TULBURRILE ANXIOASE LA COPIL sI ADOLESCENT Introducere "Anxietatea este ceva ce are toata lumea, dar numai unii dintre

noi avem ghinionul de a ne mbolnavi de ea" aceasta este afirmatia unei adolescente de 16 ani tratata pentru Atacuri de panica si care reuseste asa de bine sa clarifice diferenta intre trairea fireasca si boala . Grupul Tulburarilor anxioase (TA au ca manifestare primara fenomenele de frica excesiva, evitare fobica, vigilenta generali!ata, anxietate anticipatorie si atacuri de panica" n TA simptomele sunt cuplate cu sentimente subiective de teama excesiva. At#t la copil c#t si la adult, exista o similitudine a manifestarilor anxioase, observ#ndu$se diferente n special n ceea ce priveste tulburarile comorbide. %n acest capitol vom pre!enta consideratiile generale privind definitia, conditiile de!voltarii, epidemiologia, etiologia, precum si diagnosticul si tratamentul TA, cu particularitatile care apar la copil si adolescent. Anxietatea este pre!enta n mod firesc n emotionalitatea copilului alaturi de frica si tristete. Aproape tot spectrul trairilor anxioase de la simptom la sindrom se poate exprima n copilarie si adolescenta. Abordarea tulburarilor anxioase din perspectiva cresterii si de!voltarii este din ce n ce mai frecventa n literaura ultimilor ani, c#nd "development and developmental ps&hopatolog&" devine centrul atentiei autorilor de specialitate (1'( . Definitie Anxietatea face parte din existenta umana si se caracteri!ea!a prinr$un sentiment iminent de pericol (1'( . )oate fi definita ca neliniste emotionala crescuta, cu anticiparea pericolului (**+ . ,e diferentia!a de frica, aceasta fiind un raspuns emotional la un pericol obiectiv. -rica si anxietatea sunt trasaturi intrinseci conditiei umane, cu functie adaptativa si fac parte din procesul de!voltarii normale. .istinctia ntre frica si anxietate, este data de calitatea de traire anticipatorie a anxietatii versus frica,care este axata pe un obiect specific. /aracterul patologic al acestor trairi este dat de cresterea frecventei manifestarilor, de severitatea si de persistenta anormala a lor. Aspecte ale de !oltarii e"otionalitatii la copil si adolescent

/hiar nainte de a ncepe sa vorbeasca, copilul si comunica emotiile celor din 0ur prin comportament, iar pe masura ce achi!itionea!a limba0ul verbal, copilul devine capabil sa$si exprime diferitele trairi. -rica si anxietatea, tristetea si depresia apar sub diferite forme de exprimare n copilarie. )e masura ce copilul creste, acestea se modifica, capat#nd functie adaptativa. Abordarea tulburarilor anxioase se face separat de depresie desi trebuie retinut ca la copil de cele mai multe ori ele apar mpreuna. 1 stare este acompaniata de cealalta. 2a copil, relatia anxietate 3 depresie si depresie 3 anxietate este o stare frecventa (1'( . -rica si anxietatea au aceleasi manifestari psihologice. ,unt resimtite ca un sentiment de teama si tensiune, fiind nsotite de fenomene motorii si vegetative (transpiratii, uscaciunea gurii, dureri abdominale, diaree . ,unt reactii de perceptie a unui pericol iminent, frica aparnd n pre!enta obiectului sau evenimentului stresant, n timp ce anxietatea este mai generali!ata, difu!a si cu un caracter anticipatoriu. Aceste trairi pre!inta variatii developmentale at#t n natura c#t si n modalitatea de raspuns" unele dispar n timp ce altele se intensifica cu v#rsta. Autorii france!i (16" **+ folosesc termenul de angoasa "consider#nd ca, la copilul mic fenomenele vegetative sunt pe primul loc, acest termen este mai corect dec#t cel de anxietate (diferenta anxietate $ angoasa fiind data de pre!enta fenomenelor vegetative intense care nsotesc trairea de teama . An#ietatea la copilul "ic %n literatura ultimilor ani, tulburarile anxioase la copil sunt privite din perspectiva de!voltarii (1'($ **+,*6* /opiilor le este frica de ntuneric, de naltime, de caderea de la naltime, de animale, de situatii neasteptate $ precum tunete, fulgere, explo!ii $ !gomote intense. Acest comportament, programat genetic are o functie adaptativa, prote0#nd copilul. /opiii sunt fascinati de obiecte noi dar n acelasi timp le evita si le este frica de ele. %n copilarie, copiii pot avea4 Teama fata de straini $ aceasta apare la +$( luni si scade n intensitate la 1* luni. ,ugarul, desi n primele saptamni nu reactionea!a fata de cei ce se apropie de el, treptat, pe la + luni ncepe sa se teama de figurile nefamiliare. 5i se arata retinuti, crispati, put#nd i!bucni n pl#ns cu usurinta. Acest comportament varia!a n intensitate, depin!#nd de 4 $ pre!enta sau absenta mamei (la cei ce se afla n bratele mamei anxietatea este mai mica, copilul si ia mama de g#t si ntoarce capsorul, protest#nd astfel fata de necunoscut .

$ experienta anterioara placuta sau neplacuta cu persoanele straine poate modifica reactia copilului" $ daca persoana straina este tot copil, fata de acesta nu se exprima teama asa de usor ca fata de un adult strain" $ de gradul de control pe care$l are copilul fata de situatie (daca se afla n apropierea mamei si se poate ascunde dupa e 666d66d a sau daca este singur (1'( .inamica acestui pattern comportamental ncepe n primele saptam#ni de viata, c#nd sugarul este interesat de toti stimulii, inclusiv cei straini. 7ai t#r!iu apare recunoasterea persoanelor familiare si abilitatea de a diferentia figurile umane. -actorii de care depinde aparitia acestor abilitati sunt de!voltarea cognitiva si a memoriei. 2a opt luni se stabileste "schema obiectului permanent", memoria copilului permit#ndu$i sa deosebeasca o figura sau un obiect cunoscut de una necunoscuta. Anxietatea de separare4 $ teama de separarea de figura principala de atasament repre!inta un comportament firesc, comun tuturor copiilor n primii ani de viata (81928:, 1;<( . %ncep#nd cu v#rsta de '$1= luni si p#na la *+ luni copii pl#ng c#nd sunt luati de l#nga mama. (;+ >#rful manifestarii se situea!a n 0ur de ;$16 luni si descreste treptat catre 6= de luni" $ anxietatea de separare este un fenomen universal reflect#nd evolutia acestei trairi at#t de umane $ de la teama celui mic de a nu$si pierde mama la teama adultului de a nu fi i!olat, abandonat, teama de a nu fi singur. Tipul anxietatii, durata si intensitatea depind de4 v#rsta copilului, de calitatea relatiei de atasament, de natura situatiei anxiogene, de experienta anterioara privind separarea si efectele ei (1'( . ,epararea pe termen lung are, dupa opinia lui 81928:(1;<( , 6 fa!e4 protest, disperare apoi detasare.

An#ietatea copilului si adolescentului %n perioada de prescolar, datorita maturi!arii procesului cognitiv si experientelor dob#ndite ncepe sa dispara anxietatea de separare. /opilul si de!volta limba0ul, capacitatea de anticipare a evenimentelor, de intuire a relatiei cau!ale, ceea ce$l a0uta sa$ si explice evenimentele necunoscute nca. -rica persista sub forma de "rusine n pre!enta persoanelor straine". /opilul sta n apropierea mamei si tatonea!a din priviri antura0ul, fara a mai i!bucni n pl#ns. ,e mentin

frica de ntuneric, de unele animale, copilul poate avea "nchipuiri si fantasme de groa!a" c#nd este singur. /a o caracteristica a procesului de!voltarii este aparatia n aceata perioada a unei frici care nu a existat anterior4 teama ca parintii l$au abandonat, ca au avut un accident sau nu se mai ntorc la el. Aceasta este o teama centrala a vietii prescolarului si scolarului mic. /#nd sunt bolnavi si au febra, copii pot avea un mecanism de regresie al anxietatii, cu ntoarcere n etapele anterioare, c#nd aveau alte frici dec#t acum. 1 data cu nsanatosirea, comportamentul anxios revine la etapa de v#rsta pre!enta. )erioada scolari!arii poate determina aparitia altor forme de teama4 anxietatea de examinare, teama de a nu gresi, teama de a nu fi re0ectat de grupul de v#rsta (anxietate sociala . /resc#nd abilitatile cognitive, odata cu trecerea n stadiul operatiilor abstracte, scolarul mare devine vulnerabil la de!voltarea altor frici4 teama de viitor, de ra!boi nuclear, teama de moarte, gri0i fata de viitoarea sa cariera sau teama de esec, apar gri0ile si teama fata de propria sexualitate. Toti autorii sunt de acord ca exista diferente de v#rsta si sex n aparitia fricilor si anxietatii. -etele "sunt mai anxioase dec#t baietii", iar copii mai mici au mai multe frici dec#t cei mai mari. Ori%inile an#ietatii la copil si adolescent Anxietatea ca durere are o functie protectiva, un mecanism de adaptare. )rote0ea!a copilul si i mbunatateste sansele de supravietuire. ?ivele diferite de exprimare a fricii si a anxietatii se afla sub control genetic. 5xista multe teorii care ncearca sa explice mecanismele de activare a anxietatii. G@AAA7, 1;;;, enumera4 Teorii psihanalitice $ privesc anxietatea ca pe o reactie a 5go$ului fata de pericolul iminent. Aceste frici internali!ate si au originile n dorinte prohibite. )e masura ce pericolul este recunoscut, 5go$ul reactionea!a activ#nd mecanisme defensive (ex4 o fetita care a fost la doctor, ntorc#ndu$se acasa, se poarta agresiv cu papusa identific#ndu$se astfel cu agresorul, exprim#ndu$si astfel anxietatea internali!ata provocata de doctor sau un baietel care este furios pe fratiorul lui nou nascut si deplasea!a furia pe o alta persoana sau ncepe sa se poarte extrem de frumos pentru a$si deghi!a furia . Teoriile psihanalitice sunt de a0utor c#nd vrem sa ntelegem mecanismele de internali!are caracteristice copilului, el reusind astfel sa evite obiectele sau situatiile anxiogene.

Autorii france!i (16 folosesc termenul de angoasa pentru a defini anxietatea care este nsotita de tulburari neurovegetative si care exista de la nastere, ca structura anatomo$fi!iologica a emotiei. 1TT1 @A?B afirma ca "nasterea este prima situatie periculoasa traita de copil si este un soc profund at#t la nivel psihologic c#t si fi!iologic. Acest soc este un re!ervor al angoasei si toate angoasele ulterioare si au originea n aceasta nastere". A??A -@5C. considera ca angoasa la copil are c#teva etape4 $stadiul unirii biologice cu mama , care poate genera anxietatea de separare" $stadiul relatiei obiectuale, care poate genera teama de a pierde obiectul dorintei. $stadiul complexului 1edip , care poate genera aparitia Angoasei de caracter $stadiul formarii ,upra$5ului, care poate genera culpabilitate. Adeptii teoriei nvatarii privesc anxietatea ca re!ultat al conditionarii. 5xperienta l$a nvatat pe copil sa faca legatura ntre anumiti stimuli si trairea anxioasa, el reusind sa evite obiectele si trairile anxiogene. )rin conditionare, frica poate fi creata sau redusa, sustin adeptii acestei teorii" paradigmele conditionarii sunt folositoare pentru ntelegerea comportamentelor fobice dar nu explica toate instantele achi!itionarii fricilor. Autorii teoriilor cognitive $ privesc anxietatea ca re!ultat al recunoasterii de catre copil al evenimentelor stresante. /#nd cel mic se confrunta cu situatii pe care nu le poate anticipa sau care i sunt nefamiliare apare anxietatea. ?entelegerea sau ntelegerea gresita a evenimentelor firesti provoaca frica la copii, de aceea adeptii acestei teorii considera ca restructurarea cognitiva ar amenda frica. Etiopato%enie %n literatura de specialitate a ultimilor ani a crescut numarul studiilor privind mecanismele de aparitie a tulburarilor anxioase la copil si adolescent. 5numeram teorii mai vechi si mai noi care ncearca sa explice procesul etiopatogenic al anxietatii si fobiilor la copil (*6*$ &'('( Teoriile psihanalitice au la ba!a asertiunile lui ,igmund -reud care considera ca "exista o angoasa care corespunde unei stari de detresa biologica, fenomen automatic av#nd la ba!a mecanisme de excitatie pe de o parte iar, pe de alta parte, exist#nd un semnal al angoasei care este un dispo!itiv pus n functiune de 5C n fata pericolului, declans#nd defense. Angoasa este re!ultatul unei pulsiuni libidinale refulate" daca scopul libidinal nu a fost atins si este refulat, atunci n locul lui apare angoasa".

Adeptii teoriilor psihodinamice considera ca anxietatea de separare apare c#nd copilul nu reuseste sa treaca prin fa!a de separare de mama. Teoreticienii comportamentali au postulat ca, dificultati persistente n procesul de separare, apartin interactiunii anormale mama$copil. 7ama limitea!a si nabusa stresul initial de separare al copilului si ntareste raspunsul anormal al acestuia. %n ceea ce priveste comportamentul fobic sau anxietatea generali!ata, n ultimii ani au fost studiati factorii predictivi" a fost studiata n special "constructia temperamentului inhibat", (**+ . ,tudiile confirma, ca trasaturile de temperament si caracter de tip reticenta, timiditate, inhibitie, caracteri!ea!a copilul ce poate de!volta ulterior tulburari anxioase de tip Anxietate de separare sau fobie(66=,*6*, **+ Dpote!e neurobiologice $ ?umeroase dove!i apar n ultimii ani datorita progreselor n neurostiinte. 2egatura dintre atasament, trauma si neurobiologia de!voltarii sistemului nervos central a constituit tema unui simpo!ion al Asociatiei Americane de )sihiatrie a /opilului si Adolescentului, 1ctombrie, 1;;;. /AA@25, E5A?AA confirma existenta a patru mari arii de interes n care se desfasoara cercetarea privind atasamentul copilului si adolescentului din perspectiva psihopatologiei de!voltarii si anume4 $ plasticitatea comportamentala a atasamentului" $ relatia specifica atasament $ psihopatologie" $ relatia atasament $ afiliere si de!voltarea relatiilor sociale" $ aflarea etapei celei mai importante n formarea atasamentului" ,e considera ca este necesar sa cunoastem substratul agresiunii neurale, care este determinata genetic dar care este supus si mecanismelor externe oferite de experienta. 5xista perioade critice ale de!voltarii ,sensibile la influentele de mediu.precum perioada primilor tei ani din viata cand are loc un proces masiv de sinaptogene!a. (6<= A22A? ,/A1@5 a discutat importanta traumei timpurii si riscul aparitiei tulburarilor psihice. Abu!ul si negli0area copilului repre!inta factori externi de inhibitie a cresterii. .e!voltarea emisferului drept n primii doi ani de viata este un proces foarte important" el este implicat n functiile vitale si$i ofera individului abilitatile de "coping" n conditii de stress.

)redispo!itia biologica n conditiile unor experiente negative n formarea atasamentului (de!organi!are3de!orientare poate creea o matrice etiologica cu risc de vulnerabilitate la reactia de stress si predispo!itie de de!voltare psihopatologica a copilului. Au fost postulate * pattern$uri de raspuns la stress4 $ primul este mecanismul de hiper$arousal, cu cresterea /@- (cortisol releasing factor , noradrenalinei, adrenalinei si glutamatului" $ al doi$lea pattern este "disociatia", n care copilul este bulversat de propria lume interna si de lipsa unui atasament eficace. Abu!ul si negli0area provoaca n aceasta perioada critica a evolutiei, moartea celulelor si fenomenul de "over prunning" al neuronilor, si, pe de alta parte are loc o crestere a sistemelor simpatic si parasimpatic cu aparitia "copilului rece" si a Tulburarii de stres . /onclu!ia este ca disfunctionalitatea afectiva si agresivitatea pot aparea ca urmare a traumelor din primii doi ani de viata. 2a adultii cu T,)T s$a observat o crestere a fluxului sanguin cerebral n regiunea paralimbica si orbitofrontal si regiunea temporal anterioara. .e asemenea, s$a observat o reducere de volum a hipocampului si deficit de memorie. ?u au fost efectuate astfel de studii si la copil (**+ . 1 ipote!a interesanta este aceea ca n etiopatogenia anxietatilor si fobiilor, un rol important l$ar avea "de!gustul $ o emotie uitata a psihiatriei"" autorul se refera la sen!atia de neplacere si sila pe care o pot provoca diferite obiecte sau situatii (*;* . -olosind instrumente standardi!ate de masurare a sen!itivitatii $ a de!gustului provocat de obiecte, fiinte sau evenimente, a raportat ca, ntr$adevar, aceasta emotie de tip neplacere se corelea!a cu simptomele TA, cu fobia de animale, de in0ectii, cu anxietatea de separare. Dpote!e genetice 5xista multe studii care sustin ca tulburarile anxioase au caracter familial. ,tudii pe gemeni raportea!a o rata mare de concordanta pentru TA cu semnificatie crescuta la gemeni mono!igoti fata de di!igoti (;+ ,tudii pe loturi mari de populatie precum ,tudiul ">irginie $ TFin" sustin influenta si asocierea factorilor genetici ca factori de risc pentru TA si tulburarile psihopatologice n general. Aceste studii ofera ba!a de raport pentru expresia anxietatii dar nu pentru anxietatile specifice. 9A@?5@, 1;;(, a studiat pre!enta tulburarilor psihice la 1+( tineri cu v#rste cuprinse ntre ( si *+ ani, urmasi ai unor parinti diagnosticati de0a cu tulburari psihice. @iscul pentru aparitia tulburarilor psihice la copii a fost legat de pre!enta tulburarilor depresive ma0ore, alcoolism la unul dintre parinti sau de pre!enta de!organi!arii familiale.

Cnii autori afirma ca, n mecanismul complicat al etiopatogeniei tulburarilor anxioase, nu pot fi acceptati factori cau!ali unici si nici relatii cau!ale simple. -actori multipli pot converge n aparitia fenomenelor patologice precum4 $ existenta unui atasament nesigur fata de mama" $ factori traumati!anti, care au actionat precoce (separarea brutala si intempestiva pe termen lung" abu! si negli0are n primii trei ani de viata " $ trasaturi de temperament vulnerabile (copilul inhibat, rusinos " $ experiente de viata nefavorabile" $ factori familiali si genetici predispo!anti. Clasificari si criterii de dia%nostic 7anualul statistic de diagnostic al Asociatiei Americane de )sihiatrie $ .,7 a parcurs mai multe etape pana la a acepta tulburarile copilului ca fiind de sine statatoare dar cu posibila evolutie in stadiul de adult $ n prima sa editie nu a mentionat deloc tulburarile psihice ale copilului " $ n cea de$a doua editie apare capitolul Tulburari de comportament la copii si adolescenti si mentionea!a doua diagnostice de anxietate specifice copilului (@eactia de retragere si @eactia supraanxioasa " $ n cea de$a treia editie a aparut o sectiune separata a Tulburarilor anxioase ale copilului si adolescentului (Anxietatea de separare, Tulburarea evitanta, Tulburea supraanxioasa . $ n editia a patra, n capitolul Alte tulburari ale micii copilarii, copilariei si adolescentei, apare numai Anxietatea de separare. @estul tulburarilor sunt specificate n capitolul Tulburari anxioase ,consider#ndu$se ca cei mici pot avea4 tulburari de panica, fobii speciale, tulburare obsesiv$compulsiva, tulburare de stres post traumatic, tulburare de adaptare cu anxietate (totusi, n pre!entarea criteriilor nu se face nici o specificare referitor la v#rsta. %ncrederea n validitatea studiilor privind tulburarile anxioase la copil sunt limitate. %n pre!ent este evident efortul specialistilor pentru studiul tulburarilor anxioase specifice copilului si care au4 alt pattern familial, alta abordare clinica din perspectiva psihopatologiei neurodevelopmentale, pot avea alte corelatii biologice si raspunsuri la tratament. /lasificarea Dnternationala a 7aladiilor$D/. codifica la

-;6 Tulburari emotionale cu aparitie n special n copilarie -;6.= $ Angoasa de separare a copilariei -;6.1 $ Tulburari anxioase fobice ale copilariei -;6.* $ Anxietate sociala a copilariei -;6.6 $ @ivalitatea ntre frati -;6.+ $ Alte tulburari emotionale ale copilariei /e este particular si o diferentia!a fata de .,7 D> este descrierea a patru entitati considerate a fi specifice copilului. Tulburarea obsesiv compulsiva, care poate aparea si ea n copilarie, anxietatea generali!ata, atacul de panica, tulburarea de stres post traumatic sunt codificate n capitolul Tulburari nevrotice (-+= . /riterii .,7 D> a) Anxietatea de separare A Anxietate excesiva si inadecvata evolutiv referitoare la separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat, evidentiata prin minimum trei din urmatoarele" 1 * 6 + ( 6 < .etresa excesiva recurenta cand survine sau este anticipata separarea de casa sau de persoanelede atasament ma0or Teama excesiva si persistenta in legatura cu pierderea sau posibila vatamare care s$ar putea intampla persoanele atasament ma0or Teama excesiva si persistenta ca un eveniment nefericit va duce la separarea de o persoana de atasament ma0or 1po!itie sau refu! persistent de a pleca de acasa, cu refu!ul de a merge la scoala sau n alta parte de teama ca va ram#ne singur, fara parinti" Aversiune, protest si frica de a ram#ne singur acasa sau n alt loc" @efu!ul permanent si teama de a dormi singur, fara unul dintre parinti sau de aadormi departe de casa" >ise terifiante, cosmaruri cu teme legate de separare"

acu!e somatice diverse si persistente (dureri de cap, de stomac, greta, varsaturi c#nd anticipea!a despartirea sau c#nd aceasta se produce de fapt

8. .urata manifestarilor este de cel putin patru saptam#ni" /. .ebutul lor se situea!a naintea v#rstei de 1' ani sau debut timpuriu, nainte de 6 ani" .. Tulburarea provoaca o suferinta clinica semnificativa, cu afectarea performantelor scolare si familiale" 5. Tulburarea nu apare n cadrul altor tulburari psihice ale copilului precum4 tulburarari perva!ive de de!voltare, schi!ofrenie b) Anxietatea generalizata $ gri0i si anxietati exagerate pe care pacientul nu le poate controla" $ anxietatea si gri0ile sunt asociate cu urmatoarele simptome4 neliniste, fatigabilitate, dificultati de concentrare a atentiei, iritabilitate, tensiune musculara, tulburari de somn" c) Fobiile $ frici ne0ustificate, exagerate, legate de o situatie specifica sau un obiect (frica de animale, de in0ectii etc " $ expunerea la situatia sau obiectul fobogen provoaca imediat un raspuns anxios" $ evitarea situatiilor sau obiectelor care$i provoaca frica" d) Tulburari de panica $ atacuri de panica recurente sau perioade de frica intensa care se asocia!a cu palpitatii, transpiratii, teama, sen!atie de sufocare, durere n piept, tulburari abdominale, varsaturi, greata, lesin, ameteala, sen!atie de ireal, sen!atie ca$si pierde controlul, sen!atie de moarte iminenta, pareste!ii, modificari ale culorii fetei. e) Tulburari obsesiv - compulsive 1bsesii precum4 $ g#nduri recurente sau imagini resimtite ca neadecvate si care provoaca o stare de disconfort" $ g#nduri , idei sau imagini despre problemele vietii dar care sunt exagerat de nspaim#ntatoare" $ copilul3adolescentul ncearca sa le suprime, sa le nlature, sau sa le ignore"

$ copilul3adolescentul le recunoaste ca fiind neadevarate si ca fiind produse de mintea sa /ompulsii precum4 $ gesturi sau g#nduri repetitive, pe care copilul se simte constr#ns sa le faca dar uneori nu le face" $ gesturi sau g#nduri repetitive, carora simte ca trebuie sa le dea curs, pentru a$si reduce tensiunea si nelinistea, desi par absurde si nerealiste f) Tulburari de stres post traumatic A)/opilul3adolescentul a fost expus la un eveniment traumatic, n care ambele din urmatoarele sunt pre!ente4 1 a experimentat, a fost martor sau a fost confruntat cu un eveniment care implica moartea sau vatamarea grava, efectiva sau ameninataoare ori o amenintare a integritatii sale sau aaltora o in0urie severa care$i ameninta viata * traieste o spaima intensa,neputinta sau oroare 8. -ie in timpul experimentarii fie dupa pre!inta cel putin trei din urmatoarele simptome disociative4 1 sentimentul subietic de insensibilitate de detasare sau de absenta a reacivitatii emotionale * reducere a constiintei ambiantei 6 dereali!are + depersonali!are ( amne!ia lacunara /.5venimentul traumati!ant este retrait prin cel putin unul din urmatoarele4amintiri dureroase, rememorari ale evenimentelor (0oc repetitiv, care reflecta trauma suferita " vise terifiante, n care reapare evenimentul stresant" uneori simte o emotie puternica si se simte de parca evenimentul ar fi reaparut" simte un disconfort puternic c#nd si reaminteste trauma" amintirea traumei se nsoteste de tulburari neurovegetative D.5vita constant orice stimul care$i reaminteste evenimentul tragic"

E./opilul poate pre!enta urmatoarele simptome de anxietate 4tulburari de somn (adoarme greu sau se tre!este n timpul somnului " stari de iritabilitate si furie"hipervigilenta $ stare permanenta de alarma"tresare cu usurinta. -. Tulburarea provoaca o suferinta clinica semnificativa, cu afectarea performantelor scolare si familiale, chiar cu incapacitatea de a solicita asistenta medicala sau a vorbi cu membrii familiei despre experienta traumatica G..urata manifestarilor este de minimum * !ile si maximum patru saptam#ni de la evenimentul traumatic" A. Tulburarea nu se datorea!a efectelor unei substante sau ale unei conditii medicale apare n cadrul unei tulburari psihotice acute sau in cadrul unei exacerbari a unei tulburari preexistente codificate pe axa D, DD. /riterii D/. 1= Tulburarile emotionale care apar n special n copilarie sunt 4 F93.0 Angoasa de separare a copilariei $ este o tulburare n care anxietatea este focali!ata pe teama privind despartirea, separarea" $ apare n cursul primelor luni si ani din viata" $ se distinge de angoasa de separare prin intensitatea si persistenta dupa mica copilarie si prin perturbarea vietii socio$familiale. F93.1 Tulburari anxioase-fobice ale copilariei ,unt caracteri!ate prin persistenta fricilor, specifice anumitor fa!e ale de!voltarii, n alte etape de v#rsta si cu o intensitate exegerata. /elelalte tipuri de fobii care pot apare n copilarie dar nu fac parte din de!voltarea normala a copilului (precum agorafobia vor fi clasificate la capitolul -+.= F93. Anxietatea sociala a copilariei ,e caracteri!ea!a printr$o atitudine reprimata fata de persoane straine, printr$o teama sau frica legata de situatii sociale noi, neobisnuite sau nelinistitoare. ,e va utili!a aceasta cateorie numai daca debutul simptomatologic se situea!a n mica copilarie, simptomele sunt exagerat de intense si se nsotesc de o perturbare a functiei sociale.

F93.3 !ivalitatea "ntre frati Aparitia n familie a unei surori sau frate mai mic duce la declansarea unor stari emotionale particulare la copilul mai mare. ?u trebuie considerat ca diagnostic dec#t atunci c#nd manifestarea este foarte intensa sau persistenta n timp si produce o perturbare a relatiilor familiale. Epide"iolo%ie %n ultimii 1= ani s$au facut multe studii privind tulburarile anxioase la copil si adolescent. 5xista diferente ale datelor de prevalenta dar care se datorea!a tipului de design al studiului. Totusi, tulburarile anxioase repre!inta categoria cu cea mai mare prevalenta n psihopatologia copilului si adolescentului (**+"1'(" 1=+ . %ntr$un larg studiu al lui /1,T5221, citat de /A,T522A?1,, 1;;;, rata de prevalenta a tulburarilor anxioase la copii cu v#rste cuprinse ntre ; si 16 ani a fost de (,<G H3$ 1,=G. 2A8522A@T5,1;;; pre!inta o prevalenta a tulburarilor anxioase la copii si adolescenti de ($1' G. Acelasi autor mentionea!a un alt studiu efectuat pe 1*'( de copii ntre ; si 1< ani la care s$a folosit o larga baterie de teste din perspectiva metodelor clasice epidemiologice ale 75/A (7ethods for the 5pidemiolog& of /hildren and Adolescent 7ental .isords " re!ultatul a fost ca pot aparea erori de diagnostic. )re!enta anxietatii nu este suficienta, pentru a pune diagnosticul de tulburari anxioase, fiind necesara existenta unor disfunctii n toate ariile de functionare. "1 mare parte din cei care ntrunesc criterii simptomatice pentru diagnostic au o activitate social$familiala normala." >om pre!enta date din literatura ultimilor ani privind prevalenta fiecarei tulburari n parte. ,tudii din literatura privind incidenta si prevalenta n4$Anxietatea de separare (A, 4 $ $ $ $ 6.($+.1G (pentru scolarii mici " la adolescenti $ =.<$*.G cu o rata pe sexe de 641 pentru fete.(**+ , *,+G (**+ , respectiv de +,<G ((< Tulburarea fobica4 4 *.6G$1+.(G$**.*G (*;6 ;,( G.(**+

$ -obia scolara4 7c G55 si colaboratorii reiau studiul lui Anderson numai pentru fobia scolara, gasind o valoare a prevalentei de 1.1G (1;;= .

$ -obia sociala (-, 4 de ;.;G ( **+ . BA,AA?D si col)* 1;;=,raportea!a o prevalenta de 1G $ Tulburari hiperanxioase (.,7 DDD'( *.;G (**+ " +.6G(1=* $Tulburarea de stres posttraumatic (T,)T 4 $ $ $ $ $ 6.(G (6G la fete si 1G la baieti (**+ 6.6G (**+ . copii de ;$16 ani (G (**+ risc de *<G pentru baietii care au avut un eveniment traumati!ant si un risc de 6=G pentru cei care au avut mai multe evenimente(pacienti cu dependenta (**+

$ $Tulburarea cu atac de panica (TA) =.(G (**+ 1G. (+1=,+11 ,e considera ca aceasta tulburare apare cel mai frecvent ntre 1+ si 1( ani" +=G dintre adolescentii cu tulburari de panica au avut evolutie severa . $ Tulburarea obsesiv compulsiva (T1/ .BA)2A? *=== citea!a autori care au raportat o prevalenta av#nd valori cuprinse ntre 1$1= G Sindroa"e clinice Am preferat termenul de sindroame clinice, folosit recent si de .A?D52 /A,T522A?1, (1;;; , pentru a pre!enta situatiile diagnostice n care anxietatea este simptomul principal" evitam cu buna stiinta termenul de entitate, dat fiind faptul ca, n psihopatologia infantila, aflata sub semnul procesului de crestere si de!voltare, sensurile se suprapun, iar efortul de ncadrare diagnostica este evident ntr$o permanenta schimbare. Asa ca ceea ce consideram asta!i ca este entitatea "x" m#ine aflam ca a fost ncadrat si clasificat ca alta categorie. 2A8522A@T5 si colaboratorii afirma ca anxietatea este cea mai frecventa si mai comuna manifestare nt#lnita n psihiatria copilului si adolescentului si ca anxietatea excesiva, severa ca intensitate si ferecventa se poate ncadra ntr$una din categoriile diagnostice .,7 D>" din nefericire, continua autorul, sistemul de diagnostic este controversat dat fiind4 frecventa mare a inadvertentelor, comorbiditatea cu alte tulburari,

cat si absenta marIerilor biologici care ar aduce un suport consistent etiologiei stabilite deocamdata empiric. 9557, si col.(*=== , pornind de la aceeasi observatie, ca emotionalitatea copilului are grade si tipuri diferite de exprimare, iar "granita normal patologic este dificil de stabilit", au anali!at diferenta frica - anxietate patologica# folosind instrumente de lucru specifice cercetarii, au anali!at frica si parametrii fricii care pot fi asociati cu anxietatea manifestata clinic. /onclu!iile au fost cele de0a cunoscute, prin observatii empirice, dar de aceasta data ele sunt dovedite printr$un riguros protocol de cercetare. Astfel4 $ tipul de frica mentionat de copilul normal este acelasi cu tipul de frica trait de copilul cu TA" $intensitatea si frecventa acestei trairi sunt nsa semnificativ diferite n lotul studiat fata de lotul martor Aderam la aceste puncte de vedere, alaturi si de alti autori (1'( , consider#nd ca, pentru multe din tulburarile copilului si adolescentului, 7anualul .,7 D> ram#ne folositor pentru cercetator dar nu si pentru clinician" diagnosticul si prognosticul in TA trebuie stabilit cu multa gri0a tinand seama de ceea ce este firesc , normal , caracteristic varstei si ceea ce este anormal ,patologic. /aracteristici clinice n Anxietatea de ,eparare (A,

Trasatura clinica esentiala este calitatea reactiei emotionale a copilului la separarea de figura principala de atasament (mama sau alta persoana care ngri0este copilul si pe care acesta o percepe ca fiind securi!anta. $ reactia emotionala are intensitate si manifestari variate, n functie de v#rsta copilului" $ diagnosticul de A, nu se pune dec#t peste v#rsta de 1=$16 luni si numai daca intensitatea si persistenta manifestarilor este severa, cu o durata de cel putin + saptam#ni" $ simptomele clinice principale exprimate de copilul "nspaim#ntat ca este lasat singur si parasit de mama" sunt4 ngri0orarea si nelinistea c#nd anticipea!a despartirea, urmat apoi de protest prin pl#nset, tipat, apatie. ,omn nelinistit cu vise terifiante si pavor nocturn. Cnii copii au acu!e somatice diverse, uneori foarte importante4 de la dureri de cap, dureri de stomac, p#na la febra, varsaturi si scaune diareice. ,imptomele neurovegetative ca4 transpiratia, eritemul facial sau paliditatea, teama, sunt frecvent pre!ente n prima si a doua fa!a $ de protest si disperare dupa 81928:.

