INGRIJIRI PALIATIVE

INGRIJIRI LA DOMICILIU CALIFICATE

CLINICA DE GERIATRIE SI GERONTOLOGIE

SP DE BOLI CRONICE SF LUCA

NGRIJIRILE PALIATIVE
ngrijirile paliative- complexul de msuri

folosite pentru ameliorarea suferinelor

bolnavilor incurabili aflai n ultima parte a
vieii.
Medicina paliativ presupune o schimbare de
metalitate i de atitudine fa de suferina
muribundului, nu numai a personalului medical
ci i a societii ntregi.
ngrijirile paliative pornesc de la o abordare
ontologic a suferinelor i nevoilor n perioada
de sfrit a vieii, ncercnd s dea un nou
echilibru fiinei umane.
Medicina paliativ este o medicin mai
exigent care oblig la abordarea tuturor
aspectelor persoanei bolnave i nu trebuie
considerat ca o medicin minimal fcut din
bunvoin i caracerizat prin abinere.

GENERALITATI
ngrijirea paliativ ar putea fi considerat una

dintre cele mai vechi forme de ngrijire medical.

Progrese farmacologice si tehnologice se
concentreaz asupra actului curativ si strict
medical, pierznd din pcate tot mai des din
vedere realitatea crud a bolilor nc incurabile si
a inevitabilului lor deznodmnt final.
n replic, anii '60 au marcat certificatul de
nastere si apoi recunoasterea oficial a disciplinei
de "ngrijiri paliative", disciplin ce avea s
readuc n atentia medicinei latura psihoemotional si spiritual, pe lng aspectele fizice,
ca parte integrant a "omului" ce trebuie tratat.

Definitie
Conform definitiei Organizatiei Mondiale

a Snttii, "ngrijirea paliativ este ngrijirea

activ si total a pacientilor a cror boal nu
mai rspunde la tratament curativ. Controlul
durerii si al simptomelor, asistenta
psihologic, social si spiritual sunt
esentiale.

Scopul ngrijirii
asigurarea calittii vietii pacientului si
paliative
familiei acestuia.
ngrijirea paliativ este deci o ngrijire

complex, activ si intensiv, care

promoveaz calitatea vietii bolnavilor si
familiilor acestora.
n fazele avansate ale bolilor incurabile,
ngrijirea paliativ se concentreaz
asupra nlturrii durerii, mbunttirii
calittii vietii bolnavului terminal si
asupra suportului acordat familiei
nainte si dup decesul celui drag.

ngrijirile paliative sunt acele ngrijiri care

ofer o existen integrat persoanelor

suferinde de o boal incurabil, care se
gsesc n ultima faz a sfritului vieii
lor.
ngrijirile paliative sunt privite ca o parte
integrant a unei responsabiliti
terapeutice-medicale i de ngrijire.
ngrijirile paliative se bazeaz pe o
abordare i nelegere globale ale
muribundului i comport trei elemente
care se intric strns:
CONTROLUL DURERII
TERAPIA SIMPTOMATIC (+NURSING)
ACOMPANIAMENTUL RELAIONAL

Medicina paliativ reprezint umanizarea morii

Medicina paliativ este o mutaie n mentalitate:

dup refuzul morii privit ca eec suprem,

societatea ncepe s redescopere moartea,
tinznd s i-o asume dar dintr-o alt
perspectiv, aceea a calitii vieii pn n
ultimul moment.
Medicina paliativ impune din partea celui care
ngrijete- simplitate, atenie, rezerv,
deschidere, i, n final, curaj i umilin, cci
exist riscul de a nu oferi suportul i nelegerea
necesare, teama celui care ngrijete putndu-se
transmite celui ngrijit, adncindu-i angoasele.
Medicina paliativ impune celor care ngrijesc
datoria de a construi n jurul muribundului
climatul cel mai potrivit pentru ca acesta s-i
asume boala i moartea, cu mpcare i
resemnare neleapt.
A acorda ngrijiri paliative nseamn a cunoate
n profunzime nevoile fiinei umane n general
i, nevoile aflate la sfritul vieii, n special.

