ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF.

FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ

CURSUL I. INTEGRALA NEDEFINITĂ.

1. Primitive. Proprietăţi.
Pe parcursul cursului, I este un interval;
Definiţia 1. Fie f: I → R. Se spune că f admite primitive pe I dacă  F : I →R astfel încât
a) F este derivabilă pe I;
b) F’(x) =f(x),  x ε I.
F se numeşte primitiva lui f. ( I poate fi şi o reuniune finită disjunctă de intervale).

Teorema  1.1 Fie f : I → R. Dacă

F ,F
1 2
: I  R sunt două primitive ale funcţiei f, atunci există o constantă
c  R astfel încât F ( x)  F
1 2
( x)  c,  x  I.

F ,F F1 F 2
'
Demonstraţie : Dacă
1 2
sunt primitive atunci , sunt derivabile  F ( x) 
1 F ' 2 ( x)  f ( x)
xεI
( x)  F ' ( x)  0 , x ε I.  F ( x)  F ( x )  c
'
F  F ) ( x)  F
'
( 1 2 1 1 2
, c= constantă
2

OBS 1. Fiind dată o primitivă

0 F
a unei funcţii atunci orice primitivă F a lui f are forma F = F0  + c , c= constantă
 f admite o infinitate de primitive.
OBS 2. Teorema nu mai rămâne adevărată dacă I este o reuniune disjunctă de intervale Expl: f: R-  0  , f(x) = x²
 x3
x3 
 3
1
F= , G= 
 x
3 F, G sunt primitive ale lui f dar F-G nu e constantă . Contradicţie cu T 1.1
3  3

 2

OBS 3. Orice funcţie care admite primitive are Proprietatea lui Darboux.
Se ştie că derivata oricărei funcţii are P. lui Darboux , rezultă că f are P lui Darboux. F’ =f.

F
P.D
P
C
D

OBS 4. Dacă I este interval şi f(I) def  f ( x) / x  I  nu este interval atunci f nu admite primitive.
Dacă presupunem că f admite primitive atunci din OBS 3 rezultă că f are P lui Darboux, rezultă f(I) este interval ceea ce
este o contradicţie.
OBS 5. Orice funcţie continuă definită pe un interval admite primitive.

Definiţia 2. Fie f: I →R o funcţie care admite primitive. Mulţimea tuturor primitivelor lui f se numeşte integrala
nedefinită a funcţiei f şi se notează prin simbolul  f ( x) dx. Operaţia de calculare a primitivelor unei
funcţii(care admite primitive ) se numeşte integrare.
Simbolul  a fost propus pentru prima dată de Leibniz, în 1675.
Fie F(I)=  f : I  R Pe această mulţime se introduc operaţiile :

1
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
(f+g)(x) =f(x)+ g(x) ,
(αf)(x)=α.f(x)  x  R ,α constantă
C==  f : I  R / f  R
 f ( x) dx = F  F ( I ) / F primitivă a lui f  .
Teorema 1.2 Dacă f,g:I→ R sunt funcţii care admit primitive şi α  R, α ≠0, atunci funcţiile f+g, αf
admit de asemenea primitive şi au loc relaţiile:∫(f+g) =∫f +∫g, ∫αf=α∫f, α≠0, ∫f =∫f +C

2. PRIMITIVELE FUNCŢIILOR CONTINUE SIMPLE

1.  cdx  c  x  C , cR Ex  6dx  6 x  C

x n 1 x 11
 x dx  C  x dx  C
10
Ex.
n
2.
n 1 11

1 4
1 1
 1 x3 x3 3
x
 x dx   x dx  C   C   3 x4  C
3 3
x

3. dx  C Ex 1 4
 1 4
1
3 3
ax 2x
 a dx  C  2 dx  C
x x
4. Ex
ln a ln 2

1 1
5.  e dx  e x  C  x dx  ln x  C  sin dx  ctgx  C
x
6. 7. 2
x

1
8.  cos 2
x
dx  tgx  C 9.  sin xdx   cos x  C 10.  cos xdx  sin x  C

1 1 x 1 1 x
11. x 2
a 2
dx  arctg  C
a a
Ex x 2
5 2
dx  arctg  C
5 5

1 1 xa 1 1 x 5
12. x 2
a 2
dx 
2a
ln
xa
C Ex x 2
 25
dx 
10
ln
x5
C

1 1
13.  x a2 2
dx  ln( x  a 2  x 2 )  C Ex  x  42
2
dx  ln( x  4 2  x 2 )  C

1 1
14.  x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C Ex  x  49
2
dx  ln x  x 2  49  C