"G#ndurile negre" ca s$a nt#mplat ceva rau parintilor, refu!ul de a se mai duce la scoala de teama ca se va nt#mpla o nenorocire celor dragi, refu!ul de a mai pleca de acasa n alta parte chiar nsotit, toate acestea apar de obicei la copilul mai mare care a avut de0a experienta primei separari. G@AAA7 si col., 1;;+, pre!inta urmatoarele tipuri de A, dupa v#rsta4 $ copiii mai mici de ' ani au mai frecvent teama ca s$ar putea nt#mpla ceva rau parintilor n lipsa lor si atunci refu!a sa doarma singuri sau sa plece fara ei n alta parte sau sa fie lasati singuri. Au mai frecvet cosmaruri si tulburari de somn c#t si tulburari neurovegetative. $ copiii de ;$1* ani si exprima cel mai frecvent teama si nelinistea n momentul despartirii, reusind uneori sa depaseasca anxietatea" $ copiii de 16$16 ani refu!a sa plece de acasa si sa se duca la scoala de teama sa nu plece de l#nga parinti. Acestia au frecvent acu!e somatice .esi apare la toate v#rstele, A, este mai frecventa la prepuberi, fara sa existe si diferenta de sex. Adesea, A, se poate asocia cu tulburarea de panica . /aracteristici clinice in Anxietatea generali!ata la copil

/opiii si adolescentii care pre!inta aceasta tulburare par a fi tot timpul ngri0orati, nelinistiti, si fac nenumarate gri0i cu si fara motiv. ,unt foarte preocupati de performantele scolare, sau de cum arata, de cum sunt priviti de ceilalti, vor sa aiba cele mai bune note si cele mai bune performante scolare si sunt deosebit de atenti si gri0ulii pentru a le atinge" devin extrem de nelinistiti si plini de temeri n a0unul unui eveniment scolar sau de alta natura" de altfel, ei par a nu scapa niciodata de gri0i. Gri0ile si anxietatile permanente si exagerate, cu intensitate ne0ustificata ca declansare, nu pot fi controlate de catre copil. Toate aceste manifestari se nsotesc pentru diferite perioade de timp de4 iritabilitate, cri!e de m#nie, dificultati de concentrare a atentiei. /opiii par ncordati, n permanenta alerta iar somnul le este tulburat. 1bservarea acestui comportament este facuta de parinti aproximativ n 0urul v#rstei de 6$' ani"

)entru a considera patologica aceasta anxietate permanenta, mobili!atoare, de altfel, pentru alti copii, ea trebuie sa persiste mai mult de c#teva saptam#ni si sa perturbe interactiunea socio$familiala a copilului (1'(, *6* . /aracteristicile clinice ale -obiilor la copil %n comparatie cu fricile, care sunt at#t de firesti n viata copilului, fobiile sunt "fricile patologice"" "-ricile patologice manifesta adesea o tendinta de amplificare, diversificare si generali!are" devin mai intense si mai variate, perturb#nd concomitent starea generala a copilului" (*;* . Aceste frici, exagerate ca proportie , manifestate si declansate de o situatie sau un obiect concret, nu pot fi nlaturate, nu pot fi controlate voluntar, nu pot fi evitate, iar uneori spaima persista mai mult timp, chiar dupa nlaturarea obiectului fobogen. 2a copii, aceste "frici irationale determinate de circumstante precis delimitate si a caror pre!enta este cel putin iminenta" (*;* cel mai adesea se exprima ca4 $ teama de ntuneric (acluofobie $ teama de a fi singur (autofobie $ teama de naltime (acrofobie $ teama de in0ectii, de durere (algofobie $ teama de spatii nchise (claustrofobie $ teama de multime, de oameni (antropofobie $ teama de scoala (fobie scolara $ teama de moarte (tanatofobie >#rsta, sexul sau situatia socio$culturala, religioasa a familiei din care provine copilul, pot imprima tipul de fobie a. Fobii specifice copilului mic Teama de a dormi singur este fireasca dar uneori poate mbraca aspectul unei frici irationale, chiar daca comportamentul familiei este adecvat, suportiv, anxiolitic$protector. /opilului i e teama sa se duca seara singur la culcare, ncepe treptat sa fie nelinistit, sa pl#nga, sa refu!e sa ram#na singur n camera" daca totusi reuseste sa stea singur n pat, nu adoarme si orice !gomot i tre!este spaime si fantasme de tot felul" nspaim#ntat, fuge n camera parintilor si se culca l#nga ei.

Cnii dintre copii pot de!volta ulterior, dat fiind toleranta parintilor, un comportament manipulativ. Teama de animale, de insecte, de naltime sau de spatii mari poate capata valente fobice iar confruntarea cu stimulul poate declansa reactii anxioase severe. )ersistenta acestor spaime si la adult poate fi exprimata sub forma de agorafobie, claustrofobie sau sa apara n contextul tulburarilor obsesiv compulsive. 7are parte din copiii cu fobii specifice de!volta cel mai frecvent anxietate anticipatorie. b. Fobia scolara 5ste o forma specifica a fobiei copilului si apare n primii ani de scoala sau chiar dupa primele saptam#ni de la nceperea cursurilor. 7icul scolar se tre!este dimineata ngri0orat, nelinistit, palid, ncepe sa acu!e dureri abdominale, merge de mai multe ori la baie" uneori tremura si transpira, priveste anxios n 0ur, tergiversea!a mbracarea si pregatitul ghio!damului. 5ste hranit si mbracat mai mult mpotriva vointei sale, de catre mama dornica sa$si duca copilul la scoala" n ciuda protestelor copilului si a durerilor de cap si de stomac pe care le acu!a, de cele mai multe ori familia nu se lasa si$l duce la scoala. Acolo, scolarul cel mic sta "ca pe ghimpi", nu se simte bine, anxietatea creste si de cele mai multe ori se ntoarce acasa. Cneori, manifestarile pot fi mai putin intense si se resimt treptat n timp, alteori intensitatea, frecventa si persistenta lor determina solicitarea consultului de specialitate. %n ultimii ani a aparut un concept nou, cel de "refu scolar+ care se considera a cuprinde mai multe aspecte diagnostice si anume4 fobia scolara, anxietatea de separare, de!interesul si indiferenta fata de studiu (11+" 1;<" *+'" +;,161 . @efu!ul scolar este un concept complex, heterogen, care are o prevalenta din ce n ce mai mare si care este studiat din punct de vedere clinic, socio$demografic si familial.BD?G *=== defineste @, ca fiind "dificultate de a urma cursurile scolii datorita unui distress in specaial anxietate si depresie ""acest comportament nu este specific numai copiluli mic ci si adolescentului. c. Fobia sociala @epre!inta o forma particulara de fobie si care apare la copilul mare sau adolescent, lu#nd forma spaimei de a nu fi umilit sau bat0ocorit n public. Adolescentul se simte st#n0enit la g#ndul ca va trebui sa man#nce alaturi de alti copii, sa vorbeasca, sa scrie de fata cu ceilalti. @efu!a sa mearga la petreceri cu grupul de v#rsta. /#nd este confruntat cu situatia fobogena, anxietatea este dublata de palpitatii, teama, transpiratii etc. %nvat#nd tehnici de coping cognitiv, poate depasi stresul fobogen, dar, de cele mai multe ori, copilul nu a0unge la aceste strategii dec#t prin nvatare ulterioara, el apel#nd initial doar la evitare" copilul refu!a sistematic invitatiile la

petreceri n grup, evita sa vorbeasca n fata clasei, sa man#nce la cantina scolii sau sa mearga n tabara. ,e simte stingherit desi reuseste de multe ori sa$si disimule!e 0ena" de cele mai multe ori se i!olea!a, a0ung#nd sa de!volte un tip de personalitate de tip evitant. ,)5?/5@, 1;;;, ntr$un studiu pe copiii de <$1+ ani cu fobie sociala, a gasit4 $ performante mai sca!ute" $ competenta sociala sca!uta" $ autoevaluari negative. /aracteristicile atacului de panica la copil 7a0oritatea tulburarilor anxioase la copil si la adolescent pot atinge paroxismul sub forma atacului de panica. ,ugarul de ' luni, luat brusc din bratele mamei, poate pre!enta o emotie puternica de spaima si neliniste, determinata de ndepartarea de mama, stare care poate atinge o intensitate vecina cu atacul de panica. 2a fel si prescolarul obligat sa mearga la gradinita sau scolarul mic, obligat sa intre n clasa si sa se rent#lneasca cu atmosfera at#t de stresanta pentru el, poate sa pre!inte o amplificare treptata a anxietatii si fobiei scolare p#na la forma unui atac de panica. Atacul de panica este definit ca fiind o traire intensa de teama care se asocia!a cu palpitatii, transpiratii, teama, sen!atie de sufocare, durere n piept, varsaturi, greata, sen!atie de moarte iminenta. .ebutul se situea!a dupa 1* ani, cu un v#rf de incidenta ntre 1( si 1; ani (**+ . 7A,D si colaboratorii, 1;;;, raportea!a debut la 1= ani pe ba!a afirmatiilor pacientilor adulti cu tulburari de panica. )D219,B: (1;;; , ntr$un studiu longitudinal efectuat pe 1('= de adolescenti, a observat evolutia acestora catre tulburare depresiva cu ideatie suicidara si tentative de suicid" despre comorbiditatea tulburarilor anxioase la copil si adolescent, cu particularitatile ei, mult diferite de ale adultului, vom vorbi mai pe larg n alt capitol. /aracteristicile clinice ale tulburarilor de stres posttraumatic la copil si adolescent 7ulta vreme, acest diagnostic nu a fost utili!at n patologia infantila..esi de secole se cunoaste efectul traumei asupra psihismului, totusi, numai din 1;'= tulburarea de stres posttraumatic a fost recunoscuta ca tulburare psihica n nomenclatura de specialitate /opilul si, respectiv, adolescentul, victima a violentei fi!ice sau psihice poate de!volta un sindrom de stres posttraumatic foarte sever, dat fiind fragilitatea acestei v#rste.

Dmportanta tulburararii de stres posttraumatic la adolescenta, ca urmare a cresterii violentei n r#ndul acestei categorii de populatie, a dus la aparitia, n unele tari a unor asociatii care beneficia!a de programe de protectie a adolescentului victima a violentei si care stipulea!a ca4 "ma0oritatea nevoilor adolescentului sunt4 nevoia de independenta, de separare, de emancipare, nevoia de de!voltare a propriei identitati, nevoia de recunoastere si de!voltare a propriilor interese". 2a adolescenta, atacurile si violenta pot destrama achi!itiile n de!voltare, fapt ce poate avea consecinte de!astruoase asupra acestei fragile personalitati n formare. Tipul de trauma careia i poate fi victima copilul sau adolescentul este variat. >om enumera c#teva studii din literatura de specialitate si tipurile de trauma care au declansat T,)T4 $ violul (**+ $ violenta interpersonala (atacul cu obiecte contondente sau arme de foc , violenta domestica (copii batuti de parinti, n special de tata " (**+ $ de!astre naturale (cutremure, uragane, incendii (1'6"1'(' $ efectele ra!boiului (**+' ?umarul de traume, ca si tipul de trauma, este semnificativ leagat de cresterea riscului pentru tulburarea de stres posttraumatic. .5:BD? si colaboratorii, 1;;<, arata ca riscul creste cu numarul de evenimente la care a asistat copilul4 $ riscul T,)T este de *<G pentru baietii care au suferit o trauma" $ este de 6=.6G, pentru cei care au fost victimele a doua evenimente traumati!ante" $ este de 6*.(G pentru cei care au fost victime a trei evenimente stresante. >#rsta si sexul pot fi factori de risc pentru aparitia T,)T. $ copiii mai mici, martori ai de!astrului produs de uraganul Augo, au pre!entat tulburare de stres posttraumatic" $ sexul este un predictor important pentru tulburarea de stres posttraumatic, fetele fiind mai vulnerabile dec#t baietii" 5xpus la un eveniment traumati!ant, copilul3adolescentul sufera o in0urie severa, care$i pune viata n pericol. /opilul traieste o spaima foarte intensa si se simte n mare

pericol. Clterior, el poate retrai evenimentul prin amintirile dureroase care$i revin n minte fie spontan, fie provocate de cei din 0ur sau de fragmente din viata cotidiana, ce$i pot reevoca trauma. /opilul poate repeta n 0oc scene pe care le$a trait sau poate avea vise, cosmaruri cu tema factorului traumati!ant. /opilul3adolescentul cu tulburare posttraumatica de stres are un disconfort puternic nsotit de tulburari neurovegetative c#nd si aminteste evenimentul psihotraumati!ant. 7ult timp dupa traumatism, copilul are tulburari de somn (adoarme greu si se tre!este n cursul noptii , poate pre!enta frecvent stari de iritabilitate si accese de furie ne0ustificate" copilul tresare la cel mai mic !gomot, traieste ntr$o permanenta stare de alerta, si cauta permanent parintii, iar daca este mai mic anxietatea capata valentele anxietatii de separare. .ebutul T,)T n adolescenta, poate avea serioase urmari asupra c#stigarii abilitatilor sociale si pot diminua perceptia imaginii de sine si a ncrederii n propriile forte. T,) produce o scadere a eficacitatii cognitive si diminuea!a achi!itiile scolare aceasta s$ar datora faptului ca trauma survine ntr$o perioada extrem de activa a de!voltarii creierului si ca este posibil sa se produca o regresie sau o stagnare timpurie a structurii neurale, un rol important avand corti!olul si dehidroepiandrosteronul.(1<6, **+ /aracteristicile clinice ale tulburarii obsesiv$compulsive la copil si adolescent ,imptomele tulburarii obsesiv compulsive (T1/ la copil si adolescent sunt aproape identice cu cele ale adultului (**+ ) %n mod normal, ntre + si ' ani, copiii pot avea obiceiuri care persista n timp, acela de a pasi ntr$un anume fel pe caldar#m sau de a$si aran0a 0ucariile preferate, mai t#r!iu si aran0ea!a cu scrupulo!itate cartile si caietele, si face si re$face ghio!danul. .aca aceste particularitati devin persistente, exagerat de frecvente si$i modifica existenta deran0#ndu$i si pe cei din 0ur, nseamna ca ne confruntam cu debutul tulburarii obsesiv compulsive, care se situea!a de obicei n 0ur de 1=$1* ani. Ddeile obsesive sunt mai putin frecvente, de obicei debutul se face cu manifestari cu caracter repetitiv si de ritual. Treptat, familia observa ca baietelul (de obicei, tulburarea obsesiv compulsiva este mai frecventa la sexul masculin sta mai mult timp n baie si se spala de mai multe ori pe m#ini de frica microbilor. ,eara la culcare atinge de mai multe ori patul sau face c#tiva pasi pe loc n fata patului, si aran0ea!a si rearan0ea!a hainele. Crcarea n pat si culcarea poate dura, astfel, minute n sir. .eschiderea sau nchiderea usii sau ntrerupatorului de lumina se poate desfasura cu miscari repetate, cu atingeri repetate ale clantei sau tocului usii.

1rice ncercare de a$si modifica comportamentul este sortita esecului, copilul reuseste n schimb sa modifice si comportamentul parintilor, care a0ung sa se ase!e la masa doar n ordinea pe care o doreste copilul obsesional. /opilul cu T1/ este rusinos, extrem de respectuos, perfectionist, poate avea rareori accese de furie care$i ascund neputinta. %ncerca sa$si minimali!e!e comportamentul ritual si neaga cu obstinatie tristetea, explic#nd originea superstitioasa a manifestarilor. Cneori, copilul mai mare sau adolescentul reuseste sa explice re!istenta interioara pe care o resimte, sen!atia de disconfort pe care o traieste daca si reprima pornirile (1'( . /ele mai comune obsesii la copii sunt4 teama de murdarie, teama ca cineva apropiat din familie ar putea pati ceva rau, teama de mbolnavire. Cneori, ideile obsesive sunt mai rare la copil, ele pot lua forma ideilor depresive sau ideilor cu caracter agresiv pe care nu si le poate scoate din minte. /ele mai comune compulsii la copil si adolescent sunt4 ritualuri de spalare, de curatenie, de verificare, de ordonare si colectionare. 1bsesiile fara ritualuri sunt rare la copii desi ma0oritatea adolescentilor pre!inta at#t obsesii c#t si compulsii. G5225@ si col., 1;;6, afirma ca ma0oritatea copiilor cu T1/ au o redusa capacitate de "insight", de autoorientare si constienti!are a comportamentelor aberante $ acest fapt i deosebeste de adultii cu T1/. Dmaturitatea cognitiv afectiva si diferentele specifice de de!voltare determina acest "insight" sca!ut (**+ ,imptomele obsesive sunt frecvent pre!ente la copiii cu ticuri sau cu anorexie. Dia%nostic po iti! si diferential ,n tul-urarile an#ioase -olosind unul din instrumentele de diagnostic se poate stabili cu relativa usurinta diagnosticul de tulburare anxioasa la copil dar este totusi dificil daca v#rsta este foarte mica $ uneori av#nd nevoie de timp pentru a putea discerne care din manifestarile anxioase3fobice3obsesionale apartin etapei de v#rsta sau constituie debutul unor tulburari psihice. 5xista autori si clinicieni care dublea!a observatia clinica si anamne!a de interviuri, scale, chestionare de evaluare $ care se dovedesc a fi mai utile totusi cercetarii dec#t practicii. /linicianul simte nevoia identificarii rapide a etiologiei cu stabilirea ei pe c#t posibil prin date de anamne!a ,psihometrice si de laborator, pentru a avea posibilitatea interventiei terapeutice n timp util.

.iagnosticul diferential este obligatoriu pentru a putea identifica orice manifestare organica somatica sau neurologica care poate explica acu!ele at#t de frecvente la acesti copii4 $acu!e cardiovasculare 4palpitatii, tremor, transpiratii , paliditate " respiratorii4tahipnee sen!atie de sufocare " $gastrointestinale 4diareee, varsaturi, dureri abdominale $tulburari cutanate4eritem ,pareste!ii, transpir $alte acu!e 4 spasme musculare , crampe, cefalee, insomnie , cosmaruri prurit etc. $rima etapa a diagnosticului diferential4

cu toate tulburarile organice si neurologice care pot fi nsotite de anxietate marcata si atacuri de panica4

$5pilepsia $ atacurile de panica pot fi confundate uneori cu cri!ele vegetative" 55G poate transa diagnosticul" $Tumorile frontale se nsotesc adesea de tulburari emotionale $ si cu aparitia anxietatii" ,tarile post traumatisme cranio$cerebrale" )ara!ito!ele $ pot sa modifice comportamentul copilului" )siho!e organice4 toxice, infectioase, care pot debuta cu manifestari fobice si anxioase" intoxicatia acuta cu cofeina la copil" Aipoglicemia" Aipertiroidismul" Aritmiile cardiace" -eocromocitomul" @eactii adverse la unele medicamente.Toate aceste suspiciuni de diagnostic vor fi inlaturate pe ba!a datelor de anamne!a si a datelor de laborator . A doua etapa a diagnosticului diferential% $vi!ea!a toate tulburarile psihice ce se pot insoti de modificari anxioase

$)avorul nocturn" $.ebutul psihotic" $Tulburarea reactiva de atasament $Tulburarile depresive $Tulburarile de invatare $Dntar!ierea 7intala Tulburarile de adaptare $Tulburarile de somati!are A treia etapa de diagnostic se face in cadrul TA %n cadrul tulburarilor anxioase, se va face diferentierea ntre anxietatea de separare, fobii etc. ,e vor stabili si tulburarile comorbide pre!ente .

Co"or-iditatea ,n tul-urarile an#ioase la copil si adolescent /el putin 136 dintre copiii cu tulburari anxioase ndeplinesc criterii pentru doua sau mai multe tulburari anxioase (1'(') /u exceptia Anxietatii de separare, toate celelalte tulburari anxioase se considera n pre!ent ca au caracteristici clinice comune cu ale adultului, astfel nc#t, n .,7 D> sunt grupate n capitolul Tulburari anxioase" diferentele sunt date de particularitatile de v#rsta, de amprenta pusa de procesul de!voltarii, de interventia familiei si patternul educational, dar mai ales de tulburarile comorbide care la copil sunt foarte diferite de ale adultului. G5225@ si colaboratorii, 1;;6, considera ca tocmai particularitatile de comorbiditate diferentia!a psihopatologia afectivitatii copilului de cea a adultului. ,tudiile de comorbiditate privind tulburarile anxioase la copil si adolescent mentionea!a urmatoarele4 $-obia sociala este comorbida cu Tulburarile .epresive, Tulburarile ,omatoforme si Tulburarile datorate abu!ului de substante chimice" (5ssau si colaboratorii, 1;;',

$T,)T la adolescenti este comorbida cu dependenta de substante si cu Tulburarile depresive ma0ore uneori, JD$ul sca!ut este un factor de risc pentru aparitia T,) ( **+ $anxietatea si depresia copilului si adolescentului sunt comorbide cu refu!ul scolar (+;,(=,(1 $asocierea comorbida dintre atacul de panica, ideatia suicidara si actul suicidar la adolescenti( **+ $ este semnificativa legatura ntre trauma si aparitia depresiei" $ comorbiditatea tulburarilor hiperIinetice cu deficit de atentie si predispo!itia la trauma" 9o!niaI, 1;;; $o rata de comorbiditate de ;=G exista n tulburarile obsesiv compulsive la copil si adolescent cu4 tulburarile de comportament, tulburarea hiperIinetica cu deficit de atentie, cu tulburarea de opo!itie, enure!isul, sindromul Tourette si cu tulburarile anxioase" (1(;,(6,(< 5ste importanta cunoasterea patternului comorbiditatii pentru ghidarea tratamentului. Trata"ent )rincipiile de tratament recomandate de cea mai mare parte a a autorilor corespund unui model multimodal de abordare a TA care cuprinde4( *6+,*6(,*6<,6<+

$interviuri axate pe problema $ aplicate separat copilului, parintilor si educatorului" $interviu de diagnostic" $inventar de autoevaluare (pentru copii mai mari si pentru adolescenti $observarea libera a comportamentului" $masuri de evaluare a atitudinilor parintilor" Tratamentulcuprinde 4

te.nici educationale, inclu!#nd managementul anxietatii si fobiilor copilului prin atitudini corecte si suportive ale parintilor. te.nici de inter!entie psi.oterapica $terapie individuala"

$terapie de grup" $terapie familiala /ele mai recente date din literatura confirma utilitatea tehnicilor comportamental cognitive n tratamentul copiilor. ,e considera ca Algoritmul de tratament ar fi4 terapie comportamental cognitiva, mpreuna cu medicamente antidepresive si anxiolitice(161,11+,+;,(=,(1, **+

)rincipiile generale de modificare a comportamentelor la copii (conform cu G@AAA7, 1;;; ar fi urmatoarele4 /omportament consecinte po!itive rentarire po!itiva(reaparitia comportamentului /omportament nici o recompensa(sau pedeapsa disparitia comportamentului ,chimbarea stimulului schimbare de comportament 1biectivele terapiei sunt4 $identificarea sursei de anxietate pentru copil" $identificarea se va face treptat, la fel si interventia" $nvatarea comportamentelor anxiolitice cu modelarea raspunsului anxios "tehnici axate pe functionare nu pe simptome, (1*; $desensibili!area la factori fobogeni $ psihotraumati!anti (tehnicile de flooding pot fi utili!ate numai la adolescent4se propun modelarea comportamentului prin filmarea copilului si autoevaluarea ulterioara( **+,6** $implicarea familiei $ dupa ce s$a amendat anxietatea familiei produsa de tulburarea copilului4

parintii sunt a0utati sa nvete elaborarea unor contacte specifice, care sa ntareasca comportamentul adecvat" parintii vor putea participa la procesul de desensibili!are l vor observa pe copil si$l vor a0uta, intervenind n nvatarea noilor cai pentru a0ustarea comportamentelor maladaptative

$la nevoie, spitali!area poate fi utila permit#nd o abordare directa pe de o parte, pe de alta parte poate preveni de!voltarea problemelor secundare datorate absenteismului ndelungat.

inter!entia psi.ofar"acolo%ica este benefica n asociere cu cea comportamentala. ,unt recomandate4 1.antidepresive $ de tip A.T (sunt de multi ani utili!ate cu succes &mipramina $ 6$(mg3Igc3!i, cu monitori!are 5BG

$de tip D,@, (sunt mai recent introduse n terapie fara a fi efectuate nsa studii psihofarmacologice pe termen lung la copii, totusi, sunt utili!ate si recomandate n literatura , **+ Fluoxetina $ 1mg3Igc3!i" maxim 6(mg3!i pentru copiii sub 1* ani si 6+ mg3!i la adolescenti *.anxiolitice $ 8en!odia!epine $ pot fi utili!ate la copii si /lona!epam, Alpra!olam, /lordia!epoxid 2ora!epam .ia!epam Alpra!olam /lona!epam Adolescent =,($1mg =,($1mg =,*($=,(mg =,(mg )uber =,*($=,( =,(mg =,*(mg =,1*(mg

6.antipsihotice de noua generatie $ @isperidona este recomandata si copiilor cu TA $ (1;( . +.tratamentul simptomelor somatice asociate4 antispastice si antihistaminice. .urata tratamentului este de '$1= saptam#ni, cu atentie la posibilele efecte secundare ce pot apare cu frecventa variabila4 irascibilitatea, care apare la *6G din ca!uri,insomnie $ 16G din ca!uri" somnolenta $ 11G" modificari ale greutatii corporale $ 'G" uscaciunea gurii, (G, cefalee $ (G, mioclonii $ 6G, ticuri $ 6G" nervo!itate $ 6G. (**+ E!olutie) Pro%nostic B5225@ si colaboratorii, 1;;* au demonstrat ca evolutia copiilor cu TA este cronica si cu o rata sca!uta de remisie.b -2ABD5@,BA $ )@AJCD? si col.1;;<, ntr$un studiu longitudinal pe 6= de ani al -obiei scolare constata ca acesti copii au de!voltat

tulburari psihice, necesit#nd mai multe consulturi de specialitate dec#t cei din lotul martor. 5volutia copiilor cu TA difera totusi dupa tipul de tulburare si dupa debutul ei4 anxietatea de separare are, se pare, cea mai mare rata de remisie (;6G , atacul de panica cea mai sca!uta rata de remisie (<=G (*6* . Tulburarea obsesiv compulsiva 0uvenila are un caracter cronic, toate studiile confirma stabilitatea diagnosticului n timp (1'($**+ %n ceea ce priveste T,)T, care survine n perioada copilariei si adolescentei, se asocia!a cu de!voltarea ulterioara a abu!ului de alcool sau3si alte substante (**+

/ecanis"ul tul-ur0rilor de an#ietate la copii i adolesceni

psih. G&org& GK,)K@, dr. Duliana 5)A@C, Anxietatea repre!intL una dintre cele mai rLsp#ndite probleme de sLnLtate mintalL din perioada copilLriei i adolescenei, statisticile arLt#nd cL acest tip de tulburare afectea!L *=G din copiii i adolesceni ntr$un anumit moment al vieii. Anxietatea este o problemL de sLnLtate obinuitL i comunL care dacL nu este tratatL n mod corespun!Ltor poate sL persiste i la v#rsta adultL. .eoarece anxietatea n r#ndul adulilor are numeroase tulburLri comorbide (dependena de substane, depresia sau tentativele de suicid este foarte important sL identificLm factorii de risc care facilitea!L de!voltarea acestei tulburLri i sL prevenim cronici!area simptomatologiei. Teoriile integrative (moderne n conceptuali!area anxietLii M frica i anxietate sunt frecvente n viaa copilului i a adolescentului. -iecare copil a trLit cel puin o experienL scurtL de anxietate faL de care a reacionat prin evitare sau retragere din situaie. Anxietatea se nvaL n familie. ,tudiile de specialitate aratL cL ma0oritatea copiilor cu anxietate au cel puin un pLrinte cu probleme de anxietate. /opiii cu pLrini anxioi pre!intL un risc de < ori mai mare pentru a de!volta o tulburarea de anxietate, comparativ cu copiii ai cLror pLrini nu au tulburLri de anxietate. ,imilar, fratele sau sora unui copil anxios pre!intL un risc mult mai mare de a nvLa anxietatea, comparativ cu ceilali copii care nu au acest context !ilnic de nvLare. TulburLrile de anxietate din perioada copilLriei au consecine negative dificil de perceput imediat asupra stLrii de bine a copilului i asupra funcionLrii lui de !i cu !i . Cna dintre cele mai evidente consecine este limitarea exploatLrii noului ceea ce duce la o micorare a !onei de confort a copilului i a familiei acestuia. )entru a reduce starea de anxietate copilul sau adolescentul recurg la comportamente de evitare (retragere sau reasigurare care conferL o starea de siguranL pe moment. )e termenul lung nsL anxietatea devine din ce n ce mai intensL. )utem spune cL anxietatea crete prin fiecare evitare. 5moiile centrale sunt de teamL, fricL i nelinite (cunoscute n literatura de specialitate i ca emoii primare . )rin procesarea cognitivL a acestor emoii se formea!L ceea ce numim anxietate. -rica este o emoie normalL care ne pregLtete pentru a face faL pericolului (este aceea emoie care de mii de ani a asigurat supravieuirea speciei umane . 5ste un rLspuns emoional firesc care ne ine departe de pericole i care are funcia de a ne prote0a. -rica are un rol foarte important n viaa noastrL deoarece ne a0utL sL anali!Lm pericolul

i sL$l evitLm. )roblemele apar atunci c#nd copiii i adolescenii simt fricL atunci c#nd nu existL un motiv sau o ameninare realL. AceastL starea combinatL de fricL i ngri0orare se numete anxietate, unii practicieni numind$o i alarmL falsL. Cn model integrativ de conceptuali!are a anxietLii implicL trei tipuri de elemente responsabile de mecanismul acestora4 vulnerabilitatea biologicL, vulnerabilitatea psihologicL i contextele specifice de viaL. Taxonomia tulburLrilor de anxietate4 N Anxietatea de separare (frica de a fi abandonat i frica de a dormi singur $ prevalena este de 6, ( $1*, ; G, aceasta fiind cea mai frecventL tulburare de anxietate nt#lnite n r#ndul copiilor. 5ste foarte comunL n r#ndul precolarilor i al colarilor mici, fiind caracteri!atL prin elemente repetitive, nerealiste i solicitante cu privire la frica de separare faL de pLrinte sau persoana de referinL. Anxietatea se manifestL cel mai frecvent pe timpul nopii sau n momentele n care copilul urmea!L sL meargL la coalL (grLdiniL sau sL fie separat de pLrinte. %n astfel de momente sunt frecvent refu!urile de a rLm#ne singur n camerL sau n locuinL. )Lrinii adesea povestesc cL sunt nsoii de copil i la toaletL sau copiii foarte mici se agaL efectiv de corpul pLrintelui. /opilul cu anxietate de separare refu!L sL doarmL singur i profitL de orice situaie pentru a dormi cu unul dintre pLrini sau aduli. Adesea copiii au comaruri (vise intru!ive cu montri sau pericole la care pot fi expui ei sau familiile lor. ,imptomele specifice anxietLii de separare sunt4 ngri0orLrile excesive, comaruri, simptome somatice (durerile de cap, stLrile de vomL, durerile abdominale i comportamentele de evitare. N Tulburarea de anxietate generali!atL (ngri0orLrile excesive M prevalena este de *,; M 1*, +G. /opiii i adolescenii cu anxietate generali!atL manifestL stLri afective negative i tensiune n raport cu mai multe evenimente sau situaii percepute ca fiind negative. Aceste stLri sunt nsoite de reacii somatice i pl#ngeri non$specifice despre disconfort n general. /opiii i adolescenii necesitL ncura0Lri repetitive cu privire la performanele lor din trecut, pre!ent sau viitor. /ele mai frecvente simptome sunt4 nelinitea i tensiunea, starea de obosealL, dificultLile de concentrare, iritabilitatea, tensiunea muscularL, tulburLrile de somn . N Anxietatea socialL (refu!ul colar i mutismul selectiv $ prevalena este de 1,1 M 6, 6 G. -obia socialL este conceptuali!atL ca o teamL pronunatL i persistentL faL de situaii care implicL interaciune socialL sau evaluare socialL. /opiii cu elemente de anxietate socialL manifestL o teamL persistentL faL de interaciunea cu persoanele strLine, manifest#nd comportamente de pl#ns intens, cri!e sau bloca0e. Anxietatea socialL adesea este asociatL cu atacuri de panicL i puternice reacii somatice. 5ste mai frecventL n copilLria t#r!ie i adolescenL timpurie. Tabloul simptomatologic include4 acu!e somatice, elemente de depresie i g#nduri de suicid, probleme de externali!are comportamentalL, abandon colar, consum de substane, mutism selectiv. N -obiile specifice (frica de animale, frica de dentist, frica de medici $ prevalena este de 6,+ M ;, * G $ copiii i adolescenii pot sL resimtL stLri puternice de anxietate faL de o serie de obiecte, animale sau situaii. Acest tip de anxietate pare sL fie mai frecvent n r#ndul fetelor i poate sL se manifeste n diferite perioade de v#rstL. N Tulburarea obsesiv M compulsivL M prevalena este de =,' M +G. @itualurile, g#ndirea magicL i atingerile repetitive sunt manifestLri considerate normale n perioada copilLriei,

iar g#ndurile obsesive sunt parte a mecanismelor de sociali!are n adolescenL. 1bsesiile sunt g#nduri recurente i intru!ive care determinL stLri de disconfort i anxietate, fiind diferite de ngri0orLrile de !i cu !i. /ompulsiile repre!intL comportamente sau acte mentale pe care copilul le efectuea!L pentru a reduce anxietatea.. %n timp simptomele tulburLrii obsesiv compulsive se pot schimba, de exemplu copilul poate ncepe ncL din copilLrie cu spLlatul compulsiv, mai t#r!iu se poate de!volte un comportament compulsiv de verificare i spLlatul n manierL compulsivL sL ncete!e. )rincipalele obsesii sau g#nduri nedorite i deran0ante care apar n minte i declanea!L un grad mare de anxietate sunt4 frica de contaminare, frica de a se rLni pe el sau pe alii, frica de a rLni pe alii n mod intenionat, obsesiile pentru simetrie i exactitate. /ele mai frecvente compulsii ssunt4 spLlatul compulsiv, cumpulsia curLeniei, compulsii de verificare, numLrarea sau atingerea , compulsii de ordonare i aran0are, nevoia de a spune sau a se confesa. N Tulburarea de panicL $ prevalena este de +, <G M atacurile de panicL repre!intL cel mai puin recunoscut diagnostic n cadrul copiilor i al adolescenilor. %n r#ndul copiilor acestea sunt determinate de4 ngri0orLri, teroare (fricL acutL extremL , ameninLri percepute despre viitor. 1 datL diagnosticat aceasta poate fi redusL sau eliminatL complet n <=$;=G din ca!uri. N Tulburarea de stres post traumatic ()T,. $ prevalena este de 1$ 6G. 5ste o tulburarea de anxietate care poate sL aparL n urma unei traume ma0ore. /opiii i adolescenii cu )T,. pot avea o mulime de simptome ce se poat ncadra n trei categorii4 retrLirea traumei, ncercLri de a evita orice poate reaminti evenimentul traumatic, anxietate excesivL. @iscul de a de!volta )T,. este determinat de severitatea evenimentului traumatic. ,imptomele specifice acestui tip de tulburare sunt4 amintiri supLrLtoare despre traumL, comaruri despre traumL, evitarea amintirilor despre traumL, pierderea interesului pentru activitLile care nainte i fLceau plLcere copilului, detaarea i aplati!area afectivL, dificultLi de somn, accese de furie, dificultLi de concentrare i hipervigilenL. )rincipalele instrumente utili!ate n evaluarea tulburLrilor de anxietate sunt4 interviuri structurate i semi$structurate (de exemplu B$,A.,$)2 , chestionare de autoevaluare pentru copii sau adolesceni (de exemplu ,/A@5. versiunea pentru copii Oi adolescenPi , proceduri de automonitori!are, instrumente de evaluare fi!iologicL i cognitivL, testele de evaluare comportamentalL, strategii de evaluare funcionalL, scale de evaluare pentru pLrini i profesori, instrumentele de evaluare a familiei. Tratamentul anxietLii4 1. Dntervenia adresatL direct copilului. *. Dnterveniile de grup i n grup. 6. Dntervenia asupra pLrinilor. 5xpunerea ca tehnicL comportamentalL4 strategie care implicL confruntarea directL sau imaginarL cu stimulul fobic3anxiogen. .iferitele variante de expunere implicL modificLri la nivelul intensitLii, a duratei i pot fi combinate cu tehnici de relaxare. 5xista doua variante ma0ore de expunere4 1. /onfruntarea directL sau in vivo (c#nd copilul este pre!ent n relaia cu obiectul sau situaia care determina fricL, de exemplu un c#ine, sau vorbitul n faa clasei "

