ANXIETATEA DE PERFORMANȚĂ

în DOMENIILE VOCAȚIONALE
Muzică, Arte plastice și Sport

Consilier școlar psih. Amelia Bănică

1.Generalități. Anxietatea de performanță
2.Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Factori declanșatori
3.Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Forme de manifestare,
4.Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Simptome
5.Anxietatea de performanță. Analiză specifică comparativă
6.Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță.
Obiective urmărite
7.Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță
Aspecte observate. Intervenție psihologică. Rezultate
8.Concluzii. Recomandări
9.Bibliografie
1. Generalități. Anxietatea de performanță

 Anxietatea reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală din perioada copilăriei și a
adolescenței, statisticile arătând că acest tip de tulburare afectează 20% dintre copii și adolescenți într-un anumit
moment al vieții.
 Anxietatea este considerată o problemă de sănătate obișnuită și comună care dacă nu este tratată în mod
corespunzător poate să persiste și la vârsta adultă.
 Deoarece anxietatea are numeroase tulburări comorbide (dependența de substanțe, depresia sau tentativele de
suicid) este foarte important să identificăm din timp factorii de risc declașatori care facilitează dezvoltarea acestei
tulburări și să prevenim cronicizarea simptomatologiei
 O formă de anxietate des întâlnită în domeniul educațional vocațional este anxietatea de performanță. Așa cum
am menționat în prezentarea anterioară este în conexiune directă cu aspectul competițional. Astfel unii elevi caută,
în mod spontan, să se plaseze într-un context de competiție cu semenii lor, manifestându-și astfel dorința înnăscută
de a se compara pe ei înșiși cu ceilalți în orice mod.
 2. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Factori declanșatori
 Anxietatea de performanță reprezintă teama de a nu fi capabil să duci la capăt o sarcină.
 Adolescenții care se confrunta cu anxietatea de performanță își pot face griji că vor eșua înainte de a
începe măcar să rezolve o problemă sau că nu vor câștiga în ceea ce își propun să realizeze. Aceștia
pot avea credința că eșecul va fi urmat de umilire și respingere.
Anxietatea de performanță poate să apără în legătură cu orice sarcină, dar este frecvent întâlnită în
clasă în zona de evaluare a competențelor cognitive, concursuri sau compeții. Intensitatea anxietății
variază de la individ la individ.
 La unii elevi poate fi vorba de o stare de neliniște și agitație înainte de o evaluare având la bază
simplul gând al nevoii de a fi primul sau printre cei foarte buni
 2. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Factori declanșatori
 Anxietatea de performanță la școală poate fi cauzată de o multitudine de factori: stresul de acasă,deprivare
emoționlă, prezentând ca și scheme cognitive-standarde nerealiste/hipercriticism , nevoia de aprobare/nevoia de
recunoaștere, sentimentul de îndreptățire/grandomanie (conform teroriei lui Jeffrey Yung) sau poate fi ca urmare
a unor trăsături de personalitate care erodează de-a lungul timpului sănătatea psihică: ambiția și perfecționismul.
 Acești adolescenții, aflați în zona de risc, se prezintă ca perfecționiști și ambițioși, ei considerând că “trebuie” să
se străduiască continuu pentru a atinge standarde extrem de înalte. Aceștia ,spre deosebire de cei cu schema
cognitivă nevoia de aprobare/nevoia de recunoaștere, nu își modifică la fel de ușor așteptările sau comportamentele
în funcție de reacția celor din jur. Ei doresc și se străduiesc să atingă anumite standarde, în primul rând pentru că
ar trebui să facă asta, nu pentru că vor să câștige aprobarea celor din jur
 Cea mai tipică emoție trăită de acești elevi, adolescenți, este presiunea. Această presiune este necruțătoare, riscul
fiind ca elevul să se străduiască veșnic mai mult, iar rezultatul de a fi cel mai bun, de a câștiga, să apară destul de
târziu sau aproape deloc
3. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Forme de manifestare
Acești elevi manifestă la școală o formă adiacentă și anume anxietatea de eșec, iar pentru ei eșecul este să
primească o notă de 9.50 în locul uneia de 10
 Un alt sentiment este cel de hipercriticism atât față de propria persoană cât și față de alții. Ei sunt des presați de
timp: “sunt atâtea de făcut și atât de puțin timp pentru a le face”.
Des întâlnită este, de asemenea, iritabilitatea, care apare ca urmare a faptului că nu se termină de făcut, la
standarde ridicate, tot ceea ce și-au propus. Ei pot manifesta ostilitate și nevoia de competitivitate accentuată cu
orientare permanentă spre performanță.
Prezintă orientare spre reguli rigide în multe domenii ale vieții școală-zona cognitivă, aspect fizic, performanțe
artistice, performanțe atletice, sănătate, etică.
Gândirea lor este în zona “totul sau nimic”, cu orientare obsesiv compulsivă-atenție exagerată la detalii și adesea
se subestimează atunci când performanța lor se situează peste medie.
Aceștia sunt rareori mulțumiți în urma unui succes, concentrându-se pe următoarea sarcină care trebuie realizată
perfect, ei nu pot să își perceapă standardele ca fiind perfecționiste.
3. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Forme de manifestare
Pentru experții în sănătate mintală, ambiția și perfecționismul, trăsături manifestate frecvent la elevii orientați
spre performanță, sunt o potențială amenințare pentru sănătatea psihică.
 Exmplificare: AMBIȚIA
 Ambiția poate fi de 2 feluri:
ambițe intrinsecă, atunci când motivația vine din interior și se raportează la ei înșăși : „Vreau să simt că viața
mea are sens. Vreau să schimb lumea în bine”. Cei care amenifestă acest tip de ambiție tind să fie mai fericite.
ambiție extrinsecă, atunci când se raportează in exterior: „Vreau să fiu mai bun decât alții. Vreau să fiu văzut ca
cineva puternic și care excelează .” Acest tip de ambiție poate contribui în mod direct la dezvoltarea anxietății,
depresiei și altor afecțiuni psihice.
 Credința generală este că ambiția ne ajută să avem succes. Este o calitate dezirabilă la elevi , pe care o încurajăm
și o cultivăm de regulă părinții dar și unele cadre didactice cu o gandire nerealistă și lipsită de sensul obiectiv
Un studiu a descoperit că persoanele ambițioase merg la cele mai bune facultăți si obțin cele mai bine plătite și
prestigioase slujbe. Insă aceștia trăiesc mai puțin decât populația generală. In plus au un nivel de fericire doar puțin
mai ridicat decât al persoanelor mai puțin motivate. De asemenea, ambiția fără scrupule, atunci când cineva ar face
orice pentru a obține ceea ce își dorește, este corelată cu un risc crescut de tulburări de personalitate și alte afecțiuni
psihice.
 Pe scurt, pare că beneficiile ambiției sunt adesea depășite de dezavantaje.
3. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Forme de manifestare
 Credința generală este că ambiția ne ajută să avem succes. Este o calitate dezirabilă la elevi, pe
care o încurajăm și o cultivăm de regulă părinții dar și unele cadre didactice cu o gândire
nerealistă și lipsită de sensul obiectiv.
 Un studiu de specialitate  a descoperit că elevii cei mai ambițioși merg la cele mai bune
facultăți si obțin cele mai bine plătite și prestigioase slujbe. Însă aceștia trăiesc, pot trăi mai
puțin decât populația generală, având în vedere nivelul de stres la care se expun premanent. În
plus au un nivel de fericire doar puțin mai ridicat decât al persoanelor mai puțin motivate.
 De asemenea, ambiția fără scrupule, atunci când cineva ar face orice pentru a obține ceea ce își
dorește, este corelată cu un risc crescut de tulburări de personalitate și alte afecțiuni psihice.
 Pe scurt, pare că beneficiile ambiției sunt adesea depășite de dezavantaje.
3. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Forme de manifestare

