Facultatea de Ştiinţe Economice

DEPRESIA LA COPII ȘI ADOLESCENȚI

Studenți: Bunta Georgiana, Dejeu Paula

Specializarea: C.I.G.
An: 3, grupa 1.

Oradea, 2020
 1. Ce este depresia?

Depresia este o stare mentală de tristețe persistentă care poate afecta gândurile,
comportamentul, emoțiile și starea de bine a individului. Persoanele depresive trăiesc emoții
de tristețe, anxietate, lipsă de speranță, îngrijorare, neajutorare, lipsă de valoare, vinovăție,
iritabilitate sau agitație.1

2. Depresia la copii

Depresia la copii poate fi cauzata de un atașament nesecurizat față de părinți,

evenimente traumatizante în familie sau anumite probleme de sănătate ale membrilor familiei
care îi afectează emoțional și pe copii.

Factorii principali în depresia la copii și adolescenți:2

 Vulnerabilitatea biologică e moștenita în proporție de 40-65%. Acest tip de

vulnerabilitate e corelat cu o emotivitate negativă.
 Vulnerabilitatea dobândită are drept cauze principale o educație bazată pe critică și
respingere, un răspuns inadecvat la tristețe observat la părinți, precum și evenimente de
viață negative: deces în familie, divorțul părinților, etc.

3. Factorii familiali în depresie

Cum anume pot influența familia și evenimentele personale starea psihică a unui copil
sau a unui adolescent, dar și care sunt metodele prin care poate fi evitată instalarea depresiei
la copii:3

 Atașament nesecurizat: copilul nu știe la ce să se aștepte de la părinți, de vreme ce

aceștia reacționează diferit în situații similare;
 Probleme de sănătate mintală a persoanelor apropiate;
 Evenimente traumatice în familie;
 Cazurile de abuz fizic;
 Violența domestică.

1
https://www.iterapi.se/sites/psitod/public/5-ce-este-depresia-
2
https://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/semnele-depresiei-la-copii-si-adolescenti-2167774
3
https://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/semnele-depresiei-la-copii-si-adolescenti-2167774

2
 4. Depresia manifestată în cadrul unității de învățământ

În același timp, școala stabilește niște standarde ridicate pe care le pot atinge doar 10%
dintre copii. Cei care nu reușesc să se încadreze în aceste standarde pot să se confrunte la un
moment dat cu depresia.

Școala joacă un rol important în creșterea stimei de sine la copil și adolescent. Pentru că
mare parte din universul lor gravitează în jurul instituției de învățământ, atunci când dorim să
prevenim depresia la copii și la adolescenți, trebuie să avem în vedere modul în care școala
influențează stima de sine.

Să ne imaginăm o situație des întâlnită într-o clasă. De exemplu, învățătorul sau

profesorul dă sarcină elevilor de a rezolva un exercițiu la matematică. “A.” este un copil care
nu are înclinație pentru matematică. În schimb, face compuneri originale, sau pictează
deosebit, sau este pasionat de biologie. Atitudinea profesorului investit cu autoritate de către
copil influențează mult stima de sine a celui mic. Profesorul îi poate spune lui „A”.:

„Nu ești în stare să rezolvi nici măcar un exercițiu! Ți-am explicat de-atâtea ori, dar nu se
prinde nimic de tine!”

sau îi poate spune

„Observ că te străduiești mult să rezolvi acest exercițiu! Este unul dificil, într-adevăr, dar eu
cred că vei reuși!”

Observăm ce diferență pot face niște cuvinte alese cu grijă, pentru un copil ce are
nevoie de validarea profesorului, de sprijinul și de răbdarea acestuia.

Sigur, școala nu este singura care poate face în mod real ceva pentru a preveni
depresia la copii și adolescenți. La fel de importante sunt familia, bagajul ereditar și resursele
psihice ale persoanei. Totuși, dacă școala reprezintă un mediu atât de important pentru copii și
adolescenți, un loc în care ei petrec multe ore din zi, de ce să nu ne întrebăm serios ce rol
joaca instituția de învățământ în dezvoltarea emoțională a copiilor și adolescenților. Este
important bagajul cognitiv pe care școala îl pune la dispoziția unui elev, dar, la fel de
importantă este și disponibilitatea personalului școlar de a-l lăsa pe elev să se cunoască pe
sine, să se exprime fără să simtă că este blamat sau descurajat, să-și îmbogățească și universul
emoțional, nu doar pe cel intelectual. Școala reprezintă un potențial enorm pentru îmbogățirea
sufletească a copilului, a adolescentului și a viitorului adult. Din păcate, acest potențial este