*. /onfruntarea imaginarL sau in vitro (specialistul descrie n detaliu obiectul sau situaia iar copilul ascultL i i imaginea!L detaliile c#t mai concret posibil . Tehnici cognitiv$comportamentale4 5xpunerea i n aceastL abordare deine un rol central dar este nsoitL de multe alte tehnici (lauda, recompensa, sau alte strategii de ntLrire . /ele mai recente protocoale de intervenie conin proceduri specifice care au ca obiective percepia asupra stimulului aversiv sau a pericolelor, proces adesea numit Qrestructurare cognitivLR. Acest proces implicL ntr$o primL fa!L identificarea g#ndurilor negative i nlocuirea acestora cu g#nduri sau interpretLri alternative. 5lementul esenial n restructurarea cognitivL este practica. Astfel copilul nvaL cL situaiile sau obiectele care i provoacL fricL nu de fiecare datL se manifestL la fel (ngri0orLrile nu de fiecare datL sunt adevLrate . %n aceste situaii rolul adultului (pLrinte, profesor, consilier, medic, psiholog etc. este sL ghide!e, sL susinL i sL ncura0e!e copilul pe ntreaga duratL a tratamentului. 5ste important ca adultul sL comunice cu copilul imediat dupL expunere Q/um a fostSR, i sL3l a0ute sL identifice succesul i sL recunoascL Qsentimentul de siguranLR. 7odelarea4 este o strategie de intervenie n care copilul observL o altL persoanL (adult care interacionea!L cu succes cu situaia sau obiectul aversiv. Adultul poate sL m#ng#ie un c#ine i sL$i pre!inte copilului cL animalul este bl#nd i frica nu este 0ustificatL. 7odelarea poate fi fLcutL cu a0utorul unui model real sau a unui model simbolic prin vi!ionarea unui film sau pre!entarea unor po!e. 7odelarea adesea este urmatL de tehnica de expunere. TrimitePi prin e$mail )ostaPi pe blogT.istribuiPi pe TFitter.istribuiPi pe -acebooI

Tulburari de anxietate
Autor( /amelia Airinei Anxietatea este o reactie normala la stres, insa in ca!urile de tulburari de anxietate aceasta reactie apare in mod excesiv si in fata situatiilor normale din fiecare !i. 8oala afectea!a comportamentul' gandurile' emotiile si sanatatea fizica. Aceasta frica patologica poate avea forme deosebit de grave, pacientul fiind incapabil sa duca o viata normala. Tulburarile de anxietate repre!inta mai degraba un %rup de afectiuni inrudite decat o singura boala, astfel incat manifestarile pot fi diverse, insa toti pacientii pre!inta aceeasi problema generali!ata4 frica sau ingri(orare persistenta' foarte severa si coplesitoare, in situatiile in care persoanele obisnuite nu s$ar simti amenintate. ?u este iesit din comun ca o persoana sa sufere de mai multe tipuri de tulburari de anxietate, sau ca afectiunea sa fie insotita de depresie, tulburari de alimentatie sau abu! de substante. Tulburarile de anxietate mai pot fi asociate cu afectiuni fi!ice, ca! in care tratamentul trebuie adresat ambelor tipuri de boli. Tulburarile de anxietate sunt cau!ate de ano"alii ale partilor din creier care se ocupa de raspunsul la frica $ )ipocampusul si amigdala creierului. 5xista dove!i care atesta faptul ca atat factorii biologici, cat si cei de mediu, contribuie la aparitia tulburarilor de anxietate. ,$au observat unele predispo!itii genetice, insa acestea nu impun iminenta aparitiei bolii. )e de alta parte, experientele traumatice timpurii pot reseta sistemele corporale normale de procesare a fricii, astfel incat organismul sa aiba o reactie exagerata

la stres. Si"pto"ele an#ietatii sunt atat psihice cat si fi!ice, si varia!a in functie de tipul tulburarii anxioase, insa in general afectiunea se manifesta prin ingri0orare excesiva in privinta banilor, slu0bei, familiei, sanatatii, chiar si atunci cand nu este deloc ca!ul" ganduri obsesive, imposibil de controlat" asteptarea celui mai tragic de!nodamant, in mod irational" stare generala de nelinste si emotii inexplicabile" cosmaruri" imposibilitatea de relaxare" iritabilitate" insomnie" tensiune musculara" dificultati la inghitire" dureri de cap" urinare frecventa sau diaree" respiratie rapida sau dificultate in respiratie" palpitatii" frisoane" Tipuri de tulburari de anxietate Tulburarile de anxietate inlcud o mare varietate insa ele pot fi clasificate in afectiuni cu simptome continue si afectiuni cu simptome episodice. Dn principiu, aceste boli sunt de trei tipuri4 anxietate generali!ata, fobii si tulburari de panica, fiecare avand propriile de simptome, caracteristici si tratamente. ,imptomele de anxietate pot fi diagnosticate ca afectiune psihica doar in momentul in care tulbura comportamentul si functionarea normala in societate a persoanei afectate. 1 Tul-urare de an#ietate %enerali ata) (2AD $ *eneralised anxiet+ disorder Tulburarea de anxietate generali!ata se manifesta prin ingri0orari frecvente, nerealiste si repetate si anticiparea celor mai teribile de!nodaminte fara motive intemeiate, in legatura cu evenimentele si activitatile ce fac parte din rutina !ilnica. Afectiunea este legata si de simptome fi!ice, cum ar fi insomnie, neliniste, dureri abdominale, oboseala. )entru a se putea stabili un diagnostic pacientul trebuie sa fi pre!entat simptomele pe o perioada de cel putin 6 luni. )ersoanele care sufera da ceasta tulburare isi fac gri0i in legatura cu lucrurile care ii ingri0orea!a si pe oamenii normali, insa cei bolnavi sunt ingri0orati mai frecvent si aceasta stare le perturba activitatea !ilnica normala. )ersoanele mai des afectate sunt de sex feminin si aproximativ 1(G din pacienti au rude cu aceeasi afectiune. Tulburarea de anxietate generali!ata insoteste deseori fobiile si este foarte comuna la persoanele ce sufera de depresie. 1 Tul-urare de panica) Atacuri de panica) Aceasta afectiune psihica este caracteri!ata de atacuri de panica recurente, aparute brusc, fara averti!are sau cau!e eviente, si este totodata insotita de frica pacientului de un nou atac. Cn atac de panica durea!a pana in 1= minute $ mai rar, cateva ore $ si are ca simptome fi!ice dureri in piept, palpitatii, dispnee, ameteala, disconfort abdominal. Aceste simptome sunt insotite de un puternic sentiment de fica de moarte, groa!a chiar, sen!atia de deconectare de realitate si frica de a innebuni sau a pierde controlul. Atacurile de panica pot fi declansate de stres, stari de anxietate sau chiar miscare fi!ica intensa. Avand in vedere manifestarile fi!ice ale atacurilor de panica, acestea sunt deseori confundate cu un atac de cord sau cu o afectiune foarte grava. Atacurile de panica duc la alterarea calitatii vietii pacientului. Acesta va evita situatiile si locurile in care a aparut un atac, iar frica unui nou episod este permanenta. ,imptomele pot aparea si in afara

atacurilor propriu$!ise. Afectiunea poate fi asociata cu agorafobia $ frica de spatii deschise. 1 3o-ii specifice) -obia in general are trei forme4 fobiile specifice' agorafobia si fobia sociala. -obia specifica repre!inta frica excesiva, irationala si persistenta, in fata unor anumite situatii, obiecte, animale sau activitati. -obiile obisnuite includ frica de inaltimi, serpi, paian0eni, sange, !bor. )acientii evita obiectul fricii lor, insa tocmai aceasta evitare duce la intarirea sentimentului de teama. .esi intelege ca reactionea!a exagerat, persoana afectata de fobie nu isi poate invinge frica excesiva. Acest sentiment vine din anticiparea consecintelor groa!nice in ca!ul apropierii de situatia sau obiectul fobiei. A%orafo-ia repre!inta teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau aglomerate, a calatori cu mi0loacele de transport public sau de a fi intr$un loc din care este dificil de plecat sau poate provoca rusine publica. 7ulti pacienti pre!inta un amestec de agorafobie si fobie sociala, insa de foarte multe ori agorafobia este asociata cu atacurile de panica si depresia. 1 Tul-urari de an#ietate sociala) 3o-ie sociala) -obia sociala implica anxietate crescuta si disconfort in situatii sociale4 interactiunea cu alte persoane, vorbitul sau servirea mesei in public. )ersoanele care sufera de aceasta tulburare sunt foarte constiente de sine in aceste situatii si se tem sa fie observati facand ceva gresit in fata altor persoane (frica de ridicol si umilire publica . ,imptomele includ rosirea obra0ilor, transpiratie, dificultate in vorbire. /a!urile severe pot duce la i!olare sociala. 1 Tul-urari o-sesi! co"pulsi!e) (OCD $ ,bsessive-compulsive disorder Aceasta afectiune se manifesta prin o-sesii (ganduri sau imagini suparatoare, persistente si co"porta"ente co"pulsi!e (un impuls de a respecta anumite ritualuri repetitive. 8oala afectea!a aproximativ 6G (desi mult mai multi pre!inta simptome usoare din populatie si apare in primii 1= ani de viata sau la inceputul maturitatii. Aceste ganduri irationale si obsesive nu pot fi controlate de pacient si pot produce un nivel crescut de anxietate. .esi comportamentul compulsiv si obsesiile pot fi legate de superstitii, sunt complet ilogice, cum ar fi pasirea doar pe dalele albe ale pardoselii, pentru a scapa de un gand obsesiv sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri, cum ar fi inchisul araga!ului. /ele mai comune obsesii includ teama de microbi, indoieli suparatoare sau necesitatea de a organi!a permanent lucrurile. )acientii sunt de obicei constienti de simptomele avute si sunt cateva ca!uri in care boala se manifesta doar prin ganduri obsesive si fara manifestari evidente, sau doar prin comportament compulsiv. ,tudiind imaginile creierului pacientilor, s$au observat anumite anomalii4 unele parti au activitate sca!uta, iar altele sunt hiperactive. Dn afara de aceste observatii, nu se cunosc cau!ele biologice ale tulburarilor obsesiv compulsive.

1 Tul-urare de stres post trau"atic) (PTSD $ $ost-traumatic stress disorder Dntamplarile deosebit de stresante pot provoca trei tipuri de reactii care includ simptome de anxietate4 reactie acuta de stres' reactie de a(ustare si tulburare de stres post traumatic. )rimul tip apare in timpul producerii evenimentului si are tendinta de a dispare destul de repede dupa incetarea acestuia. @eactia de a0ustare apare pana la o luna dupa evenimentul tragic, iar simptomele se ameliorea!a in sase luni. Tulburarea de stres post traumatic apare la cateva saptamani sau luni de la accident si poate persista ani de !ile. ,imptomele includ amntiri vii despre tragedie $ in timpul carora pacientul retraieste intamplarea, cosmaruri, evitarea oricarei asociatii cu evenimentul stresant, anxietate generali!ata, tulburari de panica, depresie, sentiment de vinovatie pentru a fi supravietuit, iritabilitate. Tulburarea apare la persoanele care au trecut prin intamplari deosebit de traumati!ante, fi!ic sau emotional $ supravietuitorii unui abu! sexual sau fi!ic, de!astru natural sau accident tragic, expunere la situatii stresante un timp indelungat (soldati , martori ai tragediei suferite de alta persoana. 1 An#ietate de separatie) Aceasta tulburare apare in momentul in care pacientul este separat de o persoana sau un loc si este considerata a fi o afectiune doar in momentul in care sentimentele de anxietate devin excesive fara motive reale. Tulburarea poate aparea atat la adulti, cat si la copii, insa in copilarie simptomele sunt mai severe si chiar si o separatie foarte scurta poate produce panica intensa. 1 Tul-urari de an#ietate la copii) 2a fel ca si adultii, copiii pot experimenta sen!atii de anxietate, ingri0orare si frica, in fata unor situatii diverse si in special in ca!ul unor experiente noi. 5ste considerata a fi o afectiune in momentul in care anxietatea depaseste caracterul temporar si perturba activitatea normala, gandirea, aptitudinea de a lua deci!ii, perceptia mediului, capacitatea de a invata si de a se concentra a copilului. Anxietatea la copii se manifesta si prin tensiune ridicata, greturi, varsaturi, dureri de stomac, ulcer, diaree, slabiciune, apnee, precum si indoire de sine, autocritica, iritabilitate, probleme de somn. Acesti copii sunt predispusi si la depresie, tulburari de alimentatie si deficit de atentie, iar daca anxietatea nu este tratata exista riscul aparitiei re!ultatelor scolare slabe, evitarii activitatilor sociale importante si abu!ului de substante. /ercetarile arata faptul ca tulburarile de anxietate la copii au atat cau!e biologice, cat si psihice. Tratamente pentru tulburarile de anxietate 1 Cu" te poti a4uta sin%ur) ?u toti cei care se ingri0orea!a foarte mult sufera de tulburari de anxietate. Anxietatea poate aparea si in conditiile unui program prea incarcat, a lipsei de somn sau miscare fi!ica, atmosferei stresante acasa sau la locul de munca, sau chiar din cau!a excesului de cofeina. )rin urmare anxietatea poate fi re!ultatul unui stil de viata nesanatos. .aca simtiti ca stresul va copleseste ganditi$va la metode prin care sa va echilibrati. @enuntati la o parte din responsabilitati, gasiti pe cineva apropiat in care puteti avea incredere si caruia puteti sa$i destainuiti problemele cu care va confruntati, faceti putin timp in fiecare

!i, special pentru a va relaxa, aveti gri0a de sanatate si cereti a0utor daca aveti nevoie. 5ste important sa apelati medic daca observati ca simptomele sunt coplesitoare si nu le puteti controla. 7edicul va trebui sa stabileasca intai daca boala nu este produsa de anumite tratamente medicamentoase pe care le urmati, sau de alte afectiuni fi!ice, cum ar fi probleme cu glanda tiroida, hipoglicemie sau astm. 1data ce cau!ele medicale au fost excluse, trebuie sa va adresati unui psi.oterapeut. /ele mai eficiente tratamente in ca!ul tulburarilor de anxietate sunt terapiile co"porta"entale. Acestea implica expunerea treptata a pacientului la situatiile de care se teme. Dn timpul terapiei se pot folosi si "edica"ente, pentru a controla simptomele, insa acestea de obicei nu asigura vindecarea. Dn ultimul timp s$a constatat ca te.nicile de "editatie pot fi de real a0utor in ameliorarea simptomelor anxietatii. 1 Terapie co%niti! co"porta"entala pentru tratarea an#ietatii) Acest tip de terapie are doua componente4 una cognitiva, care corectea a perceptia eronata asupra realitatii, si una comportamentala, care incearca "odificarea reactiei la situatiile ce declansea!a anxietatea. Cn element esential in acest tip de tratament este e#punerea %radata, pacientul fiind confruntat cu lucrurile de care se tem cel mai mult -serpi sau inaltimi pentru fobici' situatii ipotetice catastrofice pentru anxiosi' situatii sociale pentru cei cu anxietate sociala' etc.), intr$un mod structurat si cu blandete. Aceasta expunere este invariabil foarte neplacuta, insa se incearca provocarea unui nivel de anxietate controlabila, pana in momentul in care acesta isi schimba comportamentul. 1 Terapie "edica"entoasa pentru tul-urari de an#ietate) 5xista mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru ameliorarea simptomelor anxietatii, insa organismul se obisnuieste repede cu substantele si se poate crea dependenta. .in acest motiv, tratamentul cu medicamente impotriva anxietatii nu este reco"andat pe ter"en lun%. 1 Terapii co"ple"entare) 7ai multe tipuri de tratamente si$au dovedit eficacitatea in a0utarea tratamentului terapeutic si medicamentos traditional, iar in ca!urile de tulburare anxioasa usoara, aceste terapii complementare sunt suficiente in sine pentru a trata anxietatea. $ Trata"ent naturist $ 7ai multe studii au relevat eficienta unor plante precum brusturele, sunatoare si un produs numit .+mpat)+l, ce contine mac, paducel si magne!iu. $ E#ercitii fi ice $ ,portul este o metoda naturala de a scadea stresul si anxietatea. ,unt suficiente 6= de minute de miscare, de cinci ori pe saptamana, dar pentru re!ultate mai bune este benefica o ora de aerobic aproape in fiecare !i. $ Te.nici de rela#are $ )racticate cu regularitate, tehnicile de meditatie pot reduce anxietatea si promova relaxarea fi!ica si emotionala. $ Biofeed-ac5 $ /u a0utorul unor sen!ori, pacientul poate masura parametrii fi!iologici care alertea!a starea de anxietate4 ritmul cardiac, respiratia, tensiunea musculara. Astfel pacientul poate incerca ssi controle!e reactiile din timp, utili!and thnici de relaxare. $ 6ipno a $ 5ste cateodata utili!ata impreuna cu terapia cognitiv comportamentala.

Alte articole(

Anxietate Cauze, simptome si tratament

1

de psiholog in Articole U .ictionar de psihologie U )sihoterapie individuala V < ?oi, *=1*

Care sunt cau ele An#ietatii7 Anxietatea este o teama difu!a, fara obiect bine preci!at, adesea insotita de acu!e somatoforme4 presiune toracica, tahicardie, transpiratie, tendininta imperioasa de a urina, etc. -actorii care declansea!a Anxietatea4 1. Ereditatea ?umeroase studii au aratat ca aproximativ 6=G dintre ca!urile diagnosticate cu tulburari anxioase sunt mostenite. 5xista anumite trasaturi transmise ereditar, care ii determina pe unii din noi sa de!volte aceasta tulburare, cum ar fi4 nivel general de nervo!itate, depresie, inabilitatea de a tolera frustrarea si sentimentul de inhibare. *. Conflictelor inconstiente* neadec!at re ol!ate si datand din pri"a copilarie )entru psihanalisti, anxietatea excesiva, numita de ei Qanxietate nevroticaR este simptomul re!ultat in urma refularii impulsurilor inacceptabile. Dn acest ca!, anxietatea se datorea!a reprimarii ostilitatii copilului, care nu$si poate exprima agresivitatea atat timp cat este nea0utorat si i!olata intr$o lume dusmanoasa.

6. /ediul ,tudiile au aratat ca, la persoanele care sufera de tulburari anxioase, raportea!a mai multe evenimente de viata stresante recente sau care vin din trecut. (despartiri, decese, conflicte cu altii, mutatul, schimbarea profesiei, sarcini suplimentare, schimbari de rol Reactia la stres cronic !aria a si in functie de !arsta persoanei(

a 2a copii apar mai multe tulburari in sfera conduitei4

1nicofagie 5nure!is ,uptul degetului Tulburari de comportament

b 2a adolescenti anxietatea se manifesta prin4

2ipsa increderii in sine ,entimentul de inadecvare Timiditate Tendinta spre retragere si i!olare Dnclinatia spre masturbare

c 2a adultii tineri, anxietatea este asociata frecvent cu4

Aspiratii excesiv de inalte, scopuri imposibil de atins ,caderea autostimei si retragerea in sine >ulnerabilitate crescuta la factorii stresori din mediu @eactii de tip depresiv

d 2a varstnici, anxietatea este frecvent asociata cu4

?emultumire si suparare refulata Teama de a fi abandonati si de a ramane singuri

Eficienta Psi.oterapiei in tratarea An#ietatii %enerali ate

Cu" ne afectea a An#ietatea %enerali ata )ersoanele cu Anxietate generali!ata par sa fie ingri0orate datorita faptului ca, de cele mai multe ori, li se vor intampla lucruri rele, evenimente WcumpliteR, chiar si in ca!urile in care aceasta probabilitate este foarte redusa sau chiar inexistenta. 7ulte persoane care se ingri0orea!a constant sunt convinse ca ingri0orarea lor excesiva le a0uta sa nu fie surprinse de niciun eveniment negativ sau ca ingri0orarea le va a0uta sa se pregateasca pentru cele mai nefericite re!ultate posibile. Dn realitate credinta ca aceasta ingri0orare v$ar putea a0uta si prote0a, nu face altceva decat sa produca multe emotii negative si sa va mentina blocati intr$un conflict interior. Eficienta Psi.oterapiei in tratarea An#ietatii %enerali ate Anxietatea normala are o functie adaptativa, deoarece ne prote0ea!a in situatiile amenintatoare. Atunci insa, cand vorbim de anxietatea patologica, aceasta nu are niciun fel de functie po!itiva, ea generand incapacitate persoanei de a functiona adecvat in conditii de stres. .atele de cercetare au evidentiat faptul ca aproximativ 1=G din populatie a suferit de o tulburare anxioasa. Trata"entul tul-urarilor an#ioase i"plica psi.oterapie* trata"ent far"acolo%ic sau co"-inarea a"-elor "etode. Cnele studii au dovedit faptul ca psihoterapia este mai eficienta in tratarea acestei tulburari, decat tratamentul medicamentos. Aproximativ (=G dintre persoanele cu Anxietate generali!ata pre!inta imbunatatiri semnificative in functionare dupa interventia psihoterapeutica. @olul tratamentului medicamentos in ca!ul Anxietatii generali!ate este reducerea rapida a nivelului anxietatii. Tratamentul medicamentos poate fi o parte esentiala a interventiei, paralel insa, cu invatarea in cadrul psihoterapiei a modului in care puteti sa va re!olvati problemele cat mai eficient. Tratamentul medicamentos poate sa reduca nivelul de anxietate si teama, dar nu va poate oferi raspunsuri la intrebarile si situatiile de viata importante cu care va confruntati. O-iecti!ele principale ale Psi.oterapiei in tratarea An#ietatii %enerali ate 5xpunerea in plan imaginar sau real la situatiile anxiogene, in vederea deconditionarii, obisnuirii sau desensibili!arii. @eevaluarea cognitiva a situatiilor, pentru a modifica modul de percepere a amenintarii. /lientul va invata sa identifice si sa combata gandurile negative automate si convingerile disfunctionale si sa le substituie cu unele cu un caracter mai realist..e!voltarea sentimentului de autoeficacitate in lupta clientului cu situatiile stresante, dar si cu simptomele Anxietatii.-ormarea si de!voltarea unor strategii adaptative pentru a face fata stresului.

Utilitatea 6ipno ei in terapia An#ietatii 6ipno a si$a dovedit utilitatea in terapia Anxietatii, pentru obtinerea unei relaxari profunde si rapide, ce poate fi aplicata in situatiile anxiogene, pentru modificarea manierei de percepere a amenintarii, precum si pentru cresterea increderii clientului ca va putea face fata cu bine situatiei respective. 6ipno a facilitea a foarte "ult de"ersul desensi-ili arii , pentru ca trairile specifice transei hipnotice au un caracter foarte apropiat de realitate, clientii confruntandu$se cu situatiile anxiogene ca si cum ar fi in realitate. .e asemenea, hipno!a va contribui la cresterea motivatiei si a expectatiilor po!itive legate de intreg procesul terapeutic. Ce a!eti du"nea!oastra de facut ca si client .eoarece ati fost toata viata o persoana care s$a ingri0orat tot timpul, s$ar putea sa fiti reticenta si sa aveti dubii legat de faptul ca psihoterapia v$ar putea a0uta. 5ste adevarat ca starea dumneavoastra nu se va imbunatati peste noapte, dar in mod sigur o serie de schimbari po!itive vor incepe sa se observe inca de la primele sedinte de psihoterapie. Psi.oterapia nu este o e#perienta pasi!a pentru client) )entru succesul acestui tip de interventie este nevoie de implicarea dumneavoastra activa. Dn consecinta, trebuie sa veniti saptamanal la sedinte si sa va faceti temele de casa pe care vi le da psihoterapeutul. >a trebui sa exersati regulat reducerea ingri0orarilor si a temerilor dumneavoastra, sa tineti evidenta ingri0orarilor, sa efectuati acasa exercitiile de relaxare sau de respiratie si sa incercati sa va gestionati programul in asa fel incat sa nu va simtiti supraincarcat. Psi.olo%ul !a a4uta sa identificati in%ri4orarile si sa !edeti lucrurile intr8o lu"ina "ai realista, adaptata situatiilor din pre!ent, sa puteti re!olva eficient problemele si sa invatati cum sa interactionati mai eficient cu ceilalti.

Tulburarea de anxietate generalizata la copii si adolescenti

Articol adugat de IULIANA PASARIN octombrie 2011
Ta%s(

la 27

anxietate generalizata
,

frica
,

copil
,

adolescent
Tulburarea de anxietate generalizata este caracterizata de o teama difuza' fara un obiect sau situatie bine precizata. $ersoana care sufera de anxietate generalizata traieste o incordare contiua' se simte in permanenta amenintata... 2eneralitati Tulburarea de anxietate generali!ata este caracteri!ata de o teama difu!a, fara un obiect sau situatie bine preci!ata. )ersoana care sufera de anxietate generali!ata traieste o incordare contiua, se simte in permanenta amenintata, motiv pentru care este mai tot timpul nervoasa, iar de cele mai multe ori nu reali!ea!a de ce anume se teme atat de tare. ,pecific anxietatii generali!ate este faptul ca implica o teama fara obiect, spre deosebire de alte tulburari anxioase, ca de exemplu fobia specifica care implica teama fata de un anumit obiect sau situatie (teama de animale, teama de inaltime , fobia sociala care este caracteri!ata prin teama provocata de expunerea la anumite tipuri se situatii sau de performanta, ducand adesea la compotrament de evitare. Dn literatura de specialitate anglo$saxona pentru a ilustra cat mai bine ceea ce simte persoana care sufera tulburare de anxietate generali!ata este utili!ata frevent expresia de anxietate care pluteste in aer, expresie ce explica foarte bine modul in care teama persoanei se opreste cand asupra unui obiect, cand asupra altuia, astfel incat persoana anxioasa imediat ce scapa de un motiv de ingri0orare gaseste altul. ,omnul celor care sufera de anxietate generali!ata este afectat de de cosmaruri in care se vad ca!and de la inaltime sau incercand sa strige dupa a0utor fara insa a putea scoate un sunet.

