Tulburarile Afective $0. tulburirilor afective include tulburdrile care au ca element predominant o perturbare de dispozitie. Aceasti secfiune este divizaté in trei arbi. Prima parte descrie episoadele afective (episodul depresiv major, episodul maniacal, episodul mixt si episodul hipomaniacal) care au fost incluse separat la inceputul acestei sectitini pentru comoditatea diagnosticérii diverselor tulburari afective. Aceste episoade nu au propriu! lor cod diagnostic si, ca atare, nu pot fi diagnosticate ca entitati separate; ele servesc ins drept céramizi de constructie pentru diagnosticul tulburérilor. Partea a doua descrie tulburarile afective (de ex., tulburarea depresivi major’, tulburarea distimica, tulburarea bipolara 1). Seturile de criterii pentru cele mai multe tulburari afective necesit’ prezenga sau absenta episoadelor afective descrise in prima parte a sectiunii. Partea a treia include specificantii care descriu, fie cel mai recent episod afectiv, fie evolutia episoadelor recurente. Tulburirile afective sunt impérjite in tulburari depresive (,depresia unipolar”), tulburtri bipolare si dous tulburari bazate pe etiologie — tulburarea afectivé datorati unei conditii medicale generale si tulburarea afectiva indus& de 0 substanté. Tulburarile depresive (adici, tulburarea depresivé majord, tulburarea distimicé i tulburarea depresiva fad alt specificatie) se disting de tulburirile bipolare prin faptul ci nut exist nici un istoric de a fi avut vreodata un episod ‘maniacal, mixt sau hipomaniacal. Tulburarile bipolare (de ex., tulburarea bipolar 1, tulburarea bipolard Il, ciclotimia si tulburarea bipolar fir& alt’ specificatie) implicd prezenta (sau un istoric) de episoade maniacale, mixte sau hipomaniacale, acompaniate de reguli de prezenfa (sau tun istoric) de episoade depresive majore. Tulburarea depresiva majori se caracterizeazi print-unul sau mai multe episoade depresive majore (adici, cel putin 2 saptimani de dispozitie depresiva sau de pierdere a interesului, acompaniata de cel putin patru simptome suplimentare de depresie), Tulburarea distimici se caracterizeazi prin cel putin 2 ani de dispozitie depresivi mai multe zile da decat nu, acompaniat& de simptome depresive care mu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major. Tulburarea depresivi firi alti specificatie este inclusd pentru codificarea tulburizilor cu clemente depresive care nu satisfac criteriile pentru tulburarea depresiva major, tulburarea distimic’, tulburarea de adaptare cu dispozitie depresivé sau tulburarea de adaptare cu dispozitie amxioasi si depresiva (sau simptome depresive despre care exista informatii inaclecvate sau contradictori), Tulburarea bipolari I se caracterizeazi printr-umul sau mai multe episoade ‘maniacale sau episoade mixte, acompaniate de regula de episoade depresive majore. Tulburarea bipolar Ml se caracterizeaz printr-unul sau mai multe episoade depresive majore, acompaniate de cel putin un episod hipomaniacal. Tulburarea ciclotimicd se caracterizeaz prin cel putin 2 ani de numeroase perioade de simptome hipomaniacale care nu satisfac criterifle pentru un episod 345346 Tulburarile Afective maniacal si numeroase perioade de simpome depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major. Tulburarea bipolara fari alti specificatie este inclusk pentru codificarea tulburirilor cu elemente bipolare care nu satisfac criteriile pentru nici una dintte tulburirile bipolare specifice, asa cum sunt acestea definite in aceastA sectitune (satt simptome bipolare despre care exist informatii insuficiente sau contradictorii). ‘Tulburarea afectiva datorati unei condifii medicale generale se caracterizeazA printo perturbare persistent si proeminenti de dispozitie, consideraté a fi consecinfa fiziologicé directa a unei condifii medicale generale. ‘Fulburarea afectivi indusi de o substanfa se caracterizeaza printr-o perturbare persistent& si proeminenti de dispozitie, considerat’ a fi consecinta fiziologict directi a unui drog de abuz, a unui medicament, a unui alt tratament somatic pentru depresie sau a expunerii la un toxic. Tulburarea afectiva fari alti specificatie este inclusd pentru codificarea simptomelor afective care nu satisfac eriteriile pentru nici o tulburare afectiva specifick si in care este dificil si se aleagé intre