Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

 
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"
 
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
 
Catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală

Tulburări nevrotice corelate cu stresul.

Tulburări fobice de anxietate. Tulburare de
panică. Tulburare de anxietate generalizată.
Tulburare obsesiv-compulsivă. Tulburare de
stres post-traumatică.

Chișinău, 2020
 Tulburări nevrotice corelate cu stresul
Tulburări nevrotice, legate de stres, somatoforme au origine istorică comună cu conceptul de nevroză şi asociere a unei părţi
substanţiale a acestor tulburări cu legătura de cauzalitate psihologică. Amestecuri de simptome, în special cele depresive şi de
anxietate sunt frecvente în cazul acestor tulburări. Aproximativ un sfert din populaţia din ţările dezvoltate vor avea de suferit de
tulburări nevrotice în cursul vieţii sale. Cu excepţia fobiei sociale frecvenţa acestora este mai mare la femei decît la bărbaţi.
Tulburări Neurotice, Legate de Stres şi Somatoforme (F40-F48)
F40 Tulburări anxios - fobice
F41 Alte tulburări de anxietate
F42 Tulburare obsesiv – complusivă
F43 Reacţie la stres acut şi tulburări de ajustare
F44 Tulburări disociative [conversie]
F45 Tulburări somatoforme
F48 Alte tulburări neurotice
F40 Tulburări anxios - fobice
F40 Tulburări anxios - fobice
F40.0 Agorafobia
F40.1 Fobii sociale
F40.2 Fobii specifice (izolate)
F40.8 Alte tulburări anxios - fobice
F40.9 Tulburare anxios – fobică nespecificată
Tulburări fobice de anxietate
În agorafobie, fobii sociale şi specifice, anxietatea este evocată în
principal de anumite situaţii sau obiecte bine definite, care sunt
exterioare individului şi nu sunt în prezent periculoase. Ca urmare,
aceste situaţii sau obiecte sunt evitate sau, caracteristic, îndurate cu
groază. Anxietatea fobică fluctuează de la nelinişte uşoară pînă la
teroare. Preocuparea individului se poate concentra asupra
simptomelor individuale, cum ar fi palpitaţiile sau senzaţie de leşin şi
este adesea asociată cu temerile secundare de moarte, pierdere a
controlului sau înnebunire. Anxietatea nu este exonerată de
cunoaşterea că alţi oameni nu au în vedere situaţia în cauză ca fiind
periculoasă sau ameninţătoară.
Agorafobia
„Agoraphobie“ - frica de piaţă. Agorafobia include fobii diverse cuprinzînd temerile de
părăsire a casei: teama de intra în magazine, de mulţime şi locuri publice sau de a călători singuri
în trenuri, autobuze, metrou sau avioane. Lipsa unei ieşiri imediat disponibile este una din
caracteristicile cheie ale mai multor situaţii agorafobice. Comportamentul de evitare duce,
uneori, la aceea că bolnavul devine complet legat de casă. Majoritatea celor care suferă sunt
femei. Debutul - viaţa adultă timpurie. Prevalenţa - între 5-7%. Co-morbiditate sporită cu
tulburarea de panică; de asemenea, pot fi prezente simptome depresive şi obsesionale şi fobii
sociale.
Fobii Sociale
Tabloul clinic - frică de controalele efectuate de către alte persoane în grupuri relativ mici,
care duce la evitarea unor situaţii sociale.
Fricile pot fi:
• discrete – limitate la mîncatul în public, prezentarea altor persoane, vorbirea în public sau întîlniri cu sexul
opus
• difuze - situaţii sociale în afara cercului familiei.
Confruntarea directă ochi-în-ochi poate fi stresantă. Stimă de sine scazută şi teamă de critică.
Simptomele pot progresa pînă la atacuri de panică. Evitarea - izolare socială aproape completă.
De obicei, începe în copilărie sau adolescenţă. Estimarea prevalenţei pe parcursul vieţii – între 10-13%. Este la
fel de comune pentru ambele sexe. Alcoolism secundar.
Fobii Specifice (Izolate)
1. Temerile legate de apropierea de animale anumite
• păianjeni (Arachnophobia)
• insecte (entomophobia)
• şerpi (ophidiophobia)
2. Temerile legate de situaţii specifice, cum ar fi
• înălţimi (acrophobia)
• tunet (keraunophobia)
• întuneric (nyctophobia)
• spatii inchise (claustrofobia)
3. Temerile legate de boli, accidente sau examene medicale
• vizitînd un medic dentist
• vederea de sînge (hemophobia) sau leziuni (durere-odynophobia)
• teama de expunere la boli venerice (syphilidophobia) sau SIDA-fobie.
Apar, de obicei, în copilarie sau viaţă adultă precoce şi pot persista timp de decenii, dacă
acestea rămîn netratate.
Prevalenţa pe parcursul vieţii - între 10-20%.
Alte Tulburări de Anxietate
F41 Alte tulburări de anxietate
F41.0 Tulburarea de panică (anxietate paroxistică episodică)
F41.1 Tulburare de anxietate generalizată
F41.2 Tulburare de anxietate şi depresivă mixtă
F41.3 Alte tulburări de anxietate mixte
F41.8 Alte tulburari de anxietate mixte specificate
F41.9 Tulburare de anxietate nespecificată
Alte Tulburări de Anxietate
Manifestările de anxietate sunt, de asemenea, simptomele majore ale acestor tulburări, cu toate acestea, ele nu se
limitează la o oarecare situaţie specială de mediu.

Tulburare de Panică
Caracteristicile esenţiale sunt atacurile recurente de anxietate severă (atacuri de panică), care nu se limitează la
orice situaţie particulară sau set de circumstanţe. Simptomele tipice sunt palpitaţii, dureri în piept, senzaţie de
sufocare, ameţeală şi sentimente de irealitate
(depersonalizare sau pierderea contactului cu realitatea). Atacurile individuale, de obicei, durează pentru doar
cîteva minute. Frecvenţa atacurilor variază considerabil. Atacurile de panică frecvente şi previzibile produc teama de
a fi singur sau de a merge în locuri publice. Persoanele afectate obişnuiesc să creadă că au o boală somatică gravă.
Cursul tulburării de panica este de lungă durată şi este complicat cu comorbidităţii diferite, în jumătate din cazuri cu
agorafobie. Estimarea de prevalenţa se îndreaptă spre 1-3%.
Tulburare de Anxietate Generalizată
Caracteristica esenţială este anxietatea cu durată mai mare de 6 luni, care este generalizată şi
persistentă, dar nu se limitează doar la, sau chiar puternic predominantă în, orice circumstanţe
speciale de mediu. Simptome: sentimente continue de nervozitate, tremurări, tensiune
musculară, transpiraţie, palpitaţii, confuzie, ameţeli şi disconfort epigastric. Deseori sunt
exprimate temeri cu privire la faptul că pacientul sau o rudă a sa va deveni în scurt timp bolnav
sau va suferi de un accident, împreună cu o varietate de alte griji şi de presimţiri. Estimarea
prevalenţei pe parcursul vieţii variază între 4-6%. Această tulburare este mai frecventă la femei, şi
de multe ori este legată de stres cronic de mediu. Cursul tulburării este fluctuant şi cronic în
legătură cu simptomele de frustrare, tristeţe şi complicat de abuzul de alcool şi alte droguri
ilicite.
F42 Tulburare Obsesiv-Compulsiv (TOC)
F42 Tulburare obsesiv-compulsiv
F42.0 Gînduri sau meditaţii predominant obsesionale
F42.1 Acte predominant compulsive (ritualuri obsesionale)
F42.2 Gînduri şi acte obsesionale mixte
F42.8 Alte tulburări obsesiv-compulsive
F42.9 Tulburare obsesiv-compulsivă nespecificată
Tulburare Obsesiv-Compulsiv (TOC)
Gîndirea obsesională reprezintă idei, imagini sau impulsuri care intra în mintea individului din nou şi din nou într-
o formă stereotipă. Acestea sunt recunoscute ca gînduri proprii ale individului, chiar dacă acestea sunt
involuntare şi, adesea, respingătoare. Obsesiile comune includ temeri de contaminare, de vătămare a altor
persoane sau de păcăt împotriva lui Dumnezeu. Compulsiile sunt comportamente repetitive, cu o finalitate şi
intenţionate sau acte mentale efectuate ca răspuns la obsesii sau în funcţie de anumite reguli care trebuie
aplicate rigid. Compulsiile sunt menite de a neutraliza sau reduce disconfortul sau pentru a preveni un
eveniment sau situaţie temută. Sunt adesea prezente simptome vegetative de anxietate. Există o comorbiditate
foarte frecventă cu depresia (aproximativ 80%) - gînduri de suicid. Siptomele obsesiv-compulsive pot să apară la
stadii incipiente ale schizofreniei. Prevalenţa în timpul vieţii: 2 - 3%. Este la fel de comună atît la bărbaţi, cît şi la
femei. Cursul este variabil şi mai susceptibil de a fi cronic.
Tulburare de Stres Post-traumatică (TSPT)
TSPT reprezintă un răspuns întîrziat şi / sau prelungit la un eveniment stresant de o natură extrem de
ameninţătoare sau catastrofală.
Cele trei elemente majore ale TSPT includ
1. retrăire a experienţei traumei prin vise sau gînduri recurente şi intruzive (“amintiri")
2. manifestarea amorţelei emoţionale, cum ar fi sentimentul detaşării de alţi oameni
3. manifestarea simptomelor de hiperexcitabilitate vegetativă, cum ar fi iritabilitatea şi reacţia prin tresărire
exagerată, insomnie. De obicei, există frică şi evitare a indicilor care amintesc persoanei care suferă de traumă
iniţială. Anxietatea şi depresia sunt frecvent asociate cu simptomele de mai sus. Consumul excesiv de alcool şi de
droguri poate fi un factor agravant. Debutul urmează trauma, cu o perioadă de latenţă, care poate varia de la
cîteva săptămîni sau luni, dar rareori mai mult de o jumătate de an. Prevalenţa este estimată la aproximativ 0,5%
Multumesc pentru atentie!!!