 Exmplificare: PERFECȚIONISMUL
 Tendința de a avea standarde nerealist de înalte.
 Tendinte care fie nu pot fi atinse.
 Tendinte care pot fi atinse doar cu mare dificultate.
 Aceste tendințe apar ca niste trăsături din ce în ce mai comune la noile generații. Aceasta este un drum bătătorit
catre anxietatea de performanță.
O meta-analiză recentă, a evaluat  nivelul de perfecționism în rândul populației din 1989 până în 2016. A
descoperit o creștere semnificativă a perfecționismului la studenții și proaspeții absolvenți din America, Canada și
Marea Britanie. Cercetătorii au descoperit că aproape toți cei 40.000 de tineri chestionați aveau trăsături de
perfecționism. Aceștia le-au corelat cu incidența crescută a problemelor de sănătate psihică, precum anxietate,
depresie și tulburări de alimentație, la această grupă de vârstă.
 Perfecționismul nu e o calitate care ne ajută să fim cea mai bună variantă a noastră, ci în mod ironic, e o
slăbiciune care ne poate îmbolnăvi, care nu este conștientizat ca factor de risc .
3. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Forme de manifestare
 Perfecționismul a fost asociat cu nenumărate probleme psihice, precum: depresie; anxietate (inclusiv la copii);
auto-vătămare; anxietate socială; tulburare obsesiv-compulsivă; mâncat compulsiv; anorexie; bulimie; sindrom de
stres post-traumatic; insomnie; suicid. În plus, unele cercetări sugerează că cu cât este mai ridicat nivelul de
perfecționism al unei persoane, cu atât aceasta o să sufere de mai multe tulburări psihice.
 În schimb, de cele mai multe ori, avantajele aduse de  perfecționism sunt puține și neglijabile.
Aceeași meta-analiză din 2016 a descoperit că atleții care au standarde înalte au foarte puține beneficii sau niciun
beneficiu față de oponenții cu standarde mediocre. În plus, aceștia aveau rate mult mai mari de burnout.
Problema perfecționismului, la fel ca în cazul persoanelor care se închină la altarul profesiei lor, este că atunci
când au un eșec, nu se simt doar dezamăgiți, ci simt rușine față de cine sunt.
 Fuga după perfecțiune este fuga după identitate și sens. Pentru că perfecțiunea e imposibil de obținut, mai
devreme sau mai târziu, aceste persoane vor fi forțate să se confrunte cu golul din viața lor.
Elevii caută, în mod spontan, să se plaseze într-un context de competiție cu semenii lor, manifestându-și astfel
dorința înnăscută de a se compara pe ei înșiși cu ceilalți în orice mod într-o formă de perfecționism exagerat și de
necontrolat la un moment dat
 Anxietatea de performanță îți poate afecta negativ stima de sine și încrederea deplină în propria persoană
4. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Simptome
 Simptomele anxietății de performanță pot să includă:

Senzații Fizice:
 Puls si respiratie accelerata
 Uscaciune a gurii si a gâtului
 Senzație de sufocare
 Amețeală și înțepaturi la nivelul extremităților
 Tremurul mainilor, genunchilor, a buzelor și a vocii
 Mâini transpirate și reci
 Rigiditatea musculara (fapt care poate determina o senzație de durere sau încordare prelungită)
 Greață și un sentiment de neliniște în abdomen

Simptome comportamentale
 Impulsul de a pleca din sala, de pe teren sau plecarea propriu-zisă
 Senzația de a fi pironit pe loc
 Izbucnirea în plâns sau țipete
4. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Simptome

Simptome cognitive
 Gânduri legate de teama de a nu apărea criza de anxietate într-un moment nepotrivit
 Confuzie, dezorientare
 Intensificarea vigilenței sau diminuarea acesteia, concentrarea redusă
 Diminuarea capacității de rezolvare a problemelor
 Dificultăți în identificarea obiectelor sau a persoanelor familiare
 Probleme de memorie
 Coșmaruri
 Gânduri însoțite și amplificate de neliniște cu privire la posibilitatea unei “catastrofe”
4.Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Simptome

Simptome emoționale
 Vinovăție
 Negare
 Tristețe
 Frica
 Iritabilitate
 Pierderea controlului emoțional
 Sentiment de eșec
 Senzatie de copleșeală
 Învinovățirea altora sau pe sine
 Atac sever de panică (rar)
5. Anxietatea de performanță. Aspecte specifice. Analiză comparativă
Doresc să precizez că aceste manifestări specifice au fost observate constant, cu precădere la
grupul țință de elevi analizat, aproximativ 1500, care fie în mediul școlar la clasă, fie în
competiții educaționale extrașcolare și extracurriculare, olimpiade școlare din domeniile
vocaționale arte plastice, arhitectură, muzică și sport, care au întâmpinat probleme de adaptare
solicitând permanent ajutor fie de la specialiși psihologi, profesorii care i-au pregătit, antrenorii
sau membrii ai familiei.
Aproximativ 70 % dintre ei au găsit resurse proprii, depășind momentele ce ar fi putut
amplifica anxietatea de performanță, dar mai mult, au oferit sprijin și colegilor lor mai ales în
sportul de echipă sau în competiții din domeniul arte, arhitectură și muzică, atunci când evaluarea
se realiza asupra muncii de echipă.

