Principii in terapia ortodontica

Tratamentul ortodontic si ortopedic are ca scop rezolvarea anomaliilor dento-maxilare

prin deplasari dentare, remodelari ale proceselor alveolare, stimulari sau franari ale
cresterii oaselor maxilare.
Tratamentul ortodontic poate fi:
- profilactic: urmareste indepartarea unor cauze potential generatoare AnDM
- interceptiv: cand se depisteaza o AnDM pe cale de instalare, se stabileste cauza si se
indeparteaza aceasta, creand astfel conditiile unei evolutii favorabile ulterioare a
ApDM.
- curativ: se urmareste tratamentul unei AnDM existente.
Acesta la randul lui poate fi :
Limitat: daca pacientul solicita rezolvarea unei probleme limitate si aceasta este
acceptabila din punct de vedere medical.
Comprehensiv: daca se urmareste rezolvarea tuturor problemelor ortodontice si se
ajunge la o ocluzie eugnata.
1.Tratamentul profilactic: este ansamblul de masuri si mijloace prin care se inlatura
factorii generatori de abateri de la dezvoltarea normala a aparatului ApDM inainte ca
acestia sa poata produce semne clinice, cu mentinerea integritatii structurii ApDM si
desfasurarea corespunzatoare a functiilor acestuia.
Profilaxia cuprinde masuri de igiena generala si masuri specifice pentru ApDM,
adresandu-se prin mijloace diferite , unor varste diferite.
Avem astfel o profilaxie
prenatala
- postnatala preeruptiva
- posteruptiva (dentatie temporara, mixta,
permanenta)
Profilaxia prenatala este importanta investigarea mostenirii genetice pe care o primeste
copilul de la mama sa, precum si a bolilor ereditare prezente la membrii familiei.
In timpul sarcinii preventia consta in mentinerea starii de sanatate a gravidei.
Momentul nasterii reprezinta un pas critic pentru copil prin aceea ca trece dintr-un mediu
de viata in altul si datorita posibilelor traumatisme care pot influenta ulterior cresterea si
dezvoltarea acestuia. Evitarea travaliului prelungit, a aplicarii forcepsuluui, a tractiunii si
presiunii puternice au dus la scaderea anomaliilor produse prin dezechilibrul muscular si
prin afectarea centrilor de crestere.
La nastere pot fi diagnosticate unele anomalii congenitale: despicaturi labio-velopalatine; sau anomalii ereditare: ocluzie acoperita, fiind in atentia permanenta a
medicului ortodont, acesta putand urmari evolutia stabilind momentul optim al
interventiei terapeutice.
Profilaxia postnatala:
a) Perioada preeruptiva: consta in supravegherea sugarului si mai ales modul de
alimentatie al lui. Alimentatia naturala a copilului permite o dezvoltare armonioasa a
bazelor osoase maxilare, a grupelor musculare intra si extra orale si se efectueaza

prima mezializare fiziologica a mandibulei. Un alt avantaj al alimentatiei naturale

este continutul optim in principii alimentari ai laptelui matern.
In cazul in care alimentatia naturala nu e posibila sau se trece mai devreme la o
alimentatie mixta, este foarte important ca modul de alimentatie artificiala sa fie cat
mai apropiat de cel natural, pentru a asigura stimularea functionala necesara cresterii
ApDM.
b) Periada posteruptiva: incepe cu dentatia temporara, continua in dentatia mixta si
permanenta, si consta in:
igiena orala: cand copilul este mic, este efectuata de parinti, apoi doar asistata de
acestia deoarece trebuie sa devina o deprindere a ccopilului. Medicul stomatolog va
indruma copilul si familia asupra modului de realizare a unui periaj corect si sa
explice rolul igienei orale in profilaxia cariei, parodontopatiilor si implicit a
anomaliilor dento-maxilare
profilaxia alimentara: se recomanda o alimentatie adecvata fiecarei perioade de
varsta, atat din punct de vedere a componentelor cat si a formelor de administrare.
Dirijarea catre alimente cu duritate mai mare ( legume si fructe proaspete ) vor
impune un act masticator riguros, cu o activitate musculara crescuta care va asigura
echilibrul intre grupele musculare cu efecte bune asupra structurilor scheletare. Astfel
se va realiza actul de atritie dentara ce va permite a doua mezializare de ocluzie si va
asigura libertatea miscarilor mandibulare.
combaterea parafunctiilor si obiceiurilor vicioase: cele mai frecvente obiceiuri
vicioase ce perturba relatiile ocluzale sunt: sugerea degetului, deglutitia infantila,
muscarea buzei, pozitii anormale ale limbii, roaderea unghiilor, aspirarea buzei.
Indiferent de obicei el trebuie eliminat.
- sugerea degetului este un obicei frecvent si este preferat policele, mai rar celelalte
degete. Aspectele clinice ale obiceiului cuprind trei faze de evolutie dupa varsta
copilului, modificarile produse si dificultatile de suprimare:
Faza 1: pana la trei ani, se considera ca pana la aceasta varsta sugerea degetului nu ar
produce modificari si ca in jurul acestei varste obiceiul ar dispare.
Faza2: pana la 7 ani, obiceiul de sugere poate produce manifestari clinice importante,
este o perioada propice pentru a combate sugerea degetului.
Faza 3: dupa 7 ani, poate fi dovada unor probleme de ordin psihologic, nu doar o
simpla anomalie.
Pentru desobisnuire, se recomanda metode variate, in functie de varsta si gradul de
dezvoltare psihica a copilului. Se recomanda reinvatarea functiilor musculare corecte
si mai putin masuri restrictive.
In cazul in care mijloacele de convingere nu dau rezultate, pot fi folosite aparate
ortodontice de tipul placutei vestibulare totale, mai ales daca este asociat si cu alte
parafunctii (respiratie orala, aspirarea sau sugerea buzei); gutiere acrilice cu tepi sau
arcuri linguale fixate prin inele pe molari si prevazute cu pinteni scurti ascutiti (daca
este asociata si o deglutitie atipica).
- aspirarea sau muscarea buzei: poate determina protruzia incisivilor superiori si
retruzia incisivilor inferiori, ocluzie deschisa. Obiceiul trebuie combatut prin
atentionare si exercitii de miogimnastica statica (aplicarea buzei inferioare peste cea
superioara) sau dinamice (plimbarea varfului limbii in santul vestibular inferior spre
dreapta si stanga) sau aplicarea unei placute vestibulare partiale.

