Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA BUCURESTI MODULUL PSIHOPEDAGOGIC

PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Prof.:Ilade Cornel Cursant: Wald Alina Diana

CULTIVAREA CREATIVITATII LA ELEVI

Cultivarea creativitatii la elevi


Creativitatea este o capacitate complexa si fundamentala a personalitatii, care, sprijinindu-se pe date sau produse anterioare, in inbinarea cu investigatii si date noi, produce ceva nou, original, de valoare si eficienta stiintifica si social-utila, ca rezultat al influentelor si relatiilor factorilor subiectivi si obiectivi-adica a posibilitatilor (si calitatilor) persoanei si a conditiilor ambientale, ale mediului socio-cultural. Creativitatea poate fi considerata si ca aptitudine, dipozitie a intelectului de a elabora idei, teorii, modele noi, originale. Existenta creativitatii se constata prin flexibilitatea, noutatea, originalitatea, fluenta, senzitivitatea, igeniozitatea elevului. Creativitatea se dobandeste ca abilitate de a realiza ceva nou prin activitate, prin experienta (necreativitatea implica foarte multa munca). Edison spunea ca in creatie este nevoie de 99% transpiratie si 1% inspiratie. Creativitatea este un proces , deoarece necesita evolutie in timp, dezvoltari si uneori,necesita invingerea unor obstacole. Creativitatea se manifesta in toate domeniile cunoasterii si vietii sociale: stiinta, tehnica, economie, artistica, mangeriala, pedagogica. Creativitatea se poate manifesta in toate etapele de varsta, pe tot parcursul vietii, insa cea mai productiva creativitate este intre 25-40 de ani. Pe etape de varsta se pot evidentia urmatoarele exemple: a) performante precoce in pregatire -Gauss admis la universitate la 11 ani; -Norbert Wiener autorul lucrarii Cibernetica a obtinut licenta la 14 ani si doctoratul la 19 ani. b) precocitate creativa (creativitatea la varste timpurii): -Mozart compune un menuet la 5 ani; -Eminescu a publicat incepand cu varsta de 14 ani. c) varstele tinere sunt cele mai propice creativitatii originale, performantelor deosebite: - Enescu Rapsodia Romana la 20-21 de ani.; -Henry Coanda avionul cu reactie la 24 de ani; -Einstein teoria relativitatii la 26 de ani; -Bell telefonul la 29 de ani. d)in stiinta, literatura, arta intre 30-40 ani s manifesta o puternica creativitate; in politica, creatia este deosebita intre 50-70 de ani. e)si la varste mature tarziu se poate manifesta sau continua creativitatea :

-Bell perfectioneaza telefonul la 58 de ani, la 70 de ani rezolva problema stabilitatii avionului; -Alexandre Dumas tatal a scris romanele sale in jurul varstei de 70 de ani; -Goethe si Verdi au creat si la varste inaintate. Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original. Termenul de creativitate este utilizat indeosebi in scoli cu trei aspecte: a. procesul de creatie - fenomen de extrema complexitate prin care se elaboreaza fie o opera de arta, fie o inovatie tehnica, fie o noua teorema matematica etc. b. produsul activitatii - este sau nu original, nou, deosebit; poate fi concret, dar el poate fi si unul psihologic, nepalpabil, cum e cazul unei conceptii filosofice; c. creativitatea unei persoane - creativitatea constituie o capacitate complexa a omului, o structura caracteristica a psihicului care fac posibila opera creatoare. In mod obisnuit, cand vorbim de o personalitate creatoare, ne referim la oameni deosebiti, autori ai unor opere remarcabile. Astazi insa, psihologii sustin ca orice persoana normala are unele posibilitati de inovatie. Factorii creativitatii -coeficientul de inteligenta -ereditatea -factorii de natura intelectuala: a) imaginatia ( foarte importanta la creatia originala) E un factor care transforma impresiile, ideile, creaand noi combinatii, variate, are rolul fauririi de imagini neobisnuite. Se poate aplica celor mai variate continuturi: este implicata in matematica, in lingvistica, caracterizeaza creatia marilor balerini; chiar in domeniul afectivitatii unii traiesc in mod neobisnuit sentimente cum ar fi dragostea. Imaginatia se caracterizeaza prin: fluiditate (bogatia asociatiilor de imagini ori idei); flexibilitate (usurinta cu care o persoana este capabila sa schimbe puncte de vedere in abordarea unei situatii); originalitate. b)memoria - acumularea unui bogat marerial de imagini, scene, idei, concepte

c)gandirea - permite clasificarea imaginilor furnizate de simturi si formarea unei conceptii asupra realitatii, asupra valorii lucrurilor d)inteligenta - relatii intre inteligenta si creativitate: - sunt cazuri cu inteligenta superioarpa dar cu slabe note de creativitate - cei cu cote mari de creativitate au un nivel mediu de inteligenta e)factori de personalitate : -aptitudinile - asigura efectuarea cu succes a unei activitati si sunt importante in creativitate; aptitudini speciale: artistice, tehnice, mate ,ec, ped.. Stau la baza talentelor si geniilor,) -caracterul -totalitatea trasaturilor psihocomportamentale esentiale si stabile ale personalitatii - pentru a inventa ceva, rebuie un efort de lunga durata, o vointa formata, perseverenta, rabdare, entuziasm, spirit de grup si disciplina a muncii - dorinta de a cunoaste, de a descoperi, satisfactia descoperirii, daruirea profesionala etc. sunt motive ale creatiei f) factori externi: -mediul social-cultural -efortul sustinut de pregatire si investigatie etc -psihicul individului se afla sub puternica influenta a mediului -motivatia unei persoane este in functie de cerintele sociale Etapele procesului creator a) perioada de preparare : Nu porneste de la un loc gol, de la nimic; se bazeaza pe un fond ideatic si actional aperceptiv; se aduna informatii, se fac observatii, se delimiteaza problema, se schiteaza o ipoteza. Aceasta etapa inseamna si invatarea noua, prin documentare si experimentare, care se restructureaza cu cele aperceptive. b) incubatia Este rastimpul eforturilor, a incercarilor sterile, au loc asocieri, In aceasta etapa nu se gaseste solutia. poate dura chiar ani de zile. c) inspiratia Este monemtul ferict cand apare solutia sau, in arta , cand opera este vazuta integral. Acest fenomen se produce uneori in mod spectaculos: i se spune inspiratie, daca artistul traieste opera intens, constient de toate componetele si detaliile ei; in stiinta se vorbeste de intuitie: o cunoastere sintetica, integrala a demonstratiei care elucideaza toate aspectele problemei.
5

Nu intotdeauna rezolvarea problemei se realizeaza integral: adesea iluminarea are loc treptat, creatorului venindu-i o idee care il face sa mai progreseze putin (cazul lui Einstein). Deci, exista personalitati creatoare la care intuitia survine brusc(cazul lui H.Poincare-matematician, care a descoperit solutia unei probleme studiate luni de zile intr-un moment de relaxare, cand urcase in trasura cel urma sa-l duca la opera) si personalitati care progreseaza treptat. d) verificarea Este necesara dupa conceptia initiala, pentru a elimina eventualale erori sau lacune. Artistul isi revizuieste creatia, face retusuri. E nevoie de controlul veridicitatii, autenticitatii valorii, aplicabilitatii si eficentei in plan teoretic sa aplicativ (prin experimentari pe statii pilot (clase, esantioane )) inlatura erori Tipurile creativitatii a)expresiva Este cea care se manifesta la nivel de executie, prin diverse solutii mai productive cu valente de perspicacitate; b)productiva Este cea care se manifesta prin solutii mai eficiente de productie, ca urmare a unor combinari si recombinari,asocieri de date si solutii existente; c)inovativa Este legata de cea expresiva si productiva, dar aduce o solutie noua care sporeste simtitor productivitatea; d)inventiva Depaseste calitatea si performantele creatiei productive si inovative; in baza unei gandiri si restructurari noi, produce o idee, solutie, tehnologie noi, originale ce dinamizeaza progresul teoretic sau practic intr-un anumit domeniu tehnico-stiintific etc; e) emergenta Idei, teorii, solutii, tehnologii cu caracter de inventii sau descoperiri exceptionale, care revolutioneaza diversele domenii ale cunoasterii sau practicii. Cele mai valoroase creatii la acest nivel au obtinut premiul Nobel.

Metode si tehnici de depistare a capacitatilor creative la elevi Inainte de a vorbi de teste de identificare si stimulare, cercetarile arata ca exista interactiune intre creativitate, inteligenta, randament scolar, continutul invatamantului si rezultatele invatarii. Teste de inteligenta Coeficientul de inteligenta este raportul dintre varsta mintala (intelectuala) stabilita prin test si varsta cronologica inmultit cu 100. Testele de aptitudini Cuprind itemuri specifice depistarii si masurarii unor aptitudini anumite (tehnice, artistice etc). Testele de creativitate a) teste de asociatii verbale se da un cuvantstimul, iar subiectul trebuie sa dea rapid cat mai multe definitii ale acestui cuvant ; b) teste de utilizare a unor obiecte: -se dau anumite denumiri de obiecte si se cere sa se dea cat mai multe variante de intreb.; c) teste de forme ascunse- se dau anumite figuri geometrice complexe, se cere sa se precizeze anumite desene elementare componente ale figurii geometrice, dupa anumite reguli; d) teste de povestiri incomplete; e) teste de constructii de probleme:-se prezinta un dat-standard de informatii; se cere sa se formuleze cat mai multe probleme posibile pe baza datului -standard de informatii. Metodele de stimulare a creativitatii: metode logico-matematice, metode psihosociale, metode aplicative scolare. Din metodele logico-matematice amintim: 1) inventarul de atribute (insusiri)- se alcatuieste lista componetelor unui obiect, la fiecare componenta se vor specifica insusirile, apoi se vor permuta locul componentelor si atributelor pentru a obtine cat mai multe variante ale obiectului.; 2) incrucisarea fortata se alcatuieste un portret-robot cu cat mai multe detalii ale unui obiect pe care se urmareste a-l transforma . Se alege dintr-un esantion diversificat un alt obiect si se procedeaza la descrierea lui analitica. Se cere altoirea detaliilor pe un trunchi unic, incercand a se realiza, in mod creativ, o incrucisare fortata 3) tehnica cataloguluise porneste de la un produs ce trebuie perfectionat; se selecteaza caracteristici deosebite ale unor produse (din cataloge publicitare); se cere sa se adapteze caracteristicile selectate produsului de perfectionat.
7

Metodele psihosociale (creativitatea in grup) sunt : asaltul de idei (brainstorming-ul); ideea engineering (tehnica ideilor) si sinectica. 1)Asaltul de idei (brainstorming) - este modalitatea complexa de a elabora in grup, spontan si in flux solutiile unor teme sau probleme teoretice sau practice. Etapele brainstorming-ului: a)anuntarea temei si obiectivelor ei; b)emiterea de catre participanti a ideilor, formulelor, solutiilor de abordare sau rezolvare a temei, fara nici o restrictie; c) incheierea sedintei de brainstorming atunci cand s-a considerat, de catre grupul de experti, ca s-a emis un numar relativ suficient de date necesare rezolvarii problemei puse in discutie d) evaluarea datelor si stabilirea rezultatelor. 2)Tehnica ideilor(idea engineering) Asemanatoare cu brainstorming-ul. Deosebirea consta in aceea ca grupul de experti dirijeaza dezbaterea dupa o anumita tematica dinainte stabilita, de care trebuie sa tina seama participantii. Are avantajul ca se reduce mult timpul de desfasurare al sedintelor, diminueaza eforturile si concentreaza imaginatia si gandirea creatoare a participantilor spre idei cat mai valoroase si eficiente. Sinectica Este o modalitate de creatie in cadrul grupului, ca urmare a unor combinatii si analogii eterogene, uneori chiar fara o legatura evidenta sau chiar fantastica intre datele temei sau problemei de rezolvat. Sinectica presupune: - transformarea mintala a unui obiect, proces, fenomen ciudat in unul familiar; - realizarea transformarii inverse. In acest sens se folosesc 4 tipuri de analogii: 1) personala - se realizeaza indentificarea cu un proces, fenomen sau situatie pentru gasirea solutiei de rezolvare, de ex. sa presupui ca esti peshte si cauti sa iesi din acvariu; 2) directa - a trece ideile dintr-un domeniu in altul (de ex. din bionica in tehnica); 3) simbolica - trecerea problemei de la concret la abstract; 4) fantastica - dinamizarea participantilor la sedinta de a depasi in planul imaginatiei limitele controlabilului (rationalului)

Predarea creativa - invatarea creativa Presupunem existenta unui potential creativ al subiectului manifestat in: receptivitate fata de nou, curiozitate stiintifica, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gandirii, gandire divergenta, inventivitate etc. Etapele invatarii creative sunt: punerea problemei sau crearea unei situatii problematice; imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, gasirea solutiei de rezolvare; verificarea. - invatarea creativa se realizeaza folosind invatarea euristica prin problematizare, dialog euristica, descoperire, modelare, etc. Cai de apreciere a creativitatii elevilor: -realizari obtinute la olimpiade, concursuri, competitii -un rol important in au testele de investigare a originalitatii (exemplu: gasirea cat mai multor solutii pentru problema x) - chestionarele pot fi folositoare pentru selectarea elevilor creativi pe baza aprecierii profesionale a elevilor din clasa Modalitati de stimulare a conduitei creative la elevi Cata vreme era socotita un privilegiu dobandit ereditar de o minoritate, scoala nu s-a ocupat in mod special de acest aspect, desi, s-au creat pe ici pe acolo clase speciale pentru copii supradotati. In ultima vreme insa, cultivarea gandirii inovatoare a devenit o sarcina importanta a scolii comtemporane.Un prim accent ar trebui pus atunci cand se formuleaza obiectivele instructiv-educative. Cultivarea imaginatiei trebuie sa apara alaturi de educarea imaginatiei , a gandirii. Obiectivele se reflecta in continutul invatamantului, in planurile si programele de invatamant. Importanta este si atitudinea profesorului, relatia sa cu elevii. Nu este indicata o pozitie autoritara, despotica, deoarece se creeaza blocaje afective. Copiii nu indraznesc sa puna intrebari, se tem de esec, de ironii. Este nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Profesorul sa incurajeze imaginatia, sugestiile deosebite. Scolarii sa-si manifeste in voie curiozitatea, spontaneitatea. Trebuie sa fie firesc ca o idee

originala, mai aparte, sa atraga un punct in plus la notare, chiar daca prin acesat idee nu s-a putut solutiona chestiunea in discutie. Exista teste speciale in vedera diagnosticarii creativitatii, dar cei deosebiti oricum pot fi observati prin felul de a rezolva probleme neobisnuite sau prin intrebarile neasteptate pe care le pun. Un loc central este ocupat de problematizare sau invatarea prin descoperire. Activitatea extrascolara ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginatiei, creativitatii (cercurile, vizitarea expozitiilor, muzeelor, excursiile largesc orizontul) Profesorii vor trebui sa cunoasca, in primul rand, trasaturile comportamentului creator, caracterizat prin nivelul de inteligenta generalp, gandirea divergenta, fluenta gandirii, receptivitate fata de probleme, curiozitate stiintifica, spirit de observatie dezvoltat, imaginatia creatoare, originalitatea, ingeniozitatea, independenta gandirii, capacitatea de a gandi abstract, de a efectua rationamente in lant, perseverenta, intuitia etc. Randamentul scolar nu reflecta fidel nivelul de creativitate al unui elev. Creativitatea este impiedicata adesea de o serie de obstacole: - conformismul (oamenilor obisnuiti nu le place ceea ce iese din comun; ei nu au incredere in fantezii); - algoritmii (o suita de reguli efectuate intr-o ordine aproximativ constanta); - obstacole emotive: teama de anumite greseli, descurajarea rapida. Stimularea creativitatii elevilor: - renuntarea profesrului la tonul autoritar, realizarea unor relatii prietenesti, democratice favorabile sistemului creativ; - scolarii trebuie lasati sa-si manifeste in voie spontaneitatea, curiozitatea; - trebuie sa apara teme si situatii care stimuleaza fantezia (elevii sa imagineze singuri probleme, sa continue o nuvela etc.); - vizitarea expozitiilor, excursiile largesc orizontul elevilor; - existenta unor laboratoare si ateliere foarte bine dotate.

10

Bibliografie 1. Salavastru, D., Psihologia educatiei, Editura Polirom, Iasi, 2004. 2. Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996. 3. Cretu, C., Psihologia educatiei si a talentului, Editura Universitatii Al. I. Cuza , Iasi, 2002. 4. Fryer, M., Predarea si invatarea creativa, Editura Uniunii Scriitorilor, Chisinau, 1996. 5. Dinu, M., Comunicarea, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1997.

11