1 x 1 x
15.  a x2 2
dx  arcsin
a
C Ex  16  x 2
dx  arcsin
4
C

16.  tgxdx   ln cos x  C 17.  ctgxdx  ln sin x  C

2
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ

x x
18.  x a
2 2
dx  x2  a2  C Ex  x  25
2
dx  x 2  52  C

x x
19.  x a
2 2
dx  x2  a2  C Ex  x  36
2
dx  x 2  36  C

x x
20.  a x
2 2
dx   a 2  x 2  C Ex  25  x 2
dx   25  x 2  C

x a2
21.  x 2  a 2 dx 
  ln x  x 2  a 2  C Ex
2 2
x a
2 2
x 7
 x 2  7 dx 
2
x 2  7  ln x  x 2  7  C
2

x a2
22.  x 2  a 2 dx 
2
x2  a2 
2
ln x  x 2  a 2  C Ex
x 9
 x 2  9dx 
2
x 2  9  ln x  x 2  9  C
2

x a2 x x a2 x
23.  a 2  x 2 dx 
2
a2  x2 
2
arcsin  C
a
Ex  a 2  x 2 dx 
2
a2  x2 
2
arcsin  C
a

I. Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii.

1. ∫(3x 5 2 x 3  3x  2)dx 2. ∫ x(x-1)(x-2)dx

1
4. ∫ ( x  3 )dx
3
3. ∫ ( x  1)( x  x  1) dx
x x

 2   5 3 2 
5. x  3 x  45 x dx 6.   5  3  dx
 x x x
 5 3 
7. ∫ x ( x  1) 3 dx 8.   2 x   2 dx
 x x 
1
9. ∫( e 
x
)dx 10. ∫ (x 5 5 x ) dx
ex
 5  4x 
2
 x  2 3 dx
11.   x  dx 12.  x3
13. ∫ x 2  4dx 14. ∫ x 2  9dx
1
15. ∫ 4  x 2 dx 16*. ∫ dx
x x2 1

x2  3 x2  2
17*.  x2  2
dx 18*.  x2  3
dx

1 1
19*.  sin 2
x. cos 2 x
dx 20*.  sin x. cos x dx
3
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
1 x
21*.  1 x
dx

3. PRIMITIVELE FUNCŢIILOR CONTINUE COMPUSE

1.   ' ( x) dx   ( x)  C ,  ( x)  R Ex   5 x  1 ' dx  5 x  1  C
 ( x) 2
 4 x  3  4dx   4 x  3
2
2.   ( x)   ' ( x)dx  2
C Ex  2
C

 ( x) n 1  5 x  2 8

  ( x)   ' ( x)dx    5 x  2  5dx 

7
3. n
C Ex C
n 1 8

e e
2 x4
4.
 ( x)
  ' ( x) dx  e  ( x )  C Ex  2dx  e 2 x  4  C

a ( x) 43x
 a   ' ( x)dx   4  3dx 
 ( x)
5. C Ex
3x
C
ln a ln 4

 ' ( x) 12
6.   ( x) dx  ln  ( x)  C Ex  12 x  7dx  ln 12 x  7  C
 ' ( x) 1 1 2 1 1
7.  n
( x)
dx 
n  1
 n 1
 ( x)
C Ex  ( 2 x  4) 6
dx  
5  2 x  4 5
C

 ' ( x) 1  ( x)  a 4 1 4x  3
8.  2
( x)  a 2
dx 
2 a
ln
 ( x)  a
C Ex  16 x 2
9
dx  ln
6 4x  3
C

 ' ( x) 1  ( x) 5 1 5x
9.  2
( x)  a 2
dx  arctg
a a
C Ex  25 x 2
4
dx  arctg
2 2
C

10.   ' ( x)  sin  ( x)dx   cos  ( x)  C Ex  4  sin(4 x  5)dx   cos( 4 x  5)  C

  ' ( x)  cos  ( x)dx  sin  ( x)  C  6 x  cos(3x  7)dx  sin(3 x 2  7)  C

2
11. Ex

12.   ' ( x)  tg ( x)dx   ln cos  ( x) C Ex  5  tg (5 x  7)dx   ln cos(5 x  7)  C

13.   ' ( x)  ctg ( x)dx  ln sin  ( x) C Ex  8  ctg (8 x  6)dx  ln sin(8 x  6)  C
 ' ( x) 6
14.  cos 2
 ( x)
dx  tg ( x)  C Ex  cos 2
6x
dx  tg 6 x  C