- pozitii anormale ale limbii: ne intereseaza postura limbii in repaus. Limba poate fi
protractata datorita amigdalitelor cronice, poate avea o pozitie joasa anterioara sau
posterioara, cu efecte nefavorabile asupra arcadei.
Se recomanda exercitii de aplicare a varfului limbii cat mai posterior pe palat
realizand o deglutitie concomitent cu contactul interarcadic. Exercitiile se vor realiza
de cateva ori pe zi timp de 10 15 min.
Se poate recomanda si presarea unei bomboane cu varful limbii pe palat sau cantarea
unei melodii folosind nota La sau plescaitul limbii (gura larg deschisa, varful limbii
se aplica pe palat, urmat de sunetul caracteristic scos de vizitiu).
De asemenea se pot folosi aparate ortodontice prevazute cu scut lingual.
- pozitia posturala in timpul somnului: se vor evita atat dormitul cu capul in
hiperextensie (favorizeaza obiceiul de a tine gura deschisa si respiratia orala) cat si in
hiperflexie (favorizand propulsia mandibulei.
- posturi defectuoase ale corpului: respiratorii orali au frecvent o pozitie defectuoasa
a corpului, de tipul cifozei, lordodei. Aceasta pozitie apare frecvent si la scolari
(pozitia in banca, la masa de scris) care trebuie corectata cat mai precoce, prin masuri
de atentionare, explicatii sau chiar miogimnastica medicala.
- roaderea unghiilor: apare dupa 3 4 ani si este o reflectare a anxietatii sau a
adaptarii deficitare a personalitatii.
- ticurile: sunt nocive pentru dezvoltarea ApDM. Cele mai frecvente sunt: muscarea
buzei superioare pentru a exprima mirarea, propulsia mandibulei pentru a exprima
supararea. Acestea trebuie combatute prin educatie si miogimnastica.
asigurarea functiilor normale ale ApDM:
- masticatia: trebuie sa se insiste pe formarea unei deprinderi de masticatie bilaterala,
activa.
Se va explica parintilor si copiilor importanta unei alimentatii echilibrate cantitativ si
calitativ, cario-protectoare. Sunt preferate alimentele de consistenta mai ferma ( fructe
si legume proaspete ), se insista asupra respeectarii orarului meselor, unui timp
suficient pentru luarea mesei.
- respiratia: stimularea respiratiei nazale, prevenirea si combaterea respiratiei orale
habituale, sunt obligatorii mai ales la varste mici cand sunt frecvente rinofaringitele.
Respiratia orala este o parafunctie legata adeseori de o afectiune ORL.
Reeducarea functionala a respiratiei este unul dintre scopurile ortodontiei preventive
si se realizeaza dupa degajarea cailor aeriene.
Reeducarea respiratiei se poate realiza prin exercitii de miogimnastica si cu aparate
ortodontice (placuta vestibulara, monobloc). Aplicarea unui fracment de leucoplast
peste buze, poate constitui un bun mijloc de atentionare privind necesitatea
mentinerii fantei labiale inchise in timpul unor activitati zilnice sau in timpul
somnului.
Exercitiile de respiratie in aer liber dupa un program riguros controlat, vor restabili nu
numai respiratia nazala, ci si atitudinea posturala, antrenand intreaga musculatura
scheletica.
Copilul trebuie sa devina constient de respiratia sa, realizand-o corect, pe nas:
- stand cu spatele langa perete isi ridica cutia toracica in timpul
miscarilor inspiratorii si o coboara in expiratie. Exercitiul se face lent,
timp de doua minute si se repeta de mai multe ori dimineata si seara.

- o succesiune de respiratii si inspiratii nazale profunde in aer

curat.
- deglutitia: mentinerea in timp a deglutitiei infantile, cat si a altor interpozitii linguale
poate tulbura echilibrul culoarului dentar.
Deconditionarea deglutitiei atipice presupune:
- informarea si constientizarea pacientului despre deglutitia anormala
- invatarea constienta a deglutitiei corecte
- transferul controlului noului mod de deglutitie la nivel subconstient
- intarirea noului reflex prin repetare
Trecerea la un tip adult de deglutitie sau reeducarea interpozitiilor linguale, necesita
maturizarea psihosomatica, copilul nfiind invatat sa faca in fata oglinzii o deglutitie
corecta cu varful limbii aplicat pe palat, imediat inapoia incisivilor.
Pot fi folosite exercitii de miogimnastica pentru limba, care vor solicita aplicarea varfului
limbii pe palat (calutul, cantatul cu La La La, deglutitie in trei timpi) sau se vor folosi
placute palatinale cu scuturi linguale.
- fonatie: presiunile exercitate de limba in timpul fonatiei sunt compensate in mod
obisnuit de mucoasa labio-jugala. Totusi anumite interpozitii sau presiuni pe grupul
incisiv pot determina modificari ale arcadei dentare sau ale ocluziei.
S-a observat ca pot exista defecte de vorbire in paralel cu o dezvoltare normala a
ApDM. In aceste cazuri tulburarile fonetice nu au fost suficient de puternice pentru a
perturba dezvoltarea ApDM sau au fost anihilate.
In alte cazuri desi sunt prezente AnDM, fonatia se desfasoara normal deoarece copilul
isi adapteaza miscarile reusind sa obtina o articulare corecta.
Corectarea fonatiei este necesara si din punct de vedere a prevenirii AnDM si se
realizeaza in colaborare cu un logoped.
Desi uneori corectarea morfologica ortodontica a AnDM poate duce la disparitia
tulburarilor de vorbire, de cele mai multe ori este nevoie si asocierea reeducarii
functionale fonetice.
mentinerea starii de sanatate odontala si refacerea morfofunctionala a elementelor
ApDM
Dentatia temporara are un rol important in asigurarea functiei masticatorii eficiente,
necesara pentru cresterea ApDM si dezvoltarea generala a organismului.
Dintre factorii etiologici ai AnDM, un rol important il reprezinta caria dintilor
temporari si extractia prematura.
Incisivii temporari nu au rol de mentinatori de spatiu, dar pierderea lor prematura
produce alaturi de tulburari fizionomioce si fonetice, parafunctii ale limbii si buzelor.
Cariile ocluzo-proximale ale dintilor din zona de sprijin (III, IV, V) si mai ales
extractia prematura, prin modificarea relatiilor mezio-distale si verticale, pot
determina migrari ale dintilor vecini si antagonisti, cu micsorarea spatiului pentru
dintii de inlocuire (DDM secundar) si blocaje ocluzo-articulare cu repercusiuni asupra
relatiilor intermaxilare. Pentru asigurarea unei evolutii normale a ApDM, o atentie
deosebita trebuie acordata molarului de 6 ani care este extrem de predispus la carie.
Molarii primi si incisivii permit asigurarea dimensiunii verticale a ocluziei in perioada
inlocuirii zonei de sprijin.
Pentru dintii temporari se considere prematura extractia efectuata cu un an si jumatate
doi ani inainte de inlocuirea fiziologica. Tratamentul stadiilor incipiente de carie

face posibila refacerea coronara morfo-functional asigurand mentinerea punctelor de

contact interproximale, a stocurilor ocluzale si profilaxia parodontala
In cazul unor distructii coronare, se poate apela la mijloace de refacere de tipul inlay
inlay-urilor, coronite prefabricate; iar in cazul extractiilor premature, in functie de
varsta dentara, topografia bresei, valoarea functionala si profilactica a dintelui extras,
prezenta dintelui de inlocuire, starea ApDM; se poate recurge la mentinatoare de
spatiu sau proteze infantile.
2.Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare: reprezinta surprinderea
AnDM in faza de debut si modificarea evolutiei lor, evitandu-se astfel instalarea lor
definitiva, uneori ireversibila. Se adreseaza formelor de debut sau abia constituite, avand
denumirea si de tratament precoce.
Terapia interceptiva nu poate fi realizata decat in conditiile unui diagnostic
precoce, presupunand depistari active si nu asteptand solicitarile pacientului sau ale
familiei, care apar de obicei cand anomalia este demult instalata, iar consecintele ei au
devenit vizibile si pentru anturaj.
Pentru multe din modificarile care apar in dentatia temporara este suficienta indepartarea
cauzei, pentru reinstalarea functiilor normale si evolutia favorabila a aparatului
dentomaxilar. Pentru multe din anomalii depistarea precoce, atat in dentatia temporara cat
si in dentatia mixta, pot fi suficiente asa numitele mici masuri ortodontice sau masuri
simple de terapie: slefuirea unor cuspizi neabrazati sau extractia unor dinti temporari,
exercitii cu spatula, inelul cu plan inclinat etc.
Perioada cea mai favorabila pentru masuri interceptive este in dentatia temporara si prima
faza a dentatiei mixte. Dar exista si anomalii cu debut in dentatia temporara si cu recidiva
sigura in dentatia mixta: ocluzia acoperita, de aceea perioada optima de tratament este
prima faza a dentatiei mixte si nu dentatia temporara.
In perioada dentatiei temporare se trateaza: ocluzii inverse, ocluzii incrucisate, protruzii
accentuate, ocluzii deschise; iar in dentatia mixta se va urmari cu atentie procesul de
inlocuire a dintilor temporari, intervenind asupra modificarilor monomaxilare si a
disfunctiilor ocluzale care pot sa se instaleze sau sa se agraveze.
Multe din obiectivele terapiei interceptive sunt asemanatoare cu cele ale
profilaxiei, ca exemplu:
- suprimarea parafunctiilor si reechilibrarea functiilor ApDM
- urmarirea procesului de eliminare a dintilor temporari si a eruptiei dintilor permanenti
- asigurarea conditiilor pentru instalarea unor relatii de ocluzie statice si functionale
corecte
- echilibrarea culoarului dentar
- depistarea si tratamentul precoce al anomaliilor
- interceptia prin interventii chirurgicale
Suprimarea parafunctiilor si reechilibrarea functiilor consta in:
combaterea atitudinilor posturale defectuoase
deconditionarea obiceiului de supt degetul, care se realizeaza prin:
- mijloace educative

