POLEMICI CREATIVE

DESPRE CREATIVITATE
 După mii de ani de reformulări teatrale, conceperea unui
nou tip de structură teatrală/ spectaculară este dificil de
formulat. CRITERIILE DE JUDECATĂ APARȚIN
FIECĂRUI DOMENIU DE REFERINȚĂ

CARE SUNT CRITERIILE DE JUDECATĂ

UTILIZATE ÎN APRECIEREA CREATIVITĂȚII ÎN
SPAȚIUL ARTELOR SPECTACOLULUI?
  Originalitatea implică încredere și
autocunoaștere.

CE FACTORI INFLUENȚEAZĂ
CREATIVITATEA ÎN SPAȚIUL SCENIC?
 „ … un pitic care stă pe umerii unui uriaș poate vedea mai departe decât uriașul
însuși”.
(apud Matei Călinescu – Cele cinci fețe ale modernității, traducere Tatiana
Pătrulescu și Radu Țurcanu, Editura Polirom, Iași. 2005, p.30)

CEEA CE ÎNSĂ VA DIFERI, ÎNTOTDEAUNA, VA FI FACTORUL UMAN –

IMPLICAT ÎN ACTUL CREAȚIEI, DAR ȘI ÎN CEL AL RECEPTĂRII.
CONȘTIENTIZAREA UNICITĂȚII PERSONALITĂȚII UMANE CONSTITUIE
PUNCTUL DE PORNIRE AL DRUMULUI SPRE ORIGINALITATE.
 Provocarea este cu atât mai mare la început de
drum, când a înțelege „cine ești”, „ce dorești” și
„ce preț ești dispus să plătești” este vital.
 https://www.youtube.com/watch?v=0j0x325uR8s – provocare dadaistă

CALEA SPRE ORIGINALITATE PĂRĂSEȘTE,

ÎNTOTDEAUNA, ZONA DE CONFORT
 În cazul creației colective, lucrurile se
complică; îndoiala ne este indusă de o
întrebare firească: cât de original poate fi
un actor/dansator în interpretarea sa? Ce
influențează creativitatea în spațiul scenic?

PROVOCARE CREATIVĂ
 Să corelăm legea cauzei și efectului cu tema pusă în discuție și
vă propun să vă gândiți la elementul original dintr-un spectacol
ca la O CAUZĂ a schimbărilor din lumea artelor
spectacolului, cel care determină efecte și nu se supune/
adaptează cauzelor din jur, care face ca lucrurile să se întâmple și
nu află că s-a întâmplat.
  

EXEMPLIFICAȚI.
 Armonizarea identităților creatoare și generarea
unor întrebări puternice pot conduce la o viziune
ce are șansa de a fi percepută ca „originală”;
totul stă sub semnul relațitivității și al relației cu
timpul.

CARE ESTE ECHIPA TA IDEALĂ PENTRU

PROIECTUL LA CARE LUCREZI ACUM?
MOTIVAȚI!
  Creativitatea științifică - implică descoperirea unor adevăruri științifice,
generând noi tehnologii.
 Creativitatea artistică  - este aptitudinea de a reda lucruri/ crea „produse”
apreciate pentru frumusețea lor estetică.
 Creativitatea conceptuală - implică crearea de soluții sub forma de concepte
relevante unice, pentru problemele existente și emergente. In acest sens,
creativitatea este procesul mental care implică generarea unor noi idei sau
concepte, sau a unor noi asocieri între ideile, cunoștințele sau conceptele
existente.

TIPURI DE CREATIVITATE
 Intelectul uman se bazează pe două tipuri de gândire:
gândirea convergentă (cognitiv reproductivă)
gândirea divergentă (cognitiv creativă)

TIPURI DE GÂNDIRE
 Este aptitudinea intelectuală de a evalua, în mod logic,
idei/soluții, de a critica și a opta pentru soluția cea mai
avantajoasă a unei probleme date, dintr-o selecție de soluții.
 La baza sa stă raționamentul analitic; răspunsul formulat este unic și riguros
determinat, reprezentând cea mai bună soluție potențială. Acest tip de gândire
este utilizat după evaluarea unui set de idei, informații sau alternative.

