Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII

Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Unitatea de învățare 2

Dimensiuni, niveluri și criterii de apreciere a creativității

Creativitatea ca proces

Cuprins
Pagina
2.1. Introducere ............................................................................................ 28
2.2. Obiective ............................................................................................... 28
2.3. Subiecte de studiu.................................................................................. 29
2.3.1. Dimensiuni ale creativității .............................................................. 29
2.3.2. Niveluri ale creativității ............................................................................ 30
2.3.3. Criterii de apreciere a produsului creativ ................................................ 33
2.3.4. Creativitatea ca proces .......................................................................... 34
2.4. Rezumat .......................................................................................................... 37
2.5. Test de autoevaluare ............................................................................. 37
2.6. Concluzii .............................................................................................. 37
2.7. Bibliografie obligatorie............................................................................ 38

1.1. Introducere

A doua unitate de învățare detaliază conceptul de creativitate, pe parcursul

acesteia fiind prezentate cele mai influente modele descriptive elaborate de-
a lungul timpului. Sunt identificate dimensiuni, niveluri și criterii de
apreciere a creativității și/sau a produsului creativ. La finalul unității de
învățare este analizat procesul de creație, pe etape, așa cum a fost descris de
diverși autori.
Cunoştințe preliminare: cunoştințe din cadrul cursurilor
Fundamentele psihologiei, Psihologia dezvoltării, Psihologia
educației

Resurse necesare şi recomandări de studiu: resursele de la

bibliografia obligatorie; instrumente de scris

Durata de învățare: 4 ore (se recomandă ca timpul total de

învățțare să fie fracțționat de student în zile diferite)

1.2. Obiective

1. Identificarea unor niveluri de analiză ale creativității

2. Prezentarea unor dimensiuni ale creativității, identificate de diverși autori,
în cadrul unor modele descriptive
28
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

3. Identificarea unor criterii de apreciere a creativității și/sau ale produsului

creativ
4. Descrierea procesului creativ

2.3. Subiecte de studiu

Subiectele de studiu prezentate în cadrul acestei unități de învățare au

fost selectate astfel încât să permită formarea unui model conceptual
detaliat și un cadru de analiză a creativității, devenită una dintre
competențele cheie pe piața muncii și în educația secolului XXI (alături
de gândirea critică, comunicare și colaborare).

2.3.1. Dimensiuni ale creativității

Creativitatea poate fi studiată prin intermediul următoarelor dimensiuni

conceptuale: persoana care inițiază și se angajează într-un proces de creație,
într-un anumit mediu socio-cultural, în sensul obținerii unui produs creativ.
1. Produsul creativ este rezultatul sau finalitatea întregului proces de
creație, întrunind criteriile de originalitate și utilitate.
2. Procesul creativ presupune o abordare menită să evidențieze etapele
actului de creație al cărui rezultat este produsul creativ.
3. Creativitatea ca expresie a personalității se referă la acele variabile
individuale și de personalitate de care depinde obținerea produsului
creativ. Printre trăsăturile personalității creatoare frecvent enumerate
de specialiști se numără: inteligența, imaginația creatoare, motivația
intrinsecă, interesul față de nou, independența, toleranța la
incertitudine, perseverența, pasiunea pentru domeniu etc.
4. Mediul socio-cultural este definitoriu pentru formarea personalității,
desfășurarea procesului creativ și aprecierea rezultatelor1.

1
Mooney, R. L. (1963). A Conceptual Model for Integrating Four Approaches to the
Identification of Creative Talent. In C. W. Taylor, & F. Barron (Eds.), Scientific Creativity:
Its Recognition and Development (pp. 331-340). New York: John Wiley & Sons.
MacKinnon, D.W. (1970). Creativity: A multi-faceted phenomenon. In Creativity: A
discussion at the Nobel conference, ed. J.D. Roslansky, 17-32. Amsterdam: North-Holland.
Csikszentmihalyi, M. (1988). Society, culture, and person: A system view of creativity. In The
nature of creativity, ed. R.J. Sternberg, 325-339. New York: Cambridge University Press.

29
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Produsele creative remarcabile apar în medii socio-culturale care

oferă atât condiții pentru producerea lor cât și pentru valorificarea de
către semeni. O astfel de afirmație este argumentată, printre altele, și
de existența unor “vârste de aur” în diverse epoci în anumite comunități sau arii
geografice (cum ar fi dezvoltarea remarcabilă a sculpturii, filosofiei și teatrului
în Grecia antică în perioada 400-300 BC, sau numărul mare de pictori, arhitecți
și scriitori importanți din perioada Renașterii, Italia sec XIV-XV).

