Combinatorica (analiză combinatorie)

1. Mulţimi ordonate
• Domeniul matematicii care studiază probleme combinatorii (probleme de
numărare) se numeşte combinatorică sau analiză combinatorie.
Definiţia 1: O mulţime finită M se numeşte ordonată, dacă ea este dată împreună
cu ordine bine determinată de dispunere a elementelor sale.
Definiţia 2: O mulţime finită M ce conține n elemente distincte se numeşte
ordonată, dacă fiecărui element al ei i se asociază un număr natural de la 1 la n.
• Numărul natural care corespunde elementului dat se numeşte rangul acestui
element sau numărul de ordine al lui.
• Dacă mulţimea ordonată M are n elemente (cardM  n) şi elementele ei se
notează prin a i , atunci ea se poate scrie astfel: M   a1 , a 2 , a3 , ..., a n  .
• Elementul a k , unde k  1, n, n  N  are rangul k, adică are numărul de ordine k.
• O mulţimea ordonată M se caracterizează atât prin elementele sale cât şi prin
ordinea de dispunere a lor.
• Două mulţimi ordonate M 1 şi M 2 se numesc egale, dacă ele conţin aceleaşi
elemente şi au aceeaşi ordine de dispunere a lor. Se notează: M 1  M 2 .
• Dacă M 1   a1 , a 2 , a 3 , ..., a n  şi M 2   b1 , b2 , b3 , ..., bn  , atunci M 1 şi M 2 sunt
mulţimi ordonate egale dacă şi numai dacă ai  bi , i  1, n .

2. Factorialul unui număr natural.

Definiţia 1: Numărul natural n! 1  2  3  ...  ( n  1)  n , unde n  N (1)
se numeşte n factorial (sau factorial de n).
Definiţia 2: Se numeşte n factorial produsul primilor n numere naturale
consecutive nenule (cu primul factor 1).
• Se notează: n!
• S-a convenit: 0!  1 .
• Se citeşte: n factorial sau factorial de n sau factorialul numărului n.
• Conform definiţiei:
1) 1!=1; 2) 0!=1; 3) 2!=1·2; 4) 3!=1·2·3; 5) 4!= 1·2·3·4; 6) 5!= 1·2·3·4·5.
• În general avem:
1) n! 1  2  3  ...  (n  1)  n , n  N  (2)
n
2) n!  k
k 1
(3)

• Proprietăţi şi formule pentru factoriali:

1) n! (n  k )!(n  k  1)  ...  (n  1)  n (4)
2) n! (n  1)!n  (n  2)!(n  1)  n  (n  3)!(n  2)  (n  1)  n  ... ;
(n  k )!
3) n! , unde k  N , n  N (5)
( n  1)(n  2)  ...  ( n  k )
(n  1)! (n  2)! (n  3)!
4) n!   …, unde n  N .
n 1 (n  1)(n  2) (n  1)(n  2)( n  3)
5) Pentru orice n  N  are loc egalitatea:
n! n n  C n1 (n  1) n  C n2 (n  2) n  C n3 (n  3) n ...  (1) n 1  C nn 1 (6)
6) Formula lui Stirling (pentru calcularea aproximativă a lui n! ):
n
n
n!     2n sau n!  n n  e  n  2n (7)
e
(Formula lui Stirling permite calcularea aproximativă a lui n! pentru valori
mari ale lui n).
Exemplu: 10!=1·2·3·…·9·10=3628800- valoarea exactă a numărului 10!
Conform formulei lui Stirling obţinem valoarea aproximativă: 10!
 1010  e 10  2  10  3598700 .
Eroarea relativă este de aproximativ 0,99%.
 3. Permutări
Definiţia 1: Se numeşte permutare din n elemente a unei mulţimi M ce conţine n
elemente orice submulţime ordonată din n elemente a acestei mulţimi.
Definiţia 2: Se numesc permutări din n elemente ale unei mulţimi M ce conţine n
elemente toate mulţimile ordonate, care se pot forma cu cele n elemente a acestei
mulţimi.
• Permutările unei mulţimi cu n elemente pot fi:
1) permutări fără repetiţie: permutări în care elementele nu se repetă;
2) permutări cu repetiţie: permutări în care fiecare element se poate repeta
până la n ori;
Remarcă: În continuare vom considera mulţimea M care are cardinalul egal cu n,
adică conţine n elemente.
• Notaţii:
1) Numărul tuturor permutărilor fără repetiţie se notează prin Pn .
• Pn se citeşte:
a) Permutări (fără repetiţie) din n elemente;
b) Permutări de n ;
c) Numărul de permutări fără repetiţie ale unei mulţimi cu n elemente.
2) Numărul tuturor permutărilor cu repetiţie în care fiecare element se poate
repeta până la n ori se notează prin Pn .
_
• Pn se citeşte:
a) Permutări cu repetiţie din n elemente;
b) Numărul de permutări cu repetiţie ale unei mulţimi cu n elemente;
c) P barat (sau supraliniat) de n.
3) Numărul tuturor permutărilor cu repetiţie în care elementul a1 se repetă de
n1 ori, elementul a2 se repetă de n2 ori,…, elementul ar se repetă de nr ori, unde
n1  n2  n3  ...  nr  n se notează prin Pn .
~
• Pn se citeşte:
a) Permutări cu repetiţie (concretizată) din n elemente;
b) Numărul de permutări cu repetiţie (concretizată) ale unei mulţimi cu n
elemente; P ondulat de n.
• Teoreme despre numărul de permutări ale unei mulţimi cu n elemente
Teorema 1: Numărul de permutări fără repetiţie ale unei mulţimi cu n elemente
este egal cu n!
• Conform teoremei 1 avem: Pn  n! (8)
• Proprietăţi ale permutărilor fără repetiţie:
P1: P0  0!  1 ; P2: P1  1! 1 ;
P3: Pn  n  Pn 1 , n  N  (relaţia de recurenţă liniară (de ordinul întâi) pentru
calculul permutărilor).
P4: Pn  ( n  1)  ( Pn 1  Pn  2 ), n  N (relaţia de recurenţă de ordinul doi pentru
calculul permutărilor).
Teorema 2: Numărul de permutări cu repetiţie ale unei mulţimi cu n elemente, în
care fiecare element se poate repeta până la n ori este egal cu n n .
• Conform teoremei 2 avem: Pn  n n (9)
Teorema 3: Numărul tuturor permutărilor cu repetiţie în care elementul a1 se
repetă de n1 ori, elementul a2 se repetă de n2 ori, …, elementul ar se repetă de nr
n!
ori, unde n1  n2  n3  ...  nr  n este egal cu .
n1!n 2 !...  n r !
n!
• Conform teoremei 3 avem: Pn  , n N (10)
n1!  n2 !  ...  n r !
Teorema 4: Numărul de submulţimi ale unei mulţimi care conţine n elemente este
egal cu 2 n .

4. Aranjamente ( aranjări)
Definiţia 1: Se numeşte aranjare (aranjament) din k elemente luate din cele n
elemente ale mulţimii date orice submulţime ordonată, ce conţine k elemente
diferite luate din cele n date.
Definiţia 2: Se numesc aranjamente (aranjări) a (din) n elemente luate câte k
(unde k  n) ale unei mulţimi M cu n elemente toate submulţimile ordonate, ce
conţine k elemente diferite luate din cele n date.
• Numărul de aranjări din n elemente luate câte k se notează: Ank .
• Se citeşte: Aranjamente (aranjări) din n elemente (diferite) luate câte k.
• Se citeşte pe scurt: Aranjamente (aranjări) din n (luate) câte k.
Remarcă:
1) Pentru Ank sunt necesare următoarele condiţii de existenţă:
n, k  N , n  k , 0  k  n .
2) Dacă cele k elemente sunt diferite, atunci avem aranjamente (aranjări) fără
repetiţie.
Teorema 1: Numărul tuturor aranjamentelor (aranjărilor) din n elemente (diferite)
n!
luate câte k este egal cu An 
k
(37.13) unde n, k  N ,
(n  k )!
0  k  n.
Teorema 2: Numărul tuturor aranjamentelor (aranjărilor) din n elemente (diferite)
luate câte k este egal cu Ank  n  (n  1)  (n  2)  ...  (n  k  1)
(11)
unde n, k  N , 0  k  n .
Teorema 3: An  Pn  n!, n  N .
n

Teorema 4: Ann 1  Ann  Pn  n!, n  N  .

Teorema 5: Ank1  Ank  k  Ank11 sau Ank  Ank1  k  Ank11 , unde n, k  N  , 0  k  n .
Definiţia 3: Se numesc aranjamente (aranjări) cu repetiţie din n elemente
luate câte k ale unei mulţimi M cu n elemente toate submulţimile ordonate, ce
conţine k elemente luate din cele n date, în care fiecare element se poate repeta
până la k ori.
• Numărul de aranjamente (aranjări) cu repetiţie din n elemente luate câte k
_
se notează: Ank .
Teorema 6: Numărul tuturor aranjamentelor (aranjărilor) cu repetiţie din n
elemente (diferite) luate câte k este egal cu (se calculează după formula):
_
Ank  n k , unde n, k  N , 0  k  n (12)

5. Combinări
Definiţia 1: Se numeşte combinare din k elemente luate din cele n date orice
submulţime (neordonată) ce conţine k elemente luate din cele n date.
Definiţi 2: Se numesc combinări de (din) n elemente luate câte k (unde k  n ) ale
unei mulţimi M cu n elemente toate submulţimile (neordonate) ce conţine k
elemente diferite luate din cele n elemente ale mulţimii date M.
n
• Numărul combinărilor din n elemente luate câte k se notează: C nk sau 
k 
 .
 
• Se citeşte: Combinări de (din) n elemente luate câte k.
• Se citeşte pe scurt: Combinări din n (luate) câte k.
Teorema 1: Numărul tuturor combinărilor din n elemente (diferite) luate câte k
este egal cu
n! Ank
C nk  sau C n 
k
(13) unde n, k  N ,
k!(n  k )! Pk
0k n
Definiţia 3: Se numesc combinări cu repetiţie din n elemente luate câte k (unde
k  n ) ale unei mulţimi M cu n elemente orice submulţime (neordonată) ce conţine
k elemente luate din cele n elemente ale mulţimii date M, în care fiecare element se
poate repeta până la k ori.
• Numărul tuturor combinărilor cu repetiţie din n elemente luate câte k se
notează: C nk .
• Se citeşte: Combinări cu repetiţie din n elemente luate câte k.

Teorema 2: Numărul tuturor combinărilor cu repetiţie din n elemente (diferite)

luate câte k este egal cu
n  (n  1)  (n  2)  ...  (n  k  1)
C nk  C nk k 1  (14) unde n, k  N ,
k!
0  k  n.