)e langa teama, nervo!itate si fatigabilitate, incordarea pe care o au in permanenta face ca persoanele cu anxietate generali!ata sa simta frecvent tensiune in !ona gatului, a cefei, a umerilor, transpira mai mult, palmele le sunt mai tot timpul umede si reci. Atat copii, adolescentii cat si adultii care sufera de tulburare de anxietate generali!ata manifesta dureri de stomac, dureri de cap, sen!atia de voma fara a exista o cau!a fi!iologica reala, ci doar aceasta teama pe care ei o traiesc continuu si incordarea permanenta in care se afla. An#ietatea %enerali ata la copii si adolescenti Dn ca!ul copiilor si adolescentilor cu anxitate generali!ata preocuparile se refera adesea la calitatea performantelor sau competentei lor la scoala sau la activitatile sportive. Adesea anxietatea, teama, nesiguranta apar si atunci cand performanta lor nu este evaluata de altii. 2a acesti copii care sufera de tulburare de anxietate generali!ata mai pot exista peocupari excesive referitoare la punctualitate, teama de a nu intar!ia. .e asemeni, daca se apropie ora la care parintele sau cineva din familie trebuia sa vina dupa copil sa il insoteasca acasa de la gradinita sau de la scoala si acesta a intar!iat putin, copilul anxios se gandeste ca va fi lasat la gradinita sau la scoala, ca a facut ceva rau si este pedepsit sau ca ceva rau s$a intamplat cu cel care trebuia sa vina dupa el si sa il insoteasca acasa. Atat copii cat si adolescentii cu anxietate generali!ata pot fi extrem de conformisti, perfectionisti, nesiguri pe ei, cerand mereu asigurarea si reasigurarea celor din 0ur in special a parintilor si profesorilor ca ceea ce au facut ei este bine, au nevoie de confirmarea valorii lor in permementa mai mult decat ceilalti copii. )entru ca anxietatea generali!ata poate fi supradiagnosticata la copii, este necesar ca acest diagnostic sa fie pus dupa o evaluare complexa care sa inlature posibilitatea pre!entei altor tulburari anxioase ale copilariei precum4 anxietatea de separare, fobia sociala, tulburarea obsesiv$compulsiva. Astfel, daca declansarea simtomelor anxioase coincide cu inceperea scolii sau a gradinitei trebuie avute in vedere aparitia altor forme de teama precum anxietatea de separare (daca copilul a stat in permamenta cu mama pana atunci , anxietatea de examinare, teama de a nu gresi, tema de a nu fi respins de grupul de covarstnici. )entru adolescenti intrarea la liceu poate fi si ea un factor declansator al anxietatii. )erioada de licean este una frumoasa, dar si presarata cu gri0i. 5ste un mediu nou, colegi si profesori noi, apar intrebari despre cum se va adapta, daca va fi acceptat, daca se va integra, daca va face fata noilor provocari. )e de alta parte parintii si familia au noi asteptari, exigenta lor creste si mai sunt si schimbarile fi!iologice cu care adolescentii si adolescentele trebuie sa se confrunte... .e asemeni, este perioada in care adolescentii se indragostesc, un al factor anxiogen ...mai mult sau mai putin. Caracteristicile an#ietatii %enerali ate la copii si adolescenti /opii si adolescentii care sufera de anxietate generali!ata par mai tot timpul ingri0orati, nelinistiti, stau ca pe g)impi' isi fac multe gri0i de cele mai multe ori fara motiv, sunt foarte preocupati de performantele scolare, de cum arata, de cum sunt priviti de ceilatli, cer foarte des asigurare si reasigurare in ce priveste performantele lor, devin foarte nelinistiti in prea0ma unui eveniment scolar sau de alta natura, astfel

ei nescapand niciodata de gri0i. Gri0ile si anxietatile pre!ente in aceasta tulburare sunt permanente si exagerate si nu pot fi controlate de copil. /a si manifestari ale anxietatii genrali!ate la copii si adolescenti intalnim4 iritabilitate, cri!e de manie, dificultati de concentrare a atentiei, tulburari ale somnului. Acest comportament este observat de catre parinti sau de cei care stau in prea0ma copilului cel mai mult timp, in 0urul varstei de 6$' ani. Dn ca!ul copiilor putem vorbi despre anxietate generali!ata daca manifestarile enumerate anterior persista mai mult de cateva saptamani si perturba interactiunea socio$familala a copilului. In loc de conclu ii @areori anxietatea generali!ata are un debut brusc ea instalandu$se progresiv. /ercetarile facute de de$a lungul timpului au aratat ca ma0oritatea persoanelor care au de!voltat tulburare de anxietate generali!ata au o stima de sine sca!uta, au suferit o trauma, au trecut printr$o perioada stresanta indelunga. )entru copii si adolescenti elementul de noutate poate fi si el un factor declansator al tulburarii de anxietate generali!ata. .e aceea, spri0inul si incura0arile parintilor sunt necesare atat in ca!ul copiilor cat si in cel al adolescentilor, mai ales atunci cand incep o noua etapa cum ar fi inceperea gradinitei, a scolii, intrarea la liceu, la facultate. Dncura0area autonomiei si independentei copilului precum si a adolescentului, in conformitate cu varsta la care se afla, ii poate a0uta sa aiba incredere in ei ca se pot descurca, ca se pot integra in noile medii si grupuri de sociali!are. Bi-lio%rafie( Aoldevici D., W)sihoterapia tulburarilor anxioaseR, 5ditura /eres, 8ucuresti, 1;;' .obrescu D., W)sihiatria copilului si adolescentului. Ghid practicR, 5ditura 7edicala, 8ucuresti, *==6

Anxietate incurabila
iulie *6, *=1=

)ostat in Cncategori!ed X 1 comentariu Y

Anxietatea, depresia si atacul de panica

martie 1<, *=='

9elcome to 9ord)ress.com. This is &our first post. 5dit or delete it and start bloggingT
ANXIETATEA, DEPRESIA I ATACUL DE PANIC Anxietatea poate fi definit n multe feluri! dar cel mai "implu ar fi " o numim ca fiind #frica fr cau$%& 'ire(te c dramati"mul per"oanelor anxioa"e e"te incomen"urabil cu compacta (i "umara defini)ie de mai "u"&*epre"ia! rud de gradul I cu anxietatea! e"te "pre "urprinderea multora o tulburare p"i+ic mult mai le,er dec-t anxietatea& Punctul forte al depre"iei e"te faptul c ea "e tratea$ medicamento" n ma,oritatea ca$urilor! procentual .orbind! pe"te /01! de(i exi"t (i ri"cul recderii&Atacul de panic 2"au anxietatea paroxi"tic3 e"te cel mai de$abilitant "entiment din trilogia ace"tor tulburri p"i+ice! e"te fr ndoial o experien) terifiant cu ad-nci amprente a"upra indi.idului ce l4a trit cel pu)in o dat&

1
Pe parcur"ul ace"tei cr)i! .oi expune cititorului c-t mai detaliat tul4burarea depre"i. c-t (i impactul atacului de panic! dar pentru prima parte .oi re$er.a un amplu "pa)iu anxiet)ii "ub toate formele ei! dat fiind faptul c acea"t p"i+o$ e"te incurabil! n pofida faptului c mul)i "peciali(ti din domeniul p"i+iatriei! p"i+ologiei (i relati. mai nou al +omeopatiei! "u")in c anxietatea "e poate trata&Nu dore"c " prote,e$ cititorul ncerc-nd tot felul de artificii ling.i"tice pentru a e.ita cruda realitate5 nu exi"t .indecare nici mcar temporar a anxi4et)ii& Sunt numeroa"e remedii pentru ameliorarea "imptomelor! dar manife"4tarea anxiet)ii e"te din ce n ce mai di.er"ificat de la indi.id la indi.id! de(i "imptomele declarate nglobea$ pe"te o treime din "uferin$i& Anxio(ii "unt pri$o4nierii propriei lor min)i fr nici o (an" de e.adare&Anxietatea "impl e"te manife"tat prin "tri de nelini(te! fric! ngri,orare fr moti.! fr o anume cau$ declan4(atoare! "unt de durat (i inten"itate "c$ut& Acea"ta e"te forma cea mai u(oar "au rul cel mai mic&

Anxietatea "ocial e"te tulburarea ce induce e.itarea rela)iilor inter4 per"onale! "itua)iilor "ociale (i i$olarea n cercul .icio" al anxiet)ii& Pentru anumite per"oane! ceilal)i oameni "unt cau$a anxiet)ii lor! datorit g-ndirii eronate care e"te rodul anxiet)ii! un rod ne4"f-r(it! din pcate& Suferin$ii au "enti4mentul c "unt pri.i)i! anali$a)i! ,udeca)i! atunci c-nd "unt la o ma"! petrecere! (coal! mi,loace de tran"port n comun! pe "trad! n maga$in! la

pia)! pe un "ta4dion! n propria ma(in la .olan! etc&! fapt ce creea$ o ten"iune interioar c-t mai mare (i e.itarea pe .iitor a expunerii n toate ace"te locuri& Acum "uferin)a e"te interioar! anxio(ii de.in mai tri(ti mai "peria)i! mai interiori$a)i! ne"per-nd c le .a n)elege .reodat cine.a tririle dra4matice&

6
Anxietatea generali$at 2"au 6A7 8 tulburare de anxietate generali$at3 e"te forma cel mai de" nt-lnit (i are la ba$ anxietatea "impl& Per"oanele care "ufer de 6A7 "unt ngri,orate n mod exce"i. n legtur cu "tarea de "ntate (i "unt +iperatente la cea mai mic reac)ie a organi"mului! fc-nd din acea"ta o po4"ibil cau$ a unor boli imaginare din ce n ce mai gra.e& 9amenii anxio(i de$.olt o "umedenie de temeri "imptomatice! care "e ncadrea$ n categoria tulburrilor anxioa"e cum ar fi5 palpita)iile! .erti,! grea) 2uneori .om3! tran"pira)ii la ni.elul palmelor! frun)ii! picioare reci! mu(c+i ncorda)i! dureri pectorale! ce4falee! "tare de ru general! expre"ie facial cri"pat! ne"iguran) n mer"! obo"eal aproape permanent! concen4 trare diminuat! "en$a)ia deta(rii de realitate! di"confort ga"tric! mic)iuni frec4.ente! re"pira)ie "uperficial (i accelerat! "omn neodi+nitor! pul" accelerat! tremu4rturi ale m-inilor! "en$a)ia de #cap gol%! uneori #de,a4.u%! nea"t-mpr! frica de a muri! de a nnebuni! de a le(ina! de a pierde controlul& *e fapt controlul a fo"t pierdut din momentul n care anxietatea "4a in"talat comod n min)ile "uferin$ilor&

+
Sintagma #lupt "au fugi% ne e"te mult mai clar dac "tudiem aprofundat reac)iile animalelor& :-nd "e "imt ame4nin)ate! unele animale aleg fuga din fa)a pericolului cert& Altele (i manife"t teama prin .om! "ecre)ii ur-t miro"itoare 2"conc"ul3 "au pur (i "implu "e prefac c "unt moarte 2"imilar cu le(inul la om3! a"tfel a"igur-ndu4(i "upra.ie)uirea& :ele mai cura,oa"e rm-n " lupte cu pericolul (i de cele mai multe ori ie" n.ingtoare& La oamenii anxio(i pericolul e"te imaginar! deoarece ace(tia cred c .or pica la tra.er"area "tr$ii! .or face accident dac (ofea$! .or muri "ufoca)i dac merg cu mi,loace de tran"port n comun! credin)a c .or muri dac ie" din ca"! etc& ace(tia aleg " fug de pericol& :ei ce aleg " lupte! "f-r(e"c prin a cdea n capcana anxiet)ii! deoarece n mintea lor apar alte po"ibile pericole! c+iar dac le4au n4fruntat pe unele (i de.in la r-ndul capti.i ai anxiet)ii! n dificila lupt cu g-ndurile anxioa"e& :a " ilu"tre$ "umar! dar c-t mai clar! a( recurge la un pa"a, din po4.e(tile lui Ion :reang! unde t-nra ma4m ncepe a pl-nge c o po"ibil r"4turnare a #drobului de "are% i poate omor copilul! dar n loc " ia drobul (i " l pun unde.a la ni.elul "olului! (i antrenea$ propria mam la poten)ialul de$a"tru (i ncep am-ndou " pl-ng! dar niciuna nu ia m"uri&

6 (

*ac "tudiem limba,ul corpului unui anxio"! ob"er.m umerii ridica)i! 2la animale 8 ridicarea prului de pe "pate (i nco.oierea coloanei c-nd "e "imt amenin)ate 8 pi"ica! de exemplu3 expre"ia fe)ei tri"t "au cri"pat ori permanent ngri,orat! lip"a celei mai mici "c+i)ri de $-mbet! maxilarul ncle(tat! pumnii "tr-n(i! mer"ul u(or nclinat n fa)! c-t mai aproape de o bordur! un gard! per4manent n cutarea unui loc de a(a4$i" "iguran)& Nu ntotdeauna anxio(ii dore"c " mearg n"o)i)i! de multe ori ei prefer " mearg "inguri pentru a e.ita ca per"oanele dragi " fie prta(e la "ufe4rin)a lor! ncerc-nd "4i prote,e$e! de(i ei "unt cei care au ne.oie de protec)ie! iar n "itua)ii limit o cer 2 n timpul unui atac de panic de exemplu (i "un cea mai de ncredere per"oan! "per-nd c a(a nu .or fi "inguri n fa)a #mor)ii%! alearg la cel mai apropiat "pital "au rm-n mpietri)i de "paim3& :ei mai mul)i prefer "ingurtatea pentru a e.ita efortul ma"crii tririlor interioare! a"ta dup ce au o oarecare #.ec+ime% n anxietate& ;.itarea .ie)ii "ociale mai poate fi con4di)ionat (i de po"ibile "itua)ii ,enante n care ace(tia ar putea fi trda)i de propriul corp! iar ceilal)i " afle c indi.idul e"te anxio"& Aici "uferindul "e teme c oamenii .or crede cu "iguran) c e nebun! iar ace"ta n ncercarea de a explica diferen)a dintre anxietate (i nebunie .a de.eni pe4 nibil (i pri.it ca un nea,utorat (i implicit .a fi marginali$at&Anxio(ii au impre"ia c o nenorocire iminent "e .a abate a"upra lor! ea pla4nea$ pretutindeni! i ncon,oar! i p4trunde! dar nu o poate defini (i nici n4 ltura&Nu "unt de acord cu faptul c anxi4etatea ca "imptom p"i+opatologic "e nt-lne(te n debutul p"i+o$elor! pentru c ea n"(i e"te o p"i+o$&Anxioi(ii (i a"cund p"i+o$a n "peran)a c ntr4o $i .a aprea o minune n domeniul medicinii! o minte "trlucit .a g"i .indecarea anxiet)ii (i .or rede.eni per"oana "ntoa"! ra)ional (i calm de odat& *ac nu ar exi"ta "peran)! mul)i ar muri pentru c de la de$nde,de la moarte nu e"te dec-t un pa"&Ac+e"e$ la acea"t "peran) de4oarece medicina .a e.olua permanent! actualmente n SUA "e fac "tudii a"upra punctului care declan(ea$ anxietatea n creier& *in pcate "cu$a cea mai r"p-n4dit la ora actual de ctre "peciali(ti p"i+iatri (i p"i+ologi e"te modificarea compo$i)iei "ub"tan)ei c+imice numit "erotonin 2"au elixirul fericirii3 (i pre"criu tratamente cu o larg+e)e ce )i d fiori& 6ratamentele cu p"i+otrope "unt ac4 ceptate de ma,oritatea organi"melor! dar dependen)a "e in"talea$ (i reac)iile ad.er"e apar n timp& Anxio(ii accept ace"t compromi" pentru c "e reinte4grea$ n .ia)a "ocial! (i c-(tig exi"ten)a! "unt c-t de c-t ec+ilibra)i! dar (i con(tien)i c "unt la ,umtate din ran4damentul lor& *e multe ori "itua)ia financiar bun (i g"irea unei ocupa)ii capti.ante a,ut mult "uferin$ii! uneori euforici fiind! uit de anxietatea lor< lucru ce nu e"te .alabil (i n ca$ul unei "itua)ii materiale foarte bun&;xcelente re$ultate dau (i prac4 ticarea regulat a exerci)iilor aerobice! indiferent de "ex! mecani"mul ce po$i4 ti.ea$ "tarea de "pirit nu e"te cuno"cut&*e a"emenea e"te recomandat o )inut (i un a"pect c-t mai ngri,it! conform $icalei #art bine! m "imt bine%& ;.ident c nu ace"ta e"te leacul anxiet)ii! dar a,ut la diminuarea ei& Nu e"te ade.rat c o .ia) "exual acti. (i regulat ec+ilibrea$ ni.elul "erotoninei! de(i unii endocrinologi "u")in ne ntemeiat ace"t lucru! a"ta nu n"eamn c ncura,e$ ab"tinen)a (i nici nu o recomand&Re.enind la "erotonin! oamenii de (tiin)! cercettorii! explic apari)ia unui bloca, al

fluxului "erotoninei la ni.elul creierului! ace"ta ac)ion-nd ca o barier! nepermi)-ndu4i fluxului "anguin " tran4"porte nece"arul de "ub"tan) n creier& Aici inter.in "ub"tan)ele c+imice artificiale 8 medicamentele 8 ce recaptea$ "erotonina& Pe la nceputul "ecolului ==! c-nd medicamentele nu erau at-t de di.er"ificate (i performante ca a"t$i! "e efectua cu oarecare "ucce" (ocul electric& Reac)iile ad.er"e erau crunte5 pacien)ii rm-neau cu +andicap locomotor "au .er4bal! de(i erau informa)i de la nceput de po"ibilitatea ace"tui lucru& ;"te un mare "emn de ntrebare cum de nu a fo"t perfec)ionat ace"t electro(oc a"tfel nc-t " poat fi folo"it (i a"t$i! iar efectele "ecundare " fie minime "au $ero&P"i+oterapia anxiet)ii! cea compo4 rtamental4cogniti. are n general re$u4ltate lamentabile .i"4a4.i" de a(teptrile per"oanelor anxioa"e c-t (i a eficien)ei& Re$ultate c-t de c-t concrete "e ob)in cu a,utorul relaxrii progre"i.e! ini)ial ntr4un cabinet de "pecialitate& *in pcate cei mai mul)i p"i+oterapeu)i merg cu ncp)-nare pe .arianta p"i+oterapiei comportamental4cogniti.e! pi"t cu totul eronat n ca$ul per"oanelor adulte& >ipno$a eri?"onian are oarecare re$ultate prin diminuarea "emnificati. a anxiet)ii! dar numai pentru c-te.a ore din pcate&Sen$a)ia permanent de fric face ca +ormonul numit adrenalin " fie "ecretat din abunden)& A"tfel pul"ul cre(4te! mu"culatura "e ncordea$! re"pira)ia de.ine accelerat (i re"tul "imptomelor neplcute curg! parc la infinit&Stati"ticile arat c @&01 din popula)ia globului "ufer de anxietate! o cifr alarmant! iar ace"t procent repre4$int numrul per"oanelor diagno"ticate corect& Antr4un inter.iu acordat re.i"tei #'ormula A"%! cel mai bun p"i+iatru din ;uropa de S4;! nu numai n opinia mea! domnul doctor Adrian Ione"cu! de la "pitalul Nifon 8 Bu$u! "pune c bolile mintale cele mai frec.ente nt-lnite (i care ocup primul loc n r-ndul pacien)ilor "unt tulburrile anxioa"e& 6ot domnia "a! domnul doctor Adrian Ione"cu relatea$ c #diagno"ticarea bolilor mintale nu e"te deloc "impl& Un repre$entant de frunte al Uni.er"it)ii >ar.ard! dr Ro"" Balde"arini! a afirmat la un congre" de p"i+iatrie de"f(urat n SUA c un bolna. cu tulburare bipolar a(teapt n medie circa C ani pentru a i "e pune un diagno"tic corect& ;xtremele temporale de diagno"ticare a unei boli mintale "unt cuprin"e ntre C luni (i 2C de aniDE%& An fiecare an "e c+eltuie"c milioane de euro pentru diagno"ticarea anxiet)ii! deoarece pacien)ii acu$ "imptome fi$ice (i cred c "uferin)a lor e"te de domeniul bolilor interne (i a(a "e c+eltuie"c timp (i bani pe tot felul de in.e"tiga)ii inutile& Un medic bine informat ar trimite pacientul la "peciali"t fr a fi ne.oie de c+eltuielile imen"e (i inutile relatate&Fia)a nu e"te pu" n pericol de anxietate! dar .ia)a "ocial e"te aproape di"tru"& *ramati"mul $ilnic trit de o per"oan anxioa" e"te "imilar cu cel al per"oanei care (tie c mai are c-te.a $ile de trit& *in pcate anxietatea e"te o for) permanent (i domin .ia)a "uferin$ilor& Anxio(ii "unt incapabili " "e relaxe$e natural! fire"c! indiferent dac au "omnul odi+nitor noaptea! fiecare nou $i e"te "ub "emnul "paimei! temerilor din ce n ce mai multe (i o .ia) "ocial ce le lip"e(te aproape total! de(i t-n,e"c dup ace"t lucru! deoarece ei g-nde"c ra)ional (i (i dau "eama c nu e"te ce.a real! dar nu pot merge mai departe& 9rice ncercare de #a4(i lua inima n din)i% (i a ncerca " dep(ea"c momentul re"pecti. e"te "ortit e(ecului& Un ob"tacol dep(it cre4ea$ imaginar alte G 8 0 "ucce"i.e! a"tfel ntorc-ndu4"e de unde a plecat! dar mai

de$amgit& ;fortul de a rm-ne luci$i n lupta cu g-ndurile anxiogene i epui$ea$! acea"t team fr "f-r(it acaparea$ ntreag energie a per"oanei! apr-nd a"tfel de$intere"ul de .ia)&Stati"ticile referitoare la tran"mi4terea anxiet)ii genetic "unt departe de ade.r& :au$a "au cau$ele anxiet)ii "unt datorate primordial modificrilor radicale din .ia)a indi.idului (i anumite e.eni4mente inductoare de "tre" (i ne"iguran) a"ociat cu nelini(te& Acea"t teorie nu e"te ca fiind dat cert dar e"te cea mai aproape de un "-mbure de realitate& *in pcate "unt elaborate tot felul regimuri inutile cum ar fi5 eliminarea cafelei din alimenta)ie! inter$icerea alcoolului! a fumatului! a produ"elor de cofetrie (i mbuibarea cu .itamine din complexul B (i magne$iu& Nimic din toate ace"tea nu au legtur cu anxietatea! nici nu o cre"c! nici nu o "cad! dac "unt con"umate moderat&Aromoterapia cu uleiuri e"en)iale cum ar fi cel de la.and e"te benefic! la fel ca (i un "omn ad-nc! dar pentru perioada "trict re"pecti. unde ni.elul anxiet)ii e"te mai "c$ut! dar nu e"te nici pe departe c+eia anxiet)ii& Lucru identic (i n ca$ul exerci)iilor de re"pira)ie practicate regulat& Reduc anxietatea doar n perioada n care "unt efectuate! iar reducerea e"te minim& 9 .ariant apropiat de reducere a anxiet)ii e"te o metod nu la ndem-na oricui5 bun4"tarea& Bun"tarea (i momentele c-t mai de"e de bucurie (i mpliniri! fr a ne preocupa de gri,a $ilei de m-ine e"te cu "iguran) un antidot al anxiet)ii& *ar c-)i pot a,unge acolo! c-tor per"oane le "ur-de .ia)a a(a dup ce au amprenta ad-nc a anxiet)ii n "ufleteH Indiferent prin ce mi,loace anxi4 etatea ptrunde n min)ile noa"tre! .a rm-ne o "tare nedorit l"-ndu4ne " .i"m dup "tarea de armonie (i pace interioar cum ar trebui " fie pentru a ne tri .ia)a& Iintea rm-ne in.adat de ngri,orare exagerat (i g-nduri negre pe care nu reu(im " le aruncm& *atorit aportului puternic n"emnat pe care ni.e4lul anxiet)ii l preia n .ia)a noa"tr a trebuit " i "e acorde o deo"ebit aten)ie ace"tei probleme ce n"o)e(te "uferin$ii a"emenea umbrei pe cltor&6ermenul de #anxietate% a fo"t utili$at pentru prima dat de 'reud n anul 1C/0! de4a lungul timpului a cptat di.er"e conota)ii n .i$iunea "peciali(tilor&'reud "u")intor con.in" al con4cep)iilor p"i+analitice leag anxietatea de libido! iar R& IaJ n 1/00 o define(te ca o amenin)are la adre"a .alorilor per"oanei& Iai t-r$iu n anul 1/07! :attel define(te anxietatea ca fiind o amenin)are a unei "itua)ii anticipate! iar pe"te un an! n 1/0C! Kolpe "punea c #anxietatea e"te matricea de r"pun" anatomic la admi4ni"trarea unui "timul noci.%& Literatura de "pecialitate rele. multe tipuri de anxietate (i reac)ii la acea"ta& An 1/72 Spielberger arat deo"ebirea ntre anxietate ca tr"tur (i tulburare anxioa" ca "tare& Impecabil ob"er.a)ie la .remea re"pecti.DAproape to)i oamenii au "tri de anxietate pa"agere! dar pentru unii de.ine o imen" problem (i nece"it o aten)ie "pecial deoarece e"te o afec)iune emo)ional ce pro.oac mari daune morale indi.idului& A(adar putem "pune c anxietatea face parte categoric din "fera patologicului& Bine n)ele" c fr anxietate nu "4ar putea tri! de$irabil e"te ca acea"ta " "e ncadre$e n "fera normalului! ac)ion-nd doar ca un "timul benefic! aici put-ndu4"e rm-ne numai atunci c-nd anxietatea nu a tin" niciodat "pre extrem& Per"i"ten)a ace"tor "tri nrut)e(te calitatea .ie)ii! iar ri"cul "inuciderii atinge un ni.el nalt&*urata tratamentului e"te ne4cuno"cut! put-nd fi c+iar pe parcur"ul ntregii .ie)i! de(i a"t$i "e folo"e"c medicamente

de ultim genera)ie! in+i4bitori "electi.i ai "erotoninei (i nora4drenalinei! dar nu ca monoterapie ci a"ociate cu ben$odia$epine (i (edin)e de relaxare progre"i.&Per"oanele afectate pot fi de orice .-r"t (i de orice "ex! dar "tati"ticile ncadrea$ debutul tulburrii anxioa"e la .-r"te ntre 20 (i L0 de ani! iar impactul ace"tor boli mintale "e re"fr-nge n .ia)a de $i cu $i& Unele per"oane au de"coperit ce.a ce func)ionea$& ;le reali$ea$ c furioa"e fiind! nu mai "unt con(tiente de "imptomele anxiet)ii& Re.er"ul medaliei e"te unul nefericit! deoarece n timp acea"t "trategie ce in+ib anxietatea .a di"truge .ia)a "ocial (i elimin orice po"ibilitate de a lega rela)ii cu oamenii! duc-nd la i$olare (i fiind din nou capta)i de propria anxietate&Ideal ar fi ca diminea)a dup tre$ire fiecare per"oan " (i ndrepte aten)ia "pre propriul interior pentru a afla dac .ec+ea "uferin) mai e"te pre$ent pentru o nou $i de c+in (i acea"ta " fi di"prut& An" aproape in"tantaneu ea poate fi "im)it ca gata de atac n orice clip (i frica de a fi umilit n public e"te la locul ei n fiecare moment& *urero" e"te c nu ai unde fugi! iar luciditatea ne,u"tificat c "e poate i"ca un atac oric-nd face ca temerile " cuprind o mul)ime de forme5 teama de a tra.er"a "trada! de a trece un pod! de a intra ntr4un tunel! n lift "au ntr4un maga$in aglomerat& Ace"te frici pro.in din propria g-ndire care ,oac fe"te cu pre"upuneri de genul # dac intru n maga$in (i nu pot ie(i repede din cau$a aglomera)ieiH :e .a crede lumea c-nd .a .edea c ie" fugindH : am nnebunit cu "iguran) %& :u mare u(urin) ace"te prime,dii imaginare pot ele n"ele " de.in "tri de anxietate! create de pro4 pria noa"tr minte& Sentimente c+inu4itoare cum ar fi pr"irea realit)ii curente "au pr"irea propriului corp "unt foarte aproape de a mpinge indi.idul "pre nebunie! iar teama continu " crea"c& Lumea medical ar trebui "4i educe pe "uferin$i! c-t (i noi care a.em o rud! un apropiat ce "e c+inuie cu tulburarea anxioa"! deoarece mul)i bolna.i (i a"cund problema (i "e i$olea$ "ocial&S ncepem educa)ia prin a le n.)a boala (i a le o explica ace"tora& *e"igur ei "unt firi "ceptice! iar dac a.em materiale! cr)i! cd4uri! etc! " i l"m " (i cunoa"c "inguri boala! fc-ndu4(i "uferin)a mai u(oar& ;"te ne.oie de altrui"m! efort (i timp pentru a4i a,uta " rec-(tige ec+ilibrul nece"ar "upra.ie)uirii oarecum normale&:u certitudine mul)i "e ntreab5 # 9are "unt .ictima unui ble"temH 9are am a(a multe pcate de (i4a ntor" *umne$eu fa)a de la mineH%! iar alergarea "pre bi"eric de.ine iminent& Utilitatea bi"ericii e"te de neconte"tat! dar nu putem "pune c e"te .arianta cert "pre .indecare& Nu "unt cuno"cute ca$uri de .indecri miraculoa"e! dar rugciunea a,ut la po$iti.area "trii de "pirit! di"cu)ia cu un preot fc-nd " "cad ten"iunea interioar! iar pildele de la "lu,be .or opri bolna.ul de la g-ndul "inuciderii&An)elegerea proce"ului # Anxietatea din cau$a anxiet)ii% e"te un pa" important n cunoa(terea bolii& *ac anxietatea patologic nu ar exi"ta! un atac de panic nu ar aprea niciodat&Altfel de"cri" anxietatea "au ten"iunea e"te modul n care organi"mul ne "emnalea$ c e"te ce.a n neregul (i trebuie " lum m"uri& Semnalul e"te ab"olut e"en)ial pentru "ntatea (i "upra.ie)uirea tuturor celor n cau$& S lum exemplu oamenilor primiti.i care atunci c-nd nu a.eau +ran! reac)ionau prin nelini(te anticipatorie! moti.a)i a"tfel ei (i cutau (i g"eau +rana& Ace"t "i"tem de alarm ncorporat oamenilor e"te minunat! excep)ie fc-nd ca$urile n care "e declan(ea$ permanent (i fr moti.& Uneori a(teptrile unui re$ultat ne fac

" exagerm cu temerile (i ncepem " de.enim din ce n ce mai ngri,ora)i! fr un moti. plau$ibil& :-nd a.erti"mentul e"te "igur! dar nu putem ntreprinde nimic ncepem " ne complicm g-ndirea a"upra capacit)ii noa"tre de a "c+imba cur"ul e.enimentelor& Uneori acea"t alarm apare c-nd "untem n "tare de repau" fr " (tim ce nu e"te n regul! n ace"te "itua)ii de.enim at-t p"i+ic c-t (i fi$ic ncorda)i! gata de a fugi "au de a nfrunta un pericol! dar ade.ratul pericol 2 autorii ace"tor "itua)ii anxiogene 3 "untem N9I&Problema primordial e"te capa4citatea de a face anali$a corect dintre ten"iunile reale! fricile trite ori ngri4,orrile (i ner.o$itatea fr temei! di"tructi.! ne"ntoa"& Angri,orrile ireale "unt doar exagerri ale unei "itua)ii normale creia trebuie "4i face fa)& Nu a.em argumente c o "itua)ie nu poate crea probleme! dar putem n.)a " recunoa(tem atunci c-nd exagerm! g-ndindu4ne aproape ob"e"i. la o pro4 blem ce nu are re$ol.are& Per"oanele care "fidea$ orice problem "au o tratea$ n glum c-t (i cei care le iau prea n "erio" "unt foarte "lab pregti)i pentru nfruntarea direct cu problema& Ambele genuri de per"oane trebuie " n.e)e " reac)ione$e corect (i diferit&9amenii anxio(i (i manife"t n primul r-nd tendin)a accentuat de a "e agita n ab"olut orice mpre,urare! de a g-ndi negati. (i a4(i imagina tot felul de pericole care i4ar p-ndi pe ei "au per4"oanele dragi lor& 9ri de c-te ori apare "tarea de ne"iguran) mintea creea$ idei din ce n ce mai prp"tioa"e&*iferen)a ntre un indi.id anxio" (i unul normal pri.ind anticiparea unui pericol difer prin durat (i inten"itate&;.ident c o nenorocire poate lo.i oric-nd omenirea! dar cei mai mul)i (i trie"c .ia)a neg-ndindu4"e la ace"t lucru capti.a)i fiind de preocuprile lor& ;"te minunat " nu cuno(ti tririle anxioa"e "au " nici nu (tii c ele exi"t (i " afli de"pre ele nt-mpltor! iar dup c-te.a clipe " ui)iE'r tratament de ntre)inere! anxietatea poate a.ea implica)ii ma,ore a"upra per"oanei c-t (i a familiei ace"teia&Re$ultate bune "4au ob)inut cu Efectin (Venlafaxin) "au Zoloft (Sertralin)! condi)ionate fiind de a"ocierea cu alte anxiolitice< utili$area ca monoterapie fiind nein"pirat& ;"te "trict recomandat " cere)i "fatul medicului "peciali"t nainte de utili$area oricruia dintre cele dou 2"au altele3! deoarece reac)iile ad.er"e pot aprea! iar con"ecin)ele "unt foarte neplcute& S4a ob"er.at c la Moloft 2primul in+ibitor de "erotonin acceptat n Statele Unite3 dup circa 1 an de folo"ire! organi"mul de$.olt toleran)< la ;fectin nu "e nt-mpl acela(i lucru! dar pe termen lung exi"t ri"cul dependen)ei& 'ire(te c medicul "tudiind i"toricul bolii .a recomanda tratamentul de ntre)inere cel mai bun cu putin)&Re.enind la "tarea de fric! acea"ta "e poate tran"forma n ob"e"ie< diferen)a dintre anxietatea normal (i cea pa4tologic e"te incapacitatea de autocontrol&;"te cert faptul c "imptomele anxiet)ii pot mima multiple afec)iuni! dar aten)ie5 netratat tulburarea de anxietate duce n timp la boli gra.e& *in pcate cei mai mul)i "uferin$i alearg la tot felul de medici! e.it-nd p"i+iatrul pe moti. c #pentru o "tare depre"i. "au anxioa"! nu merg c nu e mare lucru! doar nu "unt nebunD%! dar .a "f-r(i prin a a,unge unde trebuia " mearg de la nceput5 la p"i4+iatru "au la un "pital de p"i+iatrie&Se "pune c tulburrile anxioa"e afectea$ de dou ori mai mult femeile dec-t brba)i! dar lucrurile nu "tau c+iar a(a& ;xplica)ia e"te dat de p"i+ologi care cred c brba)ii "e fere"c " .orbea"c medicului de"pre