În cadrul clasei, un mediu care facilitează producția creativă a elevilor

este un mediu armonios, care le asigură confortul emotional, aceștia
simținudu-se liberi și încrezători să exploreze noi alternative, apreciați
atunci când oferă noi răspunsuri sau când identifică strategii rezolutive originale,
un mediu bogat în informație relevantă, care antrenează curiozitatea și
stimulează gîndirea critică, un mediu care încurajează colaborarea și construcția
de idei.

2.3.2. Niveluri ale creativității

O serie de termeni/ concepte se regăsesc adesea alături de conceptul de

creativitate, astfel:
Invenția presupune realizarea pentru prima dată a unui obiect, aparat, unealtă,
mașinărie, metodă, tehnică artistică, etc., cu un semnificativ grad de noutate și
originalitate, rod al imaginației creatoare, constituind un progres considerabil
față de cunoașterea actuală într-un domeniu;
Inovarea implică aplicarea unor noi proceduri într-un domeniu, modificarea
produselor sau a stării existente, introducerea unor elemente noi etc.
Descoperirea înseamnă identificarea unor reguli, legități sau stări de fapt deja
existente în realitate, înțelegerea logică a acestora și posibilitatea de a le explica.
Talentul presupune dezvoltarea superioară mediei a unor aptitudini, ceea ce îi
conferă individului posibilitatea de a obține rezultate remarcabile într-un
domeniu.
Geniul este asociat cu dezvoltarea cea mai înaltă a unor aptitudini, care se
concretizează în obținerea unor performanțe individuale sau a unor rezultate
remarcabile, deosebit de importante pentru progresul cunoașterii și pentru
societate.
Creativitatea potențială sau potențialul creativ se referă la acele aptitudini și
caracteristici individuale de care persoana dispune într-o formă latentă și care
într-un mediu socio-cultural adecvat sau în condițiile în care se asociază cu o
motivație crescută, se pot concretiza în activități și producții creative.

30
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Este important de menționat faptul că, majoritatea testelor de evaluare

psihologică a creativității se adresează de fapt potențialului creativ al
persoanei, evidențiabil în momentul respectiv.

- Creativitatea manifestă este rezultatul utilizării/ punerii în acțiune a

potenţialului creativ, concretizându-se în rezultate originale și utile societății.

Sarcină de învățare

1. Ilustrați următoarele concepte conexe creativității: invenția, inovarea,

descoperirea, talentul și geniul, cu exemple din istoria științei și a artelor
(personalități, descoperiri științifice sau opere de artă remarcabile etc).
2. Cum ar trebui să fie mediul școlar, în opinia dvs., pentru ca potențialul
creativ latent al profesorului să devină manifest?

Irving A. Taylor2 a propus un model ierarhic al creativității, identificând 5

niveluri ale acesteia: expresivă, productivă, inventivă, inovatoare, emergentă.

Creativitatea expresivă este o formă primitivă și intuitivă de creativitate care

se regăsește cel mai adesea la copii și la adulții care nu au studii de artă. Chiar
dacă operele acestora exprimă o inocență debordantă și nu respect regulile sau
canoanele artistice iar îndemânarea autorului și calitățile tehnice ale produsului
nu sunt grozave, directivitatea mesajului și sensibilitatea pe care o transmit le
pot face remarcabile.
Exemple: arta populară, pictura naivă

Creativitatea productivă este nivelul mediu, obișnuit al creativității la care

ajung majoritatea oamenilor în urma studiilor academice sau a altor studii de
specialitate. Chiar dacă produsul creat nu se remarcă printr-o originalitate sau
expresivitate deosebite, calitatea realizării și complexitatea tehnicilor folosite
pot compensa, conferindu-i valoare.

Creativitatea inventivă presupune descoperirea sau generarea unui produs

nou, original, pornind de la lucrurile cunoscute. Inventatorii sunt cei care
încalcă granițele unor discipline, forțează reguli și desființează cutume, se
aventurează în necunoscut, experimentează, caută și testează soluții noi,
sintetizează informația și combină în moduri proprii datele existente.

2
I. A. Taylor, (1959) The nature of the creative process. (In P. Smith, ed. Creativity)
Hastings House. New York.

31
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Fig. 2.1. Nivelurile creativității umane (după I. A. Taylor, 1959)

Creativitatea inovatoare presupune o nouă conceptualizare a datelor

disponibile. Ca urmare a acestei noi conceptualizări, se schimbă vechile idei,
reguli, principii din domeniu respectiv, generându-se noi cunoștințe. Produsul
creativ se remarcă atît prin originalitate cât și prin utilitate, aduncând schimbări
semnificative în viața oamenilor.
Exemple: Arhimede, A. Fleming, M. Faraday, N. Paulescu

Creativitatea emergentă reprezintă nivelul cel mai înalt al creativității,

obținerea produsului creativ presupune o remarcabilă profunzime în gândire și
o remarcabilă capacitate de abstractizare încât adesea pare surprinzător și foarte
greu de explicat de cei din jur.
Exemple: A. Einstein, P. Picasso