mijloace de frustrare
mijloace ortodontice:

- de inhibitie (gutiera cu tepi, arc lingual cu pinteni

- aparate functionale (placuta vestibulara)
deconditionarea respiratiei orale habituale (scut labial, monobloc)
corectarea deglutitiei infantile (placuta palatinala cu scut lingual)
suprimarea ticului de propulsie a mandibulei si inhibarea cresterii mandibulare
(tractiune occipito-mentoniera, slefuire selectiva, aparate de dezorientare ocluzala).
Asigurarea conditiilor pentru instalarea unor relatii de ocluzie statice si functionale
corecte.
slefuirea fetelor proximale ale dintilor temporari:
- slefuirea fetei meziale poate asigura incadrarea armonioasa in arcada a incisivilor
laterali permanenti, a caror spatiu este usor micsorat si pozitia lor este oralizata, rotata
sau in angrenaj invers. Se pot face slefuiri de 0.5-1.5mm, urmate de fluorizari. Daca
se slefuieste mai mult poate apare o sensibilitate dentinara sau reactii pulpare.
- slefuirea fetei meziale a molarilor 2 temporari, ofera spatiu pentru alinierea primului
premolar si a caninului, mentinand in pozitie corecta primul molar permanent.
- slefuirea fetei distale a molarilor 2 temporari, se realizeaza in cazul necesitatii
migrarii meziale a primului molar permanent (hipodontii reduse, microdontie)
slefuirea cuspizilor neabrazati ai dintilor temporari
- slefuirea cuspizilor caninilor sau molarilor temporari este uneori necesara pentru a
permite mandibulei sa faca miscari largi, functionale.
- slefuirea este indicata si in cazul in care cuspizii neabrazati reprezinta elemente de
conducere fortata a mandibulei in pozitii anormale (prognatism mandibular
functional, laterodeviere)
dezorintarea ocluzala prin gutiera totala, cu fata ocluzala neteda, care determina
pozitionarea mandibulei in acord cu contractia musculara echilibrata.
extractia dintilor temporari egresati care blocheaza miscarile mandibulei.
aparate ortodontice, proteze infantile, pentru mentinerea sau recastigarea spatiului si
corectarea migrarilor postextractionale.

Echilibrarea culoarului dentar

Asigurarea unor functii echilibrate a grupelor musculare intra si extra orale care
constituie culoarul dentar si contribuie la cresterea si dezvoltarea normala a ApDM pot fi
realizate prin miogimnastica.
Deoarece multe anomalii sunt consecinta unui dezechilibru dintre anumite grupe
musculare, unele fiind hipo, altele fiind in hipertonie, se urmareste cresterea tonusului
grupelor deficitare, printr-un program sustinut de exercitii de gimnastica musculara. Ea
trebuie realizata sub forma unui program de exercitii, pe care copilul, apartinatorii,
educatorii, trebuie sa si-l insuseasca, iar medicul sa-i instruiasca si sa-i controleze. Ca
orice antrenament muscular, trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
- timp indelungat de efectuare
- exercitiile se fac de trei ori pe zi, dupa un orar stabilit de comun acord si notat de copil
intr-un carnetel
6

- durata exercitiului trebuie sa creasca progresiv, pana la senzatia de oboseala

- se porneste din pozitia relaxata a grupului muscular
- contractia se face cu amplitudine maxima
- intensitatea contractiei creste progresiv
- ritm constant
- pauze egale pe durata contractiei
Exemple de exercitii de miogimnastica:
pentru orbicularii buzelor
- tuguierea buzelor, fluieratul, suflatul in trompeta, suflatul in balon, exercitii cu
nasturelul;
- buzele sa pastreze contactul intre ele un timp mai indelungat;
- introducerea indexului drept si stang la nivelul comisurilor bucale pentru a opune
rezistenta, concomitent cu contractia brusca a orbicularului intern.
pentru muschii limbii:
- deglutitie in trei timpi: varful limbii aplicat cu presiune pe regiunea anterioara a
palatului dur si miscarea spre distali, apoi deglutitie;
- mentinerea indelungata a varfului limbii pe palatul dur, presand o bomboana sau aplicat
pe un buton acrilic fixat la o placa palatinala;
- repetarea silabei la-la-la sau ta-ta-ta, a sunetului de trap, plescaitul.
pentru muschii propulsori ai mandibulei:
- se asociaza cu exercitii de respiratie, inspiratie nazala profunda, lenta, cu propulsia
mandibulei si extensia cadrului, se mentine aerul inspirat si se expira pe gura lent cu
capul flectat, se readuce mandibula in pozitie habituala;
- pastrarea pozitiei propulsate a mandibulei mai mult timp sau aspirarea buzei superioare;
- propulsia maxima mandibulara in timp ce palma este aplicata pe barbie cu presiune,
pentru a opune rezistenta.
pentru muschii masticatori:
- miscari de lateralitate executate numai in partea sanatoasa opusa laterodevierii
mandibulei;
- aceleasi miscari cu rezistenta, prin aplicarea palmei;
- pastrarea pozitiei centrice a mandibulei un timp mai indelungat (cu un aparat
ortodontic)
- muscarea unui morcov pe partea opusa laterodevierii
Masuri interceptive chirurgicale
interventii asupra frenurilor: frenotomii, frenectomii
- frenul buzei superioare care prin hipertrofie sau insertie joasa determina o diastema;
- frenul buzei inferioare care inserat pe creasta sau in apropiere poate determina retractii
parodontale la nivelul incisivilor;
- frenul lingual scurt care limiteaza miscarile limbii.
interventii asupra dintilor:
- extractia dintilor temporari persistenti care impiedica incadrarea corecta a dintilor
permanenti de inlocuire;
- extractia dintilor supranumerali erupti in arcada sau in palat;

- indepartarea obstacolelor din calea eruptiei dintilor permanenti (dinti supranumerari

inclusi, odontoame)
- cazurile necomplicate de DDM cu inghesuire, diagnosticate la 7-8 ani beneficiaza de
metoda extractiei dirijate a lui Hotz si Kjellgren;
- germectomia molarilor de minte in caz de disarmonie dento-maxilara cu inghesuire;
- decapusonari;
- descoperirea dintilor inclusi;
- odontectomii.

