STIMULAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR SPORTIVI ÎN TIMPUL

ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

Profesor: MORUŢAN Tudoriţa

Grad didactic I
Şcoala cu clasele I-VIII 190 “ MARCELA PENEŞ”

Cuvinte cheie: activităţi sportive, creativitate.

Abstract
At the beginning of this millennium, stimulating the student’s creative potential is one
of the principal priorities of education în the world so that they can face complex problems
and changes în the future.
Extracurricular activities offer a lot of opportunities to cultivate creativity. During the
activity of sports collective or during the formation preparation hours representing the school,
the students can exercise different methods to stimulate creativity.

Stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorităţi

ale educaţiei în lume la acest început al mileniului III ,pentru a face faţă problemelor
complexe şi schimbarilor din diferite sectoare.
“ Creativitatea este o capacitate complexă şi fundamentală a personalităţii care
sprijinidu-se pe date sau produse anterioare, în îmbinarea cu investigaţii şi date noi, produce
ceva nou, original de valoare.” ( Bontaş. I.)
Creativitatea poate fi defintă ca actul de a transforma idei noi şi imaginative în
realitate. Termenul se referă în general la o bogăţie de idei şi originalitate în gândire. Studiile
psihologice de persoane foarte creative au arătat că multe dintre acestea au un interes puternic
în dezordine aparentă, contradicţie şi dezechilibru, care par să fie percepute ca provocări.
Aceste persone pot să posede o conştientizare profundă, larg şi flexibil de ei înşişi.
De asemenea, studiile arată că intelegenţa are corelare cu puţină creativitate; astfel o persoană
extrem de inteligentă poate să nu fie foarte creativă.
În literatura de specialitate sunt descrise diferite clasificări ale nivelului
creativităţii ca produs al muncii creatoare:
1. Creativitatea expresivă este o premiză de dezvoltare a formelor
superioare de creativitate.
2. Creativitatea productivă se manifestă prin realizarea unor lucruri utile
pe baza anumitor tehnici îmbunătăţite. Stimularea creativităţii
productive se realizează prin învăţarea creativă, ce presupune metode
de descoperire şi problematizare, lărgirea orizontului de cunoştinţe,
acumularea experienţei.
3. Creativitatea inovativă este legată de cea expresivă şi de cea
productivă, dar în procesul ei se caută o soluţie nouă, o interpretare
originală a unor lucruri cunoscute.
4. Creativitatea inventivă reprezintă nivelul creaţiei persoanelor
talentate.

Structura creativitaţii exprimă interdependenţa între produsul creator – procesul

creator – personalitatea creatoare.

56
 ♦ Produsul creator este un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu
experienţa de viaţă a individului. Validitatea produsului creator are două criterii
complementare: originalitatea şi relevanţa, care pemite autoevaluarea performanţei.
Acestea acoperă cinci niveluri ierarhice:
• nivelul expresiv, care vizează comportamentul unei persoane cu
anumite caracteristici creative demonstrată în termeni de spontaneitate;
• nivelul productiv, care vizează realizarea unor produse, care exprimă
originalitatea individului;
• nivelul inovator, care vizează elaborarea unor produse noi şi originale
în plan teoretic şi aplicativ;
• nivelul inventiv, care vizează reordonarea fenomenelor studiate
anterior, în vederea transformării calitative ale acestora;
• nivelul emergent, care vizează realizarea unor produse creativ
superioare.

♦ Procesul creator este un proces de mare complexitate care antrenează un ansamblu de

mecanisme psihologice ale creatorului. Procesul creator presupune următoarele etape:
a. pregătirea (prepararea) este o etapă intensă de lunga durată, ce impune
pregătirea în trei direcţii majore:
• identificarea problemei,
• analiza datelor
• acumularea şi selecţionarea infomaţiei necesare;
b. incubatia este o etapă mai puţin observabilă din exterior şi care se petrece
predominant,în zona inconştientului.
d. iluminarea sau inspiraţia este etapa în care procesul creator atinge punctual
culminant, în care are loc organiyarea materialului acumulat.
e. verificarea sau execuţia este faza de materializare, de obiectivizare a ideii
creatoare.

♦ Personalitatea creatoare evidenţiază resursele sistemului psihic uman,capacitatea

acestuia de a angaja un process creator, susţinut la nivelul conştiinţei individuale, cu
scopul de a produce ceva nou, original şi eficient.