 ' ( x) 5
15.  sin 2
 ( x)
dx  ctg ( x )  C Ex  sin 2
(5 x  9)
dx  ctg (5 x  9)  C

4
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
 ( x ) ' ( x ) 3x  3
16.   ( x)  a
2 2
dx   2 ( x)  a 2  C Ex  dx  9x 2  4  C
9x  4
2

 ( x) ' ( x) 4x  4
17.   ( x)  a
2 2
dx   2 ( x )  a 2  C Ex  dx  16 x 2  25  C
16 x  252

 ( x) ' ( x) 2x  2
18.  a   ( x)
2 2
dx   a 2   2 ( x)  C Ex  dx   9  4 x 2  C
9  4x 2

 ' ( x) 5
19.   ( x)  a 2 2
dx  ln( ( x)   ( x ) 2  a 2 )  C Ex  dx  ln(5 x  25 x 2  7 2 )  C
25 x  7
2 2

 ' ( x) 3
20.   ( x)  a2 2
dx  ln  ( x)   ( x) 2  a 2 C Ex  dx  ln 3 x  9 x 2  4 2 C
9x  4
2 2

 ' ( x)  ( x) 2 2x
21.  a   ( x)
2 2
dx  arcsin
a
C Ex  dx  arcsin
5
C
52  4 x 2

 ( x) a2
22.   ( x) 2  a 2 dx 
2
 ( x) 2  a 2 
2
ln  ( x)   ( x ) 2  a 2  C

 ( x) a2
23.   ( x ) 2  a 2 dx 
2
 ( x) 2  a 2 
2
ln  ( x )   ( x) 2  a 2  C

 ( x) a2  ( x)
24.  a 2   ( x) 2 dx 
2
a 2   ( x) 2 
2
arcsin
a
C

II.Să se calculeze primitivele următoarelor funcţii compuse.

52 2.  3  4 sin 4 xdx  3 cos 3 xdx

5x 4x
1. dx dx 3. 4.
1 1 1 1
5.  5 x  3 dx 6.  dx 7.  4x dx 8.  25  9 x dx
4x  9 2 2
 16 2

1 1
9.  dx 10.  sin dx 11.  tg 4 xdx 12.  2ctg 2 xdx
cos 2 3 x 2
5x
1 1
13.  16 x  4 2 2
dx 14.  9  16 x 2
dx

III. Să se arate că următoarele funcţii nu admit primitive.

 1, x0
1. f: R → R, f(x) = 
1, x  0
2. f: R → R , f(x) = [x] ( partea întreagă din x)
 1, x  0

3. f: R → R, f(x) = 0, x  0
1, x 0

4. f: R → R , f(x) = [X] +X
 1, x  ( ,0] sin x, x  0
5. . f: R → R f(x) = 
 x  1, x  ( 0,  )
6. f: R → R , f(x) = 
2, x  0

5
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
IV. Să se determine a,b numere reale astfel încât F să fie primitiva unei funcţii f.
ln  ax  b  , x 1 
1  ln x, x  [1, e)
2

1*. F(x) = 


x  1
 x 2  1
, x  1 2*. F(x) = 

( 2 a  3) x  b , x  [e, e ]
2 2

 ax  b

2 a  e
3x
 b, x  0  2 1 , x  0
3*. F(x) = 

 2 x 2  4 x  1, x 0 4*. F(x) =  x
 x 2  6 x  9 , x 0

a  e 2 x  2bx  1, x  0  x 2  ax  b, x 0
5*. F(x) = 
 3x  a

 x2  2
, x 0 6*. F(x) = 
sin x  3 cos x, x  0

V. Să se verifice dacă următoarele funcţii admit primitive şi în caz afirmativ să se determine o primitivă.

 1
 x 2  3, x0  x2  4 , x  0

1. f: R→ R, f(x) = x
e  2, x  0 2. f: R→ R, f (x) = 
1 
4 x , x 0

 x3  2x
 x  3 x , x  [0,1)  ,x  0
  3
3*.f:[0,∞)→R, f(x) = 

1
 3
1
, x  1 4*. f:[-2,∞)→R, f(x) = 
 1
 x x , x  [ 2,0)