Anomaliile dento-maxilare sunt tulburari de dezvoltare a aparatului dento-maxilar

Elementele aparatului dento-maxilar (oase, musculatura) au o organogeneza normala dar
la un moment dat intervin tulburari care modifica dezvoltarea normala a acestora
Formarea completa a aparatului dento-maxilar se produce pana la 16 ani la fete si pana la
18 ani la baieti
Dezvoltarea aparatului dento-maxilar se face prin crestere si perfectionare structurala
Factorii etiologici ai An DM sunt:
factori generali
genetici
neuroendocrini
dismetabolici
factori locoregionali
functionali-tulburari ale functiilor Ap.DM(deglutitie, masticatie, respiratie,
fonatie)
obiceiuri vicioase
tulburari legate de aparitia si evolutia dintilor, independent de evolutia maxilarelor
Interventia factorilor etiologici produce modificari bruste sau lente la nivelul ApDM
In cazul modificarilor lente, evolutia anomaliei este indelungata, de obicei cu agravarea
modificarilor,astfel incit, la 10-12 ani anomaliile sunt total constituite si fara interventie
terapeutica se produc tulburari care intretin si agraveaza afectiunea
Clasificarea anomaliilor in cele trei planuri (sagital, transversal, vertical)se face in functie
de predominenta modificarilor intr-un anumit plan, chiar daca sunt prezente modificari
globale
Clasificarea Angle(scoala americana)
este o clasificare ocluzionista care foloseste drept criteriu raportul de ocluzie statica in
sens sagital la nivelul M1.Se bazeaza pe teoria fixitatii M1sup,considerind ca relatia intre
M1sup si M1inf reflecta relatia maxilar-mandibula in plan sagital;nu ia in considerare
relatiile intermaxilare in plan transversal si vertical.
In functie de raportul sagital la nivelul M1, AnDM se impart in 3 clase:
clasa I-raport neutral la nivelul M1 modificari la nivel dento-alveolar
clasa II-raport distalizat la nivel molar ;are 2 diviziuni:
-II/1-distalizare mandibulara cu proalveolodentie superioara(compresia de maxilar)
-II/2- distalizare mandibulara cu retrodentie superioara(ocluzia adanca acoperita)
clasaIII-raport mezializat (anomaliile din clasa prognatiilor)

Clasificarea scolii franceze-este o clasificare topografica si etiologica,cuprinde 3 clase

de anomalii:
anomalii maxilare
-anatomice-tulburari de forma si dimensiune a bazelor osoase
-functionale-anomalii de pozitie,datorate devierii drumului de inchidere mandibulara
-anomalii ale proceselor alveolare-produse de factori functionali loco-regionali
-anomalii dentare (de numar, forma, volum, pozitie, structura) de etiologie
predominant genetica.
Clasificarea scolii germane (Kantorowicz, Korkhaus, Reichenbach) grupeaza anomaliile
in sindroame clinice:
sindromul compresiei de maxilar
sindromul ocluziei incrucisate
sindromul progenic
sindromul ocluziei distale
sindromul ocluziei acoperite
sindromul ocluziei deschise
consecintele extractiei prermature
anomalii dentare(malpozitii,hipodontii,dinti supranumerari)

Anomalii n plan transversal

Compresia de Mx (maxilar ingust)
Sindromul ocluziei incrucisate

Compresia de maxilar(maxilar ingust) - dezvoltare deficitar Mx (transversal)

Forme clinice:
cu proalveolodenie (Clasa Angle II/1)
cu nghesuire
Compresia de maxilar cu proalveolodenie (Clasa Angle II/1)
Etiopatogenie
Ereditate
Factorul constituional - tip ectomorf, dolicocefal -frecvent la nordici (ex.:
danezii)-slabiciune constitutionala, plasticitate osoasa, teren elastopat-osul
maxilar este usor deformabil sub actiunea fortelor determinate de diferite
disfunctii
Factori generali de dezvoltare - rahitismul (in perioada de sugar alimentatia cu
exces de fainoase ce impiedica absorbtia vitaminei D2)=> os cu textur slab deformabil sub aciunea factorilor locali (obiceiuri vicioase)
dispepsiile produc tulburari de absorbtie si rahitism
Factori patologici locali si loco-regionali
caria dentar i complicaiile ei => perturbarea echilibrului dintre forele intra i
extraorale
factori functionali
respiraia oral franeza dezvoltarea transversala maxilara prin mecanism direct-presiunea
coloanei de aer pe palat produce infundarea boltii palatine
absenta aerului din fose si sinusurile paranazale priveaza maxilarul de stimulul
dezvoltarii transversale

limba asezata la nivelul arcadei inferioare nu mai exercita actiune conformatoare la nivel
maxilar
intinderea obrajilor, contractia buccinatorilor determina predominenta fortelor
concentrice care nu mai sunt contracarate de cele excentrice ale limbii
deglutiia de tip infantil-interpoziia lingual determina proalveolodentie sau
ocluzie deschisa
masticatia unilaterala impiedica dezvoltarea corecta in sens sagital si transversal
obiceiurile vicioase si atitudini posturale defectuoase
-sugerea degetului determina proalveolodentie superioara si retrodentie inferioara
-dormitul cu capul in hiperextensie determina aparitia treptei sagitale prin distalizare
mandibulara
-dormitul cu pumnul sub obraz =>ingustare maxilara unilaterala
factori musculari- dezechilibrul grupelor musculare antagoniste ex. hipotonia
orbicularilor+ hipertonia m. limbii poate determina proalveolodentie, ingustare
maxilara, ocluzie deschisa
hipocondilia -in cazul nedezvoltarii condililor mandibula nu propulseaza, nu
determina forte transversale de crestere la nivel maxilar
Manifestri clinice
Modificri faciale-facies adenoidian caracterizat prin
-tegumente palide
-pometi infundati
narine scurte, hipotone
-incompetenta labiala, buze uscate si fisurate , hipotone
-incisivi superiori vizibili in repaus
- profil convex
Modificri la nivelul arcadelor
- ngustarea bazei apicale (vizibila pe O.P.T.)
- arcade sup ingustate- V, U, , ingustare de diferite grade(mica, medie, grava, f.
grava), simetrica sau asimetrica
proalveolodontie frontala superioara cu aliniere, inghesuire sau spatiere
- suprapoziie incisiv inferioara
ocluzie adnc n acoperi, treapt sagital
- uneori inocluzie verticala de diverse grade, in functie de interpozitii
- ocluzie distalizat sau ocluzie incrucisata unilaterala (rar bilaterala)
- bolta palatin adnc => ogival
gradul ingustarii arcadelor se poate stabili prin masuratori pe modelul de studiu-indici
arcada -dinti
indici Pont, Bolton, perimetrie
Tulburari functionale
- tulburri masticatorii la incizia alimentelor,
-deglutiie cu interpoziie linguala
Explorarea respiraiei deceleaz hipotonie narinar- test Gudin-respiratie orala

10

-leziuni carioase la nivelul incisivilor superiori

Angle II/1 cu fata lunga
Etiologie:
respiratie orala
hipotonia orbicularilor buzelor
pozitie anterioara a limbii
hipertonia m. coboritori ai mandibulei
Simptomatologie
fata alungita
frontalii superiori vizibili pe o mare intindere, in functie si de buza superioara
etaj inferior marit
profil convex
menton sters
arcada superioara ingustata si alungita
bolta palatina f. adanca
curba Spee accentuata
arcada inferioara ingustata si usor alungita
ocluzie distalizata
transversal rapoarte normale sau ocluzie incrucisata
treapta sagitala sau inocluzie verticala frontala prin interpozitie linguala
unghi mandibular marit
rotatie mandibulara posterioara
Angle II/1 cu fata scurta
Etiologie:
ereditate
hipertonia buzei inferioare cu aspirarea acesteia in treapta sagitala
hipertonia m. ridicatori ai mandibulei
hipotonia m. coboritori ai mandibulei
Simptomatologie
etaj inferior micsorat
ocluzie labiala
sant labio-mentonier accentuat
profil convex
menton dezvoltat
supraacoperire frontala, rar inocluzie
unghi mandibular micsorat
Diagnosticul se pune pe baza
- ex. clinic - facial
- ex modelului de studiu
Dg diferenial se face cu
- cls II/2
- ax IC sup
- baza apical larg
11