tulburarea depresivé far alt specifica si tulburarea bipolars fira alta specificatie (de ex,, agitatia acutt). Specificantii descrisi in cea de a treia parte a sectiunii sunt prevazuti pentru a ‘reste specificitatea diagnosticului, pentru a crea subgrupe mai omogene, pentru a ajuta la alegerea tratamentului si a ameliora predictia prognosticului. Unii dintre acesti specificangi descriu statusul clinic al episodului afectiv curent (sau cel mai recent) (adici, specificantii severitate/psihotic/ remisiune), pe cand altii descriu elementele episodului curent (sau cel mai recent, daci episodul este actualmente in semisiune partial sau complet) (adic, cronic, cu elemente catatonice, cu elemente melancolice, cu elemente atipice, cu debut postpartum), Tabelu! 1 (pag. 411) indic& specificantii de episod care se aplicd fieckrei tulburari afective codificabile, Alki specificanti descriu evolutia episoadelor afective recurente (adici, specificanfii de evolufie longitudinala, cu pattern sezonier, cu ciclare rapidi). Tabelul 2 (pag, 424) indick specificantii de evolufie care se aplicé fieckrei tulburdri afective codificabile. Specificantii care indicé severitatea, remisiunea si elementele psihotice pot fi codificati la cea de a cincea cifra a codului pentru cele mai multe dintre tulburitile afective, Alti specificanti nu pot fi codifical. Secfiunea tulburarilor afective este organizata dupa cum urmeaz&: + Episoade afective: Episodul depresiv major (pag. 349) Episodul maniacal (pag. 357) Episodul mixt (pag. 362) Episodul hipomaniacal (pag. 365) + Tulburari depresive: 296.xx Tulburarea depresiva majora (pag. 369) 3004 — Tulburarea distimica (pag. 377) 311 Tulburarea depresiva fara alts specificatie (pag. 381) + Tulburiri bipolare 296.xx Tulburarea bipolara I (pag. 382) "296.89 Tulburarea bipolara II (pag. 392) 301.3. Tulburarea ciclotimica (pag. 398) 296,80 Tulburarea bipolard fara alta specificatie (pag. 400)Tulburarile Afective 347 + Alte tulburiri afective 293.83 Tulburarea afectiva datorat..Se indic condita mestcali general (pag. 401) 29x.xx Tulburarea afectiva indus de o substanta (pag. 405) 296.90 Tulburarea afectiva fara alta specificatie (pag. 410) + Specificantii care descriu statusul clinic al episodului afectiv curent (sau cel mai recent) Usor; Moderat; Sever, far elemente psihotice; Sever, cu elemente psihotice: In remisiune parfial; In remisiune completi (pentru episodul depresiv major, ag, 411; pentru episodul maniacal, pag. 413; pentru episodul mixt, pag. 415). + Specificantii care descriu elementele episodului curent (sau cel mai recent daci se afla actualmente in remisiune partial sau completa) Cronic (pag. 417) Cu elemente catatonice (pag, 418) é Cu elemente meiancolice (pag. 419) Cu elemente atipice (pag, 420) Cu debut postpartum (pag. 422) + Specificanti care descriu evolutia episoadelor recurente Specificantii evolutiei longitudinale (Cu sau fairs recuperare interepisodicé completa) (pag, 424) Cu pattern sezonier (pag. 426) Cu ciclare rapida (pag, 427) Procedee de inregistrare pentru tulburarea depresiva majoré si tulburarile bipolara | si bipolara I Selectarea codui cum urmeaza: F diagnostice. Codurile diagnostice sunt selectate dupa Pentru tulburarea depresivi majori: 1, Primele trei cifre sunt 296. 2, Cea de a patra cifri, este fie 2 (dack existai numai un singur episod depresiv major), fie 3 (dacd existd episoade depresive majore recurente). 3. Cea de a cincea cifra indica severitatea episodului depresiv major, daci sunt satisficute complet criteriile dup’ cum urmeazi: 1_pentru severitate ugoara, 2 pentru severitate moderaté, 3 pentru sever, fir elemente psihotice, 4 pentru sever, cu elemente psihotice. Dac actualmente nu sunt satisfacute complet criteriile pentru episocul depresiv major, cea de a cincea cifra indic& statusul clinic curent al tulburérii depresive majore dupa cum urmeazi: 5 pentru in remisiune partialé, 6 pentru in remisiune completé. Dac& severitatea nu este specificati, cea de a cincea cifra este 0. Pentru tulburarea bipolar I: 1, Primele trei cifre sunt, de asemenea, 296. 2, Cea de a patra cifré este 0, dacé exist un singur episod maniacal. Pentru episoadiele recurente, cea de a patra cifré indicd natura episodului curent (aut dacé tulburarea bipolard I este actualmente in remisiune partialé sau complet’, natura celui mai recent episod) dup’ cum urmeaza: 4 daci episodul curent sau cel mai recent este un episod hipomaniacal sau un348, Tulburarile Afective episod maniacal, 6 dact este un episod mixt, 5 dacé este un episod depresiy major si7 daca episodul curent sau cel mai recent este nespecificat 3. Cea de a cincea cifrdi (cu exceptia tulburarii bipolare I, cel mai recent episod hipomaniacal si a tulburdrii bipolare I, cel mai recent episod nespecificat), indica severitatea episodului curent daci sunt satisficute complet criteriile pentru episodul maniacal, mixt sau depresiv major dup cum urmeaza: 1 pentru severitate ugoara, 2 pentru severitate moderata, 3 pentru sever’, fara elemente psihotice, 4 sever, cu elemente psihotice. Dach nu sunt satisfacute complet criteriile pentru un episod maniacal, mixt sau depresiv major, cea de a cincea ciffi indict statusul clinic curent al tulburirii bipolare I dupa cum umeazé: 5 pentru in remisiune partiald, 6 pentru in remisiune complet Dac severitatea curenta sau statusul clinic este nespecificat, cea de a cincea cifré este 0. Pentru tulburarea bipolara I, cel mai recent episod hipomaniacal, cea de a cincea cifté este totdeauna ,0”, Pentru tulburarea bipolar’, cel mai recent episod nespecificat, nu exist cea de a cincea cif Pentru tulburarea bipolari 11, codul diagnostic este 296.89 inregistrarea denumirii diagnosticulul, La inregistrarea denumirii unui diagnostic, termenii trebuie sit fie mentionafi in urmatoarea ordine: 1 2, 5 3, Numele tulburarii (de ex., tulburare depresivé major, tulburare bipolara), Specificantii codificati la cea de a patra cifra (de ex., recurent, cel mai recent episod maniacal), Specificantit codificati ia cea de a cincea cifri (de ex, usor, sever, cu elemente psihotice, in remisiume parfialé), Tot atatia specificanti (faré coduri) cAfi corespund episodului curent si celui mai recent (de ex., cu elemente melancolice, cu debut postpartum), Tot atitia specificanti (fara coduri) cati corespund evolutiei episoadelor recurente (de ex, cu pattern sezonicr, cu ciclare rapid). Unmétoarele exemple ilustreazi cum s& se inregistreze un diagnostic de tulburare afectiva cu specificanti: 296.32 Tulburare depresiva majori recurenté, moderata, cu elemente atipice, cu pattern sezonier, cu recuperare interepisodict completa. 296.54 Tulburare bipolara I, cel mai recent episod depresiv, sever, cu elemente psihotice, cu elemente melancolice, cu ciclare rapida,Episoadele Afective 349 Episoadele Afective Episodul Depresiv Major Elementele episodului Elementul esential al episodului depresiv major il constituie o perioada de cel pufin 2 siptimani in cursul cdreia existf, fie dispozitie depresiva, fie pierderea interesului sau plicerii pentru aproape toate activitiile. La copii si adolescenti, dispozitia poate fi mai curfind iritabil& decat tristé. Individul trebuie, de asemenea, si experienteze cel puin patru simptome suplimentare extrase dintr-o lista care include modificiri in apetit sau greutate, somn si activitaten psihomotorie, energie scizut4, sentimente de inutilitate sau de culpi, dificultate in gandire, concentrare sau luarea de decizii, idei recurente de moarte sau idei, planuri ori tentative de stticid, Pentru a conta pentru un episod depresiv major, un simptom trebuie si fie prezent de curand ori s& fie in mod clar agravat in comparafie cu starea reepisodica a persoanei. Simptomele trebitie s& persiste cea mai mare parte a zilei, ‘aproape in fiecare zi, timp de cel putin 2 siptimani consecutive. Episodul trebuie si fie acompaniat de detresé sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare. La unii indivizi cu episoade mai usoare, functionarea pare a fi normal, dar necesiti un efort considerabil crescut. Dispozitia, intr-un episod depresiv major este descrisi adesea de cdtre persoana respectivi ca aceasta fiind depresiva, trist, disperata, descurajata sau ca ,far& che!” (criteriul A1), fn unele cazuri, tristetea poate fi negata la inceput, dar poate fi Provocati de interviu (de ex,, atrigand atentia persoanei respective c& arat& ca gi cum ar fipe punctul dea incepe si plangé). La unii indivizi care se plang c& se simt fra verva", ci nu mai au sentimente ori ck sunt anxiosi, prezenta dispozitiei depresive poate fi dedusi din expresia facial a persoanei si din conduit. Uni indivizi pun accentul mai curand pe acuzele somatice (de ex., pe disconfortul somatic) decat pe descrierea sentimentelor de tristefe, Mulfi indivizi relateaz’ sau manifestio stare de iritabilitate crescuta (de ex,, stare coleroasi persistents, tendinfa de a rispunde la diverse evenimente prin accese de furie ori prin blamarea altora, sau printr-un sentiment exagerat de frustrare pentru chestiuni minore). La copii si adolescent! poate apare mai curand o dispozitie iritabila sew capricioasa decit 0 dispozitie trsté sau abatuti. Acest tablou clinic trebuie s& fie diferentiat de patternul de iritabilitate al ,copilului rasfitat” cfind este frustrat: Pierderea interesului sau plicerii este aproape totdeauna prezenté intrun grad oarecare. Indivizii pot relata ci se sist avai pufin interesati de hobbiuri, ,muemi mai past de nimic acum”, nu mai simt nici o plécere pentru activitati considerate anterior ca distractive (criteriul A2). Membrii familiei noteazi adesea retragerea social sau neglijarea activitatilor plicute (de ex., un jucitor avid de golf alt&data, ma mai jucat de mult timp; un copil cliruia fi ficea placere sA joace soccer (fotbal american) igi giseste scuze pentru a nu-I mai practica). La unii indivizi exist 0 seducere semnificativa de la nivelul anterior a interesului sau dorinfei sexuale Apetitul este de reguli redus, mulfi indivizi simtind cf ei se forfeazé si mindnce, Alfi indivizi, in special cei fntalniti in unitéti ambulatorii, pot avea un350 Tulburérile Afective — Orne apetit crescut gi pot dori compulsiv anumite alimente (de ex, dulciuri sau alti hidrati de carbon). Cand modificarile de apetit sunt severe (in otice directie), poate fi observati fie o pierdere, fie o luare in greutate, sau, Ia copii, poate fi notati incapacitatea de a lua in greuitate plusul asteptat (criteriul A3) ‘Cea mai comuna perturbare a somnului, asociata cu un episod depresiv, major este insomnia (criteriul Ad). Indivizii au de regulé o insomnie medians (adic, se desteapti din somn in cursul nopfii si apoi au dificultéti in a readormi) sau o insomnie terminal (adit, se desteapté din somn prea din timp si nu mai pot readormi). Insomnia initial (adica, dificultatea de a adormi) poate, de asemenea, apare. Mai rar, indivizii prezinta hipersomnie, sub forma unor episoade prelungite de somn noaptea sau a unei cresteri a duratei somnului diurn. Uneori motivul pentru care individul solicit tratament il constituie somnul perturbat. Modificérile psihomotorii includ agitatia (adicé, incapacitates de a sta linistit, mersul de colo pand colo, frintul mainilor ori pigcarea sau frecarea tegumentelor, vestimentelor sau altor obiecte sau lentoarea (de ex., lentoare in vorbite, gandire sau {in miscdrile corpului), cresterea pauzelor inainte de a raspunde, vorbirea reds ca volum, modulafie, cantitate sau varietate a continutului ori mutism (criteriul AS). Agitatia psihomotorie sau lentoazea trebuie si fie suficient de severe pentru a putea Ai observate si de citre alti gis nu reprezinte numai impresii personale. Energia scizutl, extenuarea si fatigabilitatea sunt frecvente (criteriul A6). O persoan poate acuza fatigabilitate sustinuta far’ a depune vreo activitate fizic, (Chiar gi cele mai mici sarcini par a necesita un efort considerabil. Eficienta cu care sunt efectuate sarcinile poate fi redusi, De exemplu, un individ se poate plange ch spalatul si imbrcatul dimineata sunt epuiizante gi-i iau de dou’ ori mai mult timp decat in mod uzval. Sentimentul de inutilitate sau de culpi asociat cu un episod depresiv major poate include aprecieri negative asupra propriei valori care nu corespund realitii ri preocupiri referitoare la culpabilitate sau ruminatii in legatur& cu erori minore in trecut (criteriul A7). Astfel de indivizi interpreteazd adesea in mod eronat evenimente cotidiene neutre sau banale ca prob a defectelor personale si au un sentiment exagerat de responsabilitate fati de evenimentele nefavorabile. De exemplu, un agent imobiliar se autocondamna pentru esecul de a face vanzari, chiar cand piata a scizut in general si nici alti agenti imobiliari nu sunt capabili sf faci vanziri. Sentimental de inutilitate sau de culpa poate fi de proportii delirante (de ex,, un individ care este convins c& el, personal, este réspuinzStor de mizeria jumii). Autoblamarea pentru faptul de a fi suferind si pentru a mu fi reusit si satisfac responsabilititile profesionale sau interpersonale ca rezultat al depresiei este foarte frecventd si nu este consideraté suficient’ pentru a satisface acest criteriu, cu exceptia cazului cfind este delirant’, ‘Muli indivizi acuzi deteriorarea capacititii de a gandi, de a se concentra ori de a lua decizii (criteriul A8). Ei pot apare ca flind usor de distras sau se plang de ‘kisi de memorie, Cei cave in plan intelectual necesité continuitate scolaré sau profesionala sunt adesea incapabili si functioneze corespunzator chiar cind au probleme usoare de concentrare (de ex., un programator de computer care nu mai poate efectua de mult timp sarcini complicate, dar pe care le realiza anterior). La copii, o scidere precipitata a notelor poate reflecta o concentrare redusa. La indivizii In etate cu episod depresiv major, dficultitile mnezice pot fi acuza principala gi pot filuate in mod eronat drept semne de demenfa (, pseudodement"). Cand episodul depresiv major este tratat cu succes, problemele cle memorie dispar complet, ins, laEpisodul Depresiv Major 351 uni indivizi, in special Ia persoanele in etate, un episod depresiv major poate fi ‘uneori tabloul clinic inital al unei demente ireversibile. Frecvent, exist ganduri de moarte, ideatie suicidara ori tentative de suicid (criteriul A9). Aceste ginduri merg de la convingerea ci alfii ar fi mai bine situati ack persoana respectivi ar fi moarti, la idei tranzitori, dar recurente de comitere a suicidului, pand la anumite planuri reale de cum sé comité suicidul. Frecventa, intensitater 5 letaitatea acestor idei poate fi foarte variabili. Indivizii suicidari mai pin severi pot relata idei de suicid tranzitorii (de 1-2 minute), recurente (odata sau. de dou ori pe sAptiman’). Indivizii suicidari mai severi pot si-si & procurat ‘materiale (de ex.,o funie sau o arma) pentru a fi utilizate in tentativa de suicid si pot avea stabilit locul si momentul cénd vor fi singuri pentru a-si putea realiza suicidul. Desi aceste comportamente sunt asociate statistic cu tentative de suicid si pot futile {n identificarea unui grup cu risc mare, multe studii au ardtat c& nu este posibil si se prevada cu certitudine cind sau daci un individ cu depresie va incerca sf se sinucida. Motivatiile pentru suicid pot include dorinta de a se retrage cin fata unor ‘obstacole percepute ca insurmontabile ori dorinfa intensé de a termina cu o stare ‘emotional dureroasa, torturanti, care este perceputd de persoani a fi interminabila Diagnosticul de episod depresiv major mu se pune daci simptomele satisfac ctiterille pentru un episod mixt (criteriul B). Un episod mixt se caracterizeazii prin simptome apartinand, atat unui episod maniacal, cat si unui episod depresiv major, survenind aproape in fiecare zi, 0 perioadé de cel putin o stptémang. Gradul de deteriorare asociat cu un episod depresiv major variazA, dar chiar in cazurile usoare trebuie s& existe, fie o suferin{a semnificativa clinic ori o interventie oarecare in domeniul social, profesional sau.in alte domenii importante de funcfionare (criteriul C). Daca deteriorarea este severd, persoana igi poate pierce capacitatea de a functiona social sau profesional. in cazuri extreme, persoana poate fi incapabilé de o minima autoingtijire (de ex., s& se alimenteze sau s& se imbrace singurd) sau si-si menfind un minimum de igiend personals. Un interviu atent este esential pentru a identifica simptomele unui episod depresiv major. Relatarea poate fi compromis de dificultitile in concentrare, deteriorarea memoriei sau tendinta de a nega, de a minimaliza sau de a explica simptomele. Informatiile provenind de a informatori auxiliari pot fi extrem de utile in clarificarea evolutiei episoadelor depresive curente sau anterioare si in stabilirea faptului dack au existat episoade maniacale sau hipomaniacale. Deoarece episoadele depresive majore pot incepe gradual, o trecere in revisté a informatiilor clinice centrate pe partea cea mai rea 2 episodului curent poate foarte probabil si detecteze prezenfa simptomelor. Evaluarea simptomelor unui episod depresiv major este extrem de dificilé cand acestea survin Ia un individ care are, de asemenea, 0 conditie medicala generala (de ex,, cancer, ictus, infarct miocardic, Giabet). Unii dintre itemii criteriu ai episodului depresiv major sunt identici cu. semmele gi simptomele caracteristice ale conditillor medicale generale (de ex., pierderea in greutate intr-un diabet netratat, fatigabilitatea, in cancer). Astiel de simptome trebuie si pledeze pentru un episod depresiv major, exceptind cazul cand acestea sunt clar si complet explicate de o conditie medicala general. De exemplu, pierderea in gréutate la o persoand cx colité ulceroas’, care are multe scaune si consum redus de alimente, nu trebuie si conteze pentru un episod depresiv major. Pe de alt parte, cind tristetea, culpa, insomnia sau pierderea in _greutate sunt prezente la o persoand cu infarct miocardic recent, fiecare simptom va conta pentru un episod depresiv major, deoarece acestea nu sunt explicate clar gi352 Tulburariie Afective eee ee erred complet de efectele fiziologice ale infarctului de miocard. La fel, cand simptomele sunt datorate in mod clar ideilor delirante incongruente cu dispozitia sau halucinatiilor, (de ex,, 0 pierdere in greutate de 30 livre datoraté refuzului de a manca din cauza ideii delirante ca mancarea este otrivitd), aceste simptome nu pledeaza pentru un episod depresiv major. Prin definitie, episodul depresiv major nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unui drog de abuz (de ex, in contextul intoxicatiei alcoolice sau al abstinentei de cocaina), efectelor adverse ale unor medicamente sau tratamente (de ex, steroizii) ori expunerii Ja un toxic. La fel, episodul mu se datoreazi efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale (de ex., hipotiroidismul) (criteriul D). De asemenea, dacé simptomele incep in decurs de 2 luni de la pierderea une! flinte iubite si mu persista peste aceste 2 luni, ele sunt in general considerate a rezulta din doliu (vezi pag. 740), cx exceptia cazului cind sunt asociate cu 0 deteriorare functionald marcati sau iriclud preocupari morbide referitoare Ja inutiltate, ideasie suicidara, simptome psihotice sau lentoare psihotorie (criteriul E). Elemente si tulburari asociate Elemente descriptive si tulburdri mentale asociate. Indivizii cu episod depresiv major prezinti frecvent tristefe, iritabilitate, meditativitate, ruminatie obsesiva, anxietate, fobii, preocupari excesive referitoare la slnitatea fizica si acuze de durere (de ex., cefalee, dureri articulare, abdominale sau alte puri de durere). In cursul unui episod cepresiv major, unii indivizi au atacuri de panicd survenind {intr-un pattern ce satisface criteriile pentru panick. La copii, poate surveni anxictatea "de separare. Unii indivizi noteazi dificultati in relatiile intime, {nteractiuni sociale mai putin satisfacdtoare sau dificultati in activitatea sexuala (de ex,, anorgasmie la femei si disfunctie erectilé la barbati). Pot exista probleme matitale (de ex., divorf), probleme profesionale (de ex., pierderea serviciului), probleme scolare (de ex., chiul, esec scolar), abuz de alcool ori de alta substanta, ‘rosterea utilizArii serviciilor medicale. Coa mai serioas& consecinti a episodului depresiv major o constituie tentativa de suicid sau suicidul complet. Riscul de suicid este extrem de mare la indiviaii cu elemente psihotice, cu istotic de tentative de suicid anterioare, cu un istoric familial de suiciduri complete ori de uz concomitent de o substantia. Poate exista, de asemenea, o rat’ crescuti de morti premature prin condifi! meclicale generale. Episoadele depresive majore urmeazi adesea unor stresori psihosociali (de ex, moartea unei fiinfe iubite, separare maritala, divort). Nasterea unui copil poate precipita un episod depresiv major, in care caz este mentionat specificantul ,cu lebut postpartum” (vezi pag, 422). Date de laborator asociate. Nu au fost identificate nici un fel de date de laborator specifice sub aspect diagnostic pentru episodul depresiv major. Cu toate acestea, s-a constatat ci o diversitate de date de laborator sunt anormale la indivizii cu episoade depresive majore in comparatie cu subiectii de control. Se pare c& aceleasi anomalii de laborator sunt asociate cu un episod depresiv major, indiferent de faptul dact episodul este parte a unei tulburari depresive majore, tulburéri bipolare I sau II, Cele mai multe anomalii sunt dependente de stare (adica, afectate de prezenta sau absenja simptomelor depresive), inst unele date pot precede debutul episodului sau pot persista dupa remisiunea sa. Este posibil ca testele de laborator si fie anormale in episoadele cu elemente melancolice sau psthotice, precum sila indivizii mai sever depresivi.Episodul Depresiv Major 353 Anomalii EEG de somn pot fi evidente la 40% 60% dintre pacientii ambulatori sim pand la 90% dintre pacientii internati cu un episod depresiv major. Datele polisomnografice asociate cel mai frecvent includ: 1) perturbari ale continuit&tii somnului, cum ar fi latenta de somn prelungita, vigiltate intermitent® crescuté, desteptare matinali precoce; 2) reducerea stadiilor 3 si 4 de somn non-REM Gomnul cu unde lente) cu o deplasare a activititii cu unde lente mai departe de prima perioadi NREM; 3) reducerea latentei miscirilor oculare rapide (adici, scurtarea duratei primei perioade NREM); 4) cresterea activitaiti fazice REM (adica, ‘a numirului de migciti reale ale ochilor tn cursul somnului) si 5) cresterea duratei de somn REM la inceputul nopti, Unele date sugereaza ci aceste anomalii de somn persist si dupa remisiunea clinic sau pot precede debutul episodului depresiv ‘major initial printre cei cu risc crescut pentru o tulburare afectiva (de ex., membri de gradu I ai familie! indivizilor cu tulburare dlepresiva major’) Fiziopatologia unui episod depresiv major implica o dereglare a numarului de sisteme de neurotransmifatori incluzénd serotonina, norepinefrina, dopamina, acetilcolina si sistemele acidultti gamma-aminobutiric. Existé, de asemenea, probe de alterare a diverselor neuropeptide incluzind hormonul de eliberare a corticotropinei. La unii pacienti depresivi au fost observate perturbari hormonale incluzand cresterea secretiei de glucocorticoid (de ex. cresterea _nivelelor cortizolului liber in uriné sau nonsupresiunea de citre dexametazona a cortizolului plasmatic) si aplatizarea concentratiei hormonului de crestere, a hormonului de stimulare a tiroidei si a rispunsului prolactinei la diverse teste de provocare. Studiile de imagistici functional’ cerebrala certificd alterari ale fluxului sanguin si metabolismului cerebral la unii indivizi, incluzand cresterea fluxului sanguin in regiunile limbica si paralimbica si sciiderea acestuia in cortexul prefrontal lateral, Depresia care debuiteazi tarziu in viat& este asociat’ cu alterari ale structurii cerebrale, incluzand modificari vasculare periventriculare. Nici una dintre aceste modificdri nu este prezenté la toti indivizii in episod depresiv major $i nici una nu reprezintd o perturbare particulara specificé depresie Elemente specifice culturii, etatii si sexului Cultura poate influenta experientarea i comunicarea simptomelor depresiei. Subdiagnosticarea sau diagnosticarea eronati pot fi reduse prin acordarea de atentie specifictitii etnice si culturale in prezentarea acuzelor unui episod depresiv ‘major. De exemplu, in unele culturi, depresia poate fi experientata in mare misurd in termeni somatici mai curand decit ca tristete sau culpa. Acuzele de ,nervi" si de cefalee (in culturile latino si mediteraneene), de astenie, de debilitate, de -dezechilibru” (in cultura chinez& si alte culturi asiatice), de probleme de , (in culturile medioorientale) ori de a fi,,cu inima franté” (printre hopi) pot exprima experienta depresiva, Astfel de tablouri clinice combin& elemente ale tulburarilor depresive, anxioase si somatoforme. Culturile pot diferi in aprecierile referitoare ja severitatea experientirii sau expriméri disforiei (de ex,,iritabilitatea poate provoca © preocupare mai mare decat tristelea sau izolarea). Experientele distinctive cultural (de ex., teama de a nu fi deochiat sau femecat, senzatia de ,cAlduré in cap” sau senzatia de reptare de viermi sau furnici, ori impresia vie c& este vizitat de cei ‘morti) trebuie s& fie distinse de halucinatiile sau ideile delirante reale care pot fi parte a unui episod depresiv major cu elemente psihotice. De asemenee, este important pentru clinician si nu excluda in mod rutinier un simptom doar pentru faptul ch acesta este vizut ca ,norma” pentru o anumita cultura,354 Tulburarile Afective —_—> errr ni Simptomele de nucleu ale unui episod depresiv major sunt aceleasi la copii si adolescenti, desi existé date care sugeteazi ci proeminenfa simptomelor