ace"te tulburri "au c+iar le a"cund p-n la un moment dat& Per"oanele "uferinde reali$ea$ c temerea lor e"te ira)ional (i ncearc " lupte mpotri.a ei! dar "ucce"ul e"te categoric "ortit e(ecului&Studiile din medicina alopat arat c tulburrile anxioa"e "e datorea$ factorilor p"i+ologici n primul r-nd (i celor biologici n al doilea plan&Per"onalitatea celor care "ufer de tulburri anxioa"e e"te "tr-n" legat de declan(area ace"tora& Atunci c-nd )inte(ti " a,ungi c-t mai "u" ri"cul de a claca e"te imen" (i contribuie deci"i. la apari)ia bolii& 6ipul de per"onalitate "ang.in (i flegmatic "unt ocolite de apari)ia anxiet)ii "au "unt mai rare! iar colericii "au melancolicii "unt mult mai expu(i! aici fc-ndu4(i "im)it pre$en)a mult mai u(or o p"i+o$&Atunci c-nd tririle anxioa"e ncep " domine! apare ine.itabil (i cruntul "entiment de dereali$are care e"te cel mai dramatic "imptom din multitudinea "im4 ptomelor anxiet)ii& Iigrenele pa"agere (i obo"eala cronic "unt de"tul de comune "uferin$ilor de anxietate generali$at! iar atacurile de panic "unt "poradice! dar de inten"itate (i durat necuno"cute&Nu "e poate ca n cadrul tulburrii de anxietate generali$at " nu (i fac "im)it pre$en)a (i agorafobia care i trimite pe bolna.i n cercul .icio" al anxiet)ii pentru a l contura c-t mai bine& Per"oanele cu agorafobie de$.olt pu4ternice temeri c-nd pr"e"c locuin)a! c-nd "unt n locuri aglomerate "au n mpre,urri n care au "en$a)ia c nu pot pr"i locul imediat& Lum ca exemplu o "al de cinema unde ace(tia (i .or alege ntotdeauna un loc apropiat de u(! iar "caunul .a fi cel de la margine& *ac for)a)i de mpre,urri! locul lor e"te unde.a n mi,locul "lii apare nelini(tea (i tendin)a de a pr"i "ala! ceea ce de multe ori "e (i nt-mpl& Pe m"ur ce mpre,urrile "unt repetiti.e "imptomele "unt mai inten"e! iar agorafobia de.ine o tulburare gra.! merg-nd p-n n "itua)ii c-nd per"oanele nu mai ie" deloc din ca"&'obiile "imple cum ar fi frica exce"i. de nl)ime! tunete! pian,eni! arme albe! animale! "unt foarte comune! iar "ubiectul generator de fobie e"te cel de moment& Agorafobia poate fi definit n cele mai multe ca$uri ca fiind teama de "pa)ii de"c+i"e "au frica de a nu fi ntr4un loc familiar& *e(i ma,oritatea "imptomelor "unt comune! agorafobia "e manife"t diferit de la indi.id la indi.id! unele per"oane fiind apte de a face cltorii pe rute relati. "curte&Se "pune c din $ece per"oane cel pu)in una "ufer de o fobie& Ace"te per4"oane fac parte dintr4un tip de per4"onalitate de genul5 ambi)io(i! per4fec)ioni(ti! "en"ibili la "timuli! au "trict ne.oie " de)in controlul "itua)iilor& 'aptul c ace"t gen de indi.i$i "unt aproape tot timpul "tre"a)i! le "cade capa4citatea de relaxare! iar ri"cul de mbol4n.ire n acea"t categorie e"te cre"cut&:ercettorii "unt de prere c n ,urul .-r"tei de L0 de ani apari)ia fobiilor e"te facilitat de de$ec+ilibrul ni.elului de "erotonin&'obiile pot lo.i (i au (i lo.it celebrit)ile! iat c-te.a exemple5 frica de $bor cu a.ionul5 Nennifer Anni"ton! :+er! Iic+ael Nac?"on! K+oopi 7oldberg care a preferat " conduc ma(ina de la Lo" Angele" la NeO Por? 2 aproximati. 0000 ?m3 dec-t " ia a.ionul& Iadona e"te n"pim-ntat de tunete! frumoa"a Qim Ba"inger "ufer de agorafobie&Agorafobicii trie"c cu impre"ia c (i .or pierde cuno(tin)a! nu .or mai g-ndi ra)ional n "itua)iile pe care (i le ima4ginea$ o"tile (i c nimeni nu4i .a a,uta! dimpotri. .or fi lua)i n r-"&La ba$a de$.oltrii agorafobiei "e pare c "t un atac de panic! a"tfel "uferin$ii ncep " (i imagine$e c .or a.ea un nou atac ntr4un loc public (i .or e.ita

categoric ace"te locuri! cut-nd " "tea c-t mai mult aca" unde "e "imt ntr4 o relati. "iguran)&Agorafobia trebuie diferen)iat de tulburarea de anxietate generali$at! de fobia "ocial (i de tulburarea depre"i.& Suferin$ii cu 6A7 pot " aib anxietate cre"cut n "pecial n public! iar cei cu agorafobie nu arat alte ca$uri n care anxietatea lip"e(te (i nu manife"t com4portament e.itant care e"te "pecific ago4rafobiei& Atunci c-nd frica dep(e(te limitele eficien)ei "e in"talea$ o emo)ie de$adaptati. (i in.alidant care e"te agorafobia&Ianife"trile agorafobiei nu "unt deloc bl-nde51& re"pira)ia rapid (i "uperficial2& pul" rapid "au palpita)ii<L& tran"pira)ii<G& grea) "au .om<0& pierderea ec+ilibrului<@& mu"culatur ncordat<7& fenomenul de dereali$are 2"en$a)ia c totul "e de"f(oar ca ntr4un film3<C& fenomenul de deper"onali$are 2"en$a)ia c nu ai fi acolo! ci doar c a"i(ti la "itua)ii3<Unii "peciali(ti "unt de prere c fobia e"te de fapt un conflict intrap"i+ic incon(tient! iar .arietatea de fobii e"te #generoa"%5 1& teama de ap "au ac.afobia< 2& teama de mare "au tala"ofobia< L& teama de nl)ime "au acrofobia< G& teama de pdure "au +ilofobia< 0& teama de "pa)iu nc+i" "au clau"trofobia< @& teama de "ex "au genofobia< 7& teama de animale "au $oofobia< C& teama de ace "au belonefobia< /& teama de obiecte a"cu)ite "au ai+mofobia< 10& teama de contagiune "au mi"ofobia< 11& teama de moarte "au tanatofobia< Iodalitatea de a n.inge o fobie e"te expunerea treptat la "timulul re"pecti.! metod impo"ibil "uferin$ilor de tanatofobie& Aici "e poate face doar terapie cu a,utorul imagina)iei dup ce "ubiectul a deprin" o te+nic de relaxare& SSP6 "au "indromul de "tre" po"ttraumatic (i poate face apari)ia n urma unui accident marcant& 9rgani"mul ncearc " ne aduc aminte cum " facem fa) unui pericol "au " ne e"c+i.m n fa)a pericolului& Anumite traume cum ar fi .iolul! abu$ul "exual! agre"iunile! accidentele auto! mbol4 n.irile "ubite! pierderea unei per"oane dragi! dece"ul unei rude apropiate pot pro.oca apari)ia SSP6 cu o gam larg de "imptome51& "entimente de fric extrem<2& rememorarea g-ndurilor care au n"o)it trauma<L& co(maruri<G& reac)ii de retragere! e.itare atunci c-nd .ictima e"te n "itua)ia reamintirii e.enimentului<0& incapacitatea de a4(i reaminti detalii de la e.eniment<@& problemele de concentrare<7& "tri "au epi"oade depre"i.e<C& anxietate paroxi"tic</& +alucina)ii<10& tendin)a de i$olare&*urata de apari)ie a SSP6 e"te necuno"cut uneori poate aprea la pu)in .reme de la e.eniment! alte ori pot trece c+iar ani c-nd o remine"cen) a traumei .a declan(a "tre"ul&Progno"ticul e"te fa.orabil la mai mult de ,umtate dintre per"oane! refa4cerea dur-nd aproximati. /0 de $ile&SSP6 "e poate declan(a martorului groa$nicului e.eniment "au cui.a care doar a aflat de"pre nt-mplare! fr ca .ictima " "ufere .reodat de "tre" po"ttraumatic& Aici inter.ine per"o4nalitatea fiecrui indi.id& Stre"ul e"te

con"iderat inamicul numrul 1 al omului! prin expunerea aproape $ilnic la "tre" "i"temul imunitar e"te "lbit! iar n plan p"i+ologic "e pare c e"te ba$a apari)iei tulburrilor anxi4oa"e! cu "au fr atacuri de panic! a "trilor depre"i.e (i ncet! dar "igur "e .a de$.olta o form gra.5 tulburrile de per"onalitate n ce pri.e(te bolile fi$ice cau$ate de "tre" putem enumera 2con4form rapoartelor reali$ate de 9rgani$a)ia Iondial a Snt)ii35 afec)iunile cardio4.a"culare! ulcerul! cariile dentare! boli ale pielii c+iar (i cancerul&Antreg "i"temul ner.o" poate fi afectat n ca$ul per"oanelor "tre"ate! iar randamentul ace"tora .a "cdea .i$ibil! ec+ilibrul p"i+ic fiind practic de.a"tat&Pe o ax "pa)io4temporal fiecruia dintre noi i "e poate nt-mpla " treac prin momente dificile! dramatice! uneori comportamentul no"tru fiind cau$a declan(rii "tre"ului& Unele per"oane pot "uferi n decur"ul .ie)ii de acea"t boal de mai multe ori! dar o pot dep(i cu o u(urin) de in.idiat&Speciali(tii catalog+ea$ trei tipuri de "tre" po"ttraumatic (i anume5 1& acut 2cu o durat de L04/0 de $ile3< 2& cronic 2cu o durat ce dep(e(te /0 de $ile3< L& nt-r$-iat 2cu o apari)ie t-r$ie! c+iar (i la c-)i.a ani de la e.enimentul traumatic3& ;"te regretabil faptul c mul)i dintre noi atribuim o "emnifica)ie aparte e.eni4 mentului! iar organi"mul .a de$.olta o reac)ie la "tre" n corela)ie cu gradul de pericol pe care l atribuim e.enimentului&Pre.enirea "indromului de "tre" po"t4traumatic poate fi e.itat prin (edin)e la p"i+oterapeut di"cut-nd (i de$bt-nd pro4blema cu ace"ta 2"au di"cu)ia cu un preot3 (i re"pect-nd indica)iile date de ace"ta& An ca$uri mai gra.e "e impune urmarea unui tratament medicamento" recomandat de un p"i+iatru&:u "iguran) re$ultatul cel mai bun "e poate ob)ine prin dublu tratament at-t medicamento" c-t (i prin p"i+oterapie&*in pcate (i n ca$ul ace"tei boli diagno"ticarea nu e"te facil deoarece mul)i e.it "peciali"tul ncerc-nd di.er"e metode de autotratament! merg-nd p-n la alcooli"m care pentru moment anulea$ problema& ;fectul familiei (i a,utorul ace"teia pot oferi un "uport moral de4 o"ebit! iar n ca$ul n care e"te ne.oie de "peciali"t " ndrume bolna.ul ctre un cabinet! lucru ce .a fi fcut cu bl-nde)e (i ncura,ri moderate pentru ca "uferindul " nu "e "imt pre"at de familie ci " ia deci$ia din interiorul propriu& :aracteri"tica "indromului de "tre" po"ttraumatic e"te manife"tarea tardi.! iar factorul generator de.ine mai greu de identificat&:onform *SI4IF tulburarea de "tre" po"ttraumatic e"te definit prin (a"e cri4terii de ba$5 1& exi"ten)a n antecedente a unui e.eniment traumatic ce implic amenin)area cu moartea "au cu .tmarea important c-t (i un r"pun" inten" de team! nea,utorare "au groa$< 2& retrirea per"i"tent a e.eni4mentului traumatic prin intermediul amintirilor! a co(marurilor (i a reac4ti.it)ii p"i+ologice "au fi$iologice prin expunerea la unele acti.it)i "au "itua)ii ce reaminte"c trauma< L& e.itarea "timulilor a"ocia)i e.enimentului! inclu$-nd efortul fcut de a e.ita g-nduri "au "entimente legate de traum<

G& exi"ten)a unor "imptome per"i"tente ale unei "tri de #+iperacti.are% .egetati. cum ar fi5 +iper.igilen)a! tulburri de "omn! iratibilitate! furie! tulburri de concentrare< 0& tulburarea are o durat de cel pu)in L0 de $ile< @& efectele tulburrii produc o "uferin) clinic "emnificati. "au o afectare n func)ionarea "ocial! ocupa)ional& :u toate c "imptomele tulburrii de "tre" po"ttraumatic "unt n mod obi(nuit grupate n trei categorii primare 2e.itare! parali$ie! +iperacti.itate3! "imptome tipice ce includ repetate triri ale traumei m4preun cu reacti.itatea fi$iologic a"ociat "unt cele ce deo"ebe"c cel mai bine tulbu4 rarea de "tre" po"ttraumatic de alte tulburri afecti.e& 6ulburarea ob"e"i.4 compul"i.&;lemente de diagno"tic conform *SI4IF5 a& ob"e"iile "au compul"iile 2com4portamente repetiti.e "au acte mintale! pe care per"oana "imte ne.oia " le efectue$e ca r"pun" la o ob"e"ie (i care urmre"c " pre nt-mpine "au " reduc "ufe4rin)a! adic anxietatea "au unele e.enimente neplcute! dar ace"tea "unt e.ident exce"i.e "au fr "en"3! recurente! care "unt "uficient de "e.ere pentru a fi con"umatoare de timp 2mai mult de o or pe $i3! cau$ea$ un "tre" marcat "au o deteriorare "emnificati.& b& Antr4un anumit moment n cur"ul tulburrii! per"oana a recuno"cut c ob"e"iile "au compul"iile "unt exce4"i.e "au ne,u"tificate& c& *ac e"te pre$ent o alt tulburare p"i+ic! de pe axa I! con)inutul ob"e"iilor "au compul"iilor nu e"te limitat la acea"ta& d& Perturbarea nu "e datorea$ efec4telor fi$iologice directe ale unei "ub"tan)e 2abu$ de drog "au medicament3 "au ale unei condi)ii medicale generale& 6ulburarea ob"e"i. compul"i. "e ca4racteri$ea$ prin pre$en)a unor "imptome ob"e"i.e (i compul"i.e! precum (i a unor ni.eluri diferite de anxietate! depre"ie! deper"onali$are&An 69: "imptomul "pecific e"te un "entiment de con"tr-ngere interioar! creia trebuie " i "e opun o anumit re$i"ten)! de a ndeplini o ac)iune! a in"i"ta mental a"upra a unei idei! a retri o experien) traumati$ant "au a reflecta a"upra unei probleme ab"tracte& Apare bloca,ul mintal ntr4un tip de g-nduri (i comportamente repetiti.e ce nu au "en" (i "unt deran,ante n" impo"ibil de dep(it& Un exemplu de" nt-lnit e"te "plarea m-inilor& Suferindul are g-ndul ob"e"i. c "e poate contamina cu microbi prin atingerea m-nerelor u(ii "au alte obiecte #infectate% (i (i .a petrece ore ntregi "pl-ndu4"e pe m-ini& :u timpul m-inile "e .or inflama! iar acti.it)ile "ociale .or fi mai re"tr-n"e! dar ob"e"ia .a continua& Un alt exemplu ar fi ale unei per"oane n"pim-ntat de g-ndul c ar putea pro.oca un de$a"tru dac ar pleca de aca"& A"tfel nainte de a pleca .erific de nenumrate ori robinetele de ga$! ap! aparatura electroca"nic! nt-r$-ind multe ore la plecarea din locuin)& Acea"t maladie poate di"truge .ia)a "ocial a unei per"oane ce nu mai poate a,unge la "er.iciu! (coal! facultate! nt-lniri importante! etc&*iagno"ticul ob"e"iei "e .a .alida )in-nd cont de trei criterii5

1& idei recurente! impul"uri "au imagini con"iderate lip"ite de "en"! ncercarea de a ignora! reprima "au neutrali$a ace"te g-nduri cu a,utorul altor g-nduri "au fapte& 2& recunoa(terea de ctre bolna. a faptului c ace"te g-nduri "unt un produ" al propriei "ale min)i (i nu "unt impu"e de factori externi& L& "imptomele " nu apar)in altei afec)iuni mentale! cum ar fi "entimentul de .ino.)ie n depre"ia ma,or& *iagno"ticarea compul"iei e"te .alabil dac cele L criterii enumerate "unt re"pectate5 1& comportamente repetiti.e! inten)ionate! cu "copul de a r"punde unei ob"e"ii! n func)ie de unele reguli "au ntr4o manier "tereotip< 2& comportamente ce inten)ionea$ prote,area de un di"confort "au de o "itua)ie de temut fr core"pondent real< L& recunoa(terea de ctre bolna. a faptului c ace"te comportamente "unt nere$onabile& Anainte de diagno"ticarea tulburrii ob"e"i.4compul"i.e "e .a )ine cont de timpul con"umat 2minim o or pe $i3 (i dac ace"t comportament afectea$ .ia)a cotidian&6ratamentul ace"tei tulburri .a in4clude medicamente cu propriet)i "pecifice (i anume In+ibitori Selecti.i ai Recaptrii Serotoninei 2SSRI3 corelate cu metode p"i+oterapeutice 2aici re$ultate concrete "unt ob)inute cu terapia comportamen4tal3&Iai rar (i de"tul de co"ti"itor "unt folo"ite metode c+irurgicale5 cingulotomie (i cap"ulotomie anterioar&Atunci c-nd tulburarea ob"e"i. 8 compul"i. e"te acompaniat de depre"ie! re$ultatul e"te alterarea "uplimentar a calit)ii .ie)ii ace"tor bolna.i& ATACUL DE PANICAtacul de panic repre$int apari)ia abrupt a unor "tri de anxietate extrem de ridicat inclu$-nd "imptome "omatice (i p"i+ice&Simptomele "omatice cel mai de" nt-lnite "unt5 palpita)iile! ame)elile! tran4"pira)iile abundente! "en$a)ia de "ufocare! tremur! re"pira)ie dificil! mu"culatur ncordat!etc&*intre "imptomele p"i+ice teama de moarte ocup primul loc urmat de5 frica unui infarct! teama c .a le(ina! c .a face un atac cerebral&Unii "peciali(ti e"timea$ durata atacului de panic fiind cuprin" ntre 0 (i 20 de minute (i c ar putea fi cau$at de mpre,urri "tre"ante& Prerea mea e"te cu totul alta 8 atacul de panic nu poate fi ncadrat ntr4un timp "tandard! apari)ia! durata (i inten"itatea fiind total ne4 cuno"cute& :a puternic argument aduc exemplul unui atac de panic ce debu4tea$ n timpul "omnului& Unui om perfect "nto" i ia ce.a timp " "e de$4meticea"c atunci c-nd e"te tre$it bru"c iar unei per"oane cu afec)iuni! un atac de panic aprut n timpul "omnului are inten"itate (i "imptome terifiante& Atunci ideea primordial e"te c ai murit! ai "en$a)ia clar de deta(are corporal! .rei " re.ii! dar nu po)i! iar dramati"mul "itua)iei e"te greu de redat n cu.inte& Numai o per"oan care l4a trit (tie exact de"pre ce e"te .orba& 'ire(te c atacul de panic lo.e(te mai de" n timpul "trii de .eg+e! iar "imptomele (i tririle "unt de$abilitante! fiind ne.oie de c+iar c-te.a $ile pentru ca per"oana re"pecti. " "e adune& :u toate c nu pune n pericol .ia)a! atacul de panic rm-ne cea mai crunt "en$a)ie pe care o

poate a.ea organi"mul uman& ;"te util! n timpul panicii! ca per"oana " poat apela la cine.a de ncredere! iar acea"ta " fie ra)ional! ec+idi"tant! bl-nd (i n)e4legtoare 2fr a se implica emoional n tririle suferindului3 (i " i di"trag ace"tuia aten)ia de la propria4i trire prin ca"cade de ntrebri total n afara "ferei p"i+icului! "pun-ndu4i cele mai noi (tiri 2a4parent fr importan)3! "copul fiind con4centrarea pe altce.a dec-t pe tririle atacului de panic&;"te impedio" nece"ar ca per"oana "olicitat pentru companie " nu "c+i)e$e nici cel mai mic ge"t de ngri,orare fa) de tririle indi.idului! a"tfel a,ut-ndu4l " re.in la realitate (i " "cad inten"itatea atacului la un timp c-t mai "curt&Indicat ar mai fi ca "ubiectul " pr"ea"c imediat locul 2dac poate3 " ia" n public "au " fac orice altce.a pentru a nu "e mai g-ndi la ce "e poate nt-mpla& Lupta cu atacul de panic e"te practic impo"ibil 2sunt unele indicaii s rmi n starea respectiv, astfel fiind mult mai uor pe viitor3 deoarece nu "e poate g-ndi limpede pentru c partea #ra)ional% a creierului e"te in+ibat& 9 $on primiti. a creierului! de"tinat te+nicilor de "upra.ie)uire a preluat com4plet controlul&6ulburrile pri.itoare la panic "e diagno"tic+ea$ doar c-nd per"oana are multiple atacuri (i per"i"t frica de a a.ea n orice moment altul ncerc-nd " e.ite toate locurile unde "4au declan(at cele4lalte& ;"te po"ibil ca o per"oan " tr4ia"c atacuri de panic relati. "poradice fr " de$.olte o tulburare fa) de pa4nic! atunci diagno"ticul ndrept-ndu4"e categoric "pre tulburri de anxietate cu atacuri de panic& 'obia "ocial "au clau"trofobia (i anxietatea generali$at n "pecial "unt #prin)ii% atacului de panic de cele mai multe ori&An cadrul atacurilor de panic per"oana .a interpreta unele "imptome n "en"ul de cata"trofe iminente 2pul"ul ne4regulat .a fi interpretat ca un atac de cord! dificultatea de concentrare .a fi interpretat ca nebunie! iar ame)elile ca pre$en)a mor)ii "au a le(inului3&Lini(titor (i indicat pentru "uferin$i ar fi ca " aib efectuate recent un "et de anali$e! un control ;Q7 fcut pentru a elimina u(or teama unui atac de inim! la fel (i un control neurologic (i o ;;7& ;.ident ace"te in.e"tiga)ii "unt de multe ori co"ti"itoare! dar contribuie enorm la lini(tirea pacientului&:au$a exact a apari)iei atacului de panic nu e"te cuno"cut! dar de$e4c+ilibrul ntre neurotran"mi)tori 2"ub4 "tan)e c+imice ale creierului3 pot fi un factor declan(ator& Nu "unt de acord cu ideea c acea"t tulburare poate fi tran"mi" genetic! mai aproape de ade.r fiind (i ten"iunea ner.oa" datorat pierderii unei per"oane! unui bun! unei afaceri! unui loc plcut de munc! etc&Apari)ia atacurilor de panic poate fi determinat (i de con"umul exce"i. de )igri! cafea! alcool! droguri! o ane"te$ie general precum (i ntreruperea bru"c a con"umului de "ub"tan)e pre$entate! atunci in"tal-ndu4"e fenomenul de "e.ra,&Ipote$a c un copil "au adole"cent nu poate a.ea atacuri de panic e"te categoric eronat& An unele ca$uri exi"t i"toric de atacuri de panic! n" nepa4tologice& *iagno"ticarea panicii ca i"toric o poate face numai un "peciali"t cu .a"t experien)! fiind n acela(i timp dedicat cercetrii amnun)ite a bolilor p"i+ice&An Rom-nia! din pcate exi"t un "ingur "peciali"t! doctor cu o druire exemplar! de"c+i$tor de #por)i% n cer4cetare! inegalabil n domeniul p"i+iatriei! permi)-ndu4mi " reaminte"c numele celebrului *octor Adrian Rt& Ione"cu! P"i+iatru! *octor n Rtiin)e Iedicale&6ulburrile cau$ate de panic nu pot fi controlate complet medicamento" "au prin p"i+oterapie 2terapia compor4tamental3! dar pot

reduce numrul (i frec.en)a atacurilor&Re$ultate la tratament "e ob)in cu antidepre"i.e pre"cri"e n urma unui con"ult! numai de ctre medicul p"i+iatru& :ele mai utili$ate medicamente folo"ite la tratamentul de ntre)inere "unt in+ibitorii "electi.i ai recaptrii "erotoninei 2'lu4oxetina! Sertralin! Paroxetin3&Ben$odia$epinele precum5 Alpra4$olam 2=anax3! Falium 2*ia$epam3! Lora$epam 2Anxiar3! :lona$epam 2Ri.o4tril3! pre"cri"e ca monoterapie "unt aproape inutile&Ben$odia$epinele "unt utile pentru combaterea rapid (i pe termen "curt a "imptomelor anxiet)ii! dar dependen)a "e .a in"tala cu "iguran)! iar efectul .a fi cu mult "ub a(teptri dup c-)i.a ani de folo"ire&An general medica)ia pre"cri" ini)ial trebuie " ofere re$ultate concrete! n ca$ contrar e"te indicat "c+imbarea "peciali"tului "au "pitali$area< la acea"ta din urm monitori$area efectelor trata4mentului c-t (i a,u"tarea medica)iei e"te metoda cea mai de$irabil&;.itarea locurilor n care "4au produ" atacuri de panic nu e"te indicat! nici eficace deoarece atacul de panic #lo.e(te% oriunde (i oric-nd& Stati"ticile arat c pe"te @01 din atacurile de panic implic +iper.entila)ia& An timpul atacului apare (i "en$a)ia lip"ei aerului! dar lucrurile "unt exact in.er"! organi"mul a.-nd un "urplu" de oxigen& Pentru a nltura "urplu"ul de oxigen e"te ne.oie! bine n)ele"! de bioxid de carbon& Ietoda cea mai "impl (i la ndem-na oricui5 )inerea re"pira)iei 8 lucru ce mpiedic eliminarea bioxidului de carbon! reec+ilibr-nd "c+imbul de ga$e& Re"pira)ia ntr4o pung de +-rtie pentru a rein+ala bioxidul de carbon pare bi$ar! dar e"te util! la fel (i exerci)iul de re"pira)ie5 in"pir n doi timpi! expir n patru& Unu! doi 8 in"pir! patru! trei! doi! unu 8 expir prelung dup fiecare cifr&An timpul panicii "e nt-mpl mai multe lucruri n acela(i timp 8 organi"mul ignor obiecti.ele generale (i "e axea$ pe "upra.ie)uirea pe termen "curt! pre"iunea "-ngelui cre(te datorit plu"ului de adrenalin! re"pira)ia de.ine frec.ent 8 pentru a pregti corpul pentru un efort deo"ebit! picioarele ncep " tremure 8 parc a(teapt "tartul pentru fug! bra)ele "unt ncordate 8 gata de lupt! palmele tran"pir 8 pentru o pri$ mai bun! pupilele "e dilat 8 pentru a ob"er.a mai bine amenin)area&>ipno$a rm-ne o metod c-t de c-t bun n tratamentul atacului de panic! pregtind creierul pentru "uge"tii care nltur "tre"ul "au "c+imb modul de reac)ie la unele "itua)ii "tre"ante& :u a,utorul +ipno$ei "ubcon(tientul poate fi reprogramat (i poate lucra n "copul reducerii (i .indecrii p"i+o$elor&*in pcate mul)i p"i+ologi "e e"c+i.ea$ n a folo"i +ipno$a (i propun tot felul de terapii! e"c+i.area fiind datorat lip"ei de experien) n domeniul +ipno$ei&'r p"i+oterapeut o terapie la ndem-na multora e"te di"trac)ia 8 terapia prin r-" are efecte accentuate a"upra reducerii "tre"ului (i fortificarea organi"4mului& Fi$iona)i comedii! emi"iuni de di.erti"ment! merge)i la "pectacole& *;PR;SIA *epre"ia 2de la cu.-ntul latine"c #depre""io% 8 con"tric)ie! ap"are3 e"te di"po$i)ia "ufletea"c abtut! n"o)it de mole(eal! a"tenie! de o apreciere de"cura,at 8 pe"imi"t a e.enimentelor&An anul 1/CL n toat lumea erau diagno"tica)i pe"te 100 de milioane de bolna.i de depre"ie& An pre$ent numrul e"te co.-r(itor mai mare fa) de acum 20 de ani&Unele "tati"tici arat cifre n"pim-nttoare5 701 dintre bolna.ii depre"i.i "4au g-ndit cel pu)in o dat la "inucidere! iar 101 dintre ace(tia "4au "inuci"&Fictime ale depre"iei nu mai "unt doar per"oanele de .-r"ta a treia ci (i tineretul! inclu"i. copiii& ;"te

cutremurtor " au$i c "e .orbe(te de"pre depre"ia infantil&*epre"ia e"te un an"amblu de manife"tri morbide (i "e nt-lne(te n multe tulburri p"i+ice (i n unele boli "omatice& /01 din per"oanele care au "uferit un infarct de$.olt depre"ie&P"i+iatrii au catalogat depre"ia ca fiind o triad5I& di"po$i)ia tri"t<II& g-ndirea ncetinit<III& in+ibi)ia motorie&6ulburrile de "omn! concentrarea "c$ut! de$intere" fa) de .ia)a cotidian! "entimentul de inutilitate! ideea de "uicid! "unt manife"tri caracteri"tice depre"iei&Ampr)irea tulburrilor depre"i.e ar putea fi fcut n G tipuri51& *epre"iile ne.rotice 8 apar ca re$ultat al unor (ocuri pe fond ner.o"! al tririlor "uflete(ti la omul "nto" din punct de .edere p"i+ic& Per"onalitatea indi.idului e"te un factor important al de$.oltrii depre"iei&2& *epre"iile "omatogene "e formea$ a.-nd ca ba$ re$ultatul bolilor fi$ice&L& *epre"iile endogene 8 apar pe fondul unor boli p"i+ice nati.e "au de$.oltate! cum ar fi5 "c+i$ofrenia! tulburarea maniaco4depre"i.! "enilitate< cu accenturi "e$oniere 2prim.ara "au toamna "tarea "e nrut)e(te3&G& *epre"iile ma"cate 8 "unt caracteri$ate de apari)ia "uferin)elor fi$ice5 dureri toracice! durei abdominale! migrene& An ace"t ca$ "uferin)a fi$ic e"te manife"tarea depre"iei&*epre"ia "e manife"t diferit de la un indi.id la altul& *e exemplu o per"oan "e poate "im)i #dr-mat% o perioad ndelungat! iar alt per"oan trece u(or pe"te tririle depre"i.e! pe "i"temul #.in (i pleac%&Spre deo"ebire de tulburrile anxi4oa"e! tratamentul depre"iei e"te eficient cu re$ultate "trlucitoare c+iar (i n ca$ul celor mai "e.ere depre"ii& 9 caracteri"tic aparte n cadrul depre"iei e"te tulburarea bipolar 2maniaco4depre"i.3 care e"te carac4 teri$at prin "c+imbarea "trilor5 manie (i depre"ie& Ace"te modificri de "tare pot fi dramatice (i rapide! n" n cele mai multe ca$uri "c+imbrile "unt graduale&An epi"odul maniacal "ubiectul poate fi +iperacti.! .orbre) (i plin de energie& Iania afectea$ de multe ori g-ndirea! ,udecata! comportamentul "o4cial! cre-nd probleme mari n cadrul .ie)ii "ociale& Netratat! mania poate a.ea con"ecin)e gra.e 8 per"oana (i .a pierde "im)ul realit)ii&Strile de manie au urmtoarele "imptome5a& exaltare exce"i.<b& iritabilitate<c& lip"a ne.oii de "omn<d& grandio$itate< e& logoree<f& "c+imbarea ideilor<g& apetit "exual exagerat<+& plu" de energie<i& ,udecat "uperficial<,& comportament "ocial de.iant&Simptomele "trilor depre"i.e 2 n cadrul tulburrii bipolare35?& tri"te)e! "tri de anxietate<l& lip"a "peran)ei (i g-nduri pe"imi"te<m& "entimente de culp<n& lip"a intere"ului pentru ac)iuni plcute! inclu"i. acti.itate "exual<o& "tare de obo"eal<p& concentrare dificil<S& "tri de in"omnie<r& pierderea "au c-(tigarea n greutate<"& g-nduri "uicide& Simptomele depre"ii la femei 8 "tati"ticile arat c depre"ia afectea$ femeile ntr4un procent dublu fa) de brba)i& 9 cau$ "unt factorii +ormonali care implic5 "c+imbrile men"truale! "arcina! ntreruperea "arcinii! menopau$a! faptul c lucrea$ (i trebuie " fac (i mena,ul aca"! "unt di.or)ate! dar au copii& :ele mai multe femei "unt .ul4nerabile dup na(tere& *epre"ia la brba)i pre$ent ntr4un procent mai mic fa) de femei! are nefericita "tati"tic a ratei "uicidului de patru ori mai mare fa) de femei& :ei mai mul)i brba)i refu$ con"ultul (i trata4mentul de "pecialitate! ma"c-nd tririle cu a,utorul alcoolului "au muncind exce"i.& Brba)ii deprima)i nu au "en$a)ii de nea,utorare "au lip"a de "peran)! ei