- etiologie ereditar
- macrodonia
- MPG(meziopozitia generalizata)
Tratament

Profilactic:
- alimentaie la sn a sugarului, alimentaie echilibrat pentru a asigura
dezvoltarea armonioas
- combaterea obiceiurilor vicioase
- prevenirea cariei dentare i a complicaiilor acesteia

Trat precoce
- depistarea i ndeprtarea factorilor etiologici
- mioterapie - propulsori, orbiculari
Trat normal
- n prima perioad a dentaiei mixte (8-9 ani)- ap funcionale + mioterapie
- n a 2 perioad a dentaiei mixte
Obiective terapeutice
- expansiune Mx ,palatinizarea incisivilor superiori aparate bimaxilare, plac palatinal,
disjunctor
-restabilirea relaiilor intermaxilare normale

Compresia de maxilar cu inghesuire

Etiopatogenie
factor primordial ereditatea(la nastere se observa forma eliptica a crestei
maxilare)
factorii functionali(respiratia orala,deglutitia de tip infantil) agraveaza
modificarile initiate genetic
hipertonia buzei superioare
cicatrici postoperatorii
tulburari de crestere cu osificarea prematura a suturilor intermaxilare si incisivocanine
Simptomatologie:
aspect facial nemodificat
in suris si in vorbire devine vizibila inghesuirea frontala-afectarea functiei
fizionomice
carii, hipertrofii papilare
endobucal-arcade ingustate, malpozitii dentare, frecvent angrenaje inverse
datorate deficitului de spatiu
raport sagital neutral-clasa I Angle
ingustarea se poate cuantifica prin masuratori pe modelul de studiu
Indicii arcada-dinti-apreciaza dezvoltarea arcadelor prin raportare la volumul dentar
Dezvoltarea transversala a arcadelor se evalueaza prin determinarea indicilor
Pont.Pont a stabilit existenta unui raport intre suma incisiva superioara (SI)si distanta
dintre:
-premolari-IP sau DP-distanta interpremolara,diametrul transversal anterior

12

-molari-IM sau DM-distanta intermolara,diametrul transversal posterior,doar la

arcada superioare,in dentatia pemanenta.Korkhaus a extins masuratorile si la arcada
inferioara.
SI este suma diametrelor mezio-distale maxime ale celor 4 incisivi
superiori.Pentru calcularea SI este necesara prezenta pe arcada a cel putin unui
ICsup.In acest caz omologul sau se considera egal iar pentru IL se scad 1,52mm,diferenta stabilita statistic intre IC si IL.
SI=28-35mm-normodentie
SI28mm-microdentie
SI35mm-macrodentie
Valoarea obtinuta prin masurare pe model(valoarea reala) se compara cu valoarea
ideala obtinuta prin calcul.
Formule de calcul:
SI x100
SI
IP=
IP=SI+
80
4
SI x100
IP
IM=
IM=IP+

64
4
Pentru arcadele normal dezvoltate in sens transversal valoarea masurata pe model
corespunde celei calculate.
In cazul unor tulburari de dezvoltare exista diferente intre cele doua valori.Acestea
pot fi pozitive sau negative.Cind valoarea calculata este mai mare decit cea masurata
exista deficit de dezvoltare (cel mai frecvent).Daca diferenta este negativa-exces de
spatiu.
Ingustarea arcadelor poate fi:
-predominant anterioara
-predominant posterioara
-uniforma
Diferentele indicilor se apreciaza astfel:
+/- 2 mm-in limite normale
+/- 2-4 mm-tulburari usoare,autorezolvabile datorita cresterii sau usor de tratat
prin mijloace simple
+/-4-6 mm-tulburare medie
+/-6-10 mm-tulburare grava
10 mm-tulburare foarte grava,necesita tratament complex,asociat ortodonticchirurgical-protetic
Tratamentul urmareste alinierea dentara, care frecvent se obtine prin aplicare de
aparate ortodontice asociat cu extractii dentare
Se fac extractii de PM1, mai ales daca sensul vertical este bine dezvoltat, PM2 daca
dezvoltarea verticala este redusa sau M1 in cazul afectarii acestora prin leziuni
carioase complicate
Mijloacele de preventie au eficienta redusa deoarece exista o tulburare de crestere la
nivelul suturilor
13

Sindromul ocluziei ncruciate

Forme:
laterodevierea din sindromul de compresie de maxilar
funcional laterodevierea
anatomic - laterognaia

Laterodevierea frecvent este tulburare funcional a cinematicii mandibulare devierea traiectului de nchidere
Etiologie:
contacte premature - migrri postextracionale, obturaii n exces, masticaie
unilateral
maxilar ngust-mandibula normal dezvoltata se poate pozitiona posterior sau
poate devia lateral-linia interincisiva inferioara nu mai coincide cu cea superioara,
apare ocluzie incrucisata unilaterala; daca ingustarea maxilara este mare si
simetrica poate sa apara ocluzie incrucisata bilaterala cu pastrarea coincidentei
liniilor intermaxilare
Simptomatologie:

- asimetrie facial discret datorat poziiei mentonului

-endobucal - ocluzie ncruciat unilateral

- devierea liniei interincisive

devierea Md n ocluzie

n repaus - corectarea liniei interincisive

tulburri fizionomice
Pot sa apara modificari ale rapoartelor sagitale-mezializare usoara de partea in care
rapoartele sunt normale trensversal si distalizare de partea ocluziei incrucisate
Diagnosticul diferenial se face cu laterognaia anatomic , la care linia interincisiv
nu se corecteaz n repaus
Trat - ct mai precoce
Obiective: corectarea poziiei Md
- ndeprtarea contactelor premature
- largirea arcadei superioare
- miogimnastic
Daca anomalia este depistata si tratata precoce se corecteaza atit devierea liniei
interincisive cit si rapoartele incrucisate laterale; daca tratamentul se instituie mai
tirziu se corecteaza devierea liniei interincisive dar rapoartele incrucisate laterale
persista prin vestibularizarea dintilor superiori si lingualizarea celor inferiori
Se realizeaz cu aparate funcionale sau plci ancorate pe gutiere sau crosete si
masa acrilica interocluzala
Laterognaia - anomalie scheletic - asimetrie Md
Etiologie:
tulburri generale de cretere facial

14

tulburri locale - artrit TM, osteomielit de ramur ascendent, traumatisme,

intervenii chirurgicale, anchiloze TM
tumori, hipertrofii
forme funcionale netratate => anatomice
Simptomatologie:

- facial - asimetrie grav - devierea mentonului de partea afectat

-endooral - nclinarea proceselor dento-alveolare laterale vestibular de
partea dreapt bolnav i lingual de partea sntoas pentru a compensa asimetria
- ocluzie ncruciat

linia interincisiv deviat de partea bolnav

Ex. funcional.:

- tulburri fizionomice, masticatorii, fonetice i de auto ntreinere

Tratamentul este indicat s se instituie ct mai precoce i are ca obiective

- stimularea dezvoltrii segmentelor deficitare - mijloace ortopedice

- tratament chirurgical osteotomii.

