F unc t ia : f :I  

 F1  F  x   c1

 F2  F  x   c 2
 F3  F  x   c3
Primitivele sun t: 
 ................... ......
 Fn  F  x   c n

.................... ... ...
•  Noţiunea de primitivă s-a degajat din aplicaţiile matematicii în situaţii concrete, care
constă în determinarea modelului matematic al unui proces atunci când se dă viteza de
variaţie a acestuia.
• Abstract, problema primitivei se formuleaza astfel: fiind data funcţia derivată 
• f  : I      se cere să se determine funcţiile  f : I .  Problema primitivelor este deci
inversa problemei fundamentale a calculului diferenţial, care după cum s-a aratat în alt
capitol, constă în determinarea derivatei unei funcţii date.
• Derivarea este un operator care asociaza unei functii date  f : I   derivata  sa 
f : I  
• , în timp ce determinarea primitivelor (primitivizarea), adica inversa operaţiei
unare de derivare, este o funcţie multivocă care asociază unei funcţii date 
F : I   asociaza  F   f  F  f
mulţimea funcţiilor f  cu proprietatea  care
• este infinită (după una dintre consecinţele teoremei Lagrange).
•      Definitia
1]  Fie I   R interval, f : I 
  R. Se numeste primitiva a functiei  f  pe I, orice functie F : I 
 R derivabilă pe I şi cu proprietatea F ' = f  pe I
f  x  dx intervalul I se
2]  Operaţia de determinare a unei primitive F a lui f  pe
numeste operatie  de integrare, notată prin simbolul 
 .
3]  Functia f : I  R care admiteP cel I  puţin o primitivă pe I se
numeste functie cu primitive pe I şi mulţimea acestor funcţii se va nota prin .
•  
• Exemple :
• 1. f :   , f  x   sin x  F :   , F  x  este
 coso primitivă
x
3
x
f :   , f  x   x 2  F :   , F  x  
• 2. este o3primitivă 
 x pentru x   ;1
1 pentru x   ;1 
f :   , f  x      F :   , F  x    x 2
 x pentru x   1;    pentru x   1;  
3.  2 e o primitivă.
Penntru acest ultim exemplu trebuie verificată definiţia primitivei
1 pentru x   ;1
a ). F   x   
  f pentru x   \  1
 x pentru x   1;   Fs  1  lim F   x   lim1  1 

x 1 x 1 x 1
  Fs  1  Fd  1  1
Fd  1  lim F   x   lim x  1
Să arătăm că funcţia este derivabilă şi în punctul x 1 x 1 

este F   f înpex=1.
b). derivabilă 

f :I 
Deci funcţia dată F este o primiticvă a lui
F1 f .F2  c
Teoremă. Dacă o funcţie admite două primitive atunci
există o connstsntă c astfel încât avem:
• F1 si F2 Demonstraţie. f :I 
• sunt cele doăFprimitive ale funcţiei , atunci acestea sunt derivabile
1  x  f  x 
 
  h  x    F1  F2   x 
F2  x   f  x  
• h  x  Işi F1  F2    x   f  x   f  x   0  heste
pe intervalul  F1derivabilă
 F2  c peFintervalul
1  F2  c
I
• adică
• Exemple:
f :   , f  x   x3 .
• Orice altă primitivă este:
• 2. f :  0;    , f  x   1
x 1
• Orice altă primitivă este de forma:
1. F1 :   , F  x  
x4
o primitivă a sa este:
4
x4
F2 :   , F2  x    3
4
x4
F2 :   , F2  x    2
4
x4
F3 :   , F3  x    5
4
x4 3
F4 :   , F4  x   
4 4
x4
F5 :   , F5  x    7
4
.............................................................
x4
Fi :   , Fi  x    c
4
....................................................................
 F0 :  0;    , F0  x   ln x este o primitivă.
F1 :  0;    , F1  x   ln x 
5
F2 :  0;    , F2  x   ln x  0, 035
F3 :  0;    , F3  x   ln x  4, 68
F4 :  0;    , F4  x   ln x  2
...............................................................
Fi :  0;    , Fi  x   ln x  c
................................................................
• Definiţie. Mulţimea tuturor primitivelor unei funcţii se numeşte integrala
nedefinită a funcţiei date şi se notează cu simbolul  f  x  dx, x  I . Această
mulţime este egală cu mulţimea de funcţii
F  x   C
• Deci avem f  x  dx  F  x   C