S-ar putea să vă placă și

• Septimiu Chelcea - CERCETAREA SOCIOLOGICA METODE SI TEHNICI 2

  

  Document435 pagini

  Septimiu Chelcea - CERCETAREA SOCIOLOGICA METODE SI TEHNICI 2

  Georgiana Fasie

  74% (27)
• Stendhal, Rosu Si Negru

  

  Document4 pagini

  Stendhal, Rosu Si Negru

  Adina Paula Hurmuz

  Încă nu există evaluări
• Portofoliu Final Pedagogie

  

  Document16 pagini

  Portofoliu Final Pedagogie

  Adina Paula Hurmuz

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Sistem Multiaxial (DSM)

  

  Document8 pagini

  Sistem Multiaxial (DSM)

  Adina Paula Hurmuz

  Încă nu există evaluări
• Sistem Multiaxial (DSM)

  

  Document8 pagini

  Sistem Multiaxial (DSM)

  Adina Paula Hurmuz

  Încă nu există evaluări
• Prevenirea Criminalitatii - Teorie Si Practica - Rezumat

  

  Document31 pagini

  Prevenirea Criminalitatii - Teorie Si Practica - Rezumat

  cristinik scumpika

  Încă nu există evaluări
• Contagiunea Curs

  

  Document16 pagini

  Contagiunea Curs

  Adina Paula Hurmuz

  Încă nu există evaluări
• Taxonomia Aptitudinilor - Fleishman

  

  Document6 pagini

  Taxonomia Aptitudinilor - Fleishman

  Adina Paula Hurmuz

  100% (1)
• Cauzometria Conform Golovaha & Kronik

  

  Document8 pagini

  Cauzometria Conform Golovaha & Kronik

  Adina Paula Hurmuz

  Încă nu există evaluări