Epoca în care trăim cere fiecărui individ să se adapteze la situaţii mereu noi, să rezolve
numeroase probleme sociale şi pofesionale, să găsească soluţii variate, ingenioase, originale.
Schimbările globale se derulează în ritmuri tot mai accelerate. Pentru a pregăti elevii
sa facă faţă transformărilor rapide ale vieţii în aspectele: economic, politic, social, cultural,
sportiv, e necesară dezvoltarea creativităţii elevilor la toate disciplinele.
Şcoala contemporană, centrată pe elev, are un rol bine pecizat în dezvoltarea uriaşului
potenţial intelectual, reprezentat de inteligenţă şi de creativitate care, pusă în valoare, va
asigura neîntrerupt progresul socio-uman. Creativitatea există în stare latentă în aproape
fiecare individ, într-o măsură mult mai mare decât se crede, iar cunoştinţele şi experienţa
asociate acestui fond creativ pot ramâne neutilizate.
Se apreciază că depistarea şi stimularea creativităţii la toate vârstele, mai cu seamă la
vârstele copilăriei şi adolescenţei, reprezintă obiective generale ale educaţiei. Aşadar, rolul
şcolii în formarea comportamentului creator este important, deoarece rămâne „principalul
instrument pe care societatea îl foloseşte pentru cultivarea creativitaţii la membrii ei tineri, de
vârstă şcolară.” ( F. şi A. Turcu, 1999).

57
 Comportamentul creator presupune o dezvoltare intelectuală armonioasă a elevilor. La
formarea comportamentului creativ o contribuţie de seamă o are dezvoltarea imaginaţiei
elevilor. În procesul instructiv-educativ trebuie descatuşată fantezia elevilor, cultivată
imaginaţia prin lecţii de abilităţi practice.
Pentru a dezvolta potenţialul creativ al elevilor, profesorii trebuie sa cunoască în
primul rând trăsăturile comportamentului creativ, care se referă la :
- nivelul de inteligenţă ;
- gandirea divergentă;
- fluenţa gândirii;
- receptivitatea;
- spiritul de observare;
- perseverenţa;
- iniţiativa;
- nonconformismul în idei.

Cu toate acestea, este greşit a încuraja creativitatea doar la acei elevi care au rezultate
deosebite. Cu toate că mulţi oameni pun semnul egal între creativitate şi inteligenţă, cei doi
termeni nu sunt sinonimi.
Pentru a putea stimula eficient acest potenţial creativ trebuie mai întâi înlăturate
o serie de bariere, blocaje cum ar fi:
a) Blocaje culturale:
- conformismul la elevi dar şi la profesor
-neîncrederea în fantezie şi preţuirea gândirii logice;
b) Blocaje metodologice:
- rigiditatea tiparelor , fixitatea funcţională;
- critica permanenta.
c) Blocaje emotive:
- teama de a nu greşi;
- graba de a accepta prima idee;
- descurajarea rapidă
- tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii.

Pentru ca elevii să ajungă la această formă superioară de învaţare ei au nevoie de

îndrumarea profesorului. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relaţia sa cu
elevii. Este nevoie de un climat destins, democratic, prietenos, şi nu unul autoritar, despotic.
Profesorul are îndatorirea de a cultiva disponibilităţile imaginative ale elevilor, folosind
metode adecvate acestui obiectiv didactic major.
Activităţile extraşcolare reflectă mai bine dominantele de personalitate ale individului.
Activitătile extracurriculare oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea creativitaţii.
În orele de ansamblu sportiv sau în cele de pregătire a formaţiilor reprezentative ale şcolii,
elevii desfăşoară o activitate liberă, unde se pot exersa diferite metode de stimulare a
creativităţii.
Orele de pregătire a formaţiilor sportive reprezentative ale şcolii se desfăşoară sub
formă de antrenament sportiv, care are la dispoziţie, pentru fiecare ramură sau probă sportivă,
un număr mult mai mic de exerciţii fizice, comparativ cu educaţia fizică.
Aceste exerciţii sunt executate la un nivel ridicat pe plan tehnic şi tactic, la un volum,
intensitate şi complexitate deosebite faţă de exerciţiile fizice folosite în educaţia fizică.
Orele de pregătire a echipelor reprezentative se defăşoară sisematic şi continuu,
în scopul obţinerii de rezultate în cadrul competiţiilor cuprinse în calendarul competiţional al
Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar şi Campionatului Naţional al Liceelor.