•  Observaţii:
F0 f : I 1.Dacă este o primitivă a funcţiei
0  Caltă primitivă a funcţiei este de forma
, atunci Forice
2.
Dacă f nu este definită pe un singur interval I, atunci teorema de mai sus nu mai
1
este valabilă. f :  ; 0    0;    , f  x    2
x
• Exemplu: fie funcţia 1
F1 :  ; 0    0;    , F1  x  
• O primitivă a acestei funcţii este: x
 1
 x  5 pentru x   ;0 
F2 :  ;0    0;    , F2  x   
 1 pentru x   0;  
5 pentru x   ; 0   x
1  x  primitivă
• Iar oFaltă  F2  x   a ei este
 0 pentru x   0;  

• Dar F1  x   F2  x   C f :I 
nu mai diferă printr-un singur număr.
F1 : I1  I 2  



xa
• prin adăugarea unei constante; adică diferenţa a două primitive a lui f : I  
• poate să nu fie constantă.
• Tabel de integrale nedefinite
Nr. FUNCȚIA INTEGRALA
Curent NEDEFINITĂ
g :   x n 1
 x dx  n  1  C
n
1 g  x   xn ; n  
g :  0;     x 1
 x dx    1  C

2
g  x   x ;    \  1

g :  0;     sau g:  ; 0    1
3
g  x   x 1 
1  x dx  ln x  C
x
x
g :    0;   a
 dx  ln a  c
4 x
a
g  x   a x ; a  0 si a  1

g :    0;  
  C
x x
5 e dx e
g  x  ex
N r. FUNCȚIA INTEGRALA NEDEFINITĂ
Crt.
6 I   ; a  , I   a; a  , I   a;   1 1 xa
g : I  , g  x  
1  x 2  a 2 2a x  a  C
 ln
x2  a2
7 g :   1 1 x
g  x 
1
; a0
 x2  a 2 dx  a arctg a  C
x a
2 2

8 g :   a; a   ; a  0 1 x
g  x 
1  x a
2 2
dx  arcsin  C
a
x2  a2
9 I   ; a  sau I   a;   ; a  0 1
g : I  ; g  x  
1  x2  a2
dx  ln x  x 2  a 2  C
x2  a2

 
10 g :   ; a  0 1
g  x 
1  x a
2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C
x2  a2
Nr. FUNCȚIA INTEGRALA NEDEFINITĂ
Crt.

11
g : R  R , g ( x )  sin x  sin xdx   cos x  c
12 g : R  R , g ( x )  cos x
 cos xdx  sin x  c
13  
g : I  R, I  (( 2k  1 ) ,( 2k  3 ) ),
dx
 cos 2  tgx  c
2 2
1
k  Z , g( x ) 
cos2 x
14 g : I  R, I  (k ,(k 1) ),
dx
k  Z, g(x)  2
1
sin x
 sin 2 x  ctgx  c
15  
 tgxdx   ln cos x  c
g : I  R, I  ((2k 1) ,(2k  3) ),
2 2
k Z, g(x)  tgx
g : I  R, I  (k ,(k 1) ),
 ctgxdx  ln sin x  c
16
k Z, g(x)  ctgx
• Exerciţii care se rezolvă aplicând formulele din tabelul de mai sus
•  Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii
1
1). f  x   , pentru x   2; 2  3). f  x   2 x , pentru x  
4  x2
Raspuns Raspuns
1 x 2x
 4  x2   2 dx  ln 2  C
x
dx arcsin
2
1 1
2). f  x   2 , pentru x   4). f  x  = ,pentru x  
x 1 x2  4
Raspuns Raspuns
1 1 x 1 1 1 x
 x2  1 2 ln x  1 +C
dx   x2  4 2
dx  arctg
2
C

• Proprietati generale ale primitivelor

1). f  x  dx   F  C / F : I    F  x   C . x  I
• 
• Integrala nedefinita este inversa aplicatiei de diferentiere:
2).  dF  x   F  x   C
3). d  f  x  dx  f  x 

•  Demonstratie
•  (p1) F este primitiva, deci F derivabila cu F' = f si avem: (F + C)' = F' + C' = F' =f, de
unde rezulta F + C derivabila cu (F + C)' = f şi F + C primitiva.
p2 :  dF  x    F   x  dx   f  x  dx  F  x   C
p3 : d  f  x  dx  d  F  x   C    F  x   C   dx  F   x   C   f  x   0  f  x 
În egalitatea de definiţie f  x  dx  F  x   C , constanta arbitrară C poate fi scrisă
 ca ea să parcurgă toată mulţimra R. Astfel constanta C
şi în alte forme; esenţial este
mai poate fi scrisă:
• unde
ln C C    ln C  
• C unde   0 şi C    C  
C C
0 C    

•  unde şi
f,g:I    0,   
• Teoremă Dacă f  g : I   sunt si  funcţii
f : I care  admit primitive şi ,
atunci funcţiile
1).   f  x   g  x   dx   f  x  dx   g  xadmit
 dx de asemenea primitive şi au
loc relaţiile:
2).   f  x  dx    f  x  dx
•
• Demonstraţie
• 1) Fie F o primitivă a lui f şi G o primitivă a lui g. Funcţiile F,G sunt derivabile şi
•  F   f si G   g atunci şi funcţiile F  G si  F sunt derivabile şi rezultă că
ceace arată că F  G si  F sunt funcţii primitive ale funcţiilor f  g si  f
 f  x  dx  F  x   C   f  x  dx  g  x  dx  F  x   C
1
 G  x   C2 F  x   G  x   C1  C2
   1
 g  x  dx  G  x   C 

2
  
C

 f  x  dx   g  x  dx  F  x   G  x   C 
   f  x   g  x   dx  f  x  dx  g  x  dx
         dx  F  x   G  x   C      

 f x  g x 
 dx  
 F x  G x 
 
 C
2).  f  x  dx    F   x  dx    F  x   C     F  x   
 
 C 
  f  x  dx   F  x  
   
    f  x  dx    f  x  dx
C 
 f  x  dx  F  x  
 
  1    f  x  dx    f  x  dx

  f  x   g  x  dx   f  x  dx    g  x  dx   f  x  dx   g  x  dx
3). 0  dx  C
• Demonstraţie
  f  x   f  x   dx   f  x  dx   f  x  dx  F  x   C
1  F  x   C 2  C1  C 2  C

  f  x   f  x   dx  C   0dx  C
 
  f  x   g  x   dx   0  dx 
• EXERCIŢII
• Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii.
•
1). f  x   4 x 2 , x  
• Răspuns
3
x 4 3
       x C
2 2
4 x dx 4 x dx 4 C
3 3
2). f  x   x  3 , x  
3 x

Răspuns.
x 4 3x
  x  3 dx   x dx   3 dx  4  ln 3  C
3 x 3 x

f  x   3x 2  2 x  1, x  
• 3).
x3 x2
•   3x  Răspuns.
2 x  1 dx  3 x dx  2 xdx   dx  3  2  x  C  x3  x 2  x  C
2 2

3 2
x2 2
4). f  x    2 , x   0;  
2 x
•
 x2 2  1 2 1 1 x3  1 x3 2
  2  x2  dx  2  x dx  2 x2 dx  2  3  2   x   C  6  x  C
• Răspuns.
5). f  x   x  2 x  5 , x  

• 2 x3 5 x 2
dx    2 x  5x  dx  2 x dx  5 xdx 
 x  2 x  5Răspuns.
2 2
 C
• 3 2
 x 4  10 x 2  5
6). f  x   , x   0;  
x2
Răspuns
x 4  10 x 2  5  2 5 x3 5
 x 2
dx   

x  10  2 
x 
dx 
3
 10 x 
x
C
4x  2 x
7). f  x  , x   0;  
x
Răspuns.

4x  2 x  2  1 1
 x dx    4  
x
dx  4  dx  2  x dx  4 x  4  2 x dx  4 x  4 x  C
8). f  x   Răspuns
 3  2x , x  
2

4 x3
  3  2 x  dx  4x9  12 x  4 x  dx  9 dx  12 xdx  4 x dx  9 x  6 x  3  C
2 2 2 2

9). f  x   , x   0;  
3x
Răspuns 3
1
4x 4 x 4 x 4 4 x2 8 x3
 3x
dx   
3 x
dx 
3 2 1
dx 
3  x dx 
2

3
  C
3 3 3
C
x
2 2
10). f  x   2x  , x   0;  
x
Răspuns 3 1
 2  1

1
 1

1
x2
x2
2x 2x
  2 x  dx    2 x 2 
x  
2x 2
 dx 

2  x dx 
2
2  x dx  2
2
3
 2
1
C 
3
 2 2x  C

2 2
 11). f  x   ex  x
Răspuns
x2
  e  x  dx   e dx   xdx  e  2  C
x x x

1 2
12). f  x   2  sin x, x   3;  
x 6 x 9
2

Răspuns
 1 2  1 2
  x 2  6 x 2  9
  sin x 

dx   x 2
 6
dx   x 2
 9
dx   sin xdx 

1 x 1 x 3 1 x 1 x 3
 arctg 2 ln  cos x  C  arctg  ln  cos x  C
6 6 23 x  3 6 6 3 x3
• Teoemă O funcţie care admite primitive are proprietatea lui Darboux
. Demonstraţie
• Fie f : I  care admite o primitivă , atunci
F:I   în baza definiţiei primitivei rezultă
F  x  f  x
• şi conform teoremei lui Darboux învăţată în cls.XI, că: „Derivata unei funcţii are
proprietatea lui Darboux”. Rezultă că teorema este demonstrată.
• Teorema este
  iar
 transpusa sa este  Ofuncţie: care nu are proprietatea lui
Darboux nu admite primitive. Se ştie că      
0 pentru x   1;0 
• şi deci este adevărată şi transpusa. Exemplu: f :  1;1  , f  x   
 1 pentru x   0;1
1 1
• NU are proprietatea lui Darboux, deoarece pentru x    0;1  f . x  
• Deci funcţia dată nu admite primitive. 2 2
• Exerciţii.
Să se arate că următoarele funcţii nu
admit primitive.  n pentru x   n;  n  1

1). f :   , f  x    x   
 n pentru x   n; n  1

• Rzolvare  f  a   f  3   3  3
 a; b   3; 4     f b  f 4  4  4   f  a  ; f  b     3; 4
Fie       
•  Fie
7
  3; 4   f  a  ; f  b   ; f  x  
7
  x 
7
 x    x   3; 4  f  x    x   3 
7
2 2 2 2
 f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive pe 
2 pentru x   ;1

2). f :   , f  x    3
 5 pentru x   1;  

Rezolvare
 1
f  a   f  2
 1   2 3 
 a; b   ; 2     f  a  ; f  b     ; 2 
2   3 5 
f  b   f  2 
 5
3  1 
Fie   1  ; 2   f  x   2  1; x   ; 2   f nu are proprietatea lui Darboux
5  2 
 f nu admite primitive pe 
  x pentru x  Q
3). f :   , f  x    3
 x pentru x   \ Q
Rezolvare

 f  a   f  2  2

Fie  a; b    2; 10   
3
  f  a  ; f  b     2;10 
   
3
 f  b   f 10  10  10
3 3

 x7 pentru x  Q
Fie  =7   2;10  ; f  x   7   3
 x  7 pentru x   \ Q
dacã x  Q  f  7   7 dar x  7   2; 3 10  
   f  x   7 nu are solutie in  2; 3 10 
 daca x   \Q  x 3  7  x  3 7   2; 3 10  

 f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive.
• La unele funcţii este mai dificil a arăta dacă are sau nu are proprietatea lui Darboux.
În aceste cazuri ne vom folosi de teoremele echivalente:
   : Functia cu proprietatea lui Darboux nu are puncte de discontinuitate de prima spetã.
•
   : O functie care are puncte de discontinuitate de prima spetã, nu are proprietatea lui Darboux.

Aplicaţii.
Să se arate că următoarele funcţii nu
admit primitive. sin x
pentru x \  0

1). f :  , f  x   x
 0 pentru x  0
• Rezolvare.
sin x 
lim f  x   lim  1
x 0 x0 x   lim f  x   f  0   x  0 este punct de discontinuitate de prima speta
x 0
f  0  0 

 f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive
 tgx   
    pentru x    ;  \  0
2). f : 0   ;   , f  x    x  2 2
 2 2  1
 pentru x  0
Rezolvare
tgx 
lim f  x   lim  1
x 0 x 0 x
  lim f  x   f  0   x  0 este punct de discontinuitate de prima speta.
x 0
f  0   0 
 f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive.
  1 pentru x  0
3). f :   , f  x   
 1 pentru x  0
R ezolvare
lim f  x   lim  1  1
  lim f  x   lim f  x  si sunt finite  x  0 este de discontinuitate prima speta.
x 0 x 0

lim f  x   lim  1  1  x 0 x 0
x 0 x 0 
 f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive.
  x 2  sin 3 x
 pentru x  0
4). f :   , f  x    x
 1 pentru x  0