AnDM n plan sagital. Prognatismul mandibular. Pseudoprognaiile

Aceste anomalii se ncadreaz n clasa a IIIa Angle.
Clasificarea n funcie de sediu i modul de producere(Boboc) este urmtoarea:
Prognatismul mandibular prin dezvoltarea n exces a mandibulei(macrognaie)
Pseudoprognaiile
A.Prin deficit de dezvoltare maxilar(retrognatism maxilar)
B.Prin relaii maxilare anormale

-ocluzie invers frontal prin conducere condilian(articular)

- ocluzie invers frontal prin conducere de natur

cuspidian(ocluzie invers forat)
C.Prin modificarea de ax ale dinilor anteriori

-ocluzie invers frontal prin modificarea axului tuturor incisivilor

-angrenaj invers(modificare de ax la 1-2 dini)

Frecvena acestor anomalii crete de sus n jos, iar gravitatea lor invers. Cea mai
frecvent form este angrenajul invers care se poate transforma n ocluzie invers forat,
ce poate inhiba dezvoltarea maxilarului superior n sens sagital i poate da natere unor
stimuli suplimentari de cretere la nivel mandibular, determinnd trecerea de la grupa II la
grupa I. datorit acesor posibiliti de evoluie, se recomand tratamentul precoce al
acestui tip de anomalii.
Etiopatogenie
Prognatismul mandibular prin dezvoltarea n exces a mandibulei(macrognaie) are ca i
cauze:
-ereditatea
-tulburri neuroendocrine -hipersecreia de STH

-hipotiroidia-prin macroglosie
-transformarea unei pseudoprognaii mandibulare
Retrognatismul maxilar poate fi determinat de :

15

-ereditate
-anodonia incisivilor superiori-lipsete maxilarul de stimulii de cretere
constituii de dini
-dezechilibrul grupelor musculare antagonist intra-extraorale
-DLMP
Ocluzia invers frontal de conducere condilian, rar ntlnit, se caracterizeaz prin
posibilitatea mandibulei de a ocupa dou poziii de ocluzie-una progen, habitual i alta
n relaii psalidodonte, efectuat voluntar la cerere (cu timpul apar modificri n regiunile
anterioare ale arcadelor i nu mai este posibil stabilirea rapoartelor normale)..
Ocluzia invers frontal de conducere condilian
Este determinat de:
-ticuri de propulsie-unii autori consider c la origine se afl un tic izvort din
dorina copilului de a imita aspectul facial al unor subieci progeni din anturajul
su.
-atitudini posturale vicioase-dormitul cu capul n hiperflexie
-hipertrofia amigdalian

Etiopatogenia ocluziei inverse frontale de conducere cuspidian (ocluzia invers frontal

forat). Orice contact prematur poate determina deplasri ale mandibulei, iar cele ctre
anterior sunt pe primul loc. Lipsa de abraziune fiziologic a caninilor temporari,
reprezint obstacolul cel mai frecvent care determin ocluzia invers frontal. Alte
obstacole pot fi date de: obturaii ocuzale n exces, un angrenaj invers unidentar dac
supraacoperirea frontal minim

Ocluzia invers frontal prin modificri de ax dentar se poate produce prin:

-tic de mucare a buzei superioare poate produce numai o modificare a axelor
incisivilor (retrodenie superioar i prodenie inferioar), fie i o deplasare
anterioar a mandibulei
-macroglosie
-pierderea precoce a frontalilor superiori
Angrenajul invers poate fi consecina a diferii factori:
-deficit de spaiu pe arcad
-persistena dintelui temporar, care determin erupia palatinal a succesionalului
-prezena dintilor supranumerari
-poziia palatinal a mugurelui
-cicatrici pe creast sau n vestibul
Simptomatologie
Semne faciale
Prognatism mandibular
-profil concav
-etajul inferior al feei mrit, unghi mandibular deschis, ramura orizontal a
mandibulei prezint oblicitate accentuat
-an labio-mentonier sters
16

 -treapta labial inversat

Retrognatism maxilar
-profil concav
-treapta labial inversat prin retrocheilie superioar
-etaj inferior usor modificat
Ocluzia invers frontal prin modificarea relaiilor intermaxilare
-profil drept sau uor concav
-menton poziionat anterior
-unghi mandibular normal
Ocluzia invers frontal prin modificarea axului incisivilor superiori
-treapta labial inversat
Angrenaj invers
-modificri discrete ale raportului interlabial
Semne orale
-spaieri mari la nivelul arcadei dentare inferioare n dentaia temporar
-arcada inferioar mrit sagital i transversal
-arcada superioar insuficient dezvoltat
-modificri de mrime, poziie i tonus lingual
-rapoarte de ocluzie mezializat la nivel molar i canin
-ocluzie invers frontal cu sau fr treapt sagital inversat
-ocluzie ncruciat n zona lateral-apare de regul n prognatism mandibular
Tratamentul se instituie ct mai precoce i pacientul se supravegeheaz pn la
incheierea creterii-n cazul prognatismului mandibular sau retrognatism maxilar n care
tiparul de cretere poate determina recidiva.
Tratamentul profilactic
-nlturarea obiceiurilor vicioase
-lefuirea caninilor neabrazai
-tratamentul corect al cariilor
-aplicarea preventiv a traciunii occipito-mentoniere-brbi i capelin, la copiii
provenii din prini cu prognatism mandibular
Tratamentul curativ
Obiective
-inhibarea creterii mandibulare
-stimularea dezvoltrii maxilare
-restabilirea relaiilor intermaxilare normale
modificari de ax dentar
Mijloace terapeutice
interceptiv-in angrenajul invers la dintii in eruptie-exercitiul cu spatula-daca exista spatiu

17

-gutiera frontal cu plan nclinat-se folosete n angrenajul invers, n situaia n

care exist spaiu pentru alinierea dentar
-aparate funcionale bimaxilare
-plci inferioare cu plan nclinat anteroincizal
-plci palatinale ancorate pe gutiere
-aparate fixe-traciuni intermaxilare
-fore extraorale-barbi i capelin, masca facial Delaire
Masca facial Delaire
Aparatul lui Delaire a aprut din necesitatea de a crea fore capabile s produc
deplasarea maxilarului i dinilor ctre anterior, aa cum este nevoie n anomaliile
Clasei III-a Angle, unde deficitul de cretere marcheaz etajul mijlociu al feei.
Elementele constitutive sunt aceleai ca la oricare alt aparat extraoral.
Dispozitivul extraoral este format din dou elemente: o pelot frontal i o
brbi. Pelota i brbia sunt unite printr-un cadru metalic, reprezentat de dou bare
laterale, care urmeaz configuraiei feei, aflndu-se la distan de prile moi. Barele
laterale au sudat, n zona comisurilor labiale, un dispozitiv metalic de form trapezoidal,
prevzut cu butoni sau mici bare verticale, plasat prelabial, acestea constituindu-se n
zone retentive n care se vor aga inelele elastice.

Brbia i capelina
Este un aparat mult utilizat n terapia anomaliilor din Clasa III-a Angle n
perioada dentiiei temporare i a dentiiei mixte. Sprijinul este situat n regiunea
parietal, dispozitivul fiind capelina. Rezistena mobil este mandibula, iar
dispozitvul este brbia, iar locul de aplicare a forei este mentonul. Dispozitivul
intraoral poate fi o gutier fix sau mobil. Fora poate fi direcionat vertical,
distal. Exist i o component mixt.
Tratamentul chirurgical se aplic n cazul prognatismului mandibular, de regul dup
ncheierea creterii. Se practic osteotomii bilaterale mandibulare.
Riscul de recidiv este crescut n cazul prognatismului mandibular. n pseudoprognaii,
dac s-au obinut rapoarte ocluzale corecte i acoperirea frontal este suficient, recidiva
este mult redus, datorit conteniei naturale.