 9 x
2

DERIVATE
Nr FUNCTIA DERIVATA MULTIMEA PE CARE FUNCTIA COMPUSĂ DERIVATA
FUNCTIA ESTE DERIVABILĂ
1. C 0 R
2. x 1 R u u’
3.
xn nxn-1 R un n.un-1.u’
4.
xa axa-1 [0,  ] ua aua-1.u’
5.
1 1 R* 1 1
- 2 - .u ’
x x u u2
6. 1 n R* 1
- n 1 -n/un+1·u’
xn x un
7. x 1 R*+ u 1
u’
2 x 2 u
8. n
x 1 R*+,n par n
u 1
n 1 R*,n impar u’
n
n x n n u n 1
9. sin x cosx R sin u u’cos u
10. cos x -sinx R cos u -u’sin u
11. tg x 1  tg u 1
R\{(2k+1) | k  Z} u'
cos 2 x 2 cos 2 u
12. ctg x 1 R\{k  | k  Z} ctg u 1
- - u'
sin 2 x sin 2 u
13. arcsin x 1 (-1,1) arcsin u 1
u'
1 x2 1 u2
14. arccos x 1 (-1,1) arccos u 1
- - u'
1 x2 1 u2

6
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
15. arctg x 1 R arctg u 1
u'
1 x 2
1 u2
16. arcctg x 1 R arcctg u 1
- - u'
1 x2 1 u2
17. ax a x lna R au au.lna.u’
18. ex e x R eu eu.u’
19. lnx 1 R*+ lnu 1
.u '
x u
20. log a x 1 R*+ logau 1
u'
x ln a u ln a
21. uv (uv)’ = v. uv-1.u’ + uv.v’.lnu

LIMITE DE FUNCTII
P(X)=a0x + a1x + ……………..+an ,a0  0
n n-1
Q(X)=b0xm + b1xm-1 + ……………..+bn ,b0  0
0 n<m
a n=m
0
b0
x   a0  , n>m, a0
  0
 b0  b0
P( X )
lim , n>m, a0
  Q ( X )
x 0
b0
=
x  a0   a0  n>m, n-m par
   ( ) n-m  
 b0   b0 
 a0  n>m, n-m impar
 (  )
 b0 

lim
x
 
P( x )  a0 ( ) n
lim tgx  
x 
0, dacă q 2
   1,1 
x>
lim x
q =
1, dacă q=1
2
x 

, dacă q>1
lim tgx  
x 
nu există, dacă q  1 2
sin u  x  tgu  x 
lim sin x
1 lim tgx
1 lim 1 lim  1
u  x   0 u  x  u  x   0 u  x 
x 0 x x 0 x X<
2
arcsin u  x  arctgu  x 
lim
x 0
arcsin x
1 lim
x 0
arctgx
1 lim u x 
1 lim u x 
1
x x  
u x  0 u x  
 0

7
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
u x
lim 1  x 
x 1

lim 1  u x   u  x 
1  1  1 
e lim 1    e e lim 1   0
x 0 x
x   x u  x   0 u x    u  x  

ln 1  u  x    x

lim ln 1  x  lim a x 1
 ln a lim u x 
1 au 1
lim u x   ln a
1 x 0 x u  x   0 u  x   0
x 0 x

lim xk 1  u  x   r  1  r u x
k

x 0
lim
x  a
x
0 lim
u  x   0 u x  lim
u x   a
u x
0

1  x  r  1  r
x
ln u  x 
lim
x 
ln x
0 lim u  x  k
0
xk  
u x  

a>1 lim a
x  
x
 lim a
x  
x
0 lim log
x  
a x lim log
x  0
a x  

a  (0,1) lim log

x  
a x   lim log
x  0
a x

lim a 0 lim a 
x x
a  (0,1) x   x
 

CURSUL II. METODE DE CALCUL AL INTEGRALELOR.

1. Formula de integrare prin părţi.

Teorema 1.1 Dacă f,g:R→R sunt funcţii derivabile cu derivatele continue, atunci funcţiile fg,
f’g, fg’ admit primitive şi are loc relaţia:  f(x)g’(x)dx =f(x)g(x)-  f’(x)g(x)dx

Demonstraţie: f,g derivabile  f,g continue  f’g,fg,fg’ continue şi deci admit primitive.
Cum (fg)’=f’g+g’f rezultă prin integrare ceea ce trebuia de demonstrat.

