1. Ce este ANXIETATEA?

Anxietatea este definita ca o emotie generata de

anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si
controlat. Se transforma in frica in fata unui pericol
bine identificat. Este insotita de modificari fiziologice
si hormonale caracteristice starilor de activare ridicata
si este adesea asociata comportamentului de conservare
- retragere sau conduitelor de evitare. Tulburarile
anxioase cuprind: fobiile, crizele de angoasa, starile de
panica, anxietate generalizata, manifestari obsesionale
si compulsive si anxietatea post-traumatica.1
Dictionarul de psihologie Larousse-Gener are
doua definitii pentru anxietate:
Stare emotionala de tensiune nervoasa, de frica puternica, slab diferentiata si
adesea cronica;
Predispozitie a unei persoane la starile anxioase.
Diferenta dintre frica si anxietate este o problema de gradatie si mai ales de cognitie.
Numim frica mai degraba o stare al carei obiect este bine cunoscut subiectului, adica o
stare ce are un continut emotional si reprezentativ al obiectului sau.
Termenul de anxietate este utilizat in cazul in care obiectul este slab diferentiat din
punct de vedere cognitiv, dar se poate aplica si in cazul unor temeri intense, cronic sau
patologice.
Conform dictionarului explicativ a limbii romane, anxietatea este starea de nelinite,
de ateptare ncordat, nsoit de palpitaii, jen n respiraie etc., ntlnit n unele boli de
nervi.2
2. Simptomele anxietatii
Anxietatea afecteaza felul in care gandeste persoana, dar in acelasi timp anxietatea poate
conduce la simptome fizice. Simptomele de anxietate generalizata includ:
- insomnie;
- tremuraturi;
- iritabilitate, depresie;
- tensiune musculara;
- greturi;
1 Dictionarul de psihologie Roland Doron-Francoise Parot
2 [Link]
1

un punct de vedere nerealist asupra problemelor;

lipsa de odihna;
dureri de cap;
transpiratii;
tensiune si ingrijorare excesiva;
nevoia frecventa de a merge la baie;
oboseala;
dificultati de concentrare.
Unele persoanele care au anxietate generalizata, adesea au si o alta tulburare de
anxietate, cum sunt atacurile de panica, tulburari obsesiv - compulsive si fobii, sau sufera
de depresie, abuz de substante sau alcool.
3. Cauzele anxietatii generalizate
Cauzele exacte ale anxietatii generalizate nu sunt cunoscute, dar se pare ca la geneza
bolii stau mai maulti factori: factori genetici, chimia creierului si stresul din mediu.

Factorii genetici in anxietate:

Istoricul familial are un rol in cresterea probabilitatii ca o persoana sa dezvolte
anxitetate. Aceasta inseamna ca tendinta spre anxietate se poate mosteni in cadrul
familiei.

Chimia creierului:
Anxietatea generalizata se asociaza cu nivele anormale de neurotransmitatori in creier.
Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici care ajuta la transmiterea informatiei de la o
celula nervoasa la alta. Daca neurotransmitatorii sunt dezechilibrati atunci mesajele
din creier nu se pot transmite normal. Acest lucru poate modifica felul in care creierul
reactioneaza la anumite situatii si poate duce la anxietate.

Factorii de mediu:
Traumele psihice si evenimentele stressante, cum sunt abuzul, moartea cuiva iubit,
divortul, schimbarea slujbei sau scolii, pot duce la anxietate generalizata. Utilizarea
sau incetarea utilizarii unor substante care produc dependenta, cum sunt alcoolul,
cafeina si nicotina pot sa agraveze anxietatea.

4. Tipuri de tulburari de anxietate

Anxietate generalizata
Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune. Centrul anxietatii poate fi
reprezentat de prieteni, familie, sanatate, munca, bani sau ratarea unei intalniri importante (de
fapt tot ceea ce este important persoanei poate sa capteze centrul atentiei ca focus al
anxietatii). Vorbim despre anxietate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape
fiecare zi, timp de 6 luni, si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii.
Fobia sociala
Consta in frica de evaluarea si judecata negativa a altor oameni. De aceea oamenilor
cu fobie sociala le este frica sa faca ceva ce le-ar putea umili in fata publicului de ex. a vorbi
2

in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala
incluzand comportamentul la petreceri sau/si la locul de munca
Fobii specifice
O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obiect
specific sau de o situatie. Frica poate sa apara fata de anumite animale, locuri sau persoane, si
poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense
sau atac de panica. Aceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte
obiecte si situatii, dar, in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare.
Adultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si
irationala. In orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la baza
fricii poate sa le restranga viata.
Tulburare de panica
Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de
panica, care sunt mai rar intalnite. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume,
ci pot aparea spontan. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica, trebuie
sa aiba circa 4 atacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata. Tulburarea de panica
poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt frecvente si exista si o frica intensa si
persistenta de aparitia unui alt atac de panica.
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri (ex. O femeie are senzatia ca sotul ei o
insala fara a avea insa niciun indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare si nedorite.
In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex.
spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau
verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex. daca a incuiat usa, sau daca a stins aragazul).
De obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesive a comportamentelor sau a
gandurilor lor.
Tulburare de stres post-traumatic (PTSD)
Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate sa fie recent (ex.
accident de masina, abuz fizic) sau poate sa fie intamplat in trecut (ex. abuz sexual in
copilarie). Reactii de suferinta, soc si furie sunt reactii normale dupa evenimente traumatice.
Oamenii cu PTSD manifesta reactii severe, prelungite si intruzive, care afecteaza in mod
dramatic viata lor de zi cu zi. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intruzive despre
situatia traumatizanta, care sunt la fel de, sau chiar si mai stresante decat evenimentul original.
De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma,
inclusiv locuri si situatii similare.
5. Tratarea anxietatii si prevenirea ei prin regim alimantar sanatos
Vindecarea tulburarilor de anxietate este posibila prin tratament si asistenta de
specialitate. Tratamente efective pentru tulburari de anxietate pot sa includa:
terapii cognitiv comportamentale - care au ca scop schimbarea schemelor de gandire, a
credintelor si a comportamentelor care pot sa declanseze anxietatea. O parte a terapiei
poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care
provoaca anxietate. Procesul este numit desensitivizare.
Management-ul anxietatii si tehnici de relaxare de ex. hipnoterapia, meditatia,
exercitii de respiratie, etc.
3

Medicatia - include antidepresanti si sedative. Anxietatile netratate pot avea efecte

serioase asupra vietii persoanei precum si asupra relatiilor acesteia!3

Consumul de alimente care contribuie la ameliorarea starilor de anxietate este, de asemenea,

foarte important. Anumite tipuri de alimente contin vitamine, aminoacizi si carbohidrati
complecsi care au rolul de a creste nivelul de hormoni si neuroreceptori ai "fericirii" din
sange, contribuind la instalarea unei stari de calm si de bine. Astfel, este indicata includerea in
alimentatia zilnica de produse cu un continut ridicat de carbohidrati complecsi, precum painea
integrala, fulgii de ovaz si de orz si leguminoasele. De ajutor este si consumul de produse
bogate in triptofan, un aminoacid care produce niacina si serotonina, "hormoni ai fericirii".
Asadar, este recomandat consumul de carne de curcan, creveti, banane, sos de soia, seminte
de dovleac si varza kale.
De asemenea, alimentele bogate in vitamina C (lamai, portocale, ardei, piersici,
broccoli, varza de Bruxelles, oua, spanac, kiwi), precum si cele bogate in acizi grasi omega-3
(somon, ton, seminte de in, soia) pot avea un efect benefic asupra starii de spirit.4
Faptul c anxietatea ne poate afecta la nivel fiziologic, comportamental i psihologic
are implicaii importante asupra ncercrilor de a o nvinge. Un program complet de lupt
mpotriva anxietii trebuie s priveasc toate cele trei componente. E nevoie s nvm cum
s reducem reactivitatea fiziologic, cum s eliminm tendina de a evita anumite situaii i
cum s schimbm felul n care ne raportm la noi nine, astfel nct s nu perpetum o stare
de team i ngrijorare.5

3 Autor: Psihoterapeut Zsuzsanna Szabo, Sursa: Revista PsihoLife, [Link]

4

[Link]

5 "Anxietatea - 10 metode simple de a nvinge panica, fobiile i stresul", de Edmund Bourne, Lorna
Garano, 2012, editura Corint
4

Bibliografie

1. Dictionarul de psihologie Roland Doron-Francoise Parot

2. Revista PsihoLife, Autor: Psihoterapeut Zsuzsanna Szabo
3. "Anxietatea - 10 metode simple de a nvinge panica, fobiile i stresul", de Edmund Bourne, Lorna
Garano, 2012, editura Corint

4. [Link]
5. [Link]
6. [Link]