Anomalii in plan vertical

Ocluzia adanca acoperita
Ocluzia deschisa

Ocluzia adanca acoperita

AnDM caracterizata prin cresterea gradului de acoperire incisiva (1/2,3/3,3/4,1/1)
si retruzie a incisivilor superiori
clasa Angle II/2
Ocluzia adanca acoperita
Ocluzia adnc acoperit este anomalia dento-maxilar caracterizat prin supraocluzie
accentuat i retrodenia incisivilor superiori sau numai a centralilor. Este considerat ca

18

o anomalie cu un pronunat caracter ereditar. Supraocluzie incisiv accentuat mai exist

n ocluzia adnc n acoperi (incisivii superiori snt ns n prodenie), care se ntlnete
obinuit ca o parte a taboului clinic n compresiunea cu prodenie (unde a si fost descris)
i n ocluzia cobort. Ocluzia cobort(prabusita) se ntlnete n special la adulii in
cazul edentatiilor terminale. n perioada de dezvoltare poate aprea o coborre tranzitorie
a ocluziei n timpul permutrii dentare, prin pierderea n grup a dinilor temporari din
zonele de sprijin. Dinii permaneni care produc inlri ale ocluziei sunt molarii de 6 ani
(a doua nlare fiziologic a ocluziei, prima fiind dat de ctre erupia dinilor temporari
din zona de sprijin), precum i molarii de 12 ani mpreuna cu caninii (a treia nlare
fiziologic a ocluziei).
Ocluzia in acoperis
n cadrul acestei forme clinice, supraacoperirea accentuat (incisivii inferiori vin n
contact cu coletul superiorilor sau cu mucoasa palatin) se asociaz cu o treapt sagital
considerabil.
Aceasta poate fi determinat de:
- protruzia frontalilor superiori;
- retruzia frontalilor inferiori;
- retrognaia mandibular;
- asocierea acestora.
Deoarece aspectul clinic este dominat de modificrile transversale i sagitale,
modificarea vertical se consider un simptom al acestor anomalii, rezolvarea ei fiind
doar unul din multiplele lor obiective terapeutice.
Ocluzia coborata(prabusita)
Supraacoperirea frontal se datoreaz absenei suportului lateral al dimensiunii
verticale a ocluziei, datorit compromiterii zonei de sprijin n dentaia temporar sau
edentaiilor biterminale n dentaia permanent.
Compromiterea zonelor de sprijin prin carii ocluzale extinse sau extracii premature
determin modificri verticale care nu permit erupia complet a molarilor primi
permaneni. n acest caz nu se mai produce cea de a doua nlare fiziologic a
ocluziei i se stabilizeaz o supraacoperire accentuat.
Simptomatologie.
Exobucal. Etajul inferior poate fi micorat.
Endobucal: zone de sprijin afectate prin procese carioase extinse, prezena unor rdcini
gangrenoase sau bree mai mult sau mai puin extinse, egresiuni ale dinilor antagoniti,
infraocluzia molarilor primi permaneni, supraacoperire frontal. Sunt prezente tulburri
masticatorii, de autontreinere, conducnd la suferine ale ATM.
Tratament.
Preventiv: tratamentul corect al leziunilor carioase pentru evitarea extraciilor
premature, aplicarea menintoarelor de spaiu n cazul extraciilor pentru eliminarea
migrrilor sagitale i pstrarea dimensiunii verticale corespunztoare, asigurarea unor
condiii favorabile de erupie a molarilor primi permaneni.
Curativ: n cazul extraciei molarilor permaneni este necesar protezarea adjunct
pn la vrsta de 18 ani, cu adaptri periodice pentru a nu mpiedica dezvoltarea
maxilarelor i a crea condiii favorabile unei protezari conjuncte ulterior, n cazurile n
care nu exist condiii favorabile pentru nchideri biologice de bree

19

Ocluzia adnc acoperita

Se caracterizeaz prin supraacoperire accentuat i retruzia incisivilor superiori.
Frecvena anomaliei este de aproximativ 10% .
Se manifest n dentaia temporar i este preluat de cea mixt i permanent.
Etiopatogenie.
Este considerat una din anomaliile dento-maxilare cu determinism genetic.
Elemente care sprijin aceast origine
- prezena la nou nscut a relaiei n capac de cutie a crestelor edentate ;
- existena ei la mai muli membri ai familiei;
- neinfluenarea formei arcadei de ctre obiceiurile vicioase de supt;
- recidiv frecvent.
Caracterul predominant ereditar al anomaliei a fost scos n eviden prin studii
repetate fcute pe gemeni i linii familiale de ctre Krokhaus i Schwarz. Krokhaus
consider c exist chiar o legtur etiopatogenic ntre ocluzia adnc acoperit i
progenia adevrat , deoarece, n cadrul aceluiai arbore genealogic au fost gsii
membri avnd fie una fie cealalt anomalie. Comun celor dou anomalii ar fi, dupa
acesta, oblicitatea axului (retrodenia) incisivilor superiori.
Evoluia ulterioar este determinat n momentul erupiei incisivilor de modul n care
se stabilesc rapoartele sagitale reciproce. Dac ntre dinii frontali se stabilesc rapoarte de
ocluzie invers, evoluia va fi ctre prognaie mandibular; dac incisivii inferiori erup
napoia celor superiori, evoluia se va face ctre ocluzia adnc acoperit.Contururile
faciale diferite ntre ele, dar caracteristice pentru fiecare din cele doua An.D.M. sunt
considerate ca fiind rezultatul funciilor aberante din cauza articulrii dentare anormale.
Dup A. M. Schwarz, evoluia ctre ocluzia adnc acoperit poate fi pus n eviden
nc de la natere, dac maxilarul superior prezint o creast ngust i dezvoltat mult
vertical, care nconjoar creasta mandibular acoperind-o complet: ocluzia n capac de
cutie a noului nscut.
n crearea tabloului clinic complex se consider c o parte important revine unei
siderri a creterii verticale osoase n regiunile laterale ale arcadelor. Aceast constatare
decurge din observarea unor particulariti de rspuns la aciunile terapeutice de
corectare. Dac la subiecii normali sau la pacienii tratai pentru alte anomalii se face o
nlare provizorie de ocluzie, crend un spaiu vertical ntre sectoarele laterale ale
arcadelor, apare fenomenul de cutare a antagonismului i dinii egreseaz. n ocluzia
adnc acoperit, dinii nu rspund la acest procedeu terapeutic dect rar i ntr-o msur
mic, iar pentru reluarea procesului este necesar o stimulare suplimentar
Factori locali de mediu. Au fost citate cazuri n care accentuarea supraocluziei incisive
este consecina unei opriri n evoluia vertical a sectoarelor laterale ale arcadelor,
cauzat de interpunerea ntre ele a limbii sau obrajilor ca obicei vicios, tic ce apare n
special n momente de inhibiie, stri de concentrare etc. Anomalia s-a corectat spontan
dup ndeprtarea obiceiului vicios. Este descris chiar un sindrom a lui Cauhepe,
produs prin interpoziii laterale ale limbii i care s-ar caracteriza prin supraocluzie
incisiv accentuat i ocluzie invers unilateral. Un rol n producerea, dar mai ales n
agravarea anomaliei l au destruciile i pierderile dentare n oricare din cele trei perioade
ale dentiiei (temporar, mixt i definitiv), n special cnd intereseaz un numr mai
mare de uniti masticatorii.