reac)ionea$ prin furie (i iritabilitate& *epre"ia la brba)i nediagno"ticat (i netratat nu d prea multe (an"e ace"tor per"oane! cau$-nd "uferin) in4 clu"i. familiilor ace"tora care nu le iau n con"iderare "trile! uneori pun-ndu4 le pe "eama .-r"tei&9dat diagno"ticat depre"ia (i tratamentul e"te urmat cu "tricte)e (an4"ele "unt foarte mari ca per"oana depri4mat " re.in la .ia)a normal&P"i+oterapia n ca$ul depre"iei nu e"te tocmai indicat deoarece nu g-ndurile "au ideile "unt alimentatorii bolii ca n ca$ul tulburrilor anxioa"e! ci dere4glarea c+imic la ni.elul creierului&An diagno"ticarea depre"iei e"te indicat o examinare amnun)it dat fiind faptul c unele medicamente pot crea "tri depre"i.e! iar n cadrul bolilor fi$ice factorii "imilari "imptomelor depre"iei pot fi infec)iile .irale ale ficatului "au cre4ierului&;"te util educa)ia bolna.ului prin informarea de"pre utili$area anti4depre"i.ilor! a efectelor nedorite (i a com4plica)iilor dintre care amintim5 reten)ia de urin! con"tipa)ia! dermatitele! +ipo4ten"iunea& Ri"cul de "uicid e"te cre"cut n cadrul depre"iilor "e.ere! iar tratamentul poate dura p-n la 12 luni& Pentru per4"oanele n"rcinate tratamentul trebuie e.itat deoarece antidepre"i.ele "unt con4traindicate! n" "e poate apela la trata4mente naturi"te (i "e cere a,utorul "pe4ciali"tului&:au$a bioc+imic a depre"iei a fo"t de"coperit de neurologul Paul 7reengard de la Uni.er"itatea Roc?efeller! premiat cu premiul Nobel n anul 2000&*e"coperirile "ale au artat felul cum "e tran"mit "emnalele n "i"temele neuronale& Neuronii interac)ionea$ prin intermediul neurotran"mi)torilor& *ato4rit faptului c e"te o "ub4produc)ie! fie c e"te o "upra4produc)ie de neurotran4"mi)tori "au de faptul c neuronii nu au "uficient de mul)i receptori& 'unc)ionarea antidepre"i.elor reglea$ un anumit neurotran"mi)tor numit "erotonina& Se pune accentul pe numrul prea "c$ut de receptori de "erotonin ca fiind declan4(atorii depre"iei&Paul 7reengard (i colegii "i au de"coperit care e"te "ub"tan)a c+imic re"pon"abil pentru reglarea natural a ni.elului de "erotonin5 o anumit prot in numit p!!" :ercettorii au de"coperit acea"t protein "tudiind un anumit receptor de "erotonin! ei au cutat care e"te proteina ce inter4 ac)ionea$ cu receptorul de "erotonin! fc-ndu4l " fie mai acti.& Au pu" apoi problema dac nu cum.a ni# $u$ prot in i p!! %t $ gat & 'i%t n(a & pr %i i, an'i t(ii )i a a$tor *on&i(ii p%i+iatri* %imi$ar " Pentru a te"ta acea"t idee! ei au examinat ni.elurile de p11 n creierele oamenilor "uferind de depre"ie precum (i n creierele unor cobai #neputincio(i% con"idera)i un model al depre"iei! dat fiind c manife"t com4 portamente "imilare oamenilor deprima)i& Au comparat apoi ni.elurile de p11 cu ni.elurile m"urate la un grup de oameni normali (i re"pecti. la un grup de cobai normali& :ercettorii au de"coperit c ni.elurile de p11 n ca$ul oamenilor "au cobailor deprima)i "unt mult mai mici dec-t n ca$ul oamenilor (i cobailor normali& Lucrul ace"ta "ugerea$ c p11 ar putea fi implicat n de$.oltarea "im4ptomelor depre"iei (i a altor boli de pe acea"t ax&Se e"timea$ c un numr din ce n ce mai mare de oameni "ufer de tul4burri de depre"ie& :o"turile pentru tra4tarea ace"tei boli "unt de"tul de mari! dar "uferin)a per"oanelor deprimate nu poate fi e"timat&Simptomele bolii (i boala n "ine in.alidea$ func)ionarea cotidian a per4"oanei! produc-nd "uferin) (i familiei ace"teia&*e"tul de multe per"oane "uferind de depre"ie refu$ " cear a,utor 2 n general datorit "imptomelor (i e.olu)iei

caracteri"tice depre"iei3 cu toate c oric-t de "e.er e"te forma bolii! ea "e .a trata cu "ucce" mul)umit anilor de cercetri (i medicamentelor antidepre"i.e de ultim genera)ie& Re$ultatele tratamentului apar n c-te.a $ile! iar per"oana trebuie informat a"upra ace"tui lucru deoarece are impre"ia gre(it c tratamentul e"te inutil! iar (an"ele de refacere "unt nule! dar dup aproximati. o "ptm-n! o per"oan deprimat .a $-mbi cu "igu4 ran) din nou& 'r tratament anti4depre"i. bolna.ul (i .a acuti$a "uferin)a prelungind durata bolii luni "au c+iar ani de $ile&*epre"ia ma,or "e caracteri$ea$ prin combinarea mai multor "imptome ce duc la incapacitatea de a derula .ia)a n ritmul normal! iar ace"t tip de depre"ie poate reaprea de mai multe ori n decur"ul .ie)ii&*i"tmia e"te un tip de depre"ie mai pu)in "e.er! mpiedic-nd per"oana " "e "imt bine& Ia,oritatea per"oanelor diagno"ticate cu di"tmie pot a.ea un epi4"od de depre"ia ma,or n decur"ul .ie)ii&Referitor la a"pectul exterior al bolna.ului "e ob"er. o )inut (i m4 brcminte negli,at! expre"ia fe)ei e"te tri"t! ncruntat! ngri,orat! cu clipiri c-t mai rare! ge"turile abia "e di"ting! umerii "unt cobor-)i! capul aplecat "pre nainte! iar pri.irea cobor-t&Important in punerea diagno"ticului e"te relatarea pacientului de"pre "omn 8 n ca$ul tre$irii frec.ente pe timpul nop)ii "au tre$irea prea de.reme cu o atitudine (i g-nduri pe"imi"te&La per"oanele de .-r"ta a doua (i a treia n "pecial! depre"ia e"te mai greu de diagno"ticat dat fiind faptul c per"oanele naintate n .-r"t acu$ "erioa"e dificult)i amne$ice&Unii bolna.i (i aminte"c de"pre prin)ii lor c erau fie nep"tori! fie +i4perprotectori! iar ace"t lucru fa.ori$ea$ apari)ia depre"iei&:u to)ii a.em momente n care "un4tem cople(i)i de tri"te)e& Sunt impo"ibil de e.itat! dar c-nd ace"te momente le nltur de tot pe cele fericite atunci trebuie ridicate "emne de ntrebare& :-nd "tarea de "uprare 8 tri"te)e de.ine permanent atunci e"te un "emn al in"talrii depre"iei! iar ace"t lucru "c+imb complet modul de g-ndire (i de ac)ionare&An depre"ia "e.er cu "imptome p"i+otice apar delirurile (i +alucina)iile& Acea"t fa$ a depre"iei e"te cea mai dra"tic& *elirul implic idei de"pre pcat! "rcie! cata"trofe naturale iminente! iar +alucina)iile pot fi auditi.e 8 "ub forma unor .oci acu$atoare "au olfacti.e "ub form de mi$erie! putrefac)ie& Aici per4 "oana e"te rupt de realitate! iar .ia)a familiei ace"teia e"te un co(mar& ;"te recomandat internarea n centrul de "pecialitate! iar .i$itele " fie fcute numai cu acordul medicului curant! la date "tabilite de ace"ta&:onform celui mai nou "tudiu fcut pe (oareci "4a con"tatat c depre"ia la" o cicatrice bioc+imic pe creier& 9amenii de (tiin) au de"coperit c depre"ia declan4 (ea$ o "c+imbare bioc+imic n interiorul creierului! produc-nd anumite molecule #%i$ n* r%! care in+ib exprimarea unei gene re"pon"abile pentru proteina p11&An ce pri.e(te tran"miterea gene4tic a bolilor p"i+ice! o ec+ip de cerce4ttori condu" de ;ric Ne"tler! de la :entrul Iedical al Uni.er"it)ii 6exa" 8 SUA! a de"coperit (i demon"trat c bo$i$ p%i+i* nu % tran%mit g n ti*" ;i au "tudiat cobaii deprima)i (i au ob"er.at c dac un (oarece e"te expu" agre"iunii repetate a diferi)ilor membri dominan)i! $ilnic! timp de $ece $ile! el de.ine incapacitat "ocial (i .a e.ita n mod "i"tematic contactul cu al)i (oareci! c+iar (i "ptm-ni mai t-r$iu&C r* ttorii au & %*op rit * )oar *ii & prima(i a# au o anumit mo$ *u$ ,%i$ n* r- *ar .mpi &i*a 'pr %ia g n i p ntru prot ina p!!& *e a"emenea! ei au

con"tatat c antidepre"i.ele folo"ite n pre$ent nu afectea$ acea"t molecul (i deci nu redre"ea$ cau$a real a depre"iei! ci numai acti.ea$ un mecani"m compen4"ator alternati.! care! pe termen "curt dep(e(te n importan) efectele mole4culei #"ilencer%& An" acea"ta rm-ne n interiorul creierului a"emenea unei cica4trici bioc+imice (i poate a.ea efecte c+iar (i mult mai t-r$iu& *e aceea o per"oan care a fo"t deprimat poate u(or " re.in la "tarea de depre"ie ca urmare a unor e.enimente marcante&#Studiul no"tru arat cum "tre"ul cronic declan(ea$ "c+imbri n cadrul creierului! "c+imbri care "unt mai de durat dec-t efectele antidepre"i.elor%! explic Ne"tler& #:icatricea molecular indu" n +ipocampu" (i poate n alte pr)i ale creierului de ctre "tre"ul cronic nu poate fi .indecat u(or& Pentru a .indeca cu ade.rat depre"ia trebuie! probabil! " de"coperim noi tratamente care " poat elimina moleculele #"ilencer%&%& Pe un fond mu$ical adec.at relaxrii ncerca)i relaxarea progre"i. pe care o " indic n acea"t carte& 'ie c . cite(te cine.a in"truc)iunile! fie nregi"tra)i4le pe un calculator! ca"etofon! cd& 'ondul mu4$ical potri.it l g"i)i u(or n maga$ine de "pecialitate "au n "ta)ii de alimentare cu carburant auto< cu fondul mu$ical indicat (i cu re"pectarea indica)iilor! dup (edin)a de relaxare progre"i. . .e)i "im)i minunat& Nu trebuie " . deran,e$e telefon! "onerie! etc! lini(tea e"te e"en4)ial pentru re$ultatul optim& Alege)i o camer lini(tit! "ta)i ntin" pe pat "au ntr4un fotoliu confortabil& R;LA=AR;A PR97R;SIFT5 mi g"e"c o po$i)ie confortabil! bra)ele u(or deprtate de corp cu palmele orientate n "u" nc+id oc+ii! in"pir ad-nc! expir prelung! re"pira)ia "e de"f(oar n mod normal! fire"c! dar iat c acum preiau controlul re"pira)iei mele! in"pir-nd (i expir-nd ntr4un mod plcut (i con.enabil fiin)ei mele mintea mea "e concentrea$ a"upra re"pira)iei mele in"pir ad-nc! expir prelung 2de 04@ ori3 P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Rtiu cine "unt! (tiu unde "unt! (tiu cum m nume"co Acum mintea mea "e concentrea$ a"upra corpului meu Fd cu oc+ii min)ii corpul meu a(a cum e"te el acum Ami cuno"c foarte bine corpul pentru c l4am "plat de nenumrate ori! m4am lo.it uneori! l .i$uali$e$ din tlpi p-n n cre(tet P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU In"pir! expir I concentre$ a"upra bra)ului meu drept care e"te moale! relaxat! cald In"pir! expir Iat "imt cum .aluri! .aluri de "-nge oxigenat! cald! +rnitor! circul prin palma mea! urc-nd p-n la cot! apoi mai "u" p-n la umr In"pir! expir Bra)ul meu drept e"te cald! moale! relaxat! greu 7reu ca de plumb P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Iintea mea la" comanda relaxare bra)ului meu drept care a de.enit greu! relaxat! nemi(cat (i (i concentrea$ aten)ia a"upra bra)ului meu "t-ng Simt o cldur plcut n palma mea "t-ng! ca (i c-nd a( )ine4o pe un obiect cald! incande"cent In"pir! expir Nimic nu m deran,ea$! nimic nu m tulbur P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Iat "imt cum .aluri! .aluri de "-nge cald! oxigenat! +rnitor! urc din palma mea "t-ng "pre cot! apoi "pre umr Antregul meu bra) e"te cuprin" de o cldur plcut (i de.ine relaxat! greu! greu ca de plumb In"pir! expir P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Bra)ele mele "unt calde! moi! relaxate! grele 7rele ca de plumb Iintea mea la" comanda odi+n4relaxare bra)elor mele (i "e concentrea$ a"upra piciorului meu drept In"pir! expir Iat "imt cum "-nge oxigenat! +rnitor! cald! irig talpa piciorului meu drept!

ncl$ind4o plcut! cldur ce urc prin gamb "pre genunc+i! apoi "pre coap"! p-n la ba$in P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Antregul meu picior drept a de.enit cald! moale! relaxat! greu 7reu ca de plumb Simt ace"t lucru (i l .i$uali$e$ cu oc+ii min)ii Nimic nu m deran,ea$! nimic nu m tulbur 7-ndurile mi trec pe l-ng t-mple! "unt relaxat! "unt calm! m "imt bine P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Iintea mea la" comanda relaxat piciorului meu drept (i (i concentrea$ aten)ia a"upra piciorului meu "t-ng Simt cu o cldur plcut mi inund talpa piciorului meu "t-ng! ncl$ind4o! cldur ce urc "pre gamb ctre genunc+i! apoi "pre coap"! p-n la ba$in Iat "imt cum .aluri! .aluri de "-nge oxigenat! cald! +rnitor! circul prin tot piciorul meu "t-ng! relax-ndu4l Piciorul meu "t-ng e"te complet nemi(cat! cald! relaxat! greu 7reu ca de plumb In"pir! expir P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Picioarele mele "unt relaxate! nemi(cate! grele Iintea mea la" comanda odi+n 8 relaxare picioarelor mele (i (i concentrea$ aten)ia a"upra abdomenului meu care e"te moale! relaxat! cald In"pir! expir Iat "imt cum .aluri! .aluri de "-nge oxigenat irig ntreg abdomenul meu! relax-ndu4l In"pir! expir P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU Iintea mea la" comanda odi+n 8 relaxare abdomenului (i (i concentrea$ aten)ia a"upra pieptului meu care e"te relaxat! moale (i cald Aici! inima mea! ca o neobo"it pomp trimite "-nge oxigenat! cald! +rnitor! ctre fiecare grdin a corpului meu! pe care o irig permanent In"pir! expir P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU 7-tul meu e"te relaxat! ceafa e"te moale (i relaxat! fa)a mi "e de"tinde! iat "imt cum "e n"eninea$ Sunt parte din uni.er"! nimic nu m tulbur! nimic nu m deran,ea$ Antreg corpul meu e"te relaxat! cald! greu I "imt bine :on"er. acea"t "tare (i o re)in pe ecranul min)ii mele P96 ST 'A: A:;S6 LU:RU In"pir ad-nc! expir prelung 2de 04@ ori3 Simt cum fruntea mea "e rce(te u(or ca (i c-nd o boare de .-nt rece ar "ufla Rtiu cine "unt! (tiu unde "unt Numr n ordine de"cre"ctoare de la 0 la 1! c-nd a,ung la cifra 1 de"c+id oc+ii 0! G! L! 2! 1 9c+ii "unt de"c+i(i! m ntind ca dup un "omn odi+nitor! mi "cutur u(or bra)ele! picioarele! mi(c u(or capul In"pir! expirE 6;RAPII AL6;RNA6IF; An "copul a,utrii bolna.ului cred c e"te util " introduc unele cuno(tin)e din domeniul terapiilor alternati.e& Ace"te terapii nu "unt bag+ete magice "pre .indecare! dar pot a,uta la mbunt)irea "trii de "ntate& ;"te ne.oie de .oin) (i per"e.eren) pentru ob)inerea unor re$ultate& Alimente ce a,ut n ca$ul tulburrilor de anxietate5:on"uma)i alimente bogate n complexul de .itamine B! .itamina ;! calciu (i magne$iu 8 numai dac a.e)i un "et recent de anali$e ce indic o "cdere a ace"tor elemente din organi"m&:on"uma)i dulciuri moderat (i numai c-nd "im)i)i ne.oie&9re$ul brun fiert cu lapte poate fi folo"it oric-nd (i fr contraindica)ii&Be)i o can de lapte cald "eara nainte de culcare! laptele con)ine o "ub"tan) numit triptofan ce a,ut la producerea natural a "erotoninei (i .a cre(te buna di"po$i)ie& Alimente ce a,ut n cadrul depre"iei54 legumele cu frun$e .erde nc+i" 2.ar$a3 "timulea$ producerea "erotoninei<4 lactatele! legumele! .erde)urile! nucile! alunele! "emin)ele "timulea$ en$imele nece"are acti.it)ii normale a neuronilor<4 carnea!

pe(tele! glbenu(ul! fa"olea! cre"c producerea unei game de "ub"tan)e neurotran"mi)toare<4 dro,dia de bere! fructele! legumele! cerealele integrale contribuie la reglarea "c+imbrilor bru(te de di"po$i)ie 2indicate n pre.enirea atacurilor de panic3<4 cru"taceele! fa"olea! legumele cu frun$e .erde nc+i" 2broccoli3 determin func)ionarea normal a neuronilor&4 bananele redre"ea$ ni.elul "c$ut de pota"iu caracteri"tic per"oanelor care "ufer de depre"ie<4 pe(tele (i a.ocado a,ut la tran"formarea triptofanului n "erotonin<4 citricele fa.ori$ea$ ab"orb)ia fierului<4 rdcinoa"ele cre"c de"crcarea de energie din neuroni! lucru ce poate pre.eni apari)ia (i e.oluarea depre"iei<4 ciocolata po$iti.ea$ "tarea de "pirit 2fr a "e face exce"3! iar mu(tarul combate depre"ia& Ia"a,ul e"te o metod ce are la ba$ reflexoterapia put-nd fi pu" n prac4tic oric-nd (i fr probleme& A.anta,ele "unt c ne putem autotrata pentru a mai reduce unele "imptome "au c+iar " nce4tinim ori ameliora e.olu)ia bolii& APTSAR;A UNUI PUN:6 Ancerca)i " locali$a)i punctul de acupunctur #Neiguan%& Ace"ta "e afl pe partea interioar a antebra)ului! la aproximati. L degete de nc+eietura m-inii! ntre cele dou tendoane& Al .e)i de"coperi ap"-nd n $ona de"cri" 8 e"te un loc "en"ibil (i pu)in durero"&Ap"a)i ferm! n mod con"tant! cu degetul mare pentru o perioad de L 8 G minute& Fe)i ob"er.a c anxietatea "cade "au c+iar di"pare pentru un timp& /DESEN !0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Ap"area cu degetul mare pe punctul "ituat pe do"ul palmei! unde.a la ba$a degetului mare (i a arttorului .a induce relaxarea& Ap"area ace"tui punct "timulea$ eliberarea endorfinelor 2+or4moni numi)i (i #elixirul fericirii%3 ce produc "en$a)ia de bine la ni.el cerebral& ;"te in4dicat repetarea de L ori la un inter.al de 10 "ecunde& 2DESEN 10 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Aplicarea unui ma"a, n anumite $one ale g-tului! cu degetele mari are efecte lini(titoare n ca$ul unei "tri de anxietate ridicat& Recomandat e"te " . autotrata)i! dar dac a.e)i o per"oan l-ng dum4nea.oa"tr! ruga)i4o " fac ace"t lucru& Ap"area nu trebuie " fie puternic (i nici de durat& Sta)i ntin" pe "pate cu bra)ele pe l-ng corp! fr pern! g-tul fiind relaxat& Ap"area .a fi efectuat cu ambele degete mari! "imultan! lent! ca un ma"a,! p-n "e "imte "tarea de lini(te! de calm! de bine&*urata trebuie " fie de L maximum 0 "ecunde dac e"te aplicat corect& Repeta)i de c-te ori e"te ne.oie& /DESEN20 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Pentru "itua)ii n care . "im)i)i "tre"a)i ncerca)i ap"area unor puncte ce induc relaxarea conform imaginilor urm4toare2 n ca$ul n care a.e)i pe cine.a apropiat l-ng d."&! ruga)i4l " fac ace"te lucruri3 5 1&:u degetul mare "t-ng ma"a)i n $ona ba$ei degetului mare drept& DESEN ,A- XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX 2&:u degetul mare de la m-na "t-ng ma"a)i tran".er"al!de la "t-nga la dreapta palm m- nii drepte& DESEN ,3- XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX L&:u degetul mare "t-ng ma"a)i toat $ona de la ba$a degetului mare drept (i #F%4ul format de degetul mare (i arttor& DESEN ,C- XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX G&:u degetul mare al m- nii drepte ma"a)i pe linii ori$ontale din"pre $ona degetului mic pe"te toat palma "t-ng& DESEN ,D- XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX AR9I96;RAPIA :u a,utorul unei lmpi de aromoterapie utili$a)i uleiul e"en)ial de la.and "au uleiul e"en)ial

de lemn de cedru 2ace"ta e"te foarte greu de g"it3& An recipientul umplut /01 cu ap turna)i G 8 0 picturi de ulei e"en)ial! dup ce apa "4a ncl$it pu)in la flacra lmpii! apoi lua)i o po$i)ie ntin" pe pat "au ntr4un fotoliu confortabil! re"pira)i normal (i e.ita)i " adormi)i& Starea de calm (i bine "e .a in"tala (i .a dura c+iar dac toat apa "4a e.aporat& Repeta)i de c-te ori e"te ne.oie n decur"ul $ilelor! nefiind recomandat utili$area mai mult de o dat pe $i& 'I696;RAPIA Actualmente fitoterapia e"te ba$at pe .a"te cercetri (tiin)ifice! dar rdcinile (i le are n practica popular! fiind cuno4 "cut (i "ub denumirea de #leac bbe"c%&Suntoarea 2>Jpericum perfora4 tum3 "e utili$ea$ cu re$ultate "ati"4fctoare n lini(tirea bolna.ului anxio" "au depre"i.& :u mult timp n urm acea"ta era #leacul bolna.ilor de "paim%& Utili$at "ub form de infu$ie 210 minute3 "e recomand a "e bea 2 8 L cni de ceai pe $i& *ac dup dou "ptm-ni nu "e .d re$ultate! mri)i cantitatea de ceai la G cni pe $i& :eaiul de "untoare "e g4"e(te n orice farmacie "au la Plafar& Credina popular vec e punea seva de culoarea sn!elui i cu aciune "alsamic a florilor n le!tur cu sn!ele i rnile #ntuitorului$ %leiul de suntoare este foarte "un pentru rni, datorit efectelor antiinflamatoare, calmante i cicatri&ante$ ' le!end despre aceast plant povestete( )Cnd apostolul preferat al *iului +omnului se afla su" cruce, m nit de moarte, a adunat cu !ri, plantele stropite cu sn!ele sfnt, spre a le drui ca amintire scump credincioilor evlavioi la moartea #ntuitorului-$ Seva roie a aromatei plante las tainic impresia c n su"stana purpurie a florilor !al"en . aurii ar tri un strop din sn!ele #ntuitorului nostru$ /n &i de Sn&iene, sim"olul forelor sfinte ale luminii i cldurii, suntoarea strlucete n toat splendoarea ei floral unic$ 0e vremuri, fetele mpleteau din ea coronie, iar cine dansa n ,urul focului n noaptea de Sn&iene tre"uia s poarte o cununi din suntoare . coroana de Sn&iene$ /n aceast noapte plin de mistic, fecioarele presrau rmurele de suntoare pe ap, spre a vedea din nflorirea plantelor ofilite cum va fi la anul cu peitorul lor$ /n 1ustria superioar, ranul punea, dup un vec i o"icei, planta ntre dou felii de pine i o ddea vitelor ca ran, pentru ca animalele s fie cruate de "oli$ +in pcate, aceast tradiie nu mai este urmat dect i&olat, n anumite familii credincioase$ 10 "faturi pentru a face fa) "itua)iilor de anxietate marcant5 Anali$area corpului:oncentra)i4. a"upra corpului dumnea.oa"tr (i ncerca)i " detecta)i manife"trile anatomice "au fi$iologice ale anxiet)ii5 mu(c+ii ncorda)i! re"pira)ia rapid! pul" accelerat! g-nduri negati.e (i ira)ionale& An momentul n care le4a)i depi"tat face)i un efort (i ndeprta)i4le cu a,utorul propriei min)i& 7-ndi)i po$iti. (i mai ale" ra)ional& 1& :ontrola)i c-t mai de" ritmul re"pi4 ra)iei&Re"pira)ia trebuie " "e de"f(oare normal n ritmul n care . afla)i! prelua)i controlul a"upra re"pira)iei5 in"pira)i profund 2folo"i)i metafore5 #in"pir calm%3! expira)i prelung 2 #expir ten"iune%3& 2& 9b"er.a)i limba,ul corpului&:apul trebuie " nu fie plecat n pm-nt! umerii " fie relaxa)i! l"a)i n ,o"! "patele drept! tlpile picioarelor " ating n ntregime "olul& L& Nu . grbi)i 8 impacienta)i&9ri de c-te ori "im)i)i anxietate "unte)i tenta)i " face)i orice lucru n acel moment cu rapiditate& Ancerca)i " . opune)i ace"tui impul"! nu e"te "f-r(itul lumii& P"tra)i pa"ul normal dac "unte)i pe "trad! conduce)i cu .ite$ con"tant! legal! dac "unte)i n ma(in! m-nca)i ncet

dac "unte)i la ma"! "pla)i4. n .oie dac face)i un du(& G& Studia)i ngri,orarea&Sunt unele ngri,orri mpotri.a crora putem lua m"uri! iar altele la care nu putem face ab"olut nimic& Ancerca)i " aplica)i m"uri pentru a le contracara pe primele! iar pe celelalte ncerca)i " le uita)i pentru c nu poate fi influen)at re$ultatul& @& Iomentul actual contea$&An momentul n care "im)i)i c anxietatea cre(te ncerca)i " .ede)i ce "e nt-mpl aici! acum& *e exemplu "unte)i n maga$in (i n loc " iu)i)i pa"ul! muta)i4. aten)ia pe un produ" din raft! citi)i4i compo$i)ia! termenul de garan)ie< dac "unte)i la (coal! n timpul orei nu cere)i .oie " pr"i)i "ala! rm-ne)i a"cult-nd cu maxim aten)ie profe"orul! anali$a)i ce "pune! dac "unte)i n curte! n parc! concentra)i4. aten)ia a"upra unui copac! formei ace"tuia! dac "unte)i n ca" de"c+ide)i un tele.i$or! un calculator! cu "iguran) .e)i g"i ce.a intere"ant care " . di"trag aten)ia (i implica)i4. pentru ace"t lucru& 7& 7-ndi)i4. la "ucce"&*ac . merge ru nu trebuie " di"pera)i! o " . mearg (i bine a(a cum orice nceput are "f-r(it (i nu "e poate " )i mearg ru la infinit cum nu "e poate " )i mearg la infinit nici bine& Fi$uali$a)i4. n "itua)ii de "ucce"! .e)i $-mbi& C& Studia)i "itua)ia&Atunci c-nd a.e)i "entimentul c "e .a nt-mpla ce.a ru! fi)i ra)ionali& Pune)i4. ntrebarea dac ntr4ade.r e"te po"ibil& R"pun"ul . .a lini(ti& /& Nu pierde)i timpul&7-ndurile de"pre trecut c-t (i regretele c nu a)i fcut ce.a "au c a)i fcut ce.a n trecut nu "unt dec-t pierdere de timp 8 nimic nu "e mai poate "c+imba& 10& :rede)i n ce.aDPentru per"oanele care cred n *umne$eu e"te foarte important " . g-ndi)i n permanen) :el de Su" . a,ut (i niciodat nu .a da cui.a mai mult dec-t poate duceD Important e"te " crede)i! " crede)i n acea parte din *umne$eu c "e afl n noi to)i& S credem n per"oanele dragi "au apropiate&Pentru cei care nu au o con.ingere religioa" crede)i n for)a uni.er"ului! n natura din care face)i parte (i nu uita)i c nimic nu e"te nt-mpltor&

)ostat in Cncategori!ed X *' /omentarii Y

Cauta pe aces

Pagini
o o o

About iulie *=1= martie *==' Cncategori!ed (*

Arhive Categorii
o

Blogroll

o o

9ord)ress.com 9ord)ress.org %nregistrare Autentificare Z-? 9ord)ress

Meta
o o o o

The BubricI Theme. 8loguieOte pe 9ord)ress.com. DntrLri (@,, Oi /omentarii (@,, . -olloF

3ollo9 :An#ietatea* depresia si atacul de panica;

Get ever& neF post delivered to &our Dnbox. )oFered b& 9ord)ress.com

)rima pagina[ Tulburarile anxioase$ terapie si sfaturi utile

Tulburarile anxioase- terapie si sfaturi utile

Generalitati
,us Tul-urarile an#ioase si atacurile de panica se caracteri!ea!a prin aparitia unei temeri intense, a unei anxietati importante ce poate determina instalarea unor episoade dispnei!ante, aritmice sau a unor probleme gastrointestinale. Atacurile de panica sunt asociate unor si"pto"e foarte !ariate* atat somatice cat si cognitive. 7otivul de aparitie nu este, de cele mai multe ori, foarte bine cunoscut, ele aparand adesea brusc si in absenta unor triggeri evidenti. )ersoana simte ca pierde controlul unor situatii sau chiar al intregii vieti si ca urmare, apar reactii psihice de o intensitate impresionanta. 1 parte din pacientii care s$au confruntat cu astfel de probleme au cre!ut ca, de fapt, sufera un infarct, si au avut sen!atia de moarte iminenta. Cn atac durea!a in general intre ( si *= de minute (insa aceasta perioada este variabila, deoarece s$au descris situatii cu atacuri recurente de 1( secunde sau de cateva ore . 7aximum de intensitate al unui atac este resimtit la aproximativ 1= minute dupa ce acesta debutea!a. .aca atacurile sunt dese si au caracter recurent, se incadrea!a in categoria tulburarilor psihiatrice anxioase.

3rec!enta de aparitie a atacurilor !aria a foarte "ult( multiple atacuri de$a lungul !ilei sau doar cateva atacuri in cursul unui an (si acestea survenite pe un fond de stress maxim . )entru a putea fi clasificate ca tulburari anxioase, atacurile de panica trebuie sa intruneasca mai multe criterii, printre care 4 $ ,a induca, prin frecventa lor, modificarea comportamentului individului" $ ,a fie capabile, prin intensitatea lor, sa ingri0ore!e pacientul in legatura cu aparitia unui nou atac sau cu privire la consecintele acestuia. Specialistii considera ca atacurile de panica se "anifesta in principal prin( $ )alpitatii, tahicardii, tulburari de ritm cardiac" $ Transpiratii profu!e, frisoane" $ 7iscari hiperIinetice, tremor al extremitatilor" $ Ameteli, lipotimii, pareste!ii" $ .iscomfort toracic, dureri abdominale, greata" $ .ispnee" $ .epersonali!are (sentiment de detasare " $ Teama de a pierde controlul, teama de moarte. )entru a putea fi definit ca atac de panica, episodul anxios trebuie sa pre!inte minim + din simptomele pre!entate. Tul-urarile an#ioase (ca patologie psihiatrica mult mai complexa asocia!a si agorafobie. Agorafobia este definita ca teama de locuri publice si spatii aglomerate unde pacientul anticipea!a un atac de panica. Trebuie preci!at ca aceasta fobie nu este o boala in sine, ci este un element descriptiv ce tine de paleta simptomatica a anxietatii. Atacurile de panica sunt "ult "ai frec!ente decat se crede( aproximativ (G din populatia generala are cel putin 1 episod anxios de$a lungul vietii. )acientii care au atacuri mult mai frecvente trebuie sa fie evaluati corespun!ator de catre un psihoterapeut deoarece existenta lor poate fi un semn de depresie, de tulburari obsesiv compulsive sau de alte tulburari de personalitate si comportament. ,pecialistii nu cunosc deocamdata motivul exact de aparitie al atacurilor de panica si al tulburarilor anxioase, insa exista o serie de teorii ce au fost propuse in scopul de a explica aceste tulburari. 1bservatiile au fost facute dintr$o perspectiva biologica si au aparut in urma investigarii modului in care diversi agenti farmacologici pot influenta simptomatologia. Teoria catecola"inica sugerea!a ca in urma stimularii exercitate de sistemul nervos simpatic apare o descarcare intensa (mai intensa decat in mod normal de adrenalina. Catecola"inele sunt hormonii de stress ai organismului. 5le sunt secretate de glandele suprarenale si sunt repre!entate de adrenalina (epinefrina , noradrenalina (norepinefrina si dopamina. 5le sunt vehiculate prin sange si determina cresterea ratei cardiace, a tensiunii arteriale, a glicemiei, totul in cadrul reactiei de lupta impotriva unui stimul nociv. /atecolaminele sunt cele care mobili!ea!a organismul si il pregatesc sa faca fata unor eventuale stressuri. Atacul de panica apare, considera specialistii care sustin aceasta teorie, cand nu exista un pericol sau o situatie ce poate ameninta siguranta individului.