32
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

2.3.3. Criterii de apreciere a produsului creativ

Creativitatea a fost definită ca “interacțiune între aptitudini, proces și mediu,

prin intermediul căreia individul sau grupul generează un produs nou și util
definit în context social” (Plucker, Beghetto & Dow, 2004, p. 90)3.
Guilford (1950) a stabilit două criterii/condiții definitorii pe care prdusul creativ
trebuie să le îndeplinească: 1) originalitate sau noutate și 2) utilitate socială
sau în raport cu sarcina sau obiectivul pentru care a fost creat.
Produsul creativ se poate raporta ca originalitate și utilitate: 1). doar la individ,
situație în care creativitatea este individuală sau psihologică 2) la un grup de
persoane, la o colectivitate: creativitate colectivă sau de grup 3 la întreaga
societate: creativitate socială.
În 1999, R. Sternberg4 a elaborat un model al propulsiei creative, care clasifică
producțiile creative în funcție de contribuția acestora la evoluția domeniului,
astfel:

1. REPLICA sau COPIA implică o contribuție creativă minimă

Exemple: prepararea unei prăjituri respectând rețeta, confecționarea
articolelor vestimentare după tipar, realizarea unei copii după un tablou
celebru
2. REDEFINIREA presupune o schimbare de perspectivă, fără a se schimba
conținutul/produsul în sine
Exemplu: Producția “Wicked” este o redefinire a filmului “Wonderful
World of Oz”
3. PROGRESUL înseamnă a dezvolta o idee care există deja, contribuind la
evoluția domeniului
Exemplu: crearea unui vaccin specific după ce virusul a fost deja izolat și
descris
4. PROGRESUL ACCELERAT este atunci când o idee sau o teorie apare
și evoluează accelerat, fiind mult prea avansată pentru o anumită perioadă
istorică
Exemplu: teoria heliocentrică susținută de G. Galilei

3
Plucker, J., Beghetto, R., & Dow, G. (2004). Why Isn’t Creativity More Important to
Educational Psychologists? Potential, Pitfalls, and Future Directions in Creativity Research.
Educational Psychologist, 39, 83-96.
4
Sternberg, R. M., Kaufman, J. C., & Pretz, J. E. (2013). The creativity conundrum: A
propulsion model of kinds of creative contributions. New York: Taylor and Francis.

33
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

5. REDIRECȚIONAREA descrie o ușoară schimbare de direcție în evoluția

domeniului
Exemplu: schimbarea strategiei de marketing a unor firme de cosmetice
care încearcă să renunțe treptat la caracterul exclusivist al produselor lor,
adresându-se unor categorii mai largi de consumatori, fapt care conduce
la extinderea producției și angajarea mai multor persoane
6. RECONSTRUCȚIA oferă imagini ale prezentului prin prisma trecutului,
poate însemna o întoarcere în timp și reluarea procesului
Exemplu: Filmul de desene animate “Aventuri din epoca de piatră”
7. REINIȚIEREA înseamnă o schimbare semnificativă a direcției
Exemplu: Teoria relativității a adus o schimbare semnificativă în fizică
față de mecanica newtoniană
8. INTEGRAREA constă în asocierea și/sau sinteza a două sau mai multe
idei/ teorii/domenii care anterior erau percepute ca fiind distincte
Exemple: “Stăpânul inelelor” sau “Harry Potter” integrează idei din
mitologia anglosaxonă, cu elemente din literatura Science Fiction

Sarcină de învățare

Făcând apel la cunoștințele anterioare de la alte discipline, alegeți o descoperire

științifică sau o opera de artă și argumentați că aceasta întrunește condițiile
specificate pentru a fi considerată produs creativ.

2.3.4. Creativitatea ca proces

G. Wallas (1926) a elaborat primul model descriptiv al procesului creativ, în

patru etape: preparare, incubație, iluminare și verificare.
O teorie mai recentă a procesului creativ este teoria componențială a
creativității propusă de Teresa Amable în 1983. În ultimele decenii, acestă
teorie a devenit deosebit de populară, constituind un util cadru explicativ
pentru performanța creativă individuală.
Fundamentul teoriei Teresei Amable constă în observația că, în cazul
fiecăruia dintre noi, creativitatea este determinată și variază în timp în funcție
de diverse variabile individuale, contextuale sau de mediu, dar și de
interacțiunile dintre acestea.