58
 Factorii care influenţează creativitatea la nivelul grupului sunt:
- natura şi tipul sarcinii ;
- structura sau compoziţia grupului ;
- dimensiunile psihosociale ;
- personalitatea liderului grupului ;
- organizarea şi funcţionarea grupului.
Folosirea metodelor de stimulare a creativităţii reprezintă o cale importantă pentru
adaptarea la schimbare prin generarea de soluţii creatoare, şi pentru rezolvarea celor mai
complexe probleme cu care profesorii şi elevii se confruntă. În pregătirea echipei
reprezentative de fotbal s-au folosit mai multe metode. Dintre metodele utilizate în cadrul
predării, menţionăm :
• metode de instruire;
• metode verbale;
• metode de acţionare;
• metode de corectare a greşelilor.
Acestea sunt bine cunoscute de către profesorii de specialitate.
Ne vom referi strict la metodele folosite de noi pentru stimularea potentialului creativ
al componenţilor echipelor noastre:
1. Metoda Brainstorming: are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de
soluţii, de idei privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranţa că, prin
combinarea lor, se va obţine soluţia optimă. Nimic nu se critică, nimic nu se şterge,
fară atitudini sau prejudecăţi, cât mai multe idei; se desfăşoară în cadrul unui grup
nu foarte mare, de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii, sub
coordonarea unui moderator.
Avantajele utilizării acestei metode sunt multiple: obţinerea rapidă şi uşoară a
ideilor noi şi a soluţiilor; stimularea participării active a tuturor membrilor
grupului; dezvoltarea creativităţii, spontaneităţii, a încrederii în sine, prin procesul
evaluării amânate; dezvoltă, de asemenea, abilitatea de a lucra în echipă.
2. Tehnica 6-3-5: ideile noi se scriu pe foile de hârtie care circulă între participanţi.
Tehnica se numeşte 6-3-5 pentru că există şase membri în grupul de lucru, care
notează pe foaia de hârtie câte trei soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de cinci
minute. Această tehnică are următoarele avantaje: încurajează solidaritatea în grup
şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă.
3. Metoda Philips „6-6”: elevii se grupează câte şase, discutând problema dată timp
de şase minute. Fiecare grup îşi alege un lider. La sfârşit, grupurile îşi anunţă
opinia; urmează o discuţie generală, după care se trag concluziile.
Prin aplicarea acestor metode de stimulare a potenţialului creativ al elevilor am ajuns
la următoarele concluzii:
- Prin utilizarea metodei Brainstorming elevii şi-au ales titularii, au decis posturile
pe care vor juca şi au dat sugestii pentru primele schimbari în teren.
- Prin aplicarea tehnicii 6-3-5 echipele au fost împărţite în grupe de câte şase
sportivi, care au primit ca sarcină să noteze pe o hârtie trei soluţii pentru fazele de
atac în jocul de fotbal pe teren redus, timp de cinci minute. Foile au migrat de la
stânga la dreapta şi au ajuns la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia citeşte şi
încearcă să modifice soluţiile în mod creativ, prin formulări noi, adaptându-le,
îmbunătăţindu-le şi reconstituindu-le continuu. La fel s-a procedat cu toate fazele
de joc, stabilind astfel procedeele tehnico-tactice care vor fi folosite în meciurile
oficiale.
- Prin utilizarea metodei Philips „6-6” s-a stabilit strategia de joc.
Folosind aceste metode, rezultatele nu au întârziat să apară.

59
BIBLIOGRAFIE

1. BEJAT,M., 1981, Creativitatea în ştiinţă, tehnică şi învăţământ, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti
2. Colibaba,D,E.,Bota I., Jocuri sportive – teorie şi metodică. Bucureşti, Ed.Aladin,1998
3. Cosmovici,A.,Iacob Luminiţa,1999, Psihologie şcolară, Ed.Polirom, Iaşi
4. Ionescu,M., 2000, Demersuri creative în predare şi învaţare, Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj –Npoca
5. Landau,E., 1979, Psihologia creativităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
6. Stenberg,R.J., 2005, Manual de creativitate, Ed.Polirom, Iaşi
7. Stoica,A., 1983, Creativitatea elevilor. Posibităti de cunoaştere şi de educare,Ed. Didactică
şi Pedagogică.

60