Argumente pro și contra

Argumente pro
Aceste metode de terapie nu necesită din partea pacientului un anumit simț
artistic, creativitate sau experiență în realizarea unor obiecte de artă.
Terapia oferă posibilitatea de exprimare prin mijloace alternative limbajului,
ceea ce poate fi util în cazul copiilor, a persoanelor cu dificultăți de
exprimare verbală sau chiar a celor cu boli mentale.
Aceasta metoda de terapie activează și stimulează o parte mai mare din
creier decât simpla verbalizare a unor emoții, sentimente, trăiri, ceea ce, spun
art-terapeuții, favorizează găsirea de soluții și de modalități de coping si
antrenează creativitatea.
Poate fi utilizată atât ca metodă de vindecare, cât și ca metodă de diagnostic,
în special în cazul copiilor, pentru care este dificil să se exprime verbal, mai
ales dacă au trecut prin momente traumatice (violență, pierderea cuiva drag,
etc). Exprimarea prin intermediul desenelor este cu siguranță mult mai facilă
pentru ei.
Terapia prin pictura, desen are o largă adresabilitate: nu există limite de
vârstă, de studii sau pregătire profesională a participanților.
Poate fi practicată și dincolo de ședințele din cadrul terapiei și în același timp
pacientul poate reveni la ceea ce a lucrat, reexamina și trăi sentimente și
emoții diferite de cele initiale.
Prin intermediul muzicii se poate crea un mediu confortabil și sigur pentru
pacient, iar efectele negative sunt aproape inexistente dacă terapeutul este o
persoană bine instruită, care cunoște mecanismul terapeutic al muzicii.
Muzica este o formă de tratament care nu este costisitoare și este disponibilă
oricui dorește să o încerce.
De asemenea, terapia prin muzică se adresează unei palete largi de pacienți,
de la copii la bătrâni, de la persoane sănătoase, la bolnavi care suferă de
tulburări de motricitate sau de afecțiuni psihice.
Cercetarile au arătat că muzica stimulează creierul să producă acele
substanțe care ne fac să ne simțim bine, respectiv eliberarea de dopamină în
creier.

Argumente contra
Chiar dacă terapia presupune o exprimare non-verbală, pentru unii copii,
adolescenți sau adulți poate fi foarte greu să se deschidă.
Unii sceptici consideră că, din cauza legăturii strânse cu psihanaliza din care
se trage, este demodată și depășită de terapiile recente, care pun un mai mare
accent pe latura cognitivă.
În unele țări (cum ar fi Franța de exemplu) nu există standarde pentru
practicarea acestei profesii și de aceea competența unor terapeuți în acest
domeniu poate fi pusă la îndoială.
Multe persoane pot refuza să se angajeze în acest domeniu deoarece
consideră că rezultatul activității lor artistice ar putea fi criticat și judecat fie
de terapeut, fie de ceilalți din grup.
În cazul copiilor se poate întâmpla frecvent să ilustreze imagini pe care le
văd în cărți și desene animate și mai puțin să dea frâu liber propriei
creativități.

In cazul terapiei prin muzica, dacă muzica aleasă nu este adecvată nevoilor
sau vârstei pacientului, terapia poate duce la efecte nedorite sau la o
accentuare a simptomelor de anxietate, depresie, sentimente negative etc.

Terapia prin muzica este contraindicaă (sau ar trebui să fie aplicată cu

precauție) în cazul celor care suferă de epilepsie indusă acustic și tulburări de
stres post-traumatic.

Muzica poate suprasolicita senzorial acele persoane care suferă de tulburări

la nivel psihic, precum autismul, demența sau psihoza, ceea ce, în unele
cazuri, poate duce la reacții comportamentale agesive.

Fiecare persoană interpretează muzica prin sistemul său propriu, subiectiv,

de aceea uneori poate fi dificil pentru terapeut să aleagă muzica adecvată
pentru pacientul său, pentru că nu poate prezice efectul pe care unele melodii
îl pot avea asupra sa. Melodii care par a fi vesele pot fi asociate de către
pacient cu evenimente triste, care în loc să îl relaxeze și să îl liniștească, îi
pot amplifica anxietatea și neliniștea.

Terapeutul trebuie să fie foarte atent și la conținutul muzicii pe care

pacientul îl ascultă, pentru că știm foarte bine că de multe ori refrenul sau
părți din melodii ne rămân în memorie și revin obsesiv, indiferent dacă acea
melodie ne place sau nu, dacă are un mesaj pozitiv sau unul negativ. În cazul
unor persoane depresive sau care suferă, o melodie care aparent nu are
legătură cu starea lor, le poate face rău dacă mesajul respectiv ajunge să fie
integrat în modul lor de a gândi.
Unii critici consideră că ființa umană știe să aleagă intuitiv acei stimuli
pozitivi și să se ferească de cei negativi, care îi pot face rău. Muzica si
pictura sunt stimuli pe care îi alege o persoana pentru că stie ca pot relaxa,
liniști, îi poate aduce acele emoții pozitive de care are nevoie. Cu alte
cuvinte, nu muzica si pictura ne fac bine, ci răspunsul nostru emoțional ne
ajută în îmbunătățirea stării de spirit sau de sănătate.