ACOMPANIAMENTUL RELAIONAL
Satisfacerea nevoilor psihologice, cel mai adesea

ignorat de medic datorit formaiei tradiionale

cu accent pe organic i penetraia redus (nc)
n practica medical a conceptului de ngrijri
paliative tinde s ia avnt.
Ignorarea i nesatisfacerea nevoilor psihologice
conjugate cu anxietatea determinat de
proximitatea morii determin apariia unui
stress bulversant care depete capacitatea
psihologic adaptativ.
Acompaniamentul relaional- prezena uman
permanent comprehensiv i suportiv.
Prsirea (evitarea) pacientului n stadiul
terminal este echivalentul unui gest eutanasic,
grbete exitusul; pacientul este considerat mort
cnd el este nc viu
Acompaniamentul relaional complex poteneaz
efectele tratamentului medical (inclusiv al
durerii)

Acompaniamentul relaional= susinere i

prezen la cptiul bolnavului cu care trebuie

stabilit comunicarea verbal i non-verbal
este o misiune a echipei de ngrijiri paliative.
Acompaniamentul relaional= expresie a
solidarizrii n suferin, o respingere a
abandonului, fiind nu att o tehnologie medical
ct o filosofie a ntrajutorrii, a respectului
vieii, o terapie moral i psihologic.
A intra n relaie cu pacientul aflat n stadiul
terminal nseamn a-i permite s se simt iubit
i profund acceptat aa cum este.
nsoirea permanent permite: uurarea
sentimentului de disperare ca urmare a
mprtirii lui celor din jur; discutarea deschis
asupra bolii permite trecerea progresiv spre
acceptare.
Acompaniamentul relaional se opune
abandonului bolnavului terminal i i permite
acestuia asimilarea propriului doliu, a separrii
de propria via.

Acompaniamentul relaional:
ne amintete c ultima perioad a vieii este
plin de momente bogate n sensuri;
atrage atenia asupra nevoilor celor mai profunde
i a aspiraiilor celui pentru care moartea devine
realitatea concret, ineluctabil i iminent
muribundul este o persoan, o fiin care
triete, care are nevoile i ateptrile sale
Acompaniamentul relaional: presupune
disponibilitate pentru ceilali i a ti s asculi
Acompaniamentul relaional are n vedere:
1. comunicarea verbal = ascultare i dialog;
comunicarea verbal chiar la cei cu regresii
psihice acioneaz ca o mngiere, intervine la
nivelul subcontientului; pacientul care nu se mai
poate exprima poate recepiona mesajele verbale
i poate nelege
2. comunicare non-verbal=contact corporal
(atingere, mngiere, strngere de mn)

Obiectivele dialogului n
acompaniamentul
relaional:
identificarea angoasei din sensul
ntrebrilor i diminuarea ei prin
rspunsuri
descifrarea n expresia feei a gradului
suferinei care uneori poate fi mut
stabilirea particularitilor personale ale
muribundului, care rezult din istoria
vieii lui
stabilirea dorinelor muribundului
stabilirea reaciilor i stadiilor psihologice
pe care le parcurge n stadiul terminal
favorizarea relaiilor cu ceilali -mpcare,
conciliere, iertare, eliminarea rivalitilor
favorizarea unei rentoarceri asupra
traiectoriei sale existeniale i permiterea
descifrrii sensului vieii

Acompaniamentul relaional are drept

consecine:
confort psihologic pentru pacient
uurare moral
acceptarea sfritului vieii
potenarea terapiilor medicale
(simptome, durere)
Acompaniamentul relaional se face
n echip, medic, asistent medical,
psiholog, asistent social, infirmier,
preot, kinetoterapeut, familie, prieteni,
benevoli.

SIMPTOME I SEMNE CLINICE ALE FAZEI

TERMINALE
Durere
Dispnee
Respiraie zgomotoas cu hipersecreie
Greuri i vrsturi
Confuzie
Agitaie
Secuse, contracturi, mioclonii
Retenie de urin
Hipersudaie
Anorexie
Astenie
Sete
Suferinele pielii
Constipaia
Delirul
Depresia
Anxietatea
Insomnia
Gura nefuncional

NGRIJIREA PALIATIV N
ROMNIA
Aplicarea Recomandrilor OMS4 privind

introducerea n sistemele nationale de

sntate public a ngrijirilor paliative si a
metodelor moderne de control al durerii n
cancer ar avea un impact considerabil asupra
calittii vietii bolnavilor de cancer si a altor
bolnavi terminali (insuficiente de organ, unele
boli neurologice, SIDA, etc)..

ACCESUL LA NGRIJIRE
Principiul 1. ngrijirea paliativ se acord

tuturor pacientilor care, prin natura bolii lor,

au nevoie de astfel de ngrijire.
Principiul 2. Scopul serviciilor paliative este
oferirea unei ngrijiri complexe, orientat spre
nevoile pacientului si familiei, de ctre o
echip interdisciplinar.

Domeniul ingrijirilor
paliative

Principiul 3. Domeniul ngrijirilor paliative cuprinde o gam

larg de servicii (medicale,psihologice/emotionale, spirituale

si sociale) pentru pacientii cu boli incurabile n stadii avansate
nainte si dup deces, precum si pentru familiile acestora.
Serviciile de nursing se asigur de ctre asistenti medicali
calificati, care iau parte la elaborarea si implementarea
planului de ngrijire.
Activittile de nursing cuprind: observarea/evaluarea
pacientului, implementarea planului de tratament, ntocmirea
si adaptarea continu a planului de ngrijire, comunicarea cu
pacientul / familia / ngrijitorul si echipa, educarea pacientului
si familiei, supervizarea infirmierelor/voluntarilor, ngrijirea
familiei nainte si dup deces, educatie, cercetare.
Coordonatorul de caz se stabileste n functie de nevoile
pacientului si de resursele existente ale serviciului (asistent
medical, asistent social, medic).

ECHIPA
INTERDISCIPLINAR
Principiul 4. Structura minim a echipei

interdisciplinare este: medic, asistent

medical, asistent social/consilier,
preot/cleric si voluntar. Optional: psiholog,
fizioterapeut, terapeut prin joc, terapeut
ocupational, alt personal cu experient
clinic sau educational corespunztoare,
n functie de necesittile pacientilor.
Educatie continu este o cerint pentru
toti membrii echipei interdisciplinare.

PLANUL DE NGRIJIRE
Principiul 5. . Planul de ngrijire n echipa

interdisciplinar cuprinde: enumerarea

problemelor/posibilittilor de tratament,
prescriere de tratamente, materiale si
medicatie, interventii ale echipei bazate pe
evaluarea initial si re-evalurile ulterioare
elaborat n termen de 2 zile de la admiterea
n cadrul programului, de ctre
reprezentanti a cel putin 2 discipline din
cadrul echipei.

NUTRITIA
Principiul 6. Nutritia este adaptat

nevoilor pacientului, pentru mentinerea

calittii vietii.
Serviciile de ngrijire paliativ elaboreaz
si recomand ghiduri de nutritie adaptate
necesittilor individuale si specificului
cultural.
Pacientul si familia vor fi educati cu privire
la nevoile nutritionale specifice stadiului
bolii.

CONTINUITATEA N NGRIJIRE
Principiul 7. Pentru asigurarea

continuittii de ngrijire, serviciile de

ngrijire paliativ trebuie s asigure
comunicarea adecvat n rndul
personalului, cu familia sau cu alte
programe, ori de cte ori intervine o
modificare semnificativ n starea clinic
a pacientului sau chiar moarte.

COMBATEREA SI PREVENIREA
INFECTIILOR
Principiul 8. n scopul identificrii si

diminurii riscurilor de infectie a

personalului, pacientilor si familiilor,
serviciile de ngrijire paliativ elaboreaz/ si
implementeaz msuri de combatere a
infectiilor.
Personalul cunoaste si aplic msurile
universale de protectie mpotriva infectiilor.
Serviciile de ngrijire paliativ asigur
eliminarea n conditii corespunztoare a
reziduurilor cu potential infectios

PRINCIPII ETICE
Principiul 9. Pacientii au dreptul la decizie n

cunostint de cauz asupra tipului de tratament, a

tratamentelor alternative, a ntreruperii sau a refuzrii
tratamentului, ngrijire si sprijin indiferent de alegerea
lor.
ngrijirea paliativ nu prelungeste si nu scurteaz
procesul mortii.
ngrijirea paliativ asigur mbunttirea calittii vietii
bolnavului, prin controlul simptomelor si al durerii.
Echipa medical are responsabilitatea de a actiona
ntotdeauna n interesul si spre binele pacientului si are
dreptul de a refuza administrarea sau participarea la
tratamente considerate a fi mpotriva celei mai
adecvate decizii medicale sau a convingerilor
personale.

SUPORTUL ACORDAT
PERSONALULUI
Principiul 10. ngrijirile paliative ofer

sprijin adecvat personalului implicat n

asistenta pacientilor si familiilor.
Sprijinul personalului se face prin diferite
metode, si poate fi de ordin fizic, emotional,
spiritual si social; formal/informal,
intern/extern, supervizare. De ex. grupuri
de sprijin, consiliere individual si de grup,
supervizare.
Echipa de ngrijire paliativ este evaluat
periodic pentru depistarea vulnerabilittii,
prin supervizare de ctre superiorul direct.