Mi-am propus să prezint în acest document de specialitate, o analiză comparativă realizată

cu resurse personale, dar și cu ajutorul colegilor specialiști din cadrul Centrului de Resurse și
Asistență Educațională Maramureș, consilieri educativi, profesori de specialitate reprezentanți
ai elevilor din Biroul Executiv al Consiliul Județean al Elevilor Maramureș. Aceasta are ca
scop reducerea situațiilor în care elevii sunt expuși voluntar sau involuntar la a manifesta
anxietate de performanță prin conștientizarea corectă a riscurilor și a urmărilor pe termen
scurt sau lung asupra dezvoltării personale
5. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță
Am analizat, timp de 10 ani, 2010-2020, în calitate de consilier școlar, organizator/co-organizator sau membru în
juriu, am studiat manifestările a aproximativ 1500 de elevi participanți în cadrul a aproximativ 100 de concursuri
din domeniul vocațional arte muzicale, artă plastică, arhitectură și sport, organizate la nivel județean, regional și
național, în cadrul concursurilor educative nonformale extrașcolare și extracurriculare, olimpiade pe discipline
artistice dar și din poziția unei persoane care a practicat, timp de 7 ani, un sport de performanță-atletism.
 Pot să afirm cu maximă responsabilitate că posibilitatea de dezvoltare a formei de anxietate de performanță este
ridicată la acest grup tință
 Dorința de a obține performanțe atât academice, cognitive, în zona olimpiadelor școlare, dar și dezvoltarea unor
abilități și competențe vocaționale, crescute în cadrul concursurilor educative extrașcolare și extracurriculare
respectiv competiții sportive, atinge cote maxime, cu asumarea de riscuri crecute sau la unii elevi prin lipsa totală
de informații specifice.
 Analiza tendinței de manifestare a anxietății de performanță la elevii competitori s-a făcut pe baza
utilizării diferitelor instrumente specifice - focus grupuri, interviuri structurate și semistructurate de
exemplu K-SADS-PL, chestionare de autoevaluare de exemplu SCARED versiunea pentru copii şi
adolescenţi, proceduri de automonitorizare, observații atente asupra manifestării specifice, din consilierea
individuală în cadrul cabinetului de consiliere psihopedagogică prin teste de evaluare comportamnetală,
isntrumente de evaluare a familiei acestora
Am observat elevi din ani diferiți și am urmărit riscul de manifestare a anxietății de performanță. La un procent de
10% dintre aceștia le-am urmărit modul de adaptare și conștietizare a riscului de apariție a anxietății de
performanță pe parcursul evoluției și parcurgerii celor patru ani de liceu.
5. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță
Domeniile arte, muzică și sport pot susține o dezvoltare armonioasă a elevilor atâta timp cât în coordonarea și
colaborarea între cadrele didactice îndrumătoare, antrenori și consilierii școlari/psihologi, respectiv prin implicarea
corectă a familiei elevilor, se ține cont de dozarea corectă a efortului, cunoașterea risurilor, atingerea unor scopuri
a performanței realiste ce duc la eficientizarea procesului și obținerea unor standarde de context al perforamnței
de tip realist.

Am observat că introducerea competițiilor în educație au oferit și oferă posibilitatea expresă de pregătire a elevilor
pentru viața adultă, pentru o profesie în domeniul în care își dezvoltă aptitidinile, și în mod special pentru o
societate care necesită în anumite circumstanțe cunoașterea unor abilități de a concura cu cei din jur pentru
atingerea unui scop și pentru asumarea de roluri și competențe de lucru în echipă pentru atingerea uni scop comun.

Riscurile apărute determină și anumite dezvantaje:

- intensifică competitivitatea și individualitatea în rândul copiilor.
- dezvoltă o atitudinea egoistă și cultivarea unei motivații extrinseci ca rezultat al succesului obținut, care poate
conduce către asocierea conceptelor de valoare individuală cu cel de câștig.
- elevii își pot contura o imagine greșită despre sine prin realizarea unei estimări eronate a propriei valori ca o
consecință a abilităților lor înalte excluzând alte calități manifestate.
5. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță

Intersant de specificat că majoritatea acestor acești elevi manifestă interes pentru performanță atât în cadrul
academic la clasă la temele zilnice, teste, teze, Evaluare națională, Bacalaureat cât și în cadrul concursurilor și
competițiilor extrașcolare și extracurriculare, olimpiade școlare.
Specialiștii în educație recomandă să nu se pună accent, permanent, foarte mare pe rezultatele școlare, pentru a
putea evita dezvoltarea anxietății de performanță în rândul elevilor.
Notele și calificativele arată o evaluare a elevului într-o anumită perioadă de timp ele nu pot reprezenta
valoarea elevului, acesta putând oricând să își îmbunătățescă valoarea.
Specialiștii recomandă extinderea cadrului educațional în sfera extrașcolară fără a supra încărca timpul liber al
elevului cu încurajarea colaborării și nu a competiției în mod expres.
 Urmând modele din familie, sunt elevi adolescenți, care nu țin cont de recomadările specialiștilor care îi
coordonează și îsi asumă standarde nerealiste din dorința de a prezenta părinților performanțele lor, de a primi
laude și mai ales recompense substanțiele.
 6. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță.
Obiective urmărite

O1. Analizarea obiectivă a situației pentru un număr de 1500 de subiecți, elevi, cu vârsta cuprinsă între 14-19 ani,
privind factorii declașatori ai axietății de performanță;
O2. Creșterea gradului de adaptare la schimbare, de reducere a cazurilor celor care manifestau anxietate de
performanță, prin informarea corectă, a unui un număr de 400 elevi, cu vârsta cuprinsă între 14-19 ani;
 O3. Implicarea directă a unui număr de 50 elevi în activități de voluntariat de tip peer education /educație de la egal
la egal;
 O4. Creșterea respectului de sine, a încrederii în capacitățile/competențele/aptitudinile personale a conștientizării
riscurilor privind anxietatea de performanță, pentru un număr de 40 elevi cu vârsta cuprinsă între 14-19 ani care au
ales domeniile vocaționale arte plastice, arhitectură, muzică și sport;

Menționez grupulul majoritar de elevi studiat/analizat face parte din Colegiul de Arte Baia Mare, elevi care
au participat constant la competiții specifice dintre cele patru domenii vocaționale prezentate. Cu siguranță cel
mai interesant aspect îl prezintă elevii care chiar dacă studiază domeniile specifice din Colegiul de Arte fac și
un sport de performanță: schi, handbal. Aceștia reușesc să obțină anumite performanțe în toate domeniile
specifice alese.
 6. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță
Aspecte observate
 Elevii selectați au pus accent, permanent, foarte mare atât pe rezultatele școlare cognitive la
clasă, la temele zilnice, teste, teze, Evaluare națională, Bacalaureat cât și în cadrul concursurilor
și competițiilor extrașcolare și extracurriculare, olimpiade școlare. Notele obținute au aratat o
evaluare a elevului într-o anumită perioadă de timp, ele nu au putut însă reprezenta valoarea
reală a elevului, acesta putând oricând să își îmbunătățescă valoarea.
 70 % dintre ei au obținut note și rezultate maxime în ambele situații, ei au ținut cont de
recomadările specialiștilor de extindere a cadrului educației fără ași supra încărca timpul liber, cu
încurajarea colaborării și nu a competiției în mod expres.
Urmând modele din familie, sunt 30 % dintre elevii adolescenți, nu țin cont de recomadările
specialiștilor care îi coordonează și îsi asumă standarde nerealiste din dorința de a prezenta
părinților performanțele lor, de a primi laude și mai ales recompense substanțiele.
 Anxietatea se putea “învăța” în familie. Studiile de specialitate arată că majoritatea copiilor cu
anxietate au cel puțin un părinte cu probleme de anxietate. Copiii cu părinți anxioși prezintă un
risc de 7 ori mai mare pentru a dezvolta o tulburare de anxietate, comparativ cu copiii ai căror
părinți nu au tulburări de anxietate. Similar, fratele sau sora unui copil anxios prezintă un risc
mult mai mare de a învăța anxietatea, comparativ cu ceilalți copii care nu au acest context zilnic
de învățare.
Am observat la aceștia că pot deveni dependenți de a învăța, de a studia, fără încetare în zona
domeniilor în care își aplică standardele.
 7. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performantă
Aspecte observate. Intervenție psihologică. Rezultate