Rezolvare
x 2  sin 3 x x 2  sin 3 x sin 3 x 
lim f  x   lim  lim   1  lim x  lim 3   1  0 1  1
x 0 x 0 x x 0 x2 x 0 x 0 x 
  x  0 este
x  sin x
2 3
x  sin x
2 3 3
sin x 
lim f  x   lim  lim  1  lim x  lim  1  0  1  1 
x 0 x 0 x x 0 x2 x 0 x 0 x3 
punct de discontinuitate de speta I .  f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive
 1
 x sin pentru x  0
x
5). f :   , f  x   
 1 pentru x  0
 2
Rezolvare
1 
lim f  x   lim x sin
0
x 0 x0 x 
  lim f  x   f    x  0 este punct de discontinuitate de prima speta.
1  x 0
f  0 
2 
 f nu are proprietatea lui Darboux  f nu admite primitive.
• Teoremă Orice funcţie continuă pe un interval admite primitive.

• Exerciţii:
• Ţinând seama de teorema sin de xmai sus săx se
pentru  0arăte că următoarele funcţii admit
1). f :   , f  x    x
primitive
 1 pentru x  0
Rezolvare
sin x 
lim f  x   lim  1
x 0 x 0 x   lim f  x   f  0   1  în x  0 f este continuã
x 0
f  0   1 
f este continuã pe multimea   f admite primitive
 1
 x  sin pentru x  0
2). f :   , f  x    x
 0 pentru x  0
Rezolvare
 1 
lim f  x   lim  x sin   0 
x 0 x 0
 x   lim f  x   f  0   0  în x  0 f este continuã
x 0
f  0  0 

f este continuã pe multimea   f admite primitive
 1
 pentru x  0
3). f :   , f  x    x 2
 0 pentru x  0
Rezolvare.
1 2x 
1  
x  lim x  e x  e  0
1 1
 2 2 4  2
lim f  x  lim 2 ex
  lim 
x0 1
f  x  f  0  0  în x  0, f este continuã
x0 x 1
2x x2   lim
x0 x0
  e x2
 4e x0
x 

f  0  0 
f este continuã pe multimea   f admite primitive
  x12 1
e sin pentru x  0
4). f :   , f  x    x
0 pentru x  0

Rezolvare.
  x12 1 
lim f  x   lim  e sin   0 
x 0 x 0  x    lim f  x   f  0   0  în x  0 f este continuã
 x 0

f  0  0 
f este continuã pe multimea   f admite primitive
   
 cos x pentru x   0; 
    4
5). f :  0;    , f  x   
 2  sin x pentru x    ;  

  4 2 
Rezolvare.
 2
lim f  x  lim  cos x  cos  
x x 4 2 2 
4 4
  lim f  x   lim f  x    în x   f este continuã
 2  x 4
x
 2 4
lim f  x  lim  sin x  sin  4
  4 2 
x
4
x
4 
 
f este continuã pe multimea 0;   f admite primitive
 2
Există funcţii cu proprietatea lui Darboux şi discontinui care au primitive.
 1 1
2 x sin  cos pentru x   0;1
1). f :  0;1  , f  x    x x
 0 pentru x  0
Rezolvare.
 1  1 1  1 
lim f  x   lim  2 x sin  cos x   2  lim x  lim sin  lim cos  2  0  cos  lim   
x 0 x 0
 x  x 0 x 0 x x 0 x  x 0 x  
  x  0 este punct
 0  cos    cos   nu are valoare 
f  0   0 
de discontin uitate de speta II
 f are proprietatea lui Darboux si pe int ervalul  0;1 f este continuã  f admite primitive
 1 1
F  x   x 2 sin
si în x  0 F are limitã: lim F  x   lim x 2 sin  0
x x 0 x 0 x
1 1
deoarece sin  1  x 2 sin  x 2  0
x x
F :  0;1  
 2 1
 x sin pentru x   0;1
Luãm prin prelungire :F  x    x care este continuã pe  0;1
 0 pentru x  0
exste si derivabilã

 1  1  1  1 1 1
F   x    x sin   2 x sin  cos x 2   2  cos  2 x sin  cos  f  x 
2

 x x  x  x x x
1
x 2 sin  0
x 1
Fd  0   lim  lim x sin  0
x 0 x0 x 0 x
 1 1
2 x sin  cos pentru x   0;1
Deci F   x    x x  f 
 0 pentru x  0
  1 1
 2 x cos  sin pentru x  0
2). f :   , f  x    x x
 0 pentru x  0
Rezolvare.
 1 1 1 1  1 
lim f  x   lim 2x cos  sin   2  lim x  limcos  limsin  2  0  sin  lim  
x0 x0
 x x x0 x0 x x0 x  x0 x  
  x  0 este punct
 0  sin   sin   nu are valoare 
f  0  0 
de discontinuitate de speta II
 f are proprietatea lui Darboux si pe int ervalul \  0 , f este continuã  f admite primitive

1 1
F  x    x 2 cos
si în x  0 F are limitã: lim F  x   lim x 2 cos  0
Fie x x 0 x 0 x
1 1
deoarece cos  1  x 2 cos  x 2  0
x x
F : 
 2 1
 x cos pentru x   \  0
Luãm prin prelungire :F  x    x care este continuã pe \  0
 0 pentru x  0
exste si derivabilã

 1  1  1  1 1 1
F   x     x cos   2 x cos  x 2   2  sin  2 x cos  sin  f  x 
2

 x x  x  x x x
1
 x 2 cos  0
x 1
F   0   lim  lim x cos  0
x 0 x0 x 0 x
 1 1
 2 x cos  sin pentru x   \  0
Deci F   x    x x  f  x
 0 pentru x  0

Există funcţii cu proprietatea lui Darboux şi discontinui care nu au primitive

 1
 cos pentru x  0
x
1). f :   , f  x   
 1 pentru x  0
 2
Rezolvare.
• x=0 este punct de discontinuitate de speța II, rezultă că funcția f are proprietatea lui
Darboux.Să considerăm funcția:
1 1  1  1
F  x    x 2 sin  F   x   2 x sin x  x 2   2  cos 
x x  x  x
1 1 1  2 1  1 1  2 1 
 2 x sin x  cos  cos    x sin   2 x sin  cos    x sin   2G  x 
x x x  x    x x  x
G  x 

 1
1  x sin pentru x  0
unde am pus x  sin  G  x  .Dacã g  x    x este continuã si admite ca primitivã pe G
x  0 pentru x  0
 2 1
 x sin  2G  x   k pentru x  0
atunci F  x    x am prelungit prin continuitate

 2G  0   k pentru x  0
 1
cos pentru x  0
F x   x  f  x  f nu admite primitive
 0 pentru x  0

 1
 sin pentru x  0
x
2). f :   , f  x   
 1 pentru x  0
 3
R ezolvare.
 x  0 este punct de discontinuitate de speta II  f are proprietatea lui Darboux.
1 1  1  1
F  x   x 2 cos  F   x   2 x cos x  x 2   2    sin  
x x  x  x
1 1 1  1  1 1  1 
 2 x cos  sin  sin   x 2 cos   2 x cos  sin   x 2 sin   2G   x 
x x x  x   x x  x
G  x 

 1
1  x cos pentru x  0
unde am pus x  cos  G   x  .Dacã g  x    x este continuã si admite ca primitivã pe G
x  0 pentru x  0
 2 1
 x cos  2G  x   k pentru x  0
atunci F  x    x am prelungit prin continuitate

  2G  0   k pentru x  0
 1
sin
F  x   x
pentru x  0
 f  x  f nu admite primitive  a; c si  c; b 
 0 pentru x  0

Teoremă Fie funcţia f :  a; b   . Să presupunem că admite primitive separat pe

intervalele  a; c  si  c; b  , atunci ea admite primitive şi pe intervalul  a; b .
Demonstraţie
 F1 o primitivã pe intervalul  a; c   F1  f  x  
  F1 x   F2  x 
F2 o primitivã pe intervalul  c; b   F2  f  x  

 F1 x   F2  x   0   F1  x   F2  x    0  F1  x   F2  x   k

 F  x  pentru x   a; c 
 F2  x   F1  x   k deci existã o constantã k astfel ca F  x    1
 F1  x   k pentru x   c; b 
este o primitivã a functiei f pe intervalul  a; b 

Generalizare:  f1  x  pentru x  I1

 f 2  x  pentru x  I 2
Fie funcţia f : I  , f x   f x pentru x  I Rezultă că mulţimea primitivelor
   3  3
..................................

 f n  x  pentru x  I n
 F1  x   C1 pentru x  I1

 F2  x   C2 pentru x  I 2

acestei funcţii este : F  x    F1  x   C3 pentru x  I 3
.......................................

 F1  x   Cn pentru x  I n
Punem condiţia ca F  x  să fie continuă pe intervalul I. Din aceste condiţii se determină
constantele C1 , C2 , C3 ,....., Cn

Aplicaţii
 1 pentru x    ; 0 

1). f :    , f  x    1  x pentru x   0;1 
 x  1 pentru x   1;  

Rezolvare
Pe fiecare subinterval este continuă şi deci admite primitive pe fiecare interval.
 
1).x   ;0    1dx  x  a  x  a pentru x   ; 0 
2  
x   x2
2).x   0;1    1  x  dx  x   b   F  x    x   b pentru x   0;1
2   2
x2   x2
3).x   1;      x  1 dx   x  c    x  c pentru x   1;  
2  2
F trebuie să fie continuă
lim F  x   lim  x  a   a 
x 0 x 0

 x 2
   lim F  x   lim F  x   a  b
lim F  x   lim  x   b   b  x 0 x 0
x 0 x 0
 2  
  x2  1 
lim F  x   lim  x   b    b 
x 0 x 0 1
 2  2  1 1
  lim F  x   lim F  x    b    c  1  a  c
 x2  1  x 1 x 1 2 2
lim F  x   lim   x  c     c 
x 0 x 1
 2  2 

 xa pentru x   ;0 

 x2
 F :   , F  x    x   a pentru x   0;1
 2
 x2
  x  a  1 pentru x   1;  
2
2). f :   , f  x   x2 1
R ezolva re.
 x 2  1 pentru x   ; 1


Scriem funcţia pe subintervale f  x   x  1   1  x 2 pentru x   1;1
2


 x  1 pentru x   1;  
2

x 1
 x 2  1dx pentru x   ; 1 2 x 2
 1  ln x  x 2
 1  a pentru x   ; 1
 
2
 x 1
F  x     1  x 2 dx pentru x   1;1  F  x    1  x 2  arcsin x  b pentru x   1;1
  2 2
  x 2  1dx pentru x   1;    x 2 1
  2 x  1  ln x  x 2  1  c pentru x   1;  
 2
• Punem condiţiile de continuitate
x 2 1  
lim F  x   lim  x  1  ln x  x 2  1  a   a 
x  1

x  1 2 2    
  lim F  x   lim F  x   a  b   ba
x 1    x 0 x 0 4 4
lim F  x   lim  1  x 2  arcsin x  b   b 
x  1

x  1 2 2  4 

x 1   
lim F  x  lim 1 x2  arcsin x  b  b  
x 1 x 1 2
 2  4    
  lim F  x  lim F  x  c  b  , dar b  a   c  a 
x 1  x 1 x 1 4 4 2
lim F  x  lim x2 1  ln x  x2 1  c   c
x 1

x 1 2 2  

x 2 1
2 x  1  ln x  x 2
 1  a, pentru x   ; 1
2

x 1 
F  x   1  x 2  arcsin x  a  , pentru x   1;1
 2 2 4
x 2 1 
2 x  1  ln x  x 2
 1  a  , pentru x   1;  
 2 2
• FUNCŢII CARE ADMIT ŞI CARE NU ADMIT PRIMITIVE.
• 1). Funcţiile care admit primitive au proprietatea lui Darboux
• Deci mulţimea de funcţii care admit primitive se află inclusă în mulţimea funcţiilor
cu proirietatea lui Darboux.
• 2 Orice funcţie continuă are admite primitive.
Deci mulţimea funcţiilor continui este inclusă în mulţimea
funcţiişor care admit primitive
• 3). Există funcţii discontinui cu proprietatea lui Darboux care admit primitive
• 4). Funcţiile care nu au proprietatea lui Darboux nu au primitive

F   f : I  R
• Notăm cu. D   f : I  R / f are proprietatea lui Darboux.
• P   f : I  R / f este primitivabilã
C   f : I  R / f este continuã

• Avem următoarea diagramă cu mulţimi de funcţii:

• Folosindu-ne de această diagramă putem construi un algoritm privind cercetarea
unei funcţii dacă are sau nu are primitive