20

Simptomatologie
Examenul facial evideniaz trsturi caracteristice: etaj inferior micorat, an
mentonier accentuat, menton proeminent, buze evazate cu un contact strns pe toat
suprafaa, stomion nalt. Etajul mijlociu este bine dezvoltat sagital, formnd aa numitul
profil cu nas mare . Aspectul facial depinde de gravitatea anomaliei
-semne endobucale
arcada superioara scurtata,forma de trapez-retruzia tuturor frontalilor sau doar a
IC,cu IL normal pozitionati sau vestibularizati(frecvent)-forma de M
arcada inferioara-forma de trapez,prin retruzie incisiva sau normala
arcada inferioara poate fi normala, scurtata sau scurtata si ingustata
bolta palatina adanca,cu versantul anterior abrupt
proalveolie maxilara cu retrodentie
-denivelarea planului de ocluzie la arcada superioara prin suprapozitie incisiva sau
infrapozitie laterala
modificari ale ocluziei statice
-frontal-vertical acoperire mai mare de 1/3
-lateral- sagital frecvent rapoarte cls II sau cls I(in cazul retruziei frontale la
mandibula)
transversal-pot exista rapoarte lingualizate (scissorbite) n special n zona
premolar, datorita ingustarii arcadei inferioare
limitarea miscarilor mandibulare de propulsie si lateralitate
exista doua forme clinice
OAA adevarata caracterizata prin
etaj inferior mult micsorat
spatiu de inocluzie fiziologica mare(5-7-10 mm)
infraalveolodentie laterala
unghi mandibular aproape drept
supraacoperirea se reduce sau dispare in repaus sau in timpul fonatiei
OAA falsa caracterizata prin
etaj inferior usor micsorat
spatiu de inocluzie fiziologica redus
supralveolodentie frontala
unghi mandibular deschis
supraacoperirea frontala nu se reduce in timpul fonatiei
Determinarea spaiului de inocluzie fiziologic i aprecierea gradului de supraacoperire
frontal n poziia de repaus a mandibulei ct i n fonaie evidentiaza dou posibiliti:
- spaiul de inocluzie fiziologic este mare (peste 4 mm) i supraacoperirea
frontal se reduce total n repaus sau fonaie
- spaiul de inocluzie fiziologic este mic (2-3 mm) i supraacoperirea frontal se
menine n repaus sau fonaie.
Semnele faciale sunt: etajul inferior al feei este micorat i el exprim deficitul de
dezvoltare vertical a Ap.D.M.; punctul nazo-spinal este situat anterior (Hotz); buza
superioar proeminent (procheilie superioar) i are tonusul normal sau , mai adesea,
crescut.
21

n timpul fonaiei, la unii pacieni buza superioar se ridic att de mult n sus, nct gingia
devine vizibil. Buza inferioar este rsfrnt i anul labiomentonier este foarte
accentuat. Din aceast cauz mentonul apare proeminent, dei n raport cu planurile
cmpului de profil facial ale lui Simon sau Andresen, gnathion-ul ocup o poziie
posterioar. Aceste semne dau faciesului un aspect caracteristic, aproape patognomonic.
Unghiul mandibular este micorat.
Semne orale. Arcada superioar prezint modficri caracteristice ale liniei sale, incisivii
avnd axul nclinat posterior sunt n retrodenie. La arcadele temporare i mare parte din
cazuri i la cele permanente toi incisivii superiori sunt n retrodenie, ceea ce d arcadei o
from de trapez sau ctre un patrulater cu toate laturile egale. La alte cazuri retrodenia
intereseaz numai incisivii centrali permaneni, pe cnd incisivii laterali permaneni sunt
vestibularizai i arcada dentar are forma de M. Msurtorile sagitale arat o scurtare a
arcadei n ambele tipuri (cu retrodenia tuturor incisivilor sau numai a celor centrali).
Vestibulopoziia incisivilor laterali i decalajul de poziie cu cei centrali pot fi interpretate
ca rezultat al lipsei de spaiu, din cauza scurtrii arcadei superioare. Rdcinile incisivilor
laterali sunt presate ntre rdcinile incisivilor centrali i coroana caninilor (neerupi) i
deplasate spre vestibular. Deoarece aceste presiuni continu i dup erupia caninilor,
vestibulopoziia incisivilor laterali se poate accentua. Arcada este larg (mai rar
ngustat).
Bolta palatin este larg, de cele mai multe ori adnc, iar versantul anterior este abrupt.
Regiunea alveolar proemin anterior proalveolie superioar, ntregul os alveolar
pare deplasat anterior n raport cu baza maxilarului.
Arcada inferioar este ngustat mai frecvent dect cea superioar i se pot ntlni cazuri
n care diferenele de dezvoltare transversal ntre cele dou arcade sunt mari, ceea ce
agraveaz prognosticul.
Uneori, retrodenia este prezent i la arcada inferioar. Incisivii, att cei superiori (pe
feele palatinale), ct i cei inferiori (pe cele vestibulare) pot prezenta, cu timpul,
suprafee de abraziune care pot interesa i dentina (dac parodoniul nu cedeaz ntre
timp).
Planul de ocluzie este denivelat n special la arcada superioar prin existena unei
suprapoziii relative a regiunii incisive n raport cu regiunile laterale ale arcadei.
Principalele modificri de ocluzie sunt n sens vertical. Al doilea semn caracteristic l
constituie supraocluzia incisiv accentuat. Se consider c supraocluzia este
accentuat, deci anormal, dac acoperirea incisivilor inferiori de ctre antagonitii
lor se face mai mult de 1/3 din nlimea lor coronar. n ocluzia adnc acoperit,
depirile sunt de obicei foarte mari; n cazuri foarte severe, marginea incisivilor
superiori depete cu mult festonul gingival inferior i poate traumatiza direct
mucoasa; de asemenea incisivii inferiori pot sa traumatize mucoasa palatinal.
Spaiul de inocluzie fiziologic mai rar este n limite normale (adica 24 mm); de
cele mai multe ori este crescut. Cu o mare frecven se ntlnesc rapoarte de ocluzie
distalizat. Ea este fie consecina retrodeniei superioare, care oblig mandibula la o
poziie posterioar, fie o parte componenta a tulburrii complexe ce intereseaz
dezvoltarea de ansamblu a Ap.D.M. Se ntlnesc situaii n care rapoartele sagitale de
ocluzie sunt neutrale.

22

De obicei coexista o retrodenie incisiv inferioar. n unele cazuri se asociaz

rapoarte de ocluzie lingualizat uni- sau bilateral, pe ntinderi mai mari sau mai
reduse, care agraveaz prognosticul, deoarece micrile mandibulei sunt i mai mult
blocate i arcada superioar, depind cu toat limea dentar pe cea inferioar,
constituie un obstacol sever n calea lrgirii terapeutice a arcadei inferioare.
Articulaia temporomandibular (A.T.M.) prezint modificri particulare de conformaie
privind partea temporal a articulaiei (tubercul articular cu pant foarte abrupta, cavitate
glenoid nalt), este citat un condil mai ngust i mai alungit i n general, o conformaie
mai gracil a ramurii ascendente ( Costa)
n prima perioad condilul este situat ntr-o poziie foarte apropiat de peretele anterior al
cavitaii glenoide; mai trziu prin suprapunerea unor procese patologice se produce o
lrgire a interliniei articulare).
Tulburri funcionale i consecine. Principalele perturbri privesc dinamica mandibular.
Datorit retrodeniei superioare i supraocluziei incisive accentuate, micrile orizontale
ale mandibulei sunt blocate, predomin micrile verticale. Mandibula pstreaz totui o
tendin i la micri orizontale i din aceast cauz apar fore orizontale destul de
numeroase. Cu timpul, cnd abraziunea incisivilor devine foarte accentuat, pot aprea
fenomene de hiperestezie dentinar. Modificrile patologice la nivelul A.T.M. sunt n
special favorizate de ascoierea edentaiilor terminale (uni- sau bimaxilare, uni- sau
bilateral).
Parodoniul este bine sistematizat i rezistent, ceea ce explic faptul c n ciuda blocajelor
mari, mbolnvirea parodontal nu apare n toate ocluziile adnci acoperite. Frecvena cu
care apar parodontitele cronice marginale este totui mare. Ele pot fi declanate datorