TULBURARILE

SOMATOFORME

TULBURARILE SOMATOFORME
Grup heterogen de tulburari caracterizate prin:
plangeri (smptome) somatice care sugereaza o
boala fizica
nu pot fi explicate de o boala organica
demonstrabila
absenta controlului voluntar in producerea si
mentinerea simptomelor
asocierea cu factori psihotraumatizanti

TULBURARILE SOMATOFORME
Clasificare:
Tulburarea de somatizare
Tulburarea de conversie
Hipocondria
Tulburarea dureroasa
Tulburarea dismorfica
Tulburarea somatoforma nediferentiata

TULBURAREA DE SOMATIZARE
Prevalenta: 0.1-0.5%
Prevalenta la femei: 1-2%
Factori de risc: personalitatea isterica
educatia deficitara
nivelul cognitiv scazut
sexul feminin
Etiologie:
mod de comunicare sociala si emotionala
represia unor impulsuri inacceptabile si exprimarea lor
partiala (substituirea) prin simptomatologie somatoforma
identificarea cu un parinte care constituie modelul pentru
rolul de bolnav

TULBURAREA DE SOMATIZARE
Criterii de diagnostic:
A. Multiple plangeri somatice incepand inaintea varstei de 30 de ani
care apar pentru o perioada de cativa ani si care au ca rezultat
cererea de tratament sau perturbari semnificative in diverse arii de
functionare
B. Fiecare din urmatoarele criterii trebuie sa fi fost intalnite cu aparitia
simptomelor individuale in orice perioada pe parcursul tulburarii:
(1) 4 simptome dureroase; un istoric de durere legat de cel putin 4
locuri sau functii
(2) o istorie de cel putin 2 simptome gastro intestinale, altele
decat durerea
(3) un simptom sexual
(4) un simptom pseudoneurologic
C. Fie (1) sau (2)
(1) dupa investigatii adecvate, simptomele nu pot fi explicate de o
conditie medicala sau ca efecte directe ale unor substante
(2) daca sunt legate de o conditie medicala, sunt in exces
D. Nu sunt intentionat produse

TULBURAREA DE SOMATIZARE
Comorbiditate:
Tulburari de personalitate
Tulburari anxioase
Tulburari depresive
Tulburarea de conversie

TULBURAREA SOMATOFORMA
NEDIFERENTIATA
Criterii de diagnostic:
A. Una sau mai multe plangeri fizice
B. Fie (1) sau (2):
(1) dupa investigatii adecvate, simptomele nu pot fi explicate
de o conditie medicala cunoscuta sau de efectele directe ale unei
substante
(2) cand este asociata o conditie medicala generala, plangerile
fizice sau perturbarea sociala si ocupationala sunt in exces fata
de ceea ce este in mod normal asteptat
C. Simptomele cauzeaza suferinta clinica semnificativa sau
perturbari in functionarea sociala, ocupationala sau alte arii
D. Durata tulburarii este de cel putin 6 luni
E. Nu este mai bine explicata de alta tulburare mentala
F.
Simptomul nu este intentionat produs

TULBURAREA SOMATOFORMA
NEDIFERENTIATA
Diagnosticul diferential:
1. Afectiuni medicale sugerate de simptomatologie
2. Tulburarea de somatizare
3. Hipocondria
4. Durerea psihogena
5. Tulburarea de conversie
6. Tulburarea de adaptare cu simptome somatice
7. Tulburarea anxioasa generalizata
8. Tulburarea factice
9. Tulburarea depresiva majora
10. Delirul somatic din schizofrenie
11. Tulburarea deliranta cu delir somatic
12. Tulburarea de persoalitate de tip isteric

TULBURAREA SOMATOFORMA
NEDIFERENTIATA
Diagnosticul diferential:
Se exclude o cauza somatica
Scleroza in placi
Virusul Epstein-Bar in sindromul de oboseala cronica
Porfiria
Delirul somatic din schizofrenie
Tulburarea factice (provocarea voluntara de simptome)
Tulburarea conversiva
Durerea psihogena
Evolutie si pognostic:
Evolutie cronica, cu remisiuni rare, severitatea simpomelor
poate sa fluctueze; se poate complica cu depresia

TULBURAREA CONVERSIVA
Definitie: tulburare caracterizata printr-unul sau mai multe
simptome pseudoneurologice asociate cu un conflict sau
o nevoie psihologica si nu cu o tulburare somatica,
neurologica sau legata de substante
Semne si simptome:
Anormalitati motorii
Perturbari ale constientei
Perturbari sau alterari senzoriale
Relatie temporala stransa intre simptom si un stres sau o
emotie puternica
Persoana nu este constienta de faptul ca produce
simptomul in mod intentionat
Simptomul nu poate fi explicat printr-o afectiune
somatica

TULBURAREA CONVERSIVA
Epidemiologie:
Prevalenta: 10% din pacientii spitalizati
Raport femei/barbati: 2/1
Mai frecventa la membrii familiei
Mai frecventa la persoanele mai putin educate si la
cele cu statut socioeconomic scazut
Alte manifestari:
La belle indifference; beneficiul primar si secundar

HIPOCONDRIA (TULBURAREA
HIPOCONDRIACA)
Definitie: frica sau convingerea patologica de a suferi de o
boala grava cu toate ca nici o astfel de boala nu este
prezenta
Simptome:
Poate sa fie afectat orice organ sau sistem functional (cel
mai frecvent gastrointestinal si cardiovascular)
Pacientul este convins de existenta bolii
Examenele somatice sau testele de laborator reasigura
pacientul, dar pentru scurt timp
Perturbarea dureaza cel putin 6 luni
Convingerea nu este de intensitate deliranta

HIPOCONDRIA (TULBURAREA
HIPOCONDRIACA)
Epidemiologie:
Prevalenta 10% din totalul bolnavilor medicali
Afecteaza egal ambele sexe
Apare la orice varsta
Evolutie:
Cronica cu ameliorari si exacerbari legate de stresuri identificabile
Diagnostic diferential:
Depresia
Tulburarea anxioasa
Tulburarea de somatizare
Tulburarea dureroasa
Simularea si tulburarile factice

TULBURAREA DUREROASA
(DUREREA PSIHOGENA)
Definitie: tulburarea prin durere somatoforma este
o preocupare cu durerea in absenta unei boli
somatice care sa explice intensitatea durerii
Durerea nu corespunde distributiei
neuroanatomice
Stresul si conflictele se coreleaza pozitiv cu
aparitia sau exacerbarea durerii

TULBURARILE DISOCIATIVE
Disfunctia esentiala in T.D. este pierderea unitatii
constiintei.
Disocierea este un mecanism de aparare impotriva
traumei.
Amnezia disociativa
Fuga disociativa
Tulburarea de identitate disociativa
Depersonalizarea

AMNEZIA DISOCIATIVA
Incapacitatea de a-si aminti informatii deja stocate in
memorie
Informatia uitata este in legatura (despre) un eveniment
psihotraumatizant
Incapacitatea de a-si aminti informatia nu este explicata
prin simpla uitare
Capacitatea de a retine noi informatii este nemodificata
Este cea mai comuna forma de tulburare disociativa
Mai frecventa la femei si tineri
Debut brusc dupa o psihotrauma
Evolutie de obicei scurta, cu sfarsit brusc

FUGA DISOCIATIVA
Tulburare disociativa rara, complexa, cu debut dupa traume
majore (razboi, dezastre naturale, conflicte intrapsihice
majore)
Criterii de dignostic:
Plecarea brusca, neasteptata, departe de casa, asociata
cu incapacitatea de a-si aminti trecutul
Confuzie in legatura cu propria identitate sau asumarea
unei noi identitati
Tulburarea nu apare exclusiv in cursul tulburarii de
identitate disociativa sau ca efect psihologic direct al
unei substante
Curs si prognostic: de obicei scurta (ore, zile); rar mai mult
Revenirea este spontana si rapida; recurentele sunt rare

TULBURAREA DE IDENTITATE
DISOCIATIVA
(personalitate multipla)
Tulburare disociativa cronica
Pare sa fie datorata abuzului fizic sau sexual in copilarie
Comorbiditate mare cu alte tulburari psihice (tulburari depresive,
anxioase, posttraumatica, somatoforme, etc.)
Peste 90% la femei
Debut la adolescenta sau perioada de adult tanar
Foarte rara
Criterii clinice:
Prezenta a doua sau mai multe identitati diferite
Cel putin doua din aceste identitati preiau controlul recurent asupra
comportamentului pacientei
Incapacitatea de a-si aminti informatii personale importante
Tranzitia dintr-o personalitate in alta este brusca si dramatica
Amnezie in legatura cu prezenta celorlalte personalitati

DEPERSONALIZAREA
Alterarea persistenta si recurenta in perceptia propriului self
Tulburarea este egodistonica