Sunteți pe pagina 1din 6

5/20/2019

PRODUSE FOLOSITE IN HRANA


ANIMALELOR

• Furaj/nutret
• Materii prime furajere
• Alimente complete
• Alimente compuse
• Furaje minerale
FURAJE IN • Nutret combinat
ALIMENTATIA
ANIMALELOR • Premix
• Furaje destinate unor scopuri nutritionale
speciale

1 2

DEFINITII DEFINITII

• Furaje • Materii prime furajere


= produse sau subproduse de origine vegetala
(paie, fan, coceni, plante verzi, radacinoase, = produse de origine
tuberculifere, nutreturi murate etc) folosite in vegetala/animala/minerala/sintetice, in
alimentatia animalelor, in stare proaspata stare proaspata/conservata utilizate in
(nutreturi verzi) sau conservata (nutreturi verzi hrana animalelor sau, dupa prelucrare, in
uscate)
prepararea altor furaje
• Nutret
= termen general pentru toate produsele sau • Nutreturi simple/nutreturi combinate
subprodusele de origine vegetala, animala,
minerala sau de sinteza, inclusiv aditivi nutritivi
care se folosesc in alimentatia animalelor

3 4

DEFINITII DEFINITII

• Alimente complete • Nutret combinat


= produs industrial obtinut prin asocierea si
= furaje/amestecuri de furaje care asigura prin prelucrarea unor furaje vegetale si animale, cu
compozitia lor necesarul pentru o ratie diferite adaosuri de SN, in functie de specie si
zilnica categoria de exploatare la care se adm
• Alimente compuse • Premix= amestecuri de vitamine, AA,
microelemente, enzime, aditivi etc realizate de
= furaje/produse folosite ca atare in hrana regula pe un suport de origine vegetala/animala
animalelor sau amestecuri constituite intr-un • Furaje minerale
produs finit, care nu necesita adaugarea = furaje compuse in mare parte din SM avand un
altor substante pentru imbunatatirea continut minim de 40% CenB
calitatii/compozitiei

5 6

1
5/20/2019

CLASIFICAREA NUTRETURILOR

• Nutreturi de origine vegetala


NUTRETURI VERZI
• Nutreturi de origine animala
• Nutreturi de origine microorganica
• Nutreturi de origine minerala
• Aditivi de uz furajer
• Nutreturi de sinteza
• Preparate furajere

7 8

NUTRETUL VERDE PAJISTI NATURALE (I)


• Caracteristici: • Clasificare dupa zona geografica
- Definitie - de campie si podisuri joase (0-350m): 80%
- Compozitie chimica graminee, 5% leguminoase, pasunat redus
- Calitati nutritive si economice
- de deal si podisuri inalte (200-800m): 90%
graminee, pasunabil primavara si toamna
• Clasificare:
- de pe pajisti naturale (I) - de munte (800-1800m): calitate buna, pasunat; fan
- din plante furajere cultivate (II) - alpine (>1800m): VN redusa, 3-4 luni/an
- din alte surse furajere (III) - balti si mlastini: rogoz, stuf, papura
- de saraturi

9 10

PAJISTI NATURALE (I) CARACTERISTICI BOTANICE SI NUTRITIVE


• Structura:
• Clasificare dupa • Exploatarea
-graminee 65-75%
sursele principale de rationala a pajistilor
-leguminoase 20-25%
nutreturi: - pasunatul rational -alte familii botanice 5-10%
- pajisti permanente - tipuri de pasunat:
- pajisti temporare • Compozitia chimica:
liber si rotativ (in -20-30% SU, 1,5-3,5% PB, 1% GB, 8% CB, 15% SEN,
(graminee sau benzi sau pe 2,5% SM;
asociatii de graminee
cu leguminoase) parcele) -CD% = 50-85%
-Ca, P redus, K, Na, Cl cresc, Mg scade odata cu
- nutreturi din culturi inaintarea in vegetatie.
agricole

11 12

2
5/20/2019

PLANTE FURAJERE CULTIVATE (II)

• LEGUMINOASE – perene
LEGUMINOASE PERENE VERZI
- anuale
Suprafete mari, surse de proteina (VB ridicata) 20-25% PB,  Suprafete mari, surse de proteina cu VB
7,5-10,5% SM (P, Ca, Mg), vitamine (caroten 50-1000mg, ridicata (lizina , arginina, leucina,
Vit.C 200-2000mg, vit.E 500mg) fenilalanina etc) SM (Ca, P, Mg), vitamine;
• GRAMINEE – perene  Se administreaza: pasune, cosit, siloz,
- anuale semisiloz, faina de fan, fan.
Cultivate pe supraf.mari, furaje energetice, bune pentru  LUCERNA (Medicago sativa)
insilozare, continut redus in proteina.  TRIFOI ROSU (Trifolium pratense)
• ALTE PLANTE
 TRIFOI ALB (Trifolium repens)
Plante cultivate pentru obtinerea de nutret verde: rapita,
varza furajera, floarea-soarelui etc.  SPARCETA (Onobrychis sativa)
 GHIZDEI (Lotus corniculatus)
 SULFINA ALBA (Melilotus albus)

13 14

Medicago sativa

Onobrychis sativa

SPARCETA
(Onobrychis sativa): 1
coasa, 1 otava; nu
produce meteorism;
se lignifica dupa
Trifolium repens Trifolium pratense
inflorire
Lotus SULFINA ALBA
corniculatus
(Melilotus albus)
 LUCERNA (Medicago sativa): 4 ani/cultura; 4-5 GHIZDEI (Lotus
coase/an; recoltare la momentul optim; 0,18 UN, 20- corniculatus):
SULFINA : pasunat pana
30gPDI, SM, vitamine (A,B,C,D,E,K); AA (<Met%); se adm in
la imbobocire dat cont in
meteorism cantiti mici
subst hemolizante
(glicozizi)/in
 TRIFOI ROSU (Trifolium pratense): VE mai mare (Cumarina) si CD redus;
amestec cu
comparativ cu lucerna se poate insiloza
graminee
 TRIFOI ALB (Trifolium repens): mai eficient

15 16

LEGUMINOASE ANUALE VERZI


LEGUMINOASE ANUALE VERZI

 Se administreaza: concentrate, nutret verde, fan, nutret


murat (nu se preteaza la pasunat)
 Contin: cantit. ridicate de proteina (se amesteca in
cultura cu graminee anuale).
 MAZAREA FURAJERA (Pisum arvense)
Pisum arvense Vicia villosa/sativa
 MAZARICHEA DE TOAMNA SI DE PRIMAVARA (Vicia
villosa, V.sativa)  MAZAREA FURAJERA
 SOIA (Glycine hispida) (Pisum arvense): cont.> in
 SOIA (Glycine hispida):pt PB (18-20 gPDI/kg), SEN,
 BOB (Vicia faba) NV se cultiva soiuri V si SM; se adm NV, fan,
 LUPIN (Lupinus luteus, L.albus, L.angustifolius) tardive + porumb/sorg; vreji sau nutret murat
 BORCEAG: toamna (mazariche, secara/orz), de se recolteaza in faza  MAZARICHEA DE TOAMNA
primavara (mazare/mazariche, ovaz/orz). formare pastai pt NV sau SI DE PRIMAVARA (Vicia
bob in lapte pt insilozare villosa, V.sativa) 50% pt
(+70% porumb) borceag primav si 20%
toamna

17 18

3
5/20/2019

GRAMINEE ANUALE VERZI


LEGUMINOASE ANUALE VERZI

 BOB (Vicia faba): se adm tocat si in amestec cu alte


furaje
• Furnizeaza cea mai mare cantit de masa verde,
randament ridicat; plante bune pt.insilozare, fan,
 LUPIN (Lupinus luteus, L.albus, L.angustifolius): lupinul nutret murat, nutret concentrat, suporta pasunatul;
dulce; utilizat putin ca furaj
 BORCEAG: toamna (mazariche, secara/orz) 12% PB, de
• Furaje energetice, continut redus de proteina.
primavara (mazare/mazariche, ovaz/orz) 10% PB • PORUMB (Zea mays)
• IARBA DE SUDAN (Sorgum sudanense)
Vicia faba • SORGUL FURAJER (Sorgum sacharatum)
• RAIGRAS ITALIAN – soiul anual
• MEI (Panicum miliaceum)
• ORZ (Hordeum vulgare)
• OVAZ (Avena sativa)
Lupinus angustifolius
• SECARA (Secale cereale)

19 20

GRAMINEE ANUALE VERZI GRAMINEE ANUALE VERZI

• PORUMB (Zea mays): soiuri diferite pt NV; se


recolteaza in faza de lapte-ceara; bogat in glucide, sarac
in PB, SM (Ca, P); se adm in amestec 2-3:1cu legum.
• IARBA DE SUDAN (Sorgum sudanense): se adm de la Panicum
40-50cm inaltime pana la inspicare; NV, semisiloz, siloz miliaceum
• SORGUL FURAJER (Sorgum sacharatum): fan, nutret
murat; sorgxIarba de Sudan Avena sativa-
ovaz
• RAIGRAS ITALIAN – soiul anual
Lolium multiflorum Secale
cereale

-furaj timpuriu; se foloseste


-folosite in faza inainte de inflorire; introdusa
bob in lapte treptat in alimentatie
Sorgum sp. Hordeum vulgare-orz

21 22

GRAMINEE PERENE VERZI

• Predomina in compozitia floristica a pajistilor permanente si


in cele semanate;
• Pentru masa verde se folosesc in amestecuri.
Dactylis glomerata-golomat
Lolium multiflorum-raigras

• GOLOMAT (Dactylis glomerata): adm singur sau asociat cu Lolium sp.


lucerna
• RAIGRAS PEREN (Lolium perenne): sensibil la secetata;
pasunat; uscare greoaie; adm in asociere cu trifoi
• RAIGRAS ITALIAN (Lolium multiflorum): productivitate mare;
echilibrat E si PB; NV, cosit, siloz, fan
Lolium
• PAIUS DE LIVADA (Festuca pratensis): rezistent, adm singur perenne
sau asociat cu trifoi; pasunat, cosit
• TIMOFTICA (Phleum pratense)
Phleum pratense-
Festuca pratensis - paius
timoftica

23 24

4
5/20/2019

ALTE NUTRETURI VERZI (III)


NUTRET FIBROS

• RAPITA FURAJERA (Brassica oleifera): se


recolteaza pana la inflorire (glucozinolati-senevoli);
adm in amestec
• VARZA FURAJERA (Brassica oleracea):
digestibilitate buna; in cantit mari det.tulb.digestive
(sinigrina, tiocianati)
• FLOAREA SOARELUI (Heliantus annus): se adm
tocata, recoltata in momentul formarii capitulelor

• Frunze, colete de sfecla, frunze de varza (limitat


dat.acidului oxalic) etc.

25 26

FANURI METODE DE OBTINERE A FANULUI


• Nutretul obtinut prin uscarea naturala/artificiala a • Uscarea naturala
nutretului verde obtinut de pe pajistile naturale sau din - Uscarea in brazda: 2-3 zile, pierderi 25-50%;
plante furajere cultivate; - Uscarea in valuri: 1-2 zile, pierderi 20-25%;
• Nutretul de baza pt. erbivore in per. de iarna; asigura - Uscarea pe suporti: prepelegi, capre piramidale, garduri
cca. 50% din necesarul de E si PB. suedeze sau cu role;
• Compozitia chimica: 15-17%U, 25-35% CelB, SM, V, - Uscarea in baloti: lucerna, trifoiul (1/2 zi cosit in brazda,
0,50 UN/kg; strans in valuri pana la 30-35% U apoi in baloti pana la
• Compozitia floristica: 30% leguminoase, 60% graminee, 15-16% U).
10% plante din alte familii botanice . • Uscarea artificiala
• Momentul recoltarii: inceput imbobocire (leguminoase) - Ventilare cu aer rece sau cald
sau inceput infloririe (graminee). - Deshidratare termica: recoltare, uscare, macinare,
• Fanul natural: 5-10kg la bovine, 8-10kg la cabaline si granulare (tip A si tip B).
1-2kg la ovine. - Brichetare

27 28

TIPURI DE FAN • FAN CULTIVAT (II)


• FAN NATURAL (I) -fan de lucerna: 100-120g PD, 0,55 UN, 15-22 g Ca,
-fan de balta 10 g P, 60-100 mg caroten, 850 Kcal EN/kg;
-fan de lunca (joasa, mijlocie, ridicata) -fan de trifoi: 95 g PD, 0,52 UN, 10 g Ca, 3 g P, 25
-fan de stepa mg caroten, 750 Kcal EN/kg;
-fan de campie: 42-65 gPD/kg si 0,55 UN (60% -fan de sparceta: min.60% leguminoase (inclusiv
graminee si leguminoase) sparceta);
-fan de deal: 41-85 g PD/kg si 0,55 UN (70% -fan de borceag: valoros cand contine 30%
leguminoase si graminee) leguminoase si 70% graminee; borceag de toamna
(mazariche cu secara sau orz), de primavara
-fan de munte: valoros, digestibilitate ridicata.
(mazare sau mazariche cu ovaz)
-otava
-fan de Iarba de Sudan: 0,50 UN si 58 g PD
Otava = iarba care creste in acelasi an pe un teren cosit sau pasunat.

29 30

5
5/20/2019

FACTORI DE INFLUENTA VN FAN


NUTRETURI GROSIERE
• Compozitia floristica: 8-35% leguminoase, 30-
65% graminee, 10% alte plante; • Paie de cereale: 50% CB, 2-5% PB
• Compozitia chimica: continut crescut de SM, V, • Pleava de cereale: se adm umectata, saramurata,
melasata
PB, apropiat de cel al plantelor inainte de
• Cocenii de porumb: tocare, saramurare, melasare,
recoltare si un continut scazut in CelB. amestec cu borhoturi umede
• Momentul recoltarii: trebuie sa asigure un • Ciocalaii de porumb
raport optim intre E si P si intre productia • Vrejii de leguminoase
max.realizata/suprafata si cantitatea totala de • Capitulele de floarea-soarelui
SN. Pentru leguminoase: la imbobocire, iar
pentru graminee la inceputul infloririi. Capitul = inflorescenta cu numeroase flori, apropiate intre
• Sistemul de uscare ele si reunite intr-un receptacul cu forma de taler.
• Sistem de depozitare Pleava cereale = resturi de spice, paie sau pastai provenite
din treieratul cerealelor sau al leguminoaselor.

31 32

NUTRETURI GROSIERE
• Tratare fizica sau mecanica (tocare, macinare): nu Masuri preventive – acidoza ruminala
este rentabila
• evitarea schimbării bruşte a raţiei de la fibroase la
• Inmuiere: apa, solutii nutritive (0,5 kg sare+ 6-8 kg raţii hiperglucidice;
melasa + 100 l apa)
• evitarea acoperirii necesarului nutritiv cu
• Tratarea cu vapori: vapori 213 C, 16kg/cm2 presiune, concentrate în proporţie de peste 65%
4 minute; costuri ridicate
• fibroasele vor trebui să acopere minimum 18-20%
• Tratatea chimica: agenti oxidanti, acizi; substante
alcaline (8-10l sol NaOH 1,5%/kg SU paie, 18-20 de din raţie în sectorul de reproducţie şi 14-16% în
ore urmate de spalare); soda; amoniac; uree îngrăşătorii, iar concentratele maximum 25%;
• Tratare biologica (fermentare); Drojduire

33 34

Masuri preventive – acidoza ruminala


Masuri preventive – acidoza ruminala
• păstrarea unor stocuri de rezervă pentru a • includerea în raţiile acide a substanţelor
reduce incidenţa şi intensitatea de acţiune alcaline (bicarbonat de sodiu 1-2%);
a ,,golurilor” de furaje; • supravegherea periodică a stării de
• includerea în raţie a unei cantităţi reduse sănătate a animalelor;
de fân netocat (1-1,5 kg/zi); • efectuarea (trimestrial) a anchetei
• asigurarea necesarului de apă, mai ales în nutriţionale;
cazul utilizării raţiilor acide;

35 36