Teoria lactatului sugerea!a ca la ba!a acestor atacuri se afla un de!echilibru metabolic indus de lactat. /odelul 2ABA sugerea!a faptul ca in organismul pacientilor exista o sensibilitate sca!uta a receptorilor inhibitori, ceea ce va determina cresterea activitatii receptorilor excitatori. /odelul neuroanato"ic propune existenta unei retele a anxietatii la nivel cerebral care sa medie!e declansarea acestor cri!e. @eteaua include amigdala, hipotalamusul si centrii medulari. E#ista si o ipote a %enetica8 specialistii cred ca atacurile de panica se transmit genetic, insa aceasta ipote!a nu a fost obiectivata pana in pre!ent. Specialistii considera ca potentiali a%enti etiolo%ici( $ Aipertiroidia4 este termenul care descrie hiperactivitatea tesutului tiroidian ce se manifesta prin supraproductie si eliberarea in circulatie a unui exces de hormoni tiroidieni (tiroxina si3 sau triiodotironina . /a urmare, apare o stimulare a metabolismului si sunt exacerbate efectele sistemului nervos simpatic iar organismul se comporta de parca ar fi primit o suprado!a de adrenalina. /ele mai frecvente simptome sunt tahicardia, palpitatiile, tremorul si anxietatea. $ Tulburari cardiace si respiratorii (in special patologia obstructiva " $ Tulburari ale dispo!itiei, abu! de alcool" $ /onsumul exagerat de xantine (cafea, ceai negru si nicotina" $ Tratamentul cronic cu anumiti compusi antiastmatici" $ /onsumul de stupefiante" $ 5xpunerea cronica (mai mult de 6 luni la solventi organici (vopseluri, coloranti " $ .ependenta de ben!odia!epine" 3actori de risc asociati acestor tul-urari sunt considerati a fi( $ Dstoric familial de astfel de afectiuni" $ ,tress semnificativ si confruntarea cu acesta pentru o lunga perioada de timp" $ 7oartea unui membru al familiei" $ Abu! fi!ic sau sexual in copilarie" $ /onfruntarea cu un eveniment traumatic (accident sau viol . 5xista o serie de comorbiditati importante asociate atacurilor de panica. Tul-urarile an#ioase coexista adesea cu tulburari de dispo!itie, iar modificarile temperamentale apar de obicei dupa debutul atacului de panica in sine. 2a un procent semnificativ din pacienti ((=$ 6=G exista o astfel de asociere. 5ste foarte important de descoperit eventuala coexistenta a unor tulburari de comportament deoarece in ca!ul acestor pacienti riscul de suicid este foarte crescut. 1 sechela importanta a tulburarilor anxioase si care afectea!a calitatea vietii pacientilor pe termen lung este dependenta de alcool. ,e pare ca si patologiile organice sunt foarte frecvent asociate (si de cele mai multe ori intretin atacurile de panica. Studiile au de"onstrat ca cel "ai frec!ent pacientii cu tul-urari an#ioase au( $ )robleme cardiace4 cardiomiopatii, prolaps de valva mitrala, hipertensiune arteriala"

$ )roleme pulmonare4 8)1/" $ Tulburari intestinale4 sindromul de intestin iritabil" $ 7igrene. ,imptomele atacurilor de panica sunt foarte diverse si pot induce pacientilor teama de moarte iminenta. .in cau!a intensitatii lor, pacientii sunt sfatuiti sa se pre!inte la medic pentru ca problema lor de sanatate sa poata fi corect diagnosticata si tratata. Cele "ai frec!ente si"tpo"e ce apar sunt( $ Tahicardie" $ transpiratii, pareste!ii" $ tremor" $ hiperventilatie" $ crampe abdominale" $ lipotimii" $ disfagie. .aca atacurile de panica se repeta (de obicei in absenta unui stimul considerat ca amenintator si care sa aiba capacitatea de a declansa un raspuns catecolaminic iar prin frecventa lor impun modificarea stilului de viata si afectea!a in mod obiectiv capacitatea de concentrare si de a lua deci!ii, atunci specialistii considera ca este vorba de o tulburare anxioasa. O parte a pacientilor au* in cadrul atacurilor de panica* sau i olat* anu"ite fo-ii) /ea mai des intalnita in aceste situatii este agorafobia. Aceasta are importante consecinte (nu doar in plan psihologic 4 medicale, sociale si ocupationale. Agorafobia este teama de un nou atac de panica intr$un loc public, aglomerat, din care pacientul nu are scapare. /a re!ultat direct, pacientii evita spatiile publice sau locurile necunoscute si pot deveni chiar pri!onieri ai propriilor locuinte. Aproximativ (=G din pacientii cu tulburari anxioase au si fobii si un procent la fel de mare au stari depresive. Pre!alenta acestor tul-urari !aria a( atacurile de panica apar la 1,+$(G din populatia adulta, in timp ce tulburarile anxioase (caracteri!ate prin atacuri de panica recurente afectea!a 6$ (,6G din populatie. ,e pare ca femeile sunt mult mai frecvent afectate decat barbatii4 de *$ 6 ori mai multe femei descriu simptome sugestive pentru atacurile de panica comparativ cu barbatii. 8oala are * varfuri de incidenta4 primul in adolescenta si al doilea in 0urul varstei de 6= de ani.

Cuprins articol
1. *. 6. +. (. 6. <. Generalitati )rincipii de diagnostic si tratament /au!e ,imptomatologie -actori de risc /onsultarea unui specialist Dnvestigatii paraclinice

'. Tratament ;. )reventie 1=. Tratament la domiciliu 11. Tratament medicamentos 1*. Alte tipuri de tratament si sfaturi utile 16. )rognostic

Principii de diagnostic si tratament

,us )entru a se diagnostica in mod corect tulburarile anxioase, medicul va trebui sa efectue!e un examen medical amanuntit, completat de o anamne!a riguroasa. Aceasta trebuie sa fie centrata pe intrebari care sa lamureasca in principal contextul de aparitie al atacurilor, simptomele si eventualele masuri de ameliorare (daca acestea exista . E#a"enul fi ic include4 $ verificarea tensiunii arteriale, $ efectuarea de anali!e de laborator, in principal hemoleucograma, $ do!ari hormonale. .e asemenea, medicul poate efectua teste simple prin care sa verifice starea memoriei pacientului si alte abilitati psihice si intelectuale. Trata"entul atacurilor de panica include atat suport psihologic cat si administrarea unei terapii medicamentoase. /ele mai bune re!ultate sunt obtinute prin combinarea acestor doua metode. Tratamentul are ca scop controlul, spatierea si in final oprirea aparitiei cri!elor. .aca tratamentul se sistea!a inainte de vindecarea completa a pacientului (sub impulsul unei ameliorari aparente , simptomele pot reveni. 5ste foarte important ca tulburarile sa fie diagnosticate cat mai repede dupa debut. Tratamentul prompt instalat poate preveni aparitia unor complicatii ale atacurilor, in principal depresie si abu!ul de alcool.

Cauze
,us Cau ele de aparitie ale tul-urarilor an#ioase nu sunt foarte clar cunoscute) ,pecialistii iau in discutie numeroase teorii care propun diverse explicatii. 7a0oritatea acestora sustin ideea existentei unor de!echilibre ale neurotransmitatorilor, in principal, serotoninei. ,e pare ca pacientii cu tulburari anxioase au un raspuns exagerat la stimularea serotoninergica. E#ista si teorii care propun cau e %enetice "ostenite* deoarece copii care au parinti cu tulburari anxioase au un risc de ' ori mai mare de a de!volta atacuri de panica. @iscul este crescut si in ca!ul persoanelor cu parinti diagnosticati cu depresie sau tulburari bipolare. Atacurile pot fi declansate de anumiti factori, numiti triggeri, in special stressuri intense psihoemotionale.

/au!ele atacurilor de panica pot fi clasificate in mai multe categorii4 $ Cau e -iolo%ice4 hipertiroidie, feocromocitom, prolaps de valva mitrala, hipoglicemie, boala 9ilson, labirintita, deficit cronic de vitamina 8. $ 3o-ii4 atacurile de panica pot fi delcansate prin actiunea directa a unei fobii cu care se confrunta pacientul. $ Cau e pe ter"en scurt( modificari foarte importante in viata, stimulante farmacologice (xantine, amfetamine , consumul de droguri de tipul cannabisului. $ Sindroa"e or%anice insotite de .iper!entilatie4 ele pot determina aparitia alcalo!ei respiratorii si a hipocapniei. $ Boli cronice( boli cardiace care determina sindromul de JT lung, sindromul 9olff )arIinson 9hite (sunt importante datorita riscului de moarte cardiaca subita pe care il asocia!a , aritmii cardiace. $ Cau e "edica"entoase( unele medicamente pot determina si astfel de reactii adverse. 5ste ca!ul metilfenidatului si a fluorochinolonelor (o clasa de antibiotice . Tulburarile anxioase pot sa apara in urma administrarii acestora, in special la debutul terapiei. .aca ele se mentin pentru o perioada mai lunga de timp, repre!inta o indicatie de modificare a terapiei. 1 alta clasa de medicamente ce are capacitatea de a determina aparitia atacurilor de panica in cadrul reactiilor adverse sunt antidepresivele. $ Consu"ul cronic de alcool si instalarea sindro"ului de a-stinenta( printre cele mai frecvente substante care induc aparitia sindromului de intrerupere sunt ben!odia!epinele si etanolul. $ 3actori de intretinere( stressul, sentimente si emotii suprimate, ganduri negative. /ei mai frecventi factori declansatori ai unei cri!e de panica sunt considerati a fi4 $ /onsumul unor importante cantitati de alcool sau oprirea brusca a consumului cronic" $ /onsumul unor cantitati importante de bauturi cafeini!ate" $ -umatul" $ Administrarea anumitor medicamente sau oprirea brusca a administrarii lor (in special a celor utili!ate in tratamentul anxietatii si a tulburarilor de somn " $ Ctili!area drogurilor ilegale (in special a mari0uanei si a cocainei " $ 5xistent unor stressuri ce afectea!a in mod cronic calitatea vietii pacientului" $Dnterventii chirurgicale in antecedentele recente, in special cele efectuate sub aneste!ie generala" De retinut < Atacurile de panica pot fi cau!ate sau asociate unor probleme medicale de tipul patologiilor tiroidiene, problemelor cardiace, epilepsiilor, astmului bronsic, tulburarilor

respiratorii cronice obstructive, depresiei, tulburarilor obsesiv compulsive si tulburarilor bipolare.

Simptomatologie
,us ,pecialistii in domeniu definesc tulburarile anxioase si atacurile de panica prin existenta unor perioade de disconfort psihic intens (repre!entat prin anxietate si teama in care coexista minim + din urmatoarele simptome (acestea trebuie sa aiba debut brusc si sa atinga un maxim de intensitate in 1= minute 4 $ )alpitatii, tulburari de ritm" $ Transpiratii profu!e" $ Tremor al extremitatilor" $ Tahipnee, dispnee, dureri toracice, greata, varsaturi, tulburari gastrointestinale" $ 2ipotimii, ameteala" $ Teama de moarte" $ )areste!ii, aneste!ii regionale" $ -risoane sau valuri de caldura. Si"pto"ul principal al atacului de panica este repre entat de an#ietate) Cn atac durea!a in medie ($ *= de minute, insa exista mari variatii de la un pacient la altul. Cneori, aceste atacuri de succed atat de repede si sunt foarte slab delimitate unele de altele din punct de vedere al intensitatii si al simptomelor, incat pacientul le poate resimti ca un atac continuu (din aceste motiv este destul de greu, uneori, de apreciat durata unor atacuri . .aca insa simptomele fi!ice si anxietatea nu dispar in decurs de cateva ore, atunci exista riscul ca pacientul sa aibe o alta patologie si trebuie sa se adrese!e unui medic pentru ca aceasta sa fie diagnosticata si tratata cat mai curand posibil. Atacurile de panica pot sa afecte!e atat de mult calitatea vietii pacientului incat acesta trebuie sa isi schimbe slu0a, actvitatile si rutina cotidiana astfel incat sa evite eventualii factori declansatori ai acestor atacuri. Atacurile pot sa apara si in absenta unor triggeri, insa mai frecvent apar daca pacientul are si anumite fobii, in special agorafobie. Dn aceasta situatie persoana se teme de posibilitatea de aparitie a unei cri!e in locuri publice, in general foarte aglomerate (stadioane, centre comerciale . Cneori, simpla anticipare a unei situatii poate declansa o cri!a de anxietate. )acientii cu astfel de tulburari invata in timp sa evite locurile si situatiile capabile de a le declansa o cri!a. In unele ca uri se"nele si si"pto"ele tul-urarilor an#ioase pot "i"a un infarct "iocardic acut si ma0oritatea pacientilor se pre!inta de urgenta la camera de garda a spitalelor. .esi atacurile de panica sunt relativ rar intalnite in ca!ul copiilor, ele nu pot fi excluse din cadrul patologiilor si tulburarilor anxioase pediatrice. Totusi, in aceste situatii simptomele includ si alte acu!e pe langa cele de0a amintite la adulti. /opii au mai multe fobii si din acest motiv, mai multi factori declansatori4 teama de intuneric, paien0eni,

gandaci. Atacurile de panica nu e!oluea a in ca ul tuturor pacientilor catre tul-urari an#ioase) .iagnosticul de tulburare anxioasa este pus daca apar minim * atacuri de panica si daca pacientul a de!voltat o teama fata de aparitia lor, anticipand un eventual atac si evitand situatiile corelate cu acesta. .ate recente arata faptul ca femeile si barbatii sunt afectati in moduri diferite, in ca!ul femeilor predominand fenomenele respiratorii (in special cri!ele de dispnee in cadrul atacurilor de panica.

Factori de risc
,us Specialistii considera ca riscul de aparitie a atacurilor de panica si tul-urarilor an#ioase este "ai crescut in ca ul pacientilor ( $ /u istoric familial de atacuri de panica, tulburari depresive sau tulburari bipolare. ,e pare ca in aceste situatii riscul este de ' ori mai mare comparativ cu populatia generala. $ /onsumatori cronici de alcool, droguri sau fumatori. $ /are consuma cantitati mari de cafea sau bauturi pe ba!a de cafeina. $ /are iau medicamente ce au drept reactii adverse modificari ale dispo!itiei. $ Aflati in tratament cronic pentru probleme cardiace sau astm. $ /u antecedente patologice personale de atacuri de panica. $ /e au avut episoade depresive intense. $ -emei ce sunt in perioada de perimenopau!a sau menopau!a. $ /are se confrunta cu schimbari ma0ore4 mutari de domiciliu, schimbarea slu0bei sau chiar tragedii personale4 moartea unei rude sau a unei persoane apropiate. $ /are au suferit traumatisme recente. $ /are au fost agresati fi!ic, psihic sau sexual in copilarie.

Consultarea unui specialist

,us /edicul este sin%urul in "asura sa puna dia%nosticul de tul-urare an#ioasa) .in acest motiv pacientul nu trebuie sa considere ca o vi!ita la medic este o pierdere de timp. .iagnosticul acestor tulburari trebuie stabilit din timp si tratamentul instituit cat mai rapid. ,pecialistii considera ca toti pacientii care au simptome sugestive pentru un atac de panica trebuie sa fie evaluati. /ele mai importante simptome si cele care imping pacientul sa se pre!inte la medic sunt repre!entate de 4 $ Anxietate foarte intensa ce debutea!a in absenta unor cau!e decelabile" $ ,imptome fi!ice (in special dispnee si tahiaritmii aparute pe fond de aparenta sanatate. Cneori este dificil de diferentiat intre un atac de panica si o cri!a anginoasa sau dispneica. Adese chiar si cei mai experimentati medici stabilesc diagnosticul de atac de panica sau tulburare anxioasa in urma excluderii altor probleme de sanatate.

,pecialistii avi!ati sa consulte astfel de pacienti sunt medicii urgenisti si medicii de familie, iar tratamentul este stabilit si coordonat de catre medicul psihiatru si de catre psiholog. Dia%nosticul diferential este reali at cu( $ .epresie" $ Tulburari bipolare" $ Tulburari disociative" $ -obii" $ Tulburari obsesiv compulsive" $ Administrarea de psihostimulante" $ Aipertiroidie" $ Aipocondrie" $ Aipoglicemie. Alte pro-le"e "edicale ce tre-uie luate in considerare sunt( $ .eficienta adrenala" $ 8oli pulmonare" $ ,indromul de abstinenta" $ Dntoxicatii medicamentoase" $ .isfunctii vestibulare.

nvestigatii paraclinice
,us Dia%nosticul de tul-urare an#ioasa este pus in urma unor investigatii medicale complete ce trebuie sa includa anamne!a, examen fi!ic si investigatii paraclinice (in special pentru a exclude anumite patologii organice . Ana"ne a este centrata pe intrebari care sa stabileasca in principal caracteristicile atacurilor de panica, simptomele si eventualii triggeri. Acestea sunt importante atat in evaluarea pacientului cat si in enuntarea altor patologii din cadrul diagnosticului diferential. Dn functie de astfel de particularitati, specialistii au observat ca4 8 Atacurile neasteptate nu au conditii precipitante si ele sunt un argument in favoarea diagnosticului de tulburare anxioasa neinsotita de agorafobie" 8 Atacurile de panica legate de anumite situatii apar in mod previ!ibil deoarece sunt corelate cu anumiti triggeri$ astfel de atacuri au si fobii asociate" 8 Atacurile de panica posibile si anticipate sunt cele care apar in relatie cu agorafobia. 5xamenul fi!ic general nu este foarte bogat in semne specifice pentru tulburarile anxioase. .iagnosticul se pune in special pe ba!a anamne!ei si pe ba!a examinarii statusului mental al pacientului. In!esti%atiile paraclince nu aduc infor"atii utile in aceste situatii( $ Dnvestigatiile de laborator sunt nespecifice, insa pot fi de folos in exluderea altor boli. Dn aceste situatii se pot anali!a hemoleucograma, glicemia, sumarul de urina.

$ Dnvestigatiile imagistice nu sunt indicate de rutina" $ )rocedurile inva!ive nu isi gasesc indicatia in diagnosticarea acestor tulburari.

!ratament
,us Tratamentul tulburarilor anxioase si al atacurilor de panica este adesea foarte complex si multidisciplinar si include atat administrarea de medicamente (farmacoterapie cu antidepresive, de cele mai multe ori cat si psihoterapie cognitiv comportamentala. Scopul trata"entului este de a reduce nu"arul si frec!enta atacurilor* precu" si intensitatea acestora) ,e reduce astfel si anxietatea resimtita si teama de aparitie a unor noi atacuri, si se ameliorea!a simtitor calitatea vietii pacientului. .aca atacurile de panica sunt declansate de anumiti triggeri sau de medicamente, cel mai util este indepartarea acestora. Totusi, exista ca!uri cand atacurile continua sa apara si dupa ce triggerii au fost indepartati$ in aceasta situatie boala a evoluat si este de0a vorba de o tulburarea anxioasa. Tratamentul este administrat in functie de intensitatea tulburarilor, de impactul acestora asupra vietii individuluui si in functie de asocierea sau nu cu agorafobia. 5tapele initiale includ psihoterapie combinata cu tratament medicamentos. .aca se respecta schemele terapeutice, tulbuarile incep sa se ameliore!e dupa cateva saptamani. .aca insa nu apar imbunatatiri ale starii generale in 6$ ' saptamani, medicul poate opta pentru cresterea do!ei sau pentru modificarea tratamentului. Psi.oterapia )sihoterapia cognitiv comportamentala poate fi folosita singura sau combinata cu farmacoterapia. ,pecialistii prefera combinarea acestora deoarece astfel se obtin re!ultate mult mai bune si de lunga durata. Terapia cognitiva a0uta pacientul sa inteleaga mai bine faptul ca anxietatea nu are o ba!a solida si ca de fapt este vorba doar de o perceptie distorsionata a unor lucruri minore. Terapia comportamental include expunerea treptata a pacientului la stimuli care au capacitatea de a$i provoca anxietate, in scopul desensibili!arii acestuia, fata de actiunea lor nociva. )shihoterapia include si anumite tehnici de relaxare (menita sa scada nivelul anxietatii . Dn cadrul sedintelor de terapie specialistii invata paicentii tehnici de repsiratie care sa ii a0ute sa controle!e accesele de hiperventilatie din cadrul atacurilor. )rin scaderea intensitatii acestora se pot reduce o serie din simptomele ce apar ca urmare a modificarii echilibrului acido$ ba!ic al organismului. 3ar"acoterapia /ele mai utile medicamente utili!ate in tratamentul acestor tulburari sunt considerate a fi inhibitoarele specifice ale recaptarii serotoninei, cum ar fi fluoxetina, setralina, paroxentina, citalopram. 5i repre!inta compusi terapeutici de prima linie in tratamentul tulburarilor anxioase, urmate de antidepresive tricilice si ben!odia!epine. .aca tulburarile sunt insotite si de depresie, specialistii prefera in special fluoxentina. Aceasta trebuia administrata in do!e relativ sca!ute in special la debutul terapiei deoarece do!ele mari pot induce agravarea simptomelor si cresterea frecventei atacurilor. Cn avanta0 foarte important al fluoxentinei este timpul de in0umatatire foarte lung (poate fi

astfel folosit la pacientii care sunt mai putin complianti la tratament si care nu doresc sa isi administre!e des medicamentele . /omparativ cu fluoxentina, paroxentina este un compus cu o actiune sedativa mai intensa. Ambii compusi determina insa cresterea importanta a en!imelor hepatice. /italopram si sertalina au mai putine interactiuni cu en!imele hepatice si sunt indicate in medicatia initiala a pacientilor care iau mai multe medicamente anxiolitice, deoarece riscul de interactiuni este mai redus. /enzodiazepinele, cum ar fi alpra!olamul, dia!epamul, lora!epam sau clona!epam sunt o alta varianta terapeutica si sunt prescrise independent sau combinat cu antidepresivele. 8en!odia!epinele sunt indicate pentru ameliorarea rapida a simptomelor (pe termen scurt si in unele ca!uri pot fi integrate in tratamentul pe termen lung al tulburarilor anxioase. .esi ele sunt eficiente in reducerea intensitatii simptomelor, ben!odia!epinele sunt periculoase deoarece pot determina aparitia dependentei. 5le sunt indicate in special in tratamentul intial, pana cand se a0unge la do!a eficienta de inhibitori specifici ai recaptarii serotoninei (aceasta se atinge, de obicei, in cateva saptamani . Alprazolamul este una din cele mai eficiente si utili!ate ben!odia!epine, insa tendinta actuala este de a reduce folosirea lui datorita riscului crescut de aparitie a dependentei. Cn inlocuitor foarte bun pare a fi clona!epam (compus cu timp de in0umatatire mai lung si care, din acest motiv determina mai putine reactii adverse la intreruperea administrarii . Alte substante farmaceutice utili!ate in tratamentul tulburarilor anxioase sunt repre!entate de4 $ Antidepresive cu efect mixt (si de neurotransmitatori " $ Antidepresive inhibitoare ale monoamin$oxida!ei (D7A1 " $ Antidepresive triciclice. Antidepresivele triciclice sunt substante a caror eficienta a fost dovedita si care sunt indicate in special pacientilor cu tulburari anxioase si depresie endogena. 5le au efect sedativ4 amitriptilina, trimipramina sau efect psihoton (cresc starea de alerta a organismului cum sunt protriptilina, fenoxetina. Tratamentul a la long sau pe termen lung este adresat pacientilor cu atacuri recurente sau persistente si repre!inta de fapt continuarea terapiei initale. Dn ca!ul in care aceasta a inclus si ben!odia!epine, ele vor fi retrase treptat din schema terapeutica. Trata"entul de lun%a durata !a include si psi.oterapie (poate chiar mai mult decat initial . )acientul este monitori!at permanent iar starea lui este periodic investigata pentru a se stabili daca au aparut si alte tulburari (fobii sociale, depresie, consum exagerat de alcool care necesita propriul lor tratament sau daca tulburarile au evoluat si astfel este nevoie de regandirea tratamentului ori s$au ameliorat si pacientul incepe vindecarea. 5ste foarte important ca pacientii sa fie complianti la tratament, sa ia corect si conform recomandarilor medicului tratamentul prescris. Adesea insa, dupa ce pacientul a observat ca starea s$a ameliorat, sistea!a brusc administrarea tratamentului. Aceasta este o mare greseala si repre!inta principalul motiv de reaparitie a atacurilor. )entru o vindecare completa si nu doar o atenuare a severitatii simptomelor, pacientii sunt sfatuiti sa urme!e tratamentul pana la capat.

Atacurile recurente pot sa apara ti"p de cati!a ani* iar severitatea lor poate varia foarte mult (este de obicei influentata de coexistenta anumitor fobii .Tratamentul tulburarilor anxioase grave implica adesea internarea pacientilor in sectii speciali!ate. .aca pacientul a0unge in stare grava la spital se recomanda administrarea rapida de ben!odia!epine. Administrarea lor prompta poate ameliora disconfortul pacientului si poate tine simptomatologia sub control. Tratamentul tulburarilor poate fi adaptat in permanenta nevoilor pacientilor, nu este inflexibil si mereu trebuie gandit in dinamica, in functie de evolutia clinica. De retinut < .esi tratamentul tulburarilor de panica este foarte util in inlaturarea atacului sia simptomelor acestuia, el nu poate preveni teama de aparitie a altora si nici nu poate inlatura fobiile pacientului. )entru acestea sunt foarte utile tehnicile psihologice si psihocomportamentale. Dn unele ca!uri se a0unge destul de greu la o schema terapeutica eficienta$ se vor incerca foarte multe medicamente in diferite do!e pana se vor alege cele cu adevarat eficiente. )acientii cu tulburari anxioase si tulburari depresive asociate, au un risc mult mai crescut de aparittie a gandurilor si comportamentelor suicidale. .in cau!a impactului ma0or al acestor tulburari asupra calitatii vietii pacientului, este foarte important de diagnosticat si tratat anxietatea, precum si tulburarile de dispo!itie ce apar uneori ca o complicatie a acesteia..in pacate, nu toti indivi!ii care au astfel de simptome se pre!inta la medic$ unii deoarece considera ca simptomele nu sunt destul de grave, altii ca se pot descurca si fara a0utor de specialitate. 5ste insa foarte important ca aceste tulburari sa fie tratate.

Preventie
,us Tul-urarile an#ioase nu pot fi pre!enite* insa e#ista o serie de reco"andari ce pot sa scada frec!enta si intensitatea lor) 5le sunt doar o completare a tratamentului si nu inlocuiesc nicidecum un tratament medical speciali!at4 $ @educerea consumului de cafea, alcool, tutun" $ 5vitarea triggerilor si a stimulilor ce declansea!a atacurile" $ Administrarea corecta a tratamentului" $ /ontinuarea tratamentului psihocomportamental.

!ratament la domiciliu
,us Tratarea la domicliu a atacurilor de panica este posibila, insa pacientii sunt averti!ati sa nu confunde o boala grava (de exemplu infarctul miocardic cu un atac de panica (aceasta este o problema cu care se confrunta si medicii cand examinea!a un pacient cu simptome intricate . .aca pacientul a fost diagnosticat si tratat de0a pentru atacuri de panica si tulburari anixoase si este familiari!at cu semnele si simptomele bolii, exista anumite recomandari

utile si tehnici care pot opri atacul de panica sau ii pot reduce din intensitate. O te.nica de rela#are foarte utila si co"oda este ur"atoarea( pacientul isi relaxea!a intai umerii si incearca sa constienti!e!e in ce parte a corpului exista o tensiune musculara. Apoi incearca sa incorde!e si sa relaxe!e fiecare grupa de muschi in parte. .e exemplu, se incordea!a muschii gambei si se inspira adanc, se tine astfel tensiunea si apoi se relaxea!a muschii pe masura ce aerul este expirat. 5xercitiul cuprinde treptat si muschii de la membrul opus, de la abdomen si de la membrele superioare. )acientul trebuie sa invete sa isi controle!e frecventa respiratiei. )entru a evita hiperventilatia si tahipneea cel mai util ar fi sa expire ca si cand ar sufla int$o lumanare. )entru a verifica frecventa respiratiilor, pacientul poate sa isi tina mana pe abdomen si sa numere de cate ori expansionea!a acesta pe minut. .aca se mentine un control relativ strict al respiratiei se pot evita numeroase complicatii. Alte sfaturi utile includ ( $ @educerea anxietatii prin alte tehnici de relaxare si reducerea stressului" $ 5fectuarea de exercitii fi!ice completate de 1=$ *= de minute de exercitii de respiratie si relaxare musculara !ilnica" $ @educerea consumului de alcool, cafea si substante psihostimulante" $ -recventare unor grupuri de dialog si suport psihologic in care sunt si alte persoane cu acest tip de tulburari" $ Dncercarea de a dormi <$; ore pe noapte astfel incat sa dispara sen!atia de somnolenta si pacientul sa se simta revigorat dimineata" $ /onsumul unor alimente pline de vitamine si minerale si evitarea produselor bogate in grasimi si !ahar. Dn ca!ul in care pacientul este diagnosticat cu alte patologii organice grave, cum ar fi afectiuni cardiace sau renale, tratamentul la domicilu nu mai este indicat si acesta este sfatuit sa se pre!inte la medic ori de cate ori apar simptome sugestive pentru boala de fond sau pentru tulburarea anxioasa. Dn unele ca!uri este foarte important ca si familia pacientului sa fie integrata intr$un program de terapie deoarece poate deveni foarte frustrant sa stea langa o persoana cu tulburari anxioase. )acientul poate restrictiona (mai mult sau mai putin voit activitatile sociale ale familiei si astfel ceilalti membrii se pot simti ingraditi.

!ratament medicamentos
,us Tratamentul are drept scopuri controlul simptomelor, reducerea severitatii si numarului lor si diminuarea anxietati legate de aparitia altor atacuri. Trata"entul "edica"entos include o %a"a lar%a de su-stante ( $ 8en!odia!epine" $ Dnhibitori specifici ai recaptarii serotoninei" $ Antidepresive D7A1" $ Antidepresive triciclice.

Ben odia epinele sunt indicate in special in ca!urile acute, cand pacientii se pre!inta la medic in plin atac sau cand exista teama intensa de reaparitie a atacurilor. .aca este necesar, ben!odia!epinele pot fi administrate in continuare pentru o perioada scurta de timp (maxim * saptamani . Dn ca!ul pacientilor tratati ambulator, ben!odia!epina de electie este clona!epamul. 7edicul este cel care stabileste care pacienti necesita tratament cu ben!odia!epine in functie de abilitatea pacientului de a$si controla simptomele pana la un urmator consult sau reevaluare sau pana cand inhibitorii recaptarii serotoninei incep sa controle!e simptomele (aproximativ * saptamani . Alpra!olamul a fost si el foarte utili!at, insa administrarea acestuia este in pre!ent controversata deoarece are o mare capacitate de inducere a dependentei. Trata"entul pe ter"en lun% este adesea reali!at cu inhibitori specifici ai recaptarii serotoninei. Acestea sunt medicamente foarte bine tolerate de ma0oritatea pacientilor daca sunt administrate corect, in do!e crescute progresiv si nu in do!e mari inca de la debut. Aceste substante sunt capabile sa creasca disponibilul serotoninei in creier, ceea ce se traduce clinic prin reducerea severitatii atacurilor. )acientul simte ameliorarea simptomelor in timp scurt 1$ 6 saptamani de la debutul tratamentului insa in unele ca!uri efectul se poate instala si dupa 6$ ' saptamani. .aca insa nu se observa nici o ameliorare a simptomelor dupa 6 saptamani de tratament corect administrat, pacientul este sfatuit sa consulte medicul deoarece exista posibilitatea ca inhibitorii recaptarii serotoninei sa nu fie eficienti in ca!ul lor. /ele mai frecvente reactii adverse ale acestor compusi sunt 4 xerostomie, cefalee, greata, inapetenta, diaree, stari de iritabilitate, ametelior, somnolenta, scaderea libidoului, tremor al extremitatilor, castig ponderal. Au fost folosite si alte antidepresive ce influentea!a sistemul serotoninergic, in special in ca!ul pacientilor care nu tolerea!a corespun!ator inhibitorii recaptarii de serotonina sau in ca!ul carora acestea au fost ineficiente. 1 parte din aceste medicamente sunt inca utili!ate in anumite ca!uri si sunt in special repre!entate de antidepresive tricilice si antidepresive D7A1. Antidepresi!ele triciclice sunt indicate in tratamentul pe termen lung al acestor tulburari deoarece ele sunt capabile sa reduca si severitatea recurentelor.Antidepresivele D7A1 sunt administrate pacientilor a caror simptomatologie nu poate controlata in alt fel (sunt refractari la alte antidepresive nu tolerea!a alte antidepresive din cau!a reactiilor adverse si au antecedente de tratament reusit cu D7A1. Totusi, trebuie preci!at ca si D7A1 au o serie de reactii adverse care fac ca acesti compusi sa fie mai degraba o re!erva terapeutica si nu o clasa de prima linie. /ele mai frecvente reactii adverse sunt 4 $ diplopie, $ hipertensiune arteriala cu valori foarte mari, $ modificarea apetitului, $ insomnii, lipotimii, ameteli, $ modificari de ritm si frecventa cardiaca, $ sentimente de neliniste, $ impotenta, scaderea libidoului. Aceste substante sunt contraindicate copiilor, adolescentilor si femeilor insarcinate sau

care alaptea!a. De retinut < Tratamentul de electie al tulburarilor anxioase este cel medicamentos (de preferat cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei combinat cu psihoterapie cognitiv comportamentala ce se axea!a pe modificarea felului in care anumite elemente din mediu sunt percepute de catre pacient. .aca aceste * modalitati sunt combinate, recurentele sunt mult mai putin frecvente comparativ cu utili!area unui singur tip de tratament. 7a0oritatea medicamentelor utili!ate in tratamentul acestor tulburari sunt administrate pe termen lung (uneori chiar si peste 1* luni si apoi sunt oprite treptat in cursul a catorva saptamani. .aca simptomele reapar in acest interval in care se scad do!ele, exista posibilitatea ca tratamentul sa fie prelungit cu cateva luni. ,tarea pacientului este permanent urmarita si evaluata in timpul tratmentului cu astfel de substante pentru a se evita aparitia unor complicatii de tipul depresiei, abu!ului de alcool sau psihostimulante. ?u exista tratament chirurgical pentru tulburarile anxioase ci doar medicamentos, de aceea pacientii trebuie sa fie complianti si sa isi adminsitre!e medicamentele conform recomandarilor medicului.

Alte tipuri de tratament si sfaturi utile

,us Dn completarea tratamentului medicamentos, pacientii pot incerca si alte tipuri de terapii, dupa cum urmea!a 4 8 Terapia de e#punere este un tip particular de tratament cognitiv comportamental. ,copul este de a reduce disconfortul psihoemotional indus pacientului de contactul cu anumite elemente din mediul ambiant sau de diverse situatii. )acinetul este indrumat de catre un psiholog si alaturi de acesta incearca sa vi!uali!e!e stimulul si sa il confrunte. Activitatile din cadrul acestei forme de terapie sunt foarte diverse si depind in principal de tipul de anxietate pe care obiectul respectiv il induce. Cneori se poate apela si la hipno!a si introducerea pacientului intr$o realitate virtuala. 8 Terapia fa"iliei( in cadrul acesteia sunt consiliati membrii familiei despre cum sa faca mai bine fata acestei tulburari si despre cum sa a0ute pacientul sa isi invinga fobiile.)acientul poate lua parte activ la tratament M se poate informa cu privire la tulburarile de care sufera si poate sa participe la intalniri organi!ate de alti pacienti cu aceasta boala. Tehnicile de relaxare si$au demonstrat si ele eficienta si specialistii incura0ea!a folosirea lor. Acestea includ 4 8 Rela#are prin respiratie( sunt importante astfel de exercitii deoarece modul in care o persoana respira influentea!a intregul organism. @espiratiile adanci, complete sunt un mod bun de a reduce tensiunea si a induce organismului o stare de relaxare. 1 tehnica foarte buna presupune 4 ase!area pacientului pe spate, cu genunchii indoiti. Acesta isi pune mana stanga pe abdomen si mana dreapta pe torace si este atent la miscarile respiratorii reali!ate la nivelul acestor segmente. Apoi se inspira, cu

accentuarea umplerii cu aer a segmentelor pulmonare inferioare, astfel incat mana stanga urca in inspir, iar mana dreapta ramane aproximativ nemiscata. Dnspirul se reali!ea!a exclusive pe nas, iar expirul pe gura. Aceste exercitii se practica de '$ 1= ori. Apoi se completea!a4 se inspira ca mai inainte, apoi se continua cu inspirul in segmentele superioare astfel incat mana dreapta ascensionea!a o data cu grila0ul costal iar mana stanga cobora putin cu abdomenul. ,e recomanda efectuare aacestor exercitii timp de 6$( minute in fiecare !i. Cnele persoane se pot simti putin ametite la inceput, in aceasta situatie se recomanda rarirea exercitiilor. )acientii trebuie sa se ridice lent din decubit dorsal dupa reali!area acestor exercitii. 8 Rela#are "usulara pro%resi!a8 implica reducerea tensiunii din fiecare grupa de muschi in parte. 8 /asa4ul8 in special al umerilor si al regiunii cervicale. 8 Aro"aterapie8 utili!ea!a uleiuri esentiale din plante ce stimulea!a relaxarea. Cleiurile sunt prelucrate din petale, frun!e, pistil, codite, radacini, samburi sau seminte, iar apoi sunt combinate cu alte substante (de obicei ulei, alcool si pot fi utili!ate atat pentru masa0 cat si pentru parfumarea aerului sau pentru a fi inhalate. Adeptii acestei practici cred ca aromele din uleiuri stimulea!a terminatiile nervoase olfactive. ?ervii olfactivi trimit apoi impulsuri catre anumite regiuni din creier ce controlea!a memoria si emotiile. ,e crede ca uleiurile interactionea!a cu productia de hormoni a organismului si ca stimulea!a relaxarea si inlaturarea stressului. 8 =o%a* tai c.i sunt tehnici speciale de meditatie care trebuie deprinse alaturi de un maestru al acestor practici. Activitatile de relaxare psihica sunt combinate cu cele de relaxare a corpului, ca de exemplu 4 8 Auto.ipno a8 o tehnica ce poate deschide psihicul spre anumite sugestii si poate influenta modul in care organismul raspunde la agresiunea factorilor stressori. 8 /editatia8 in cadrul ei pacientii isi concentrea!a atentia pe ce li se intampla in acel moment (cel mai frecvent se concetrea!a pe respiratie . 8 >i uali area este o metoda in cadrul careia se utili!ea!a foarte mult imaginatia pentru ca pacientul sa se poata relaxa si sa poata scapa de tensiuni si stress. 1rganismul raspunde la imagini create de creier in special daca sunt sen!atii complexe ce implica toate simturile. )acientii isi pot imagina ca sunt pe malul marii, ca simt nisipul sub picioare, ca simt caldura soarelui sau bri!a si mirosul marii, ca aud valurile si pescarusii. )entru a facilita obtinerea acestor sen!atii exista foarte multe /.$uri cu mu!ica ambientala. 8 /u icoterapie8 poate sa relaxe!e foarte mult corpul, sa ameliore!e tonusul psihic si sa modifice ritmul fiecarei !ile. ,esiunile de mu!icoterapie includ ascultarea de mu!ica dar

si crearea unor piese sau fragmente mu!icale. ,pecialistii considera ca ritmul mu!icii poate induce o stare de relaxare, reduce tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si ameliorea!a capacitatea de luare a deci!iilor, invatare si memoria. 7u!ica pare a stimula creierul sa produca melatonina, o substanta cu efect relaxant asupra organismului. 8 Terapia prin ras8 devine din ce in ce mai folosita deoarece creste foarte mult tonusul psihic, reduce stressul si se pare ca influentea!a chiar si functia imuna.

Prognostic
,us )rognosticul pacientilor cu tulburari anxioase este excelent daca acestia respecta tratamentul medical de specialitate. /omplianta la tratament apare si ca urmare a educarii pacientului. /edicul tre-uie sa ii e#plice acestuia in a"anunt si cu ra-dare ( $ /are sunt cau!ele de aparitie a acestor tulburari (faptul ca etioloia este complexa, ca exista factori biologici, psihosociali dar si genetici implicati " $ /are sunt variantele de tratament" $ /are sunt avanta0ele si de!avanta0ele fiecarui tip de medicament in parte si ce se poate intampla daca pacientul sistea!a brusc administrarea acestora" $ /are sunt reactiile adverse ale fiecarui compus administrat si ce masuri pot lua pacientii pentru a ameliora intensitatea acestora" $ /are sunt recomandarile igieno$dietetice in ca!ul tulburarilor anxioase4 evitarea consumului de cafea, alcool sau substante psihostimulante.

)rima pagina[ Tulburarile de anxietate

Tulburarile de anxietate

Generalitati
,us Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. Dn aceasta categorie se includ urmatoarele forme4 anxietate generali!ata, fobia sociala, fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise , atacul de panica, tulburarea obsesiv $ compulsiva si stresul post $ traumatic. 3rec!enta Anxietatea repre!inta o problema frecvent intalnita in viata de !i cu !i. Aproximativ *(G din populatia care sufera de anxietate necesita tratament intr$o anumita perioada a vietii lor. Alti *(G au o anxietate mai putin severa (ex. frica de soareci sau paian0eni . Diferenta intre an#ietate si frica))) -iecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne a0uta in confruntarea cu pericolul. .ar unii oameni traiesc o frica foarte intensa si irationala, care nu este 0ustificata prin pre!enta unei situatii periculoase. 1 persoana anxioasa continua sa simta o neliniste permanenta care interferea!a si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice pre!enta unei tulburari de anxietate. Dnsumand cele spuse mai sus, anxietatea resimtita de o persoana este o frica foarte intensa si ne0ustificata de un pericol adevarat.

Cuprins articol
1. *. 6. +. Generalitati ,imptomele tulburarilor de anxietate Tipuri de tulburari de anxietate >indecarea este posibila cu tratament...

Simptomele tulburarilor de anxietate

,us /aracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau3si ganduri cronice (constante , repetitive, de ingri0orare, care repre!inta un element de stres pentru persoana respectiva si care interferea!a cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviuri pentru ca acolo ar trebui sa interactione!e cu straini, va evita situatia respectiva, temandu$se ca oricat de inteligenta ar fi, nu ar primi postul, chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita . Alte si"pto"e co"une tuturor tipurilor de an#ietati( 8 reactii fi ice M ex. transpiratie, tremuraturi, batai de inima rapide, dificultati in respiratie, greata, lesin" 8 %anduri disfunctionale M ex. Wdaca o sa vorbesc in fata publicului, si o sa gresesc, toata lumea o sa ma creada prostR" 8 co"porta"ent de e!itare M o persoana anxioasa poate a0unga sa evite foarte multe

situatii. -aptul ca are ganduri negative si evaluea!a irational situatiile care ii provoaca anxietate, emotii negative foarte intense, reactii fi!ice puternice, si eventual experiente negative, plasea!a persoana intr$un cerc vicios, din care nu poate sa iasa (de ex. studentul T. este foarte anxios la pre!entarea unei lucrari in fata publicului, dar trebuie sa$si sustina disertatia. ,e simte foarte anxios, de fapt de o saptamana intreaga, si a invatat foarte mult, ca totul sa fie perfect si sa nu dea gres, dar faptul ca inainte de pre!entarea disertatiei s$a gandit de foarte multe ori ca trebuie sa fie perfecta aceasta pre!entare, ca altfel profesorii il vor creade prost, i$a provocat emotii foarte intense ceea ce evident a cau!at mici esecuri in pre!entare, pe care el ulterior le$a interpretat ca fiind greseli catastrofale si nu a mai vrut sa pre!inte lucrari in fata mai multor oameni, avand ca re!ultat faptul ca acum evita aceste tipuri de situatii .

!ipuri de tulburari de anxietate

,us &) An#ietate %enerali ata 5ste frica exagerata si gri0a legata de lucruri comune. /entrul anxietatii poate fi repre!entat de prieteni, familie, sanatate, munca, bani sau ratarea unei intalniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate sa capte!e centrul atentiei ca focus al anxietatii . >orbim despre anxietate generali!ata daca gri0a exagerata este pre!enta in aproape fiecare !i, timp de 6 luni, si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii. In plus persoana "ai si"te una sau "ai "ulte dintre ur"atoarele si"pto"e( $ irascibilitate si iritabilitate usoara" $ oboseala" $ insomnie" $ probleme de concentrare (nu se simte capabil sa gandeasca . ?) 3o-ia sociala /onsta in frica de evaluare si 0udecata negativa a altor oameni. .e aceea oamenii caracteri!ati prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i$ar putea umili in fata publicului M de ex. a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala inclu!and comportamentul la petreceri sau3si la locul de munca. /ei care sufera de fobie sociala pot sa simta frica in ca!ul unei situatii, sau in ca!ul mai multor. Aceasta frica poate conduce la evitarea situatiilor respective, care, ulterior pot a0unge la i!olare. @) 3o-ii specifice 1 persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obiect specific sau de o situatie. -rica poate sa apara fata de anumite animale, locuri sau persoane, si poate fi atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fi!ice intense sau atac de panica. Aceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paian0eni, ace, sau la alte obiecte si situatii, dar, in orice ca! anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si

irationala. Dn orice ca! nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la ba!a fricii le poate restrange viata. A) Tul-urare de panica Atacurile de panica sunt comune la populatia umana comparativ cu tulburarile de panica, care sunt mai rar intalnite. ,e poate ca atacurile de panica sa nu fie legate de o situatie anume, ci pot aparea spontan. )entru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica, trebuie sa aiba circa + atacuri de panica. Tulburarea de panica poate fi diagnosticata daca atacurile de panica sunt frecvente si exista o frica intensa si persistenta de apariti a unui alt atac de panica. B) Tul-urarea o-sesi!8co"pulsi!a Cocd' 1amenii care au aceasta tulburare au ganduri (ex. 1 femeie are sen!atia ca sotul ei o insala fara a avea insa niciun indiciu sau impulsuri (obsesii intru!ive, involuntare si nedorite. Dn acelasi timp se simt si fortate sa efectue!e ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe !i , sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex. daca a incuiat usa, sau daca a stins araga!ul . .e obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor. D) Tul-urare de stres posttrau"atic Cptsd' Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. 5venimentul poate sa fie recent (ex. accident de masina, abu! fi!ic sau poate sa fie intamplat in trecut (ex. abu! sexual in copilarie . @eactii de suferinta, soc si furie sunt reactii normale dupa evenimente traumatice. 1amenii cu )T,. manifesta reactii severe, prelungite si intru!ive, care afectea!a in mod dramatic viata lor de !i cu !i. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intru!ive despre situatia traumati!anta, care sunt la fel de, sau chiar si mai stresante decat evenimentul original. .e obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri si situatii similare. E) Tul-urarile de an#ietate pot a!ea efecte %ra!e 1 tulburare de anxietate poate sa conduca la i!olatie sociala si la depresie clinica, poate sa altere!e capacitatea persoanei de a lucra, a invata si a efectua activitati de rutina, poate dauna relatiilor cu prietenii, familia si colegii. ,tarea de depresie poate sa fie o boala foarte serioasa cu un risc crescut de tendinte de autodistrugere si suicid.

"indecarea este posibila cu tratament###

,us >indecarea tulburarilor de anxietate este posibila prin tratament si asistenta de specialitate. Tratamentele efective pentru tulburari de anxietate pot sa includa4 &) Terapii co%niti! co"porta"entale 8 care au ca scop schimbarea schemelor de gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa declanse!e anxietatea. 1 parte a terapiei poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care provoaca anxietate. )rocesul este numit desensitivi!are. ?) /ana%e"ent8ul an#ietatii si te.nici de rela#are M de ex. hipnoterapia, meditatia,

exercitii de respiratie, etc. @) /edicatia M care include antidepresanti si sedative. De retinut< Tulburarile de anxietate pot fi tratate cu succesTTT Atacurile de panica sunt simptome comune a tulburarilor de anxietateT Anxietatile netratate pot avea efecte serioase asupra vietii persoanei precum si asupra relatiilor acesteiaT

)rima pagina[ ,indromul de stres posttraumatic

Sindromul de stres posttraumatic

Generalitati
,us >e!i galerie foto ,indromul de stres posttraumatic se instalea!a atunci cand pacientul este agresat cel putin o luna de un factor de stres extrem (accidente, abu!uri, deces al unei persoane dragi, viol, etc. .

Cuprins articol

1. *. 6. +.

Generalitati ,imptome Tratament )rofilaxie

Simptome
,us Acestea sunt indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor u!uale, retrairea evenimentului traumati!ant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de manie,tulburari ale somnului. Alaturi de aceste manifestari clinice apar si o serie de "reactii" concreti!ate in4 depresii, anxietate accentuata mergand pana la atac de panica, halucinatii, folosirea drogurilor si alcoolului, intentia de i!olare.

!ratament
,us /ele mai bune re!ultate se obtin prin combinarea a doua tipuri de tratament4 psihoterapie si tratamentul medicamentos (in multe ca!uri fiind necesara o combinatie intre cele doua . )sihoterapia este eficienta in situatiile de gravitate medie sau in situatiile in care starea individului nu permite administrarea de medicamente (sarcina, refu! de a lua medicamente, etc. . )sihoterapia acopera domeniul terapiei cognitive, terapia de abandonare, managementul anxietatii, etc. Tratamentul medicamentos presupune prescrierea de catre medicul psihiatru a medicamentelor antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente, in functie de ca!.

Profilaxie
,us Dn cele mai multe ca!uri se poate evita instalarea sindromului de stres posttraumatic prin comunicarea problemei stresante unui specialist (dar si unor simple persoane si respectarea sfaturilor acestuia (inclusiv urmarea unui tratament . Dn alte situatii informarea in legatura cu boala, manifestarile acesteia, atitudinea optimista si dorinta de a re!olva problema stresanta sunt suficiente pentru a depasi situatia de stres.

Tulburarea de stres post-traumatica

Autor( .r. ,imona ,tiuriuc Tul-urarea de stres post8trau"atica se poate de!volta dupa un e!eni"ent trau"atic care a"eninta si%uranta indi!idului sau ii da senti"entul de nea4utorare) /ele mai multe ca!uri asociate cu aceasta conditie implica soldatii din ra!boaie, dar orice experienta de viata traumatica poate declansa emotii impredictibile si necontrolabile. /onditia poate afecta pe cei care e#peri"entea a personal catastrofa* care sunt "artori si cei care participa la a4utorarea !icti"elor* inclu ind personalul "edical de ur%enta* "ilitari si po"pieri) )oate apare chiar si la prieteni sau membrii ai familiei celor care au trecut prin trauma Tulburarea de stres post$traumatic se de!volta diferit de la persoana la persoana. .e obicei simptomele se de!volta in orele sau !ilele care urmea!a evenimentului traumatic, dar uneori pot necesita saptamini, uni sau chiar ani inainte de a apare. 5venimentele traumatice care pot declansa aceste simptome pot cuprinde4 ra -oaie* de astre naturale* accidente de "asina* decesul su-it al unei persoane iu-ite* !iolul* rapirea* acte de !iolenta* ne%li4area in copilarie) 5venimentele traumatice care pot conduce la tulburarea de stres post$traumatica sunt de obicei atit de coplesitoare si infricosatoare incit intristea!a pe oricine. Aproape orice persoana dupa astfel de intimplari experimentea!a cel putin unele dintre simptome. -recvente sunt cos"arurile* frica si dificultatea opririi %indurilor o-sesi!e asupra e!eni"entului) Acestea sunt reactii nor"ale la e!eni"ente anor"ale) )entru ma0oritatea persoanelor insa aceste simptome sunt de scurta durata. )ot tine citeva

!ile sau chiar saptamini, dar progresiv vor ceda. Dnsa pentru persoanele afectate de stresul post$traumatic simptomele nu diminua ci se agravea!a. .upa evenimentul de!astruos, mintea si corpul sunt in soc. .ar pe masura ce persoana reali!ea!a ce s$a intimplat si isi procesea!a emotiile, iese din aceasta stare. Dn ca!ul patologic indi!idul ra"ine in soc psi.olo%ic. )entru a depasi conditia este important ca acesta sa faca fata amintirilor si emotiilor. ,imptomele tulburarii de stres post$traumatic pot apare brusc, gradat sau intermitent in timp. Cneori simptomele par sa apara fara nici un factor declansator sau alteori sunt declansate de ceva care reaminteste individului evenimentul traumatic original, cum ar fi un !gomot, o imagine, unele cuvinte sau un miros. 5xista trei tipuri de simptome principale4 re8trairea e!eni"entului trau"atic* e!itarea rea"intirii trau"ei si cresterea an#ietatii si a e#citarii e"otionale) Tratamentul conditiei ameliorea!a simptomele a0utind individul sa faca fata traumei traite. Acesta va fi incura0at sa8si rea"inteasca e#perienta si sa procese e e"otiile si sen atiile din ti"pul e!eni"entului ori%inal) Terapiile psihologice a0uta persoana afectata sa8si e#plore e %indurile si senti"entele le%ate de trau"a* sa lucre e asupra senti"entului de !ina si neincredere* sa in!ete cu" sa8si controle e a"intirile in!adante) Cau e si factori de risc( ,e considera conditia a fi cau ata de trau"a fi ica sau psi.olo%ica sau "ai frec!ent o co"-inatie a celor doua. )robabil mai frecventa dupa evenimente precum !iolul* ra -oaiele sau atacul terorist* decit de astrele naturale) 5venimentele care pot determina aceste simptome cuprind asaltul !iolent* rapirea* atacul se#ual* tortura* starea de ostatic* pri onieratul in ra -oi* de astrele* accidentele !iolente auto sau dia%nosticul unei -oli "ortale. /ercetarile arata ca abu!ul copiilor interactionea!a cu o mutatie intr$o gena legata de stres si creste riscul de stres post$traumatic la adult. Neuroendocrinolo%ie( ,imptomele conditiei pot apare cind un eveniment traumatic determina un raspund adrenalinic excesiv care formea!a cai de transmitere neurologice puternice. Aceste cai pot persista mult dupa eveniment facind individul .iper8responsi! la situatiile an#ioase !iitoare) Tulburarea deter"ina "odificari -ioc.i"ice in creier si corp care difera de alte tul-urari psi.iatrice cum ar fi depresia ma0ora. Dndivi!ii afectati raspund mai puternic la testul de supresie al dexameta!onei decit cei diagnosticati cu depresie clinica. Dn plus, ma0oritatea persoanelor pre!inta secretie de cortisol si catecolamine in urina. 3actori de risc( .esi ma0oritatea oamenilor intilnesc trauma pe parcursul vietii, doar 'G de!volta tulburarea. >ulnerabilitatea la stresul post$traumatic apare din interactiunea diate!ei biologice, experientele de de!voltare din copilarie si severitatea traumei. -actorii de risc cuprind trau"a in copilarie* ad!ersitatea cronica si stresorii fa"iliali) Acest efect al traumei in copilarie, care nu este bine inteles poate fi un marIer pentru experientele

traumatice si problemele de atasament. Pro#i"itatea* durata si se!eritatea trau"ei sunt importanti de asemenea. 7ulti factori de risc cuprind natura evenimentului in sine. 5venimentele traumatice determina conditia mai ales cind implica o amenintare severa la viata sau siguranta personala4 cu cit sunt mai extreme si prelungite amenintarile cu atit riscul de a de!volta stresul post$traumatic ca raspuns este mai mare) A"enintarea u"ana* intentionata cum este violul, asaltul si tortura, tind de asemenea sa fie mai traumatice decit de!astrele natural, accidentele impersonale. 7asura in care trauma a fost neasteptata* incontrola-ila si ine#plica-ila 0oaca un rol de asemenea. Alti factori de risc pentru stresul post8trau"atic cuprind( $ experiente traumatice anterioare, mai ales in copilarie $ istoric familial de stress post$traumatic sau depresie $ istoric de abu! sexual sau fi!ic $ istoric de abu! de substante $ istoric de depresie, anxietate sau alte tulburari mentale $ nivel ridicat al stresului in viata de !i cu !i $ lipsa spri0inului emotional dupa trauma si absenta modelelor de copiere. Se"ne si si"pto"e( Tulburarea de stres post$traumatic este o conditie an#ioasa se!era care se de!volta dupa expunerea la orice eveniment care determina trauma psihologica. Acest eveniment implica a"enintarea cu "oartea indi!idului sau a altora* sau a"enintarea inte%ritatii fi ice* se#uale sau psi.olo%ice* depasind capacitatea de a procesa si face fata a indi!idului) /a efect al traumei psihologice, conditia este mai putin frecventa si mai de durata decit raspunsul acut la stres* tulburare mai frecventa. ,imptomele de diagnostic cuprind re8e#peri"entarea trau"ei ori%inale prin cos"aruri si a"intiri !iolente* e!itarea sti"ulilor asociati cu trau"a si cresterea e#citarii 8 cu" ar dificultatea ador"irii sau "entinerii so"nului* furia si .iper!i%ilenta) /riteriile de diagnostic cer ca si"pto"ele sa se "entina "ai "ult de o luna si sa deter"ine afectare se"nificati!a a functionarii sociale* profesionale si in alte do"enii) Tulburarea de stres post$traumatica este clasificata ca o tul-urare an#ioasa* caracteri ata de e#periente a!ersi!e le%ate de frica* co"porta"ente si raspunsuri psi.olo%ice care se de !olta dupa e#punerea la un e!eni"ent trau"atic psi.olo%ic) 7anifestarile sale se mentin mai mult de 6= de !ile, diferentiind$o de tulburarea de stres acuta. Are trei forme4 acuta* cronica si cu de-ut tardi!) Si"pto"ele re8e#peri"entarii trau"ei( $ amintiri intrusive, suparatoare ale traumei $ de0a$vu4 se comporta sau se simte ca si cum traieste trauma $ cosmaruri asupra traumei in sine sau alte lucruri infricosatoare $ sentimente de stres intens cind isi reaminteste evenimentul $ reactii fi!ice intense la amintirile traumei (palpitatii, respiratii rapide, greata, tensiune musculara, transpiratii . Si"pto"e ale e!itarii a"intirii trau"ei( $ evitarea activitatilor, locurilor, gindurilor sau emotiilor care reamintesc de trauma

$ inposibilitatea de a$si aminti aspecte importante ale traumei $ pierderea interesului fata de activitatile si viata normala in general $ sentiment de detasare fata de altii si i!olare emotionala $ sentiment de viitor incert, limitat (nu se asteapta sa aiba o durata normala de viata, sa se casatoreasca, sa aiba o cariera . Si"pto"e ale cresterii an#ietatii si a e#citarii e"otionale( $ dificultate in a adormi sau a mentine somnul $ iritabilitate si cri!e de furie $ dificultatea atentiei $ hipervigilenta $ se simte mereu pe fuga, sare la orice !gomot. Alte se"ne si si"pto"e frec!ente ale tul-urarii de stres post8trau"atic( $ furie si iritabilitate, vina, rusine sau autoblamare $ abu! de substante, sentimente de neincredere sau tradare $ depresie si nea0utorare, ginduri suicidale $ sentimentul de a fi i!olat, crampe musculare si dureri corporale. Si"pto"ele tul-urarii la copii( 2a copiii foarte mici simptomele stresului post$traumatic pot fi foarte diferite fata de cele ale adultilor. Acestea cuprind urmatoarele4 $ frica de a fi separat de parinte $ pierderea aptitudinilor anterior castigate cum ar fi mersul la toaleta $ probleme ale somnului si cosmaruri fara un continut recunoscut $ 0oaca compulsiva in care se repeta aspecte sau teme ale traumei $ noi fobii si anxietati care par a nu fi legate de trauma, cum ar fi frica de monstri $ repetarea traumei prin 0ocuri, povesti sau desene $ crampe si dureri fara nici o cau!a aparenta $ iritabilitate si agresivitate. A-u ul de su-stante( Dn timp, persoanele netratate sunt succepti-ile la deterioarea relatiilor personale si de lucru si la de !oltarea a-u ului de su-stante sau a dependentei) ,e pare ca femeile au rate mai mari de dependenta la cocaina decit barbatii, precum si pentru alcool. Aceste descoperiri arata posibilitatea diferentelor legate de sex in patologia stresului post$ traumatic. Dia%nostic( Teste de la-orator( ?ivelele de corti!ol pot fi sca!ute, norepinefrina si epinefrina pot fi ridicate iar acitivitatea axei hipotalamo$adrenalo$pituitare poate anormala la pacientii cu stres post$ traumatic, totusi aceste elemente sunt inca folosite doar pentru cercetare. 1piaceele naturale care sunt produse de corp pentru a masca durerea in fata pericolului, pot fi la nivele ridicate chiar si dupa ce pericolul a trecut. Acestea pot conduce la emotii

ascunse si confu!e observate la aceste persoane. Criteriile de dia%nostic cuprind( E#punerea la un e!eni"ent trau"atic( Acesta trebuie sa implice pierderea inte%ritatii fi ice sau riscul de le iuni se!ere sau deces* al indi!idului sau altor persoane si raspunsul la e!eni"ent care i"plica frica intensa* oroare sau nea4utorare sau la copii raspunsul trebuie sa implice comportament agitat sau de!organi!at. 5venimentul trebuie sa determine simptome de stres semnificative la aproape oricine si se afla in afara domeniului experientelor umane obisnuite. Re8e#perienta persistenta( Cna sau mai multe dintre urmatoarele trebuie sa fie pre!ente la victima4 a"intiri -ruste* cos"aruri repetate* re8e#peri"entarea su-iecti!a a e!eni"entului trau"atic sau raspuns psi.olo%ic sau fi iolo%ic ne%ati! intens la orice a"intire o-iecti!a sau su-iecti!a a acestuia) E!itarea si tea"a e"otionala persistenta( Aceasta implica un nivel suficient alevitarii stimulilor asociati cu trauma cum ar fi anu"ite %induri sau senti"ente sau discutia despre e!eni"ent( $ evitarea comportamentelor, locurilor sau a persoanelor care pot conduce la amintiri stresante $ incapacitatea de a$si aminti parti din eveniment sau implicarea diminuata in activitatile semnificative ale vietii $ diminuarea capacitatii de a simti anumite emotii $ credinta ca viitorul individului va fi marcat intr$un anume fel, anormal fata de al altora. Si"pto"e persistente ale cresterii e#citarii* care nu au fost pre ente inainte( Acestea sunt probleme ale raspunsurilor psihologice cum ar fi dificultatea de a ador"i sau pro-le"e cu furia* concentrarea sau .iper!i%ilenta) Durata si"pto"elor peste o luna( .aca toate criteriile sunt pre!ente dar nu au trecut 6= de !ile, individul este diagnosticat cu tulburare acuta de stress. Afectarea se"nificati!a( ,imptomele raportate trebuie sa conduca la afectare sau stres clinic semnificativ ale ma0oritatii domeniilor importante ale vietii, cum ar fi relatii sociale, activitati profesionale sau alte !one ale functionarii. Trata"ent( Trata"ente pre!enti!e( Eli-erarea psi.olo%ica4 prima forma de tratament preventiv este cea a eliberarii psihologice. Aceasta este cea mai folosita masura. Cn motiv principal pentru aceasta metoda este relativa usurinta cu care acest tratament poate fi administrat indivi!ilor, imediat dupa eveniment. /onsta in interviuri care permit persoanelor sa confrunte direct

evenimentul si sa$si impartaseasca emotiile consilierului, a0utind la structurarea amintirilor. Totusi, in timp ce acest tip de terapie este cel mai folosit este si cel mai putin eficient. Trata"entele psi.o-iolo%ice( Acestea sunt de succes, mai ales cele cu corti ol) Tratamentele psihobiologice tintesc modificarile biologice care apar dupa evenimentul traumatic. Dncearca sa modifice chimic formarea amintirilor si invatarea. /orti!olul este frecvent sca!ut la peersoanele care sunt la risc de stres post$traumatic, astfel prin cresterea nivelului de corti!ol la normal s$a aratat reducerea excitarii post eveniment. Terapia curenta( Tratamentul cuprinde a-orduri far"acolo%ice si psi.olo%ice. 7edicatia poate fi necesara pentru a controla simptomele fi!iologice care nu pot fi tolerate. )entru adolescent si copii tratamentul este mai mult psi.oterapeutic) Acesta consta din terapia de %rup* indi!iduala si de fa"ilie* terapia co%niti!a co"porta"entala* terapia prin 4ocuri* terapia prin arta* controlul an#ietatii* .ipno a si te.nici de rela#are) Te.nica de reprocesare si desensiti are a "iscarilor %lo-ilor oculari are succes in a0utarea supravietuitorilor diferitelor traume, cum ar fi violenta domestica, abu!ul sexual, crima si ra!boiul. 7etoda implica psihoterapia care combina diferite aborduri terapeutice de stimulare ritmica pentru a stimula mecanismele de procesare a informatiilor cerebrale. Cu" sa te a4uti sin%ur7 Ce sa faci( $ continua$ti viata cit mai normal posibil $ revin$o la rutina obisnuita $ vorbeste despre ce s$a intimplat cu cineva de incredere $ incearca exercitii de relaxare $ intoarce$te la serviciu $ maninca si fa exercitii regulat $ reintoarce$te la locul unde a avut loc evenimentul traumatic $ pastrea!a timp sa stai cu prietenii si familia $ fii atent cind conduci masina $ atentia iti este diminuata $ fii mai atent in general$accidentele sunt mai frecvente in aceasta perioada $ vorbeste cu un doctor $ gindeste$te ca viata va fi mai frumoasa. Ce sa nu faci( $nu te blama singur pentru trauma$aceste simptome nu sunt un semn de slabiciune" sunt o reactie normala, a oamenilor normali la experiente terifiante $ exprima$ti emotiile4 daca ai de!voltat simptomele impartaseste$le medicului pentru ca tratamentul este eficient $ nu evita sa vorbesti despre ce s$a intimplat $ nu astepta ca amitirile sa dispara imediat $ nu astepta prea mult de la tine

$ nu te i!ola de alte persoane $ nu consuma alcool, cafea sau alte substante $ nu te obosi extrem $ nu trece peste mesele de ba!a ale !ilei $ nu pleca in vacante singur. Pro%nostic( Tulburarea de stress post$traumatica poate apare la orice !irsta* inclu ind copilaria. ,imptomele de-utea a de o-icei in pri"ele @ luni de la trau"a* desi poate exista o intir!iere de citeva luni sau chiar ani, inainte ca acestea sa apara. -recvent persoana pre!inta mai intii tul-urarea acuta de stres in imediata perioada de dupa trauma. .urata stresului post$traumatic, cu recuperare completa la aproape 6 luni intervine la 0umatate dintre persoanele afectate, multi avind simptome pentru mai mult de 1* luni de la trauma. Dn unele ca!uri evolutia este caracteri ata de aparitia si disparitia si"pto"elor. @eactivarea simptomelor poate apare ca raspuns la rea"intirea trau"ei ori%inale* stresorii !ietii sau noi e!eni"ente trau"atice) ,everitatea durata si proximitatea expunerii unui individ la trauma sunt factori importanti ai de!voltarii tulburarii. Afectiunea se poate de!volta la persoane fara nici un factor predispo!ant mai ales daca stresorul este extrem. 2a pacientii care primesc tratament, durata medie a simptomelor este de 66 de luni, comparat cu 6+ de luni pentru cei care nu primesc tratament. Totusi mai mult de o treime dintre pacientii care au conditia nu se recuperea!a niciodata. -actorii asociati cu un prognostic bun includ an%a4area rapida in trata"ent* sustinerea sociala precoce* e!itarea retrau"ati arii* functionare pre"or-ida po iti!a si a-senta altor tul-urari psi.iatrice sau a-u de su-stante)

Alte articole(