GÂNDIREA CONVERGENTĂ 
  Esteaptitudinea intelectuală de generare creativă, cu
fluență și viteză, a unor soluții multiple, originale,
neobișnuite, diverse și elaborate la o problemă stabilită.
 Gândirea divergentă se concretizează în multitudinea
ideilor enunțate și originalitatea acestora.

GÂNDIREA DIVERGENTĂ
 - flexibilitatea mentală,
 - originalitatea,
 - fluența,
 - inventivitatea – soluțiile se obțin prin stimularea
creativității.
 Interviu: https://www.youtube.com/watch?
v=Wuf_GHmjxLM

CELE MAI IMPORTANTE CARACTERISTICI

ALE GÂNDIRII DIVERGENTE SUNT:
 Reprezintă restructurarea adecvată a informaţiei, a sistemului de cunoştinţe în
conformitate cu cerinţele noii situaţii; presupunând capacitatea de a folosi
alternativ modurile de gândire convergentă
şi divergentă
 Opusul flexibilităţii îl constituie:
- rigiditatea gândirii,
- inerţia,
- existenţa barierelor psihologice,
- utilizarea stereotipurilor
 păstrarea unui singur unghi/ modalitate de abordare

FLEXIBILITATEA GÂNDIRII
 Despre „muzica flexibilității”:
 https://www.youtube.com/watch?v=gXOIkT1-QWY – John Cage
 Și Katelyn King
 https://www.youtube.com/watch?v=8vdFesRSfuk

EXEMPLE
 Procesul de creație – implică concentrarea pe
mecanismele și fazele implicate, care fac parte din actul
de creație scenic/ teatral.
 https://www.youtube.com/watch?v=b26E0D2pm1c –
Robert Wilson
 https://www.youtube.com/watch?v=S9T0fBXmKMU
 https://www.youtube.com/watch?v=8evRrDmdyQM

ABORDAREA „LUDICĂ” POATE

OPTIMIZA PROCESUL DE CREAȚIE
 Persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate –
implică analiza rolului atmosferei și influența
mediului/sistemului sociocultural, ce au legătură cu
situația creativă, a modului în care pot determina nivelul
și frecvența comportării creative.

HTTPS://
WWW.YOUTUBE.COM/WATCH?V=3D2JT2DRJO4 –
MARCEL DUCHAMP
HTTPS://WWW.YOUTUBE.COM/WATCH?
V=PIOYUEGBN-U
 Acest aspect are o importanță particulară, deoarece constituie
baza oricărei evaluări a performanței creativității în lumea reală.
 „Cea mai obișnuită metodă pentru măsurarea creativității
produselor utilizează rating-uri ale unor experți în domeniul dat.
Tehnica evaluării consensuale (CAT) este un exemplu al acestei
abordări.”
 https://www.youtube.com/watch?v=pHeNrmBPKKQ – invitat ...
Marcel Duchamp

CRITERIILE SAU CARACTERISTICILE

PRODUSELOR CREAȚIEI
 PROVOCARE CREATIVĂ:
Urmăriți workshopul realizat de Peter Brook.
 https://www.youtube.com/watch?v=7UhPlba_QQA&t=70s

CE RESURSE CREATIVE OFERĂ

WORKSHOPUL?
CE IMPLICĂ CERCETAREA TEATRALĂ, ÎN
VIZIUNEA LUI PETER BROOK?
 Patrice Pavis – Dicționar de Teatru, traducerea Nicoleta Popa- Blanariu,
Editura Fides, Iași, 2012
 Liviu Rusu – Eseu despre creația artistică, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1989
 Roger Scruton – Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți, Editura
Humanitas, București, 2018 ( p. 64/ Originalitate; pp. 77 – 94/ fantezie; 95 –
97/ regizori)

BIBLIOGRAFIE