Să se calculeze integralele:
1
 ln xdx x x  ln xdx x
2
1. 2. ln xdx 3. 4. ln xdx

1 ln(ln x) 2
x 6.  7.  ln 8.  ln(1  x )dx
2
5. 2
ln xdx dx xdx
x
ln 3 x ln 2 x
9*.  dx 10.  dx 11.  cos(ln x) dx 12.  sin(ln x)dx
x2 x2
x
13.  (x
2
 2 x  3) ln xdx 14.  x ln( x  1)dx 15.  x 1
2
ln(1  x 2  1)dx

x 1
16*.  x ln  x  1  e x dx  x  e  x dx
2
dx 17. 18.
x 1
x  2 x   e 3 x dx x  e x dx x  e 2 x dx
2 2 2
19. 20. 21.

8
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
3 2x  2  ex
22*.  ( x  5 x  2)  e dx 23.  x  e dx 24*. 
3 2 2x 2 x
dx
2x
25.  e  sin xdx 26.  e  cos xdx 27.  e  sin 2 xdx
x x x

28.  e  cos 2 xdx 29.  x  sin xdx 30.  x  cos xdx

x

x  sin xdx  x  cos xdx 33*.  x  sin 2 xdx

2 2 2
31. 32.
x  cos 2 xdx  x  sin xdx 36.  x  cos xdx
2 2 2
34*. 35.
x x x  arcsin x
37.  cosx 2
dx 38.  sin 2
x
dx 39.  1 x2
dx

arcsin x
40.  41*.  e 42*.  cos (ln x) dx
x
dx  sin 2 xdx 2

x2
43*.  x  x 2  9dx 44*.  x  x 2  16 dx 45*.  x  4  x 2 dx

x 2  2x  5
46.  x ln xdx 47*.  dx
ex

Rezolvări:

1
1.  ln xdx   x' ln xdx  x  ln x   x  x dx  x ln x   dx  x ln x  x  C
'
 x2  x2 x2 1 x2 1 x2 1 2
2.  x  ln xdx    2  ln xdx  2  ln x   2  x dx  2 ln x  2  xdx  2 ln x  4 x  C

1 1 1 1 1
 x ln xdx    ln x  ' ln xdx   ln x    ln x  dx  2 ln x  dx   ln x    ln xdx   ln x   C
2 2 2
4.
x x x 2

Observaţie: La integralele care conţin funcţia logaritmică nu se umblă la ea ci se scriu celelalte funcţii ca f ’

 x  e  dx  x e x   2 x  e x dx x 2 e x  2 x   e x  dx  x 2 e x  2[ x  e x   e x dx] 
'
x '
x  e x dx 
2 2 2

20.
 x 2 e x  2 x  e x  2e x  C  e x  x 2  2 x  2   C

25.  e x  sin xdx    e x 

'
sin xdx  e x sin x   e x  cos xdx  e x sin x  [e x  cos x   e x  ( sin x)dx] 

1
e  sin xdx rezultă: I  e x sin x  e x cos x  I  I  e x (sin x  cos x)  C
x
Notând cu I integrala
2
Observaţie: La integralele unde apare funcţia exponenţială , se va scrie aceasta ca f ’

 x  sin xdx   x    cos x  dx   x cos x   cos xdx   x cos x  sin x  C

'
29.

32. x  x   sin x  dx  x sin x   2 x  sin xdx x 2 sin x  2( x cos x  sin x)  C , vezi 29
'
2
 cos xdx  2 2

9
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ

x
 cos dx    tgx   xdx  x  tgx   tgxdx  x  tgx  ( ln cos x )  x  tgx  ln cos x  C
'
37. 2
x

Observaţie: La integralele care conţin funcţii polinomiale şi funcţii trigonometrice nu se va umbla la funcţiile polinomiale
ci doar la funcţiile trigonometrice care se vor scrie ca f ’

1  cos 2 x
41*. Se ştie că: cos 2 x  1  2 sin 2 x  sin 2 x  
2
 1  cos 2 x  1 1  ex 1
e  sin 2 xdx   e  x dx   e dx   e cos 2 xdx 
x x x
  I
 2  2 2 2 2
'

 dx  e sin 2 x     e 
 sin 2 x  1 x  x sin 2 x 1 1
I  e x
cos 2 xdx   e x
 dx  e  x sin 2 x   e  x sin 2 xdx 
 2  2 2 2 2
'
1 x 1   cos 2 x  1 x e  x cos 2 x 1
 e sin 2 x   e  x   dx  e sin 2 x    e  x cos 2 xdx
2 2  2  2 4 4
1 x e  x cos 2 x 1 4 1 e  x cos 2 x
I  e sin 2 x   I  I  ( e  x sin 2 x  )C
2 4 4 3 2 4

10
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ

CURSUL III. METODE DE CALCUL AL INTEGRALELOR

2. FORMULA SCHIMBĂRII DE VARIABILĂ (SAU METODA SUBSTITUŢIEI).

Teoremă: Fie I,J intervale din R şi  : I  J , f : J  R, functii cu proprietatile :

1)  este derivabilă pe I;
2) f admite primitive. (Fie F o primitivă a sa.)
Atunci funcţia (f o  )  ’ admite primitive, iar funcţia F o  este o primitivă a lui (f o  )  ’ adică:
 f   t      t  dt  Fo  C
'

Să se calculeze integralele:

  ax  b  dx   2 x  1 dx  x 2 x  1 dx
n 9 9
1. 2. 3.
4.  x  5 x  3 dx 5.  x  x  1 dx 6.  x  x  1 dx
2 7 2 3 6 k k 1 n

ex ex
 x7  e x  1dx  e 2 x  1dx
x2
7. dx 8. 9.

e x
e2x
10.  e dx  12.  x
x
11. dx dx
x e 1
e 3x
13.  e 2 x  1dx 14. x x  1dx 15.  2 x  5dx

16.  x 1  x 2 dx 17.  x 3 1  x 4 dx 18. x x 3  2 dx

25

19. 3 2 x  5dx 20.  x 2  6 x  7 dx 21.   x 2  x  2dx

ln x ln x
22.  x
dx 23. 
x
dx 24.  x ln xdx

x2 x 1  x  2 dx 1
25.  3
x
dx 26. 
x x
27.  4x  2x  3
2
dx

11
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
1 x x
28.   x  3x  4
2
dx 29.  4
x 1
dx 30. 
x 1
2
dx 31.
1 1 1
 x1  ln x  4
dx 32.  x ln 2
x  8
dx 33. x 3  ln 2 x
dx 34.
1 3
1  ln x
 x ln x
dx 35. 
x
dx 36 .  x 3 x 2  2 dx 37.
1 1
 x( 2005  ln x ) 2006
dx 38.  x x2 1
dx

Rezolvări:

dt 1 t n 1 (ax  b) n 1 dt
1.   ax  b  dx   t n unde ax+b=t  adx=dt dx=
n
 C  C
a a n 1 a (n  1) a
10
dt t 10 (2 x  1)
2.   2 x  19
dx 9
 2  20  C  20  C
t unde 2x-1=t  2dx=dt

t 1 9 1 t 11 t 10 (2 x  1)11 (2 x  1)10
    2 2
9
3. x 2 x  1 dx   t dt  (t 10
 t 9
)dt    C   C
22 20 22 20
(5 x 2  3) 8
4.  x  5 x 2
 3  7
dx  t 7 dt
 10 10 8
 
1 t8
  C 
80
 C , unde5 x 2  3  t  10 xdx  dt
t x2
t dt 1 7 17
 x  7 dx   7 2  2 ln 7  C  2 ln 7  C , unde x  t , 2 xdx  dt
2
7. x 2

ex ex 1
 ex 1  e x  1dx   t dt  ln t  C  ln(e  1)  C
x
8. dx Notăm: e x
 1  t  e x
dx  dt 

15.  2 x  5dx Notăm: 2 x  5  t sau 2 x  5  t 2  2dx  2tdt  dx  tdt

3
t3 2x  5
 2 x  5dx   t  tdt 
3
C 
3
C
2
x3
20.  x 2  6 x  7 dx   x  3 2    
8 16
x 2  6x  7  ln x  3  x 2  6 x  7  C
2 2 2
deoarece: 2
 b 
2
  
ax 2
 bx  c  a  x    


  daca  0 sau
 2a   2a 
2
 b 
2
   
ax 2
 bx  c  a  x    


  daca 0
 2a   2a 

ln x ln t ln t 1
 dx   2  2tdt  2 dt  2 zdz deoarece x  t  dx  2tdt , ln t  z  dt  dz 
2
23.
x t t t
 
2
ln x z
 x dx  2 2   ln t   ln x  C
2 2

12
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
28
2x  3
1 1 2x  3 2x  3
 dx   dx  arcsin 2  C  arcsin  C , puteam nota cu t
 x 2  3x  4 2 2 5 5 2
5  3
  x   2
 2  2