34
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Conform teoriei componențiale5, creativitatea este influențată de trei

categorii de variabile/ componente individuale:
 aptitudini relevante pentru domeniu (cum ar fi expertiza în
domeniul respectiv sau în domenii asemănătoare, cunoștințe de
specialitate, inteligența, talentul în domeniu etc)
 procese relevante pentru creativitate (procese cognitive și trăsături
de personalitate care susțin noi modalități de gândire;
independența, asumarea riscului, rezistența la incertitudine și
frustrare, toleranța la ambiguitate, capacitatea de a genera noi idei
sau de a privi lucrurile dintr-o npuă perspectivă, autodisciplina și
perseverența în sarcină etc)
 motivarea în sarcină (motivația intrinsecă, interesul, plăcerea
generate de activitatea în sine, perspectiva asupra problemelor ca
provocări și nevoia de confruntare, sentimentul de autoeficacitate
etc)
Componenta exterioară individului care contribuie la creativitatea acestuia
este dată de mediul înconjurător (îndeosebi mediul social sau socio-
cultural).

În cadrul teoriei componențiale a creativității se specifică faptul că,

creativitatea de vârf este dată de confluența tuturor componentelor
modelului: astfel, creativitatea se îndreaptă spre maxim atunci când
o persoană puternic motivată intrinsec, cu o înaltă expertiză în domeniu și cu
aptitudini de gîndire creativă dezvoltate lucrează într-un mediu suportiv
pentru producția creativă.

Sarcină de învățare

Consultând articole de specialitate disponibile on-line, aprofundați teoria

componențială a creativității a Teresei Amable și aplicațiile acesteia.

5
Amabile, T. M. (1996). Creativity in context: Update to "The Social Psychology of
Creativity." Westview Press.
35
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

Fig. 2.2. Teoria componențială a creativității

(săgețile indică influența dintre componente)

Sursa: T. M. Amabile, Creativity in Context (1996, p.113). Boulder, CO: Westview

Press (1996). Copyright 1996 by Westview Press.

36
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

2.4. Rezumat

- Creativitatea a fost definită ca “interacțiune între aptitudini, proces și mediu,

prin intermediul căreia individul sau grupul generează un produs nou și util
definit în context social” (Plucker, Beghetto & Dow, 2004). Creativitatea
manifestă este rezultatul utilizării/ punerii în acțiune a potenţialului creativ,
concretizându-se în rezultate originale și utile societății. Creativitatea poate fi
studiată prin intermediul următoarelor dimensiuni conceptuale: persoana care
inițiază și se angajează într-un proces de creație, într-un anumit mediu socio-
cultural, în sensul obținerii unui produs creativ. Guilford (1950) a stabilit două
criterii/condiții definitorii pe care prdusul creativ trebuie să le îndeplinească:
1) originalitate sau noutate și 2) utilitate socială sau în raport cu sarcina sau
obiectivul pentru care a fost creat. Produsul creativ se poate raporta ca
originalitate și utilitate: 1). doar la individ, situație în care creativitatea este
individuală sau psihologică 2) la un grup de persoane, la o colectivitate:
creativitate colectivă sau de grup 3) la întreaga societate: creativitate socială.

Cuvinte cheie: dimensiuni ale creativității, niveluri ale

creativității, criterii de apreciere a produsului creativ, creativitatea
ca proces

2.5. Test de autoevaluare

După ce ați parcurs în întregime Unitatea de învățare 2, încercați să

răspundeți la întrebările de mai jos.
1. Descrieți creativitatea potențială și creativitatea manifestă (1 p)
1 2. Descrieți modelul ierarhic al creativității propus de Irving Taylor
(4 p)
2 3. Care sunt componentele creativității după Teresa Amable? (4 p)
3

2.6. Concluzii

Creativitatea este o activitate umană complexă, deosebit de importantă

pentru progresul social. În mediul socio-economic aceasta este apreciată
prin rezultatul final: produsul creativ. În psihologie, procesul creativ în
sine, modul de desfășurare a acestuia și mai ales factorii/ variabilele de care
depinde creativtiatea constituie teme prioritare. Existența unui model
Pagina 37
 Material de studiu PSIHOPEDAGOGIA CREATIVITĂȚII
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

descriptiv cât mai aproape de realitate a desfășurării procesului creativ și

identificarea variabilelor individuale și de mediu de care depinde acest
proces ne va permite elaborarea unor strategii eficiente de educare a
creativității, încă de la vârste mici.

2.7. Bibliografie obligatorie

Tematica relevantă din următoarele cărțți:

[1]. Sternberg R. J. (2005), Manual de creativitate, Editura Polirom, Iaşi.

[biblioteca UAB]
[2]. Roco, M.. (2001). Creativitate şi inteligenţă emoţională, Editura Polirom,
Bucureşti.
[biblioteca UAB]
[3]. A. Stoica-Constantin (2004). Creativitatea pentru studenţi şi profesori,
Institutul European, Iaşi.
[biblioteca UAB]

Pagina 38