Abraham H.

Maslow
 “Omul nu poate face alegeri intelepte in
viata daca nu indrazneste sa se asculte pe
sine,pe el insusi,in fiecare clipa a existentei
sale”,spunea Abraham H. Maslow
 Maslow sustine ca fiinta umana are ca
motivatie nevoile nesatisfacute si uneori
omul este comparat cu un animal volitiv care
foarte rar atinge starea de satisfactie
completa,desi momentul atingerii este pe
termen scurt.
 La o analiza atenta a dorintelor
obisnuite,resimtite in viata de zi cu zi
descoperim ca acestea au cel putin o
caracteristica importanta si anume ca,de
obicei,sunt mai degraba mijloace pentru
atingerea unui scop decat scopuri in sine
 Vrem bani ca se putem cumpara o masina.
Vrem masina pentru ca si vecinii o au si nu
vrem sa ne simtim inferiori lor.
Trebuintele superioare si cele inferioare au
proprietati diferite,dar se aseamana prin
aceea ca amblele seturi trebuie incluse in
repertoriu naturii umane elementare.
 Fiecare individ își dorește să dețină un cont
de economii și asigurări de diferite feluri, să
aibă parte de o siguranță care să îi permită un
confort psihic necesar funcționării
eficiente. Trebuințele de apartenență și
dragoste, implică primirea și oferirea
afecțiunii, omul dorește să între în relații cu
ceilalți, să facă parte din diverse grupuri
sociale.
 Trebuințele de stimă și respect sunt clasate
pe al patrulea nivel, nesatisfacerea acestora
provoacă sentimente de inferioritate și
slăbiciune. În vârful piramidei se
află trebuința de actualizare a sinelui a
dezvoltării personale.
Subiectii se deosebesc de persoana obisnuita printr-o
alta trasatura care faciliteaza la randul ei
creativitatea.Oamenii aflati pe calea actualizarii
sinelui se tem relativ putin de necunoscut,de
misterios,de enigmatic si sunt deseori atrasi de aceste
lucruri;adica le aleg intentionat ca sa mediteze
asupra lor.
Astfel se ajunge la concluzia ca indoiala,nesiguranta
si necesitatea ,lucruri care sunt pentru majoritatea
oamenilor o adevarata tortura,reprezinta pentru unii
o provocare stimulatoare
 Insemnatateadeplina a gratificarilor din copilarie
in formarea caracterului adultului este semnalata in
special de Levy,in lucrarile pe tema iubirii.

 Pare foarte clar ca multe trasaturi caracteristice

adultului sanatos sunt consecinte pozitive ale
satisfacerii timpurii a trebuintei de dragoste-de
pilda,capacitatea de a oferi independenta celui
iubit,de a suporta lipsa dragostei,de a iubi fara a
renunta la autonomie si asa mai departe
Paradoxul de a incerca sa nu incerci-confruntarea cu
situatiile presupune efort;exprimarea,in cele mai
multe cazuri,nu. Exprimarea artistica,este,desigur,un
caz special,intermediar,pentru ca omul poate invata
sa fie spontan si expresiv(daca este o persoana de
succes)
 Controlul stilului persoanal de a scrie de
mana, de a dansa,canta sau reactiona afectiv
poate fi mentinut in cel mai bun caz o scurta
perioada de timp.
 Mai devreme sau mai tarziu din cauza
oboselii,distragerii sau reorientarii
atentiei,controlul se pierde si ii iau locul alti
factori determinanti,mai profunzi,mai putini
constienti,mai automatizati.
 Posibilitatea controlului-Comportamentele de
confruntare cu situatiile sunt mai usor de
controlat;cele de exprimare sunt mai des
necontrolate,iar uneori pot deveni chiar
necontrolabile
 Mijloace si scopuri-Confruntarea cu situatiile este
deobicei un comportament al mijloacelor,scopul
constand in satisfacerea trebuintei de reducere a
amenintarii.Exprimarea poate fi deseori un scop in
sine.
 Exprimarea trebuie considerata relativ nemotivata
si lipsita de scop,in contrast cu confruntarea si
situatiile,care este deopotriva motivata si cu scop.
Ar trebui observat ca ele sunt toate ,zone relativ
neglijate ale psihologiei,o excelenta ilustrare o
pentru cel ce studiaza stiinta modului in care
viziunea limitata asupra vietii creaza o lume
limitata.
 De exemplu: Pentru tamplarul care este numit
tamplar,lumea e facuta din lemn
 Nu numai experienta estetica,ci si multe altele sunt
receptate si savurate pasiv de catre organism. Nu
putem spune ca aceasta savoare este motivata,ea
poate fi cel mult scopul sau obiectul activitatii
motivate
 Putem vorbi aici de 2 timpuri de placeri: placerea
exercitarii unei functii si placerea de a trai pur si
simplu
De exemplu aceste lucruri le putem observa in
special la copilul care repeta la nesfarsit o abilitate
nou dobandita,din pura placere produsa de o
activitate executata bine,cu indemnare.
Cat despre placerea elemantara,de a trai,orice
persoana bolnava poate atesta ca aceasta placere
biologica este un produs secundar automat,necautat
al faptului de a fi viu si sanatos
 Psihoterapia a existat dintotdeauna,oriunde a
existat societatea.Samanul,vraciul,vrajitoarea au
reusit mereu sa faca in unele cazuri ceea ce numim
astazi psihoterapie.
 Explicatiile oferite de acesti oameni pentru
realizarile lor nu au nimic in comun si nici nu
necesita o analiza serioasa. Trebuie sa acceptam
faptul ca,desi aceste miracole s-au putut
produce,autorii lor nu au stiut de ce sau cum le-au
produs
 Tuturor terapeutilor li s-a intamplat destul de des
sa vada pacienti pentru prima data,sa discute cu ei
cateva aspecte generale,iar acestia sa declare sau sa
dovedeasca o ameliorare la urmatoare sedinta.

 Uneori,rezultateleterapeutice apar fara ca

terapeutul sa spuna macar un cuvant.
Exemplu: “Odata a venit la mine o studenta
care dorea un sfat intr-o problema personala.
La sfarsitul orei,de-a lungul careia a vorbit
doar ea,iar eu nu am scos nici macar un
cuvant,ea si-a rezolvat singura problema,mi-a
multumit recunoscotoare pentru sfat si a
plecat.”
 Daca toti oamenii ar afla ce le lipseste,care le sunt
dorintele fundamentale,si ar afla in linii mari care
sunt simtomele care indica lipsa satisfacerii acestor
dorinte ,ar putea sa incerce constient sa
compenseze aceste lipsuri.
 Daca indivizii sunt constienti ca ar trebui sa aibe
respect,iubire fata de ceilalti si fata de sine,pot sa
le caute in mod constient,aceasta cautare
constienta ar fi ar fi preferabila si mai eficienta
decat incercarea inconstienta.
 Esteadevarat ca oamenii aflati in procesul de
actualizare a sinelui sunt iubiti si iubesc acum.Din
anumite motive ar fi mai potrivit sa spunem ca au
puterea de a iubi si capacitatea de a fi iubiti.
Acestea fiind fapte reale observate clinic,publice si
usor de confirmat sau infirmat
 Toti subiectii au folosit cuvantul iubire cu
precautie si circumspectie. L-au aplicat la numai
cativa oameni,facand diferenta clara dintre a iubi si
a placea pe cineva,a fi prietenos,apropiat sau
binevoitor. Pentru ei cuvantul descria un sentiment
intens,nu unul moderat sau dezinteresat
 Faptul ca iubirea are multe efecte benefice nu
inseamna ca este motivata de aceste efecte sau ca
oamenii se indragostesc special ca sa le aiba .
 Iubirea este mult mai bine descrisa ca admiratie
spontana,bucurie si respect neconditionat. In
tratatete de psihoterapie se vorbeste prea mult
despre sopuri si recompense,si nici pe departe
despre ceea ce putem numi experienta ca scop in
sine sau admiratia fata de frumusete.
 Pentru a rezuma,creativitatea ca expresie a
actualizarii sinelui se subliniaza in primul
rand mai degraba personalitatea si nu
realizarile acesteia,pe care le considera
secundare acesteia.
 Se pune accent pe unele trasaturi de
caracter cum ar fi indrazneala,curajul,
spontaneitatea trasaturi ce fac posibila
creativitatea generalizata si care se exprima
in viata creativa ori in persoana creativa
 Creativitatea ca expresie a actualizarii
sinelui este “emisa” la fel ca
radioactivitatea, si atinge viata in toate
ascpectele sale,indiferent de problemele
existente,asa cum un om vesel emana veselie
fara sa isi propuna,fara a fi constient de
asta. Este emisa ca si razele de soare;se
imprastie peste tot,face unele lucruri sa
creasca(cele care pot creste) si este irosita
pe pietre sau alte lucruri ce nu pot creste
Foarte frecvent pare ca un aspect esential al
creativitatii ca expresie a actualizarii sinelui era un
anumit tip de perceptie. Acesti oameni putand sa
vada deopotriva ceea ce este proaspat,concret dar si
ceea ce este absent,categorisit,clasificat
In consecinta acestia traiesc mai mult in lumea reala
a naturii decat in cea verbalizata a conceptelor,a
asteptarilor si convingerilor pe care majoritatea
oamenilor o confunda cu cea reala.
 Totisubiectii analizati erau relativ mai
spontani si mai expresivi.Puteau fi mai putin
retinuti si inhibati in comportament,purtarea
lor decurgea mai firesc,mai liber cu mai
putine blocaje. Aceasta capacitate de
exprimare a ideilor si impulsurilor fara
restrictii si ridicularizare din partea celorlalti
s-a dovedit a fi un aspect esential al
creativitatii ca expresie a actualizarii sinelui