3
pus în umbră de aspecte “mai” tehnice care țin de programa școlară, dificultatea profesorului
de a o adapta elevilor lui, probleme administrative și financiare etc.4

Simptomele depresiei la copii si adolescenți: 5

Chiar dacă majoritatea studiilor medicale au pus accentul pe depistarea depresiei

„mascate”, caracterizată mai ales prin acțiuni și comportament agresive, nu este mai puțin
adevărat că și copiii pot manifesta tristețe sau un nivel redus al energiei, similar adulților care
suferă de depresie. Semne ale depresiei la copii pot fi unul sau mai multe din urătoarele
simptom:6

 Iritabilitate sau manifestări de furie exacerbate în frecvență și intensitate;

 Probleme de comportament evidente;
 Sentimente continue de tristețe și neputință;
 Retragerea din mediul social;
 Sensibilitate crescută la respingere;
 Reducerea sau creșterea apetitului;
 Insomnii sau somn excesiv;
 Izbucniri în plâns sau accese de furie verbală;
 Dificultăți de concentrare;
 Plângeri somatice (dureri de stomac, dureri de cap) care nu răspund la tratament;
 Reducerea abilității de a funcționa în timpul evenimentelor și activităților de acasă
sau cu prietenii, la școală, în activitățile extrașcolare;
 Sentimente de vină sau lipsa de valoare;
 Incapacitatea de a gândi clar sau de a se concentra;
 Calitatea scăzută a activității școlare;
 Absentarea frecventă de la școală;
 Comentarii depreciative cu privire la propia persoană;
 Expresia facial și limbajul corpului indică tristețe, depresie;
 Gânduri sau vorbe despre moarte sau suicid.

4
http://www.alexaplescan.ro/depresia-la-copii-adolescenti-prevenita-la-scoala/
5
https://www.psihipedi.ro/tulburari/emotionale/depresia-copii-adolescenti
6
https://www.psihipedi.ro/tulburari/emotionale/depresia-copii-adolescenti

4
 Nu în toate cazurile vor apărea toate aceste semne și nu toți copiii se vor comporta,
gândi sau simți astfel. Majoritatea prezintă diferite simptome în diferite momente și contexte
ale vieții. Copiii, mai ales cei cu vârste peste 10-12 ani, pot începe să consume droguri sau
alcool. Deși suicidul este destul de rar întâlnit la copiii sub 12 ani, copiii și adolescenții pot
încerca uneori să își ia viața – și pot face asta și când sunt doar supărați sau furioși. Fetele sunt
mai predispuse să încerce sa își ia viața, dar băieții au o rata mai mare de realizare a tentativei
de suicid. Copiii cu o istorie de violență, alcool sau abuz fizic și/sau sexual au un risc mai
mare de suicid decât cei care prezintă simptome de depresie severă.7

5. De ce se întâmplă acest lucru?

Copilul nu este văzut și acceptat pentru ceea ce este, este expus la suferințe asupra
cărora nu poate avea control sau nu le poate exprima, rezolva sau schimba.

Când este hiperprotejat, este subexpus la situații în care nu poate explora mediul și
diferite alte activități cu rol de recompensă, acestea nefiind sub controlul lui.În același timp,
are presiunea rezultatelor, care, spre deosebire de progres, depind de foarte mulți factori
externi. Toți acești factori cresc impredictibilitatea și senzația de lipsă de control, favorizând
instalarea depresiei.

Este mai important să fim atenți la nevoile copilului, decât la eliminarea disconfortului
trăit de copil sau de noi, ca părinți.

De exemplu, una dintre nevoile copilului este de a avea timp liber, nestructurat și
organizat – să cunoască plictiseala. Acesta, inițial, poate trăi un disconfort, manifestat prin
plâns sau iritabilitate, care determină, la rându-i, un disconfort al nostru, ca părinți.8

Așa cum scrie Kent Hoffman, un copil are nevoie ca părintele lui să fie mai mare, mai
puternic, mai înțelept și, în același timp, bun. Deci copilul are nevoie de un părinte care să îl
iubească și să îi ofere siguranță, precum și să fie suficient de abil pentru a-i oferi și structura
copilului anumite rutine, care contribuie la o dezvoltare sănătoasă.

7
https://www.psihipedi.ro/tulburari/emotionale/depresia-copii-adolescenti
8
https://insmc.ro/articol/Tulburari-depresive-la-copii-si-adolescenti/148

5
 6. Metode de combatere a depresiei

Tratamentul tulburărilor depresive depinde de copil și părinți, severitatea episodului (și

episoadelor anterioare, dacă au existat). Principalele arme sunt psihoterapia și medicația
antidepresivă, care sunt întotdeauna însoțite de consilierea familiei și adaptarea la dificultățile
tânărului.9

Psihoterapia in depresie, în special tehnicile cognitiv comportamentale și

interpersonale, este eficientă de una singură, pentru episoadele ușoare până la medii. În medie,
sunt necesare 12-20 ședințe și reevaluarea simptomelor de către psihiatru se face lunar. În
episoadele medii la care nu a funcționat psihoterapia, se recomandă inițierea medicației.

În România și în majoritatea lumii, se utilizează inhibitori selectivi ai recaptării de

serotonină (SSRI) pentru persoanele tinere. Acestea au profilul de siguranță/ eficiență cel mai
optim pentru această categorie de vârstă, însemnând că efectul benefic este mult mai mare
decât potențialele efecte adverse. Medicația este prescrisă de către psihiatrul pediatric și se
monitorizează frecvent eficiența și siguranța lor. Dacă este util, tratamentul se continuă câteva
luni, pentru a evita un nou episod.

În cazurile de depresie la copii sub formă severă, când apar idei de suicid activ sau
deja o tentativă, poate fi recomandată spitalizarea, pentru a păzi siguranța vieții. Aceasta se
face pe durata minim necesară pentru a începe un tratament eficient și a securiza tânărul.
Însă ce putem face noi, în calitate de profesori, pentru a putea combate depresia
elevilor noștri:10
1. Realizarea unor adaptări în ceea ce privește termenele limită pentru teme (care trebuie
să fie rezonabile astfel încât elevii ce suferă de anixietate să nu fie copleșiți),
realizarea unor adaptări in ceea ce privește metoda de evaluare a elevilor, respectiv a
prezentărilor pe care aceștia trebuie să le susțină. Toate acestea nu trebuie să le creeze
tinerilor disconfort.

2. Susținerea implicării și comunicării eficiente cu elevul prin discuții în particular, prin

încurajarea acestuia să fie deschis și să își transmită gândurile, prin menținerea
9
https://www.psihipedi.ro/tulburari/emotionale/depresia-copii-adolescenti
10
https://idecide-project.eu/translations/ro/Depression-ro.pdf

6
 contactului visual cu elevul (pentru a da dovadă de înțelegere), prin aprobare și
repetare.
3. Crearea unui mediu sigur în care elevului îi este aocrdată șansa de a interacționa cu
colegii (prin intermediul unor jocuri educative, activități școlare sau extrașcolare),
așezarea elevului lângă colegii în care are încredere și se simte confortabil, prin
realizarea unor proiecte în echipă.
4. Dobândirea competențelor de colabirare și autoevaluare, prin instruirea elevului
asupra modului în care poate să își stabilească obiectivele și să își monitorizeze
activitatea, să își resolve problemele.
5. Realizarea de trimiteri potrivite, fie la director, părinte, consilierul școlar, psihologul
școlar sau doctor.

Din nefericire, depresia la nivelul tinerilor este foarte des întâlnită. Aceștia pot
suferi de anumite tulburări emoționale și comportamentale. În calitate de porfesori trebuie, în
primul rând, să identificăm această problemă și să încercăm să o soluționăm. Trebuie să fim
mai răbdătorii cu elevii care fac parte din această categorie, să fim mai atenți le modul în care
le transmitem informațiile și la comportamentul nostrum față de ei.

BIBLIOGRAFIE

1. https://idecide-project.eu/translations/ro/Depression-ro.pdf

2. https://www.psihipedi.ro/tulburari/emotionale/depresia-copii-adolescenti
3. https://insmc.ro/articol/Tulburari-depresive-la-copii-si-adolescenti/148
4. http://www.alexaplescan.ro/depresia-la-copii-adolescenti-prevenita-la-scoala/
5. https://www.iterapi.se/sites/psitod/public/5-ce-este-depresia-
6. https://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/semnele-depresiei-la-copii-si-
adolescenti-2167774

7
8