Am considerat important să vă prezint, în continuare, modul de intervenție directă pentru atingerea
obiectivului.
 O4. Creșterea respectului de sine, a încrederii în capacitățile/competențele/aptitudinile personale a
conștientizării riscurilor privind anxietatea de performanță, pentru un număr de 40 elevi cu vârsta cuprinsă
între 14-19 ani care au ales domeniile vocaționale arte plastice, arhitectură, muzică și sport.
 M-am centrat în a-i ajuta pe acești elevi să își coboare standardele nerealiste și să își reducă hipercriticismul
și anume i-am detreminat să își propună să realizeze mai puține lucruri și să le realizeze mai puțin perfect.
Astfel ei au putut nu doar să studieze, să muncească și să mentalizeze că “pierd vremea” dacă se și destind sau
se distrează. Au conștientizat că este important să investească timp în a se conecta la nivel emoțional cu cei
apropiați devenind capabili să lase ceva, să fie imperfect și totuși să îl considere valoros .
7. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță
Aspecte observate. Intervenție psihologică. Rezultate

Manifestându-se mai puțin în zona de criticism față de ei înșăși și față de ceilalți , ei au devenit
mai puțin exigenți tinzând să accepte mai mult imperfecțiunea umană.
Unii dintre ei au ajuns la concluzia că standardele nerealiste presupun un cost mai mare decât
câștigul aferent – încercând să amelioreze cu puțin o anumită situație ajung să înrautățească mai mult
ale situații.
 Strategiile cognitive utilizate, prin terapia centrată pe scheme cognitive au fost susținute și de
strategii experiențiale dar și de relația terapeutică dezvoltată, astfel elevii au fost susținuți în
demersul lor de a-și disputa perfecționismul și de a înțelege riscul de dezvoltare a unei manifestări
din zona anxietății de performanță.
Din cei 40 de elevi consiliați 60 % au înțeles și au reușit să învețe performanța ca fiind de-a lungul
unui continuum, de la mediu la maxim/perfect și să nu experimenteze varianta “totul sau nimic”.
7. Prezentarea analizei specifice de manifestare a anxietății de performanță
Aspecte observate. Intervenție psihologică. Rezultate
 Au fost scose în evidență avantajele de a-și putea coborî stadardele conștientizând avantajele
/beneficiile care le-ar putea influența pozitiv starea de sănătate, armonie interioară și fericire.
Ei au înțeles că potențialele/așa zise greșeli nu vor avea consecințe negative pe care ar fi putut
să le anticipeze în mod eronat.
 În paralel am consiliat membrii, dominați, din familile acestor elevi care pretindeau standarde
mult prea înalte/modelul de părinte exigent. În acet caz exercițiile experiențiale folosite i-au
ajutat pe elevi să își construiască să își construiască acea parte din sine care ar putea” lupta “cu
părintele exigent interiorizat.
 Am folosit exerciții de imaginerie dirijată care au oferit o formă de relevanță și astfel au putut să
își coboare standardele nerealiste și să își înfrâneze perfecționismul.
Ei au învățat cum să își combată vinovăția și să își monitorizeze dispozițiile afective pe care le
au în urma punerii în practica a acestor tehnici specifice.
 Ca și bonus elevii au primit modele de standarde echilibrate.
Au fost și elevi care nu au renunțat la standardele lor nerealiste ei considerînd că beneficiile
acestora cântăresc mai mult decât costuirile. La aceștia desigur riscul de a continua
manifestarea anxietații de performanță sunt foarte mari!!! Ei au manifestat în plus tulburări de
alimentație specifice.
8. Concluzii. Recomandări
 Cum să reduci Anxietatea de Performanță? Recomandări pentru toate domeniile competițioanale, concursuri.
 Ține minte că stresul/tensiunea sunt create doar in mintea ta și în felul în care interpretezi situatia.
În ultimă instanță nu situația externa cauzează stresul, ci felul în care ne gândim la acel eveniment, care crează
sentimente de stres, anxietate si frica.
Este important să întelegi că poti controla gândurile pe care le ai despre eveniment. Cumva gândurile tale sunt de
neîncredere, eșec și îndoiala în abilitățile tale? Daca da, astfel de gândire negativă / distructivă dezvoltă emoții din
sfera de anxietății, nervozității si crează tesiune. Cum să te astepti să ai performanțe bune cu așa un mediu interior?
Ceea ce este necesar în astfel de situatii este să înțelegi de ce se dezvoltă aceste gânduri și sentimente și după
aceea să schimbi sau să modifici procesul prin care acestea se formează
 Înainte de eveniment:
 Conștientizează faptul că neliniștea, nervii, agitația de înainte de concurs sunt normale și acceptate.
 Nu lupta cu această energie nervoasa pe care o simți.
 Nici nu o interpreta greșit crezînd ca e teamă.
Este posibil ca ceea ce simti să fie nivelul andrenalinei care creste. Acceptă că se manifestă, dar concentreazate pe
altceva. Odată ce concursul va începe, acest sentiment se va domoli.
 Pregăteste-te mental și fizic. Ajungi la eveniment cu destul timp inainte, pentru că graba crește nivelul de stres.
 8. Concluzii. Recomandări

În timpul evenimentului:
 Concentrează-te asupra sarcinii.
 Rămâi prezent în acest moment și evită să te gândești prea departe în concurs sau la cum se
termină. Daca începi să ai gânduri negative sau să gândești negativ despre tine (ex.: “sunt
prost/proasta, nu sunt bun de nimic , etc.”), oprește-te și concentrează-te doar asupra ritmului
respirației. Acest fapt te va readuce automat în momentul prezent.
 Concurează ca și cum nu ți-ar păsa în totalitate de rezultat.
 Dacă iți dai seama ca ești apăsat de gânduri negative, și că te aștepti la ce este mai rău, îti va fi
imposibil să obții ce ai mai bun din tine.
 Dacă începi să concurezi ca și cum nu ți-ar păsa de rezultat, te vei relaxa și vei putea să te
bucuri de eveniment pentru ceea ce este acesta – o alta zi din viața ta.
 8. Concluzii. Recomandări
Dupa eveniment:
Trece în revistă, analizează concursul și aminteste-ti lucrurile, miscarile care te-au ajutat. Recunoaste, si alunga
repede din minte, actiunile care te-au impiedicat in performanta.
Concentrarea asupra aspectelor negative ale evenimentului nu te va sustine sa evoluezi in viitor. Asa ca mai bine
concentreaza-te pe ce ai facut bine.
Aceasta este o metoda, un mod de a repeta mental abilitati pe care sa le folosesti la urmatorul eveniment. Creaza
un program de antrenament care sa simuleze conditiile din concurs.
Adu-tiaminte ca sentimentul de sufocare, emotie, poate fi depasit si inlaturat daca esti constient de pattern-ul de
ganduri negative care apar inainte sau in timpul competitiei.
Daca te pregasesti intr-o asemenea spirala descendenta, recunoaste acele ganduri si lasa-le sa plece. Concentreaza-
te pe respiratie si concureaza din placere.
Cele mai multe sanse sunt ca tu sa realizezi ca iti face placere sa participi chiar daca, ocazional, mai gresesti.
Dati-vă voie să vizualizați propriul succes.

Acționați natural și fiți voi înșivă.

Nu fii speriat fii entuziasmat !!

Anxietetea este o situaţie cu care se confruntă un număr mare de oameni în mod special cei care își
propun ca și obiective atingerea unor performanțe
Recomandarea este să vă adresați cu încredere specialiștilor în domeniul respectiv, la nivel de
unitate de învățământ consilierului școlar/psihologului cu care veți reușii să idențificați cele mai
interesante și de succes soluții .
9. Bibliografie

1. Terapia centrată pe scheme cognitive/Manualul practicantului, Jeffrey E. Young, Janet

Kolsko, Marjorie, Weishaar, Editura Asociației de științe cognitive din România Cluj Napoca
2015;
2. Teză de doctorat - Anxietatea și gestionarea acesteia în contextul competițiilor educaționale ale
adolescenților cu aptitudini intelectuale înalte - Rezumat Conducator de doctorat: Prof. univ dr.
Crețu Carmen Mihaela Doctorand: Holic Roxana – Ionela 2018;   
https://clinica-hope.ro/anxietate/anxietatea-de-performanta/

https://www.suntparinte.ro/anxietatea-la-adolescenti

https://www.paginadepsihologie.ro/mecanismul-tulburarilor-de-anxietate-la-copii-si-adolescenti/

https://www.facebook.com/ClubKarateDinamic/posts/cum-sa-reduci-anxietatea-de-
performantacum-sa-reduci-anxietatea-de-performanta-t/529960357162823/
https://www.cjraemm.ro/download/2019-2020/2020-05-26-Anxietatea-de-performanta-in-domeniul-
artei.pdf
 VĂ MULȚUMESC!
Cu tot respectul și considerația mea!