Ce arată studiile?
Cercetarea privind efectul terapiei este încă la început. Rezultatele obținute
până în prezent sunt deocamdată insuficiente pentru a fi trase concluzii
generale legate de eficiența acesteia în ceea ce privește vindecarea și
posibilele riscuri asociate.

În continuare sunt prezentate câteva date obținute în urma unor astfel de

cercetări:
Efectul terapiei asupra copiilor
Într-un studiu la care au participat fetițe cu vârsta între 8 și 11 ani, victime
ale unor abuzuri sexuale, cele care au avut parte de o intervenție
terapeutică bazată pe terapia prin pictura au prezentat îmbunătățiri
semnificative în ceea ce privește depresia și anxietatea.

În cazul unor copii bolnavi de leucemie care sufereau intervenții medicale

durereoase (biopsia măduvei spinării) terapia s-a dovedit benefică, făcându-i
mult mai cooperanți și mai concentrați.

Rezultatele unei cercetări la care au participat copii cu tulburarea de stres

post-traumatic au arătat că simptomele celor care au participat la terapie nu
s-au modificat semnificativ comparativ cu cei care nu au avut intervenții
terapeutice, deși cei din prima categorie au prezentat mici semne de
îmbunătățire la nivelul stresului acut. De aceea sunt necesare studii
suplimentare.
Efectul terapiei asupra bolnavilor
Într-o cercetare la care au participat femei care sufereau de cancer la sân s-a
ajuns la concluzia că activitățile artistice din cadrul terapiei, deși nu le-a
schimbat starea de spirit, a avut efecte benefice la nivelul calității vieții
acestor bolnave. E nevoie însă de mai multe teste pentru a vedea dacă
îmbunătățirea calității vieții se păstrează și pe termen lung.

analiză a studiilor realizate privind rolul terapiei asupra stării psihice a

pacienților care suferă de cancer a arătat că aceasta metoda este folosită
pentru a minimiza efectele secundare ale tratamentului și pentru a ajuta
 pacientii să facă față mai bine bolii. Cu toate acestea cercetătorii au ajuns la
concluzia că cercetarea este abia la început în acest domeniu, de aceea este
nevoie de studii suplimentare privind rolul terapiei asupra bolnavilor de
cancer.

Institutul Cochrane a analizat în 2009 cercetarea realizată până la acel

moment privind efectul utilizării terapiei prin muzica asupra bolnavilor
de schizofrenie. Din păcate au găsit doar două cercetări în acest domeniu
care să fi respectat condițiile de standardizare, însă numărul de participanți a
fost prea mic, iar concluziile lor neclare în ceea ce privește beneficiile și
riscurile terapiei la schizofrenici.
Într-un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății, oficialii europeni
au căzut de acord asupra utilității terapiei prin artă. Acestea au fost
concluziile unei investigații pe termen lung.
Din desenul independent al unei persoane poți deduce preocupările sale
interioare. Cu toții am auzit probabil de faptul că modul în care desenezi un
copac spune multe despre modul în care vezi lumea. Arta a fost folosită de
de foarte mult timp în psihoterapie. Psihologii au folosit afinitățile creative
ale pacienților pentru a descoperi credințe înrădăcinate la nivelul
subconștientului.
”Deseori, creativitatea te ajută să-ți exprimi părți ale personalității tale care
sunt ascunse. Exprimarea prin artă poate fi în sine un tratament, de
asemenea, poate fi un pas pentru a te înțelege pe tine și pentru a-ți exprima
povestea în fața altora.”, a explicat Dr. Sheridan Linnell, responsabil de
cursurile de master pentru Terapie prin Artă din cadrul Universității Western
Sydney.
Ca urmare, aceasta metoda de terapie nu este nouă, dar ce s-a schimbat între
timp este atitudinea Organizației Mondiale a Sănătății pe acest subiect. După
aproximativ cinci decenii de cercetare, OMS a recunoscut valoarea acestei
activități, tehnici de tratament. În contextul în care există deja numeroase
cărți scrise pe acest subiect, este îmbucurător că valoarea transpunerii
sentimentelor într-o manieră creativă este apreciată acum de către o
autoritate globală.
https://www.romedic.ro/meloterapia-terapia-prin-muzica-0C729
https://www.romedic.ro/terapia-prin-arta-0C731
https://playtech.ro/2020/terapia-prin-arta-certificata-de-organizatia-
mondiala-a-sanatatii-ce-inseamna-asta/