astfel avem distribuia

31

n exemplul de mai sus, variabilele X si Y nu sunt egale, dar au aceeasi distributie. Aruncarea zarului este o experien care d nastere la un cmp de probabilitate. Notm mulimea evenimentelor elementare prin E={1, 2, 3, 4, 5, 6}. Variabila X este o functie definit pe E, care ia urmtoarele valori: X({1}) = 1; X({2}) = 1; X({3}) = 2; X({4}) = 2; X({5}) = 3; X({6}) = 3. La fel: Y({1}) = 1; Y({6}) = 1; Y({2}) = 2; Y({5}) = 2; Y({3}) = 3; Y({4}) = 3. Deci, o variabila aleatoare este o functie definit pe mulimea evenimentelor elementare ale unui cmp de probabilitate. Egalitile de forma X=xi sunt evenimente. n exemplul de mai sus, egalitatea X=1 este echivalent cu evenimentul {1, 2}. Adica, jucatorul capata un punct daca si numai daca se realizeaza acest eveniment, cu alte cuvinte, capata un punct doar daca obtine una din fetele 1 sau 2. Deoarece egalitatile X=x1; X=x2; sunt incompatibile 2 cate 2 si una din ele se realizeaza neaparat, avem:

Operaii cu variabile aleatoare

1. Produsul si suma dintre o constant i o variabil oarecare Daca X este o variabil aleatoare i a este o constant, aX este variabila care ia valoarea axi , atunci cnd X ia valoarea xi, iar a + X este variabila care ia valoarea a + xi cnd X ia valoarea xi. Dac X are distribuia

aX are distribuia

iar

2. Adunarea variabilelor aleatoare Fiind date dou variabile aleatoare X i Y, vom numi suma lor variabila Z = X + Y, care ia valoarea xi + yi,dac X ia valoarea x, iar Y ia valoarea y. Dac

X + Y are distribuia

unde pij (i=1, 2, 3, ... , m; j=1, 2, 3, ..., n) este probabilitatea realizrii simultane a egalitilor X = xi; Y=yj.

32

3. Produsul variabilelor aleatoare Fiind date doua variabile aleatoare X si Y, vom numi produsul lor ca fiind XY, care ia valoarea xiyj, atunci cnd X ia valoarea xi i Y ia valoarea yj. Dac X i Y au distribuiile

XY are distributia

unde pij este probabilitatea realizarii simultane a egalitatilor X = xi, Y=yj.

4. Ridicarea la putere a unei variabile aleatoare Fiind dat o variabil aleatoare X, se numete puterea r a lui X variabila X care ia valoarea xi, dac X ia valoarea xi. Dac distribuia lui X este

distribuia ariabilei X este

5. Variabile aleatoare independente Dac X i Y sunt dou variabile aleatoare independente avem:

6. Valori medii Definitie. Fiind dat o variabil aleatoare

vom numi valoarea medie a acestei variabile numrul

33

Proprieti ale valorii medii 1. Va loarea medie a unei constante este egal cu constanta. 2. Dac X este o variabil aleatoare i a o constant, atunci sunt adevrate relaiile a) M(a + X) = a + M(X), b) M(aX) = aM(X). 3. Valoarea medie a unei variabile aleatoare

este cuprins ntre cea mai mic i cea mai mare din valorile posibile ale variabilei. 4. Valoarea medie a unei sume finite de variabile aleatoare este egal cu suma valorilor medii ale variabilelor aleatoare respective. 5. Valoarea medie a unui produs de dou variabile aleatoare independente este egal cu produsul valorilor medii ale variabilelor considerate.

Alte valor tipice ale variabilei aleatoare

1. Momente Fiind dat o variabil aleatoare X, vom numi moment de ordinul k al acestei variabile valoarea medie a variabilei Xk. Vom scrie Dac X are distribuia

atunci

2. Dispersia Se numete dispersie a unei variabile aleatoare X momentul centrat de ordinul al doilea al acestei variabile. Se scrie

Proprieti: 1. Dispersia unei constante este nul D2(a) = 0. 2. Dou variabile care difer printr+o constant au dispersii egale. 3. Dispersia produsului dintre o constant i o variabil aleatoare este egal cu produsul dintre ptratul constantei i dispersia variabilei D2(aX) = a2D2(X). 4. Dispersia unei sume finite de variabile aleatoare independente este egal cu suma dispersiilor variabilelor adunate. dac X1, X2, ... , Xn sunt independente n totalitatea lor.

34

Elemente de statistica matematica

Notiuni de baz
1. Populaie statistic. Caracteristic Statistica matematic se ocupa cu gruparea, analiza i interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen, precum iu unele previziuni referitoare la producerea sa viitoare. In cadrul analizei statistice a unui fenomen acioneaz mai nti statistica desccriptiv care se ocup cu culegerea datelor asupra fenomenului respectiv si cu inregistrarea acestor date apoi intervine statistica matematica, care grupeaz datele, le analizeaz. Mai apoi, le interpreteaz in vederea unor predicii privind evoluia ulterioara a fenomenului. Se numete populaie statistic orice mulime care formeaz obiectul unei analize statistice. Elementele unei populatii statistice se numesc unitati statistice (indivizi). Exemplu: Daca ne-ar interesa numarul locuitorilor din fiecare cartier al unui oras, atunci:

Multimea tuturor cartierelor orasului la data respectiva formeaz populaia statistic; Fiecare cartier este o unitate statistic; Numrul de locuitori la data respectiva este caracteristica studiat.

2. Frecvena absolut. Frecvena relativ. Frecvene cumulate Numrul tuturor elementelor unei populatii statistice se numeste efectivul total al acelei populatii. Se numete frecven absolut, a unei valori x a caracteristicii, numrul de unitti ale populaiei corespunztoare acelei valori. Se numeste frecven relativ (pe scurt, frecven) a unei valori x a caracteristicii, raportul dintre frecventa absolut a valorii x si efectivul total al populatiei. Vom scrie

unde f(x) este frecvena relativ a valorii x, nx este frecvena absolut a acestei valori, iar n este efectivul total al populaiei. De foarte multe ori, frecvena este dat n procente. 3. Serii cronologice Seriile cronologice sunt, si ele, serii statistice. Ele prezint evoluia in timp a unor mrimi. Exemplu: Numrul absolvenilor unei coli Promoia 1996 1997 1997 1998 1998 1999 1999 2000 2000 2001 Nr. absolveni 1103 908 1358 1057 1179

35

4. Elemente caracteristice ale unei serii statistice Valoarea centrala a unei clase de variatie este media aritmetica a extremitilor clasei. Modulul sau dominanta unei serii statistice se numeste valoarea caracteristicii corespunztoare celei mai mari frecvente in cazul in care valorile caracteristicii sunt date individual i valoarea centrala a clasei corespunztoare celei mai mari frecvente, n cazul variabilelor continue, cnd se dau clase de variaie. Mediana unei serii este un numr x astfel c exist tot attea uniti statistice corespunztoare valorilor <x, ca i cele corespunztoare valorilor >x. Daca o caracteristica ia valorile 1,3,4,4,5,6,6,8,9, atunci 5 este mediana, deoarece exist 4 valori mai mici dect 5 si tot 4 valori mai mari decat 5. Fiind date n valori mrimea a caror medie este x, se numeste dispersia acestor valori,

Formule Analiza Matematica

Formule de derivare - tabel al derivatelor unor funcii elementare

36

Reguli de derivare

Formule integrale - tabel primitive uzuale

37

Reguli de derivare

ntegrareaprin pri

Dac sunt funcii derivabile cu derivate continue, atunci funciile fg, f'g i fg' admit primitive i mulimile lor de primitive sunt legate prin formula

Schimbareade variabil

Fie I,J dou intervale din R i fie

i f dou funcii

cu proprietile

38

1. este derivabil pe I; 2. g admite primitive (fie G o primitiv a sa). Atunci funcia admite primitive pe I, iar funcia este o primitiv a lui , adic

Aplicaii ale integralelor n Geometrie Calculul ariei unor suprafee plane

Dac G este subgraficul funciei continue f:[a,b]->R+, atunci aria lui G este

39

Lungimea graficului unei funcii

Lungimea graficului funciei f:[a,b]->R derivabil cu derivata continu, este

Aria lateral a unui corp de rotaie

Dac este o funcie continu, atunci corpul de rotaie determinat de f are aria lateral egal cu

Volumul unui corp de rotaie

Dac este o funcie continu, atunci corpul de rotaie determinat de f are volum i

40