FACTORII ETIOLOGICI FUNCȚIONALI AI ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

FACTORI GENERALI
 Genetici
 Endocrini
 Metabolici

FACTORI FUNCȚIONALI (LOCALI)

 Respirația
 Deglutiția
 Masticația
 Fonația
 Obiceiuri vicioase

GENERALITĂȚI
Factorii loco - regionali influențează determinant direcția de creștere.
Tratamentul profilactic este deci extrem de eficient în cadrul factorilor loco - regionali.

Parametrii de care depinde impactul factorilor loco - regionali asupra structurilor ApDM sunt
- Intensitate
- Durata
- Mod de acțiune
- Momentul actiunii
- Locul actiunii

RESPIRAȚIA

Da-a lungul pasajului nazofaringian, aerul suferă transformari cantitative si calitative , ca adaptare la
condițiile respiratorii pulmonare. Aceste modificări se realizează prin calitățile morfofuncționale ale
acestei sistem, și anume
 Arhitectura speciala (viteza de tranzit)
 Functii epiteliale (purificarea)
 Functii glandulare (umectarea)
 Tesutul venos erectile (încălzire)
 Inervație (activitatea reflexă senzorială)
RESPIRAȚIA ORALĂ (RO)

RO poate exista sau persista ca obicei vicios, dar de obicei ea este generată de existența unui obstacol la
nivelul căilor aeriene superioare (CRS)
- Vegetații adenoide
- Rinite cronice
- Deviații de sept
- Supradimensionare a cornetelor nazale
- Amigdale hipertrofice

Mecanismul RO
- Dispare tripla închidere orală (care implică buzele, limba și structurile mandibulare)
- Apare dezechilibru musculatura intra și extraorală
o Mandibula.coboară si se distalizează
o Limba coboară și se proiectează pe incisivii inferiori
o Musculatura externă în tensiune
o Buza superioară este ridicată
o Buza inferioară presează incisivii inferiori
o Asincronism între musculatura vălului palatin și musculatura orbiculară

Consecințe anatomice și funcționale

 Adâncirea boltii palatine
 Gura deschisă – Presiunea mușchiului buccinator determină compresie maxilară
 hipotonie buză superioară – prodenție superioară
 Retropoziție mandibulo-linguală
 Incontinența labială (ocluzie deschisă)
 Tulburări masticatorii
 Degluție infantilă
 Dereglare drenaj retronazal secreții – infecții CSR
 Glosoptoza – forme grave
 Amigdale hipertrofice – poziție joasă a limbii - dezechilibru ocluzal complex
- Mandibulă protruzivă
- Extensia extremității cefalice
- Lordoză cervicală
- Cifoză toracică
- Modificări de poziție a omoplaților

Tabloul clinic al RO
- Leptoprosopie
- Pomeți înguști
- Narine pensate (test Gudin +)
- Diametru bizigomatic micșorat
- Paloare facială, cearcăne
- Fantă labială întredeschisă în repaos
- Buză superioară scurtă, hipotonă, incisivi vizibili – protecție redusă la atacul carios
 - Buze uscate, fisurate, uneori ragade comisurale
- Răspuns întârziat psihoemoțional

În funcție de momentul instalării RO – repercursiuni

• Debit aer redus influențează dezvoltarea paremchimului pulmonar
• Amplitudinea respirației este neregulată - perturbare ansamblu reflexe
• Modificări de troficitate ale mucoasei nazale

Tratamentul RO
 Chirurgical – ORL (îndepărtarea obstacolului cu eliberarea CRS) este preventiv si curativ
• Adenoidectomie
• Amigdalectomie uni/bilaterală (în hiperplazii ale inelului limfatic Waldeyer)
• Corectarea deviație de sept
• Îndepărtarea suficientă a cornetelor nazale hiperostotice
Urmate de decondiționarea RO

 ODF
Obiective
• Modificare calibru fose nazale
• Modificare calibru nazo-faringian
• Deplasare anterioară a complex lingo-mandibulo-hioidian
• Reducerea lordozei cervicale
• Modificarea diafragmei faringiene
• Gimnastică respiratorie
• Gimnastică cu reeducarea musculaturii orbiculare

Mijloace
• Mecano-ortodontice
• Funcționale
• Miogimnastică
• Deconditionare
• Aparatura functională

DEGLUTIȚIA

Definiție
Deglutiția este actul fiziologic prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucală în faringe şi esofag

Generalități
• Este o funcţie permanentă, numărul de deglutiţii variază între 600 – 1200 - 1600 pe zi, după diferiţi
autori
• 1/3 în timpul meselor
• 2/3 între mese
• 50 deglutiții in somn
Timpii deglutiţiei
I timpul bucal
II timpul faringian
III timpul esofagian
IV timpul cardiei (asimilat după unii autori timpului III)

Timpul bucal
Caracteristici
• este voluntar
• constă în transportarea bolului alimentar în faringe prin mişcări coordonate ale limbii,
palatului moale, mandibulei şi complexului hioidian
• debutează cu un inspir (inspiraţia deglutiției)
• urmează inhibarea completă a respiraţiei până la sfârşitul timpului II

Succesiunea fenomenelor timpului bucal al deglutiţiei

• bolul alimentar este plasat pe faţa dorsală a limbii
• limba ia o formă de jgheab în care se mulează bolul alimentar
• vârful limbii se sprijină pe boltă şi se răsfrânge înapoi

Elemente musculare implicate

• contracţia mușchilor milohioidieni ridică planşeul bucal odată cu limba, împingând bolul
spre faringe
• timpul bucal al deglutiţiei se shimbă cu vârsta

1. Faza colectării lichidelor

• In etapa 1 a timpului bucal al deglutiţiei ,bolul alimentar este colectat la marginea
anterioară a limbii
• Partea dorsala linguală are contact cu palatul moale
• Buzele sunt în contact
• Arcadele dentare sunt în inocluzie

2. Faza de transport cu trei etape ale deplasării . La finalul fazei de transport, palatul moale este
plasat înalt și posterior
• Simultan există contracția orbicularilor buzelor
• Buzele sunt în contact
• Arcadele dentare sunt în contact

Timpul faringian
- este scurt (1 secundă), autonom
- 1/3 posterioară a limbii se contractă pentru a facilita alunecarea bolului alimentar în faringe
- 1/3 anterioară a limbii este în contact cu palatul dur
- Palatul moale este ridicat și închide nazofaringele
- Dinții sunt în ocluzie
- Buzele sunt în contact

Timpul esofagian
- Începe cu deschiderea orificiului superior al esofagului (cricofaringian) prin mobilizarea înainte a
peretelui anterior şi iniţierea unei unde peristaltice
 - Orificiul cardia se deschide reflex, lăsând bolul să treacă în stomac
- Fața dorsală a limbii are contact ferm cu palatul moale pentru a împiedica refluxul lichidian în
orofaringe

Finalul deglutitiei:
Mandibula se plasează spontan în RC

Etapele evolutive ale timpului bucal al deglutiţiei

• I. Etapa deglutiţiei de tip infantil, viscerală (0- 6 luni) (limba este poziționată între arcadele
adentate)
• II. Etapa tranziţională (6 luni-1,5 ani)
• III. Deglutiţia matură, (deglutiţia adultului, somatică)
Dacă nu se face tranziţia la deglutiţia de tip adult sau se revine la cea de tip infantil este un semn de
imaturitate neuro-musculară .

Deglutiţia Anormală
Reprezintă comportamente diferite de cele descrise anterior ale elementelor ApDM, ce pot fi considerate
fie cauze ale AnDM, fie adaptări ale mişcărilor limbii şi părţilor moi la anomalii deja existente, produse de
alte cauze (de exemplu în inocluzia sagitală produsă de sugerea degetului, limba se adaptează)

Tipuri de deglutiţie anormală

 Deglutiţia cu împingerea limbii spre anterior
limba pătrunde între arcadele dentare, deşi există dinţi, determinând inocluzie verticală frontală
 Deglutiţia cu împingerea limbii spre lateral
limba pătrunde între arcadele dentare, deşi există dinţi, determinând inocluzie verticală laterala
 Deglutiţia de tip palatal
o limba este situată cu vârful mult posterior pe palat
o orbicularul se contractă
o se produce retodenţie superioară şi ocluzie adâncă
o versantul anterior al boltei ramane abrupt, bolta adâncă
o se poate adăuga interpoziţia limbii între arcade în zonele laterale
o există transmitere genetică la ocluzia adâncă scheletală
 Deglutiţia linguala (sublinguală)
o limba nu se ridică, proiectâdu-se înapoia incisivilor superiori, ci rămâne în potcoava
mandibulară
o se produce o dezvoltare exagerată a arcadei inferioare, prognaţie mandibulară

Corelaţii între deglutiţie şi An.D.M.

Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiţie infantilă reprezintă o incapacitate a copilului de a-şi
adapta mişcările la noile condiţii create de erupţia dentară, consecinţă a unei întârzieri în maturizarea
nervoasă şi musculară

Permanentizarea stadiului de deglutiţie infantilă datorită imaturităţii neuro-musculare generează forţe cu

consecinţe negative asupra dezvoltării Ap.D.M. Apar An.D.M. Totuşi, dacă nu există alte semne de
imaturitate neuro-musculară mişcările limbii în timpul deglutiţiei anormale pot fi extrem de complexe

Deglutiţia de tip infantil se poate instala ca un fenomen de adaptare la modificările produse de An.D.M.:
• Ocluzia deschisă dismetabolică
• Compresiunea cu prodenţie
 • Ocluzia adâncă acoperită
Revenirea la deglutiţia de tip infantil se poate produce şi:
• datorită obiceiului vicios de sugere a degetului, care a produs modificări ale arcadelor, limba
adaptându-se
• în perioada permutării incisivilor, pacientul introducând limba în spaţiul existent
• în macroglosii

Examenul clinic al deglutiţiei

Se îndepărtează buzele cu degetele sau cu un speculum labial
Se cere pacientului să înghită
Se palpează mușchiul milohioidian, pentru a verifica forțele de contracţie
Se observă limba, buzele, obrajii, relaţiile interarcadice
• Se observă lungimea limbii (acest examen singur nu permite prognostic de macroglosie)
• teleRx: opacifierea conturului lingual: lungime mare, dar corelata cu volumul CB

Reeducarea deglutiţiei
Reeducarea deglutiţiei poate duce la reducerea spontană a deformaţiei, dacă nu este foarte gravă
Se poate face prin exerciţii sau aparate ortodontice
Este foarte dificilă, pacientul revine la obiceiul vicios după îndepărtarea aparatului
Uneori corectarea tulburărilor morfologice poate determina şi normalizarea deglutiţiei

Reeducarea prin exerciţii

Reeducarea cu aparate ortodontice
• Aparate funcţionale: învaţă limba să stea în diferite poziţii (Frankel, Balters, etc)
• Aparate cu scut lingual
• Dispozitive cu ţepi