INTEGRAREA FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE

Calculul integralelor trigonometrice se poate face fie folosind formula integrării prin părţi, fie
metoda substituţiei. În acest caz se pot face substituţiile:
1. Dacă funcţia este impară în sin x, R(-sin x,cos x)=-R(sin x,cos x) atunci cos x=t.
2. Dacă funcţia este impară în cos x, R(sin x,-cos x)=-R(sin x,cos x) atunci sin x=t.
3. Dacă funcţia este pară în raport cu ambele variabile R(-sin x,-cos x) atunci tg x=t.
4. Dacă o funcţie nu se încadrează în cazurile 1,2,3,atunci se utilizează substituţiile universale:
2t 1 t2 x
sin x  , cos x  unde t  tg
1 t2 1 t2 2
5. Se mai pot folosi şi alte formule trigonometrice:
1  cos 2 x 1  cos 2 x
sin 2x=2sin x .cos x, sin 2 x  cos 2 x 
2 2

Să se calculeze:

1.  sin x  cos xdx  cos x  sin 2 xdx 3.  sin( 2 x  5)dx

3 3
2.
cos x
4.  sin x  cos xdx   tgx  tg x  dx 6. 
3 2 3
5. dx
1  sin 2 x
sin 3 x 1 x
7.  cos x dx 8.  x
cos x dx 9.  1  cos x dx
arcsin x
10.  sin xdx
3
11.  cos xdx
3
12.  1 x2
dx

sin x sin 2 x 1
13.  dx 14.  dx 15.  dx
cos 2 x  4 
1  cos x 2
 2
1  x  arcsin 2 x
2

1 1
16.  17.  18.  sin x  cos xdx
10 3
dx dx
sin x cos x

19. 
1
dx  arctgx  2006 dx
1  x 2  (2005  arcsin x ) 2006
20.  1 x2
Rezolvări:
t4 cos 4 x
1. Notăm sin x=t  cosx dx= dt   sin 3 x  cos xdx   t 3 dt  C  C
4 4
2. Notăm cos x=t  -sin x dx=dt

t5 2
 cos x  sin 2 xdx   cos x  2 sin x cos xdx  2 cos x sin xdx  2 t dt  2   C    cos 5 x  C
3 3 4 4

5 5

13
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ
10.
t3 cos3 x
 sin xdx   sin x sin xdx   sin x(1  cos x)dx   (1  t )dt  t   C   cos x  C
3 2 2 2

3 3
arcsin x 1 1
12.  dx Notăm cu t pe arcsin x   arcsin x  '   dx  dt 
1 x2 1 x 2
1 x2
arcsin x t2  arcsin x   C 2

 1 x2
dx   tdt 
2
C 
2

CURSUL IV. INTEGRAREA FUNCŢIILOR RAŢIONALE

f ( x)
Definiţie: O funcţie f:I→R , I interval, se numeşte raţională dacă R(x)= , g ( x )  0, x  I ,
g ( x)
unde f,g sunt funcţii polinomiale.
Dacă grad f  grad g, atunci se efectuează împărţirea lui f la g  f=gq+r, 0  grad r<grad g şi
f ( x) r ( x)
deci R( x)   q ( x)  . Pentru R ( x) se face scrierea ca sumă de functii rationale simple.
g ( x) g ( x)

1 1 1 1
1.  ax  b dx  a ln ax  b  C Ex.  2 x  7 dx  2 ln 2 x  7  C
1 1 1 1 1 1
2.  (ax  b) n
dx    C
( n  1)( ax  b) n 1 a
Ex  (3x  8) 7
dx  
6(3 x  8) 3
6
 C

1 1 x 1 1 x
3. x 2
a 2
dx  arctg  C
a a
Ex x 2
5 2
dx  arctg  C
5 5

1 1 xa 1 1 x 5
4. x 2
 a2
dx 
2a
ln
xa
C Ex x 2
 25
dx 
10
ln
x5
C

'
1 1 x2  a2  x2 1 1 1  1 
5*  ( x 2  a 2 ) 2 dx  a 2  x 2
 a2  2
C 
a2  x2  a2
dx  2
a  x   2 x 2  a 2
   dx


'
1 x 2  16  x 2 1 1 1  1 
 ( x 2  16) 2 dx   x 2  16 2  C  16  x 2  16 dx  16  x   2 x 2  16
     dx

Ex.
1 1 x 1 x 1
 arctg  [  2  ]
16 4 4 16 2 x  32 2( x  4 2 )
2

 1
 b  2
dx,   0
 a[( x  )2  ( ) ]
1  2a 2a
6.  ax 2
 bx  c
dx  
 1

dx,   0
b  2
 a[( x  )2  ( ) ]
 2a 2a

5 3
 x
1 1 1 1 8 8  C  1 ln 8 x  8  C
Ex.  4x  5x  1
dx   
dx  
3
ln
5 3 3 8x  2
 3 
2
5
2 2
4
4 x      2 x 
8  8   8 8 8


14
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ

1 1
Ex. x dx   dx  arctg  x  1  C
2
 4x  5  x  2 2  1

2ax  b 8x  6
7.  ax 2
 bx  c
dx  ln ax 2  bx  c  C Ex.  4x 2
 6x  7
dx  ln 4 x 2  6 x  7  C

Ax  B m(2ax  b)  n 1
8*.  ax 2
 bx  c
dx  
ax  bx  c
2
dx  m  ln ax 2  bx  c  n   2
ax  bx  c
dx

Ex.
3 15
  4 x  5  4 
3x  4 4 4 dx  3 ln 2 x 2  5 x  4  1 1
 2 x 2  5 x  4dx   2 x  5x  4
2
4 
4 2 x  5x  4
2
dx 

3 1 1 3 1 1 4 x  5  57
ln 2 x 2  5 x  4   dx  ln 2 x 2  5 x  4   ln C
4 4  5
2
 57  
2
4 2 57 4 x  5  57
2  x       2
 4 4   4
   

Să se calculeze:

1 2x  3 x 1  3x
1.  3x  5 dx 2.  2 x  1 dx 3.  x  4 dx 4.  2 x  3 dx
1 1 1 x2
5.   2 x  3 2005 dx 6.  x 2  9 dx 7.  x 4
2
dx 8.  x2  2
dx

x2 1 1 1
9.  x2 1
dx 10.  3x 2
5
dx 11.   x  1 x  2 dx 12.   x  1 x  2 dx

1 1 1 1
13.  x x  2 dx 14. x 2
 3x  2
dx 15.  2x 2
 x3
dx 16.  3x 2
 x 1
dx

1 4x  3 6x  2 3x  2
17. x 2
 2x  5
dx 18.  2x 2
 3x  1
dx 19.  3x 2
 2x  5
dx 20. x 2
 5x  6
dx

x
5x  2 x 1 x2  dx
21.  x 2  4 dx 22.  x  2 x  10
2
dx 23.  x6  3
dx 24.
x4 
1
4
2x x3 x3 x
25.  1  x 4 dx 26.  1  x 8 dx 27.   x  1 12
dx 28.   x  1 10
dx

x2
29.  x6  4
dx

Rezolvări.
15
ANALIZA MATEMATICĂ CLASA A XII-A PROF. FLORESCU NICOLAE
CURS RAPID DE APROFUNDARE LA MATEMATICĂ

23. Notăm x 3 cu t  3x 2 dx  dt 
x2 1 dt 1 1 t 3 1 x3  3
x 6
3
dx  t 2

3 3
 
3 2 3
ln
t 3
C 
6 3
ln 3
x  3
C

26. Notăm pe x 4 cu t  4 x 3 dx=dt 

x3 1 dt 1 1
 1  x 8 dx   t 2  1  4  4  arctg t  C  4 arctg x  C
4

27. Notăm pe x-1 cu t  x=t+1  dx=dt 

x3  t  1 3 t 3  3t 2  3t  1 t 8 t 9 t 10 t 11
  x  1 dx   dt   
9 10 11 12
dt  (t  3t  3t  t ) dt   3  3  C
12
t 12 t 12 8 9  10  11

1 1 3 1
=     C
8( x  1) 8
3( x  1) 9
10( x  1) 10
11( x  1)11

28. Notăm pe x-1cu t 

x t 1 t 8 t 9 1 1
  x  1 10
dx   t 10
dt   t 9 dt   t 10 dt  
8 9
C  
8( x  1) 8

9( x  1) 9
C

Să se calculeze integralele folosind descompunerea în fracţii raţionale simple.

30. 
x4
31. 
1 x 2  5x  7  x  1 3 dx
 x  2    x  3
dx
 x  2    x  5
dx 32.  x3
dx 33.  x2  x

x3 x2 1 x4  x 1 1
34.  x2
dx 34.  x 1
dx 35.  x 1
dx 36. x 2
 2x
dx

1 x 1
37. x 2
 4x
dx 38. x 2
 6x  5
dx 39.  6x 3
 7 x 2  3x
dx 40.
1
 x x  1 x  2 dx

x2  x  2 x 2  3x  2 x3  2x 2  4 1
41.  dx 42.  43.  dx 44. x dx
 x  1  x 2  1 x 3  2x 2  x
dx
x 2
 x  2 2 4
 x2
x
45.  dx
 x  1 x  3 x  5

16