Teorema 3: Au loc următoarele proprietăţi şi formule ale permutărilor,

aranjamentelor şi combinărilor (fără repetiţie): VERIFICAȚI/DEMONSTRAȚI!
1) P0  0!  1 ; P1  1!  1 ;
2) Pn  n  Pn 1 , n  N  (relaţia de recurenţă liniară (de ordinul întâi) pentru
calculul permutărilor);
3) Pn  ( n  1)  ( Pn 1  Pn  2 ), n  N (relaţia de recurenţă de ordinul doi pentru
calculul permutărilor);
Ank Ank
4) C  sau An  C n  Pk sau Pk  k , unde n, k  N , 0  k  n ;
k k k
n
Pk Cn
5) C nk  C nn  k , unde n, k  N , 0  k  n (formula combinărilor complementare);
6) C n1 = n; An1  n , n  N  ;
7) C n0 =1; An0 =1, n  N ;
8) C nn  1 ; Ann  Ann 1  Pn  n! , n  N  ;
9) C nk  C nk 1  C nk11 , unde n, k  N , 0  k  n
(formula (relaţia) de recurenţa a combinărilor);
10) C nk  C nk 1  C nk11 sau C nk11  C nk  C nk 1 sau C nk  C nk1  C nk11 , unde n, k  N ,
0  k  n;
11) Ank1  Ank  k  Ank11 sau Ank  Ank1  k  Ank11 , unde n, k  N  , 0  k  n (formule
de recurenţa ale aranjamentelor);
n  (n  1)  (n  2)  ...  (n  k  1)
12) C n 
k
, unde n, k  N  , 0  k  n ;
1  2  3  ...  k
nk
13) C nk 1   C nk , unde n, k  N , 0  k  n . (relaţie de recurenţă);
k 1
14) C nk  C nk11  C nk21  C nk31  ...  C kk11 , unde n, k  N  , 0  k  n ;
15) C n0  C n1  C n2 ...  C nn  2 n , n  N ;
16) C n0  C n2  C n4  ...  2 n 1 , n  N  ;
17) C n1  C n3  C n5  ...  2 n 1 , n  N  ;
18) C n1  2C n2  3C n3  ...  nC nn  n  2 n 1 , n  N  ;
19) C n1  2C n2  3C n3  4C n4  ...  (1) n 1 nC nn  0 , n  N  ;
20) C n0  C n1  C n2  C n3  ...  (1) n  C nn  0 , unde n  N  ;
21) C 2nn  (C n0 ) 2  (C n1 ) 2  (C n2 ) 2 ...  (C nn ) 2 , n  N .
Folosind cele două manuale și orice altă sursă (pe care o veți menționa ulterior)
realizați o prezentare cu tema SUME ÎN CALCULUL CU COMBINĂRI. Mi-o veți trimite
pe mail și lucrarea cea mai corectă, completă și ușor de înțeles va fi prezentată și
colegilor voștri și notată.
Adresa e-mail : miursaciuc@gmail.com

Observaţii (necesare pentru aplicarea în practică):

1) La rezolvarea ecuaţiilor, inecuaţiilor şi sistemelor ce conţin C nk , Ank şi Pn au loc
următoarele condiţii de existenţă sau DVA:
n, k  N

DVA: (15)
n  N 
 n  0 n, k  N
k  N    
 k  0 0  k  n
n  k n  k

2) La rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii ce conţin C nk , Ank şi Pn se
determină aparte DVA, apoi se rezolvă ecuaţia şi în calitate de soluţii se aleg acele
valori care aparţin DVA.
3) La rezolvarea inecuaţiilor şi sistemelor de inecuaţii ce conţin C nk , Ank şi Pn : a)
Se determină aparte DVA, apoi se rezolvă inecuaţia sau sistemul de inecuaţii
împreună (în sistem) cu DVA;
b) Se rezolvă inecuaţia sau sistemul de inecuaţii împreună cu DVA.

EVALUARE
Elemente de combinatorică. Binomul lui Newton
TEST 1
1. Calculaţi:
3 3
8!7! A10 9!8! A12
a)  b) C 3
10  c)  d)  3
e) C
12  f) 
6! P3 7! P3

2. Rezolvaţi problemele:

a) În câte moduri se poate alege un comitet părintesc alcătuit dintr-un

preşedinte, un secretar şi un membru la o adunare unde sunt prezenţi 28 de
părinţi?
b) Într-o urnă sunt 4 bile albe şi 6 bile negre. Se extrag la întîmplare 5 bile. În
cîte moduri se pot extrage 3 bile albe şi 2 bile negre?
c) În câte moduri se poate alege un comitet alcătuit dintr-un preşedinte, un
vicepreşedinte şi un secretar la o adunare unde sunt prezente 26 de
persoane?
d) Într-o urnă sunt 6 bile albe şi 4 bile roşii. Se extrag la întîmplare 5 bile. În
cîte moduri se pot extrage 2 bile albe şi 3 bile roşii?
3. Rezolvaţi ecuaţia: C x21  Ax2  57 ; C x21  Ax2  51
4. Rezolvaţi inecuaţia: C x21  Ax2  57 ; C x21  Ax2  51
5. 1. Este dat binomul 3 x  3 x  . Calculaţi:
6

a) suma tuturor coeficienţilor binomiali ai dezvoltării după puteri ai

binomului;
b) suma coeficienţilor binomiali de rang par ai dezvoltării după puteri ai
binomului.
5.2. Este dat binomul  x  23 x  . Calculaţi:
7

a) suma tuturor coeficienţilor binomiali ai dezvoltării după puteri ai

binomului:
b) suma coeficienţilor binomiali de rang impar ai dezvoltării după puteri ai
binomului:
12
 2 
6. 1. Fie dat binomul  3 x   . Calculaţi:
 x
a) termenul T4 ; b) termenul de mijloc; c) termenul Tk+1
10
 3 
6.2. Este dat binomul  x  3  . Calculaţi:
 x
a) termenul T4 ; b) termenul de mijloc; c) termenul Tk+1 :

TEST 2.

1. Cifrul unui seif este format din 5 cifre distincte .Câte combinaţii se pot
face dacă folosim cifrele 0,1,2,3,4?
2. În câte moduri se pot aseza pe un raft 4 cărţi ?
3. O mulţime cu n elemente are 10 submulţimi cu câte 2 elemente .Câte
elemente are mulţimea ?
4. Câte numere de 2 cifre distincte se pot forma cu elementele mulţimii
?
5. Căte numere de 2 cifre se pot forma cu elementele mulţimii ?
6. Să se calculeze .
7. Să se calculeze + P4.
8. Să se determine probabilitatea ca alegând unul dintre numerele P3,
si , acesta să fie divizibil cu 3.

9. Să se determine numarul natural n, n ştiind că = 6.

10. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie
x y = x+y-1. Determinaţi numărul natural n, n pentru care

11. Rezolvați ecuația

12. Rezolvați ecuația .

13. Din 15 ingineri și 11 economiști se formează o echipă de 12

specialiști ,dintre care cel puțin 8 economiști și cel puițin un inginer .În câte
moduri se poate forma echipa ?
14. Aflați numărul termenilor raționali ai dezvoltării .

15. Determinați pentru care al treilea termen al dezvoltării

nu conține a .
n
 1 
16. În dezvoltarea  a 4 a   , suma coeficienţilor binomiali de rang par
 a
este egală cu 128. Să se găsească termenul care îl conţine pe a 3.
200
 6 
17. Aflaţi termenul care nu îl conţine pe x în dezvoltarea  3 x   .
 x
18. Determinaţi numărul termenilor raţionali din dezvoltarea 5  3
2  10
.

TEST 3

1. Se consideră dezvoltarea  3
x2  y  49
. Aflaţi termenul în care x şi y au puteri
egale .
n
 x 1 x 
2. Determinaţi n şi x din dezvoltarea  3 2  3 2  , n  N*, ştiind că suma
 
coeficienţilor binomiali ai primilor trei termeni este egală cu 22, iar suma
dintre T3 şi T5 este 420.

3. În dezvoltarea( ( 2 x  21 x ) n suma coeficienţilor ultimilor trei termeni

este egală cu 22. Aflaţi x pentru care suma dintre T3 şi T5 este 135.
n
 
4. Se consideră dezvoltarea  y  4  , y  R+* şi n  N* .
1
 2 y
Să se determine n pentru care coeficienţii termenilor 1, 2, respectiv 3 ai
dezvoltării, formează o progresie aritmetică. Pentru n= 8 să se găsească
termenii dezvoltării care îl conţin pe y.
5. Să se demonstreze că:

1) ; 2)

3) ;
n 1
4) C n  2  C n  3  Cn  ...  n  C n  n  2 , n  
1 2 3 n *

nk k n 1 n
5) Cn  1 
k
Cn ; 6. Cnk1  Cnk ; 7) Calculati suma S   k  k!.
k 1 n  k 1 k 1

6. Folosind Binomul lui Newton, formula lui Moivre  cos x  i sin x   cos nx  i sin nx şi
n

egalitatea numerelor complexe, deduceți formula de calcul pentru cos nx şi

sin nx și tg nx

DEADLINE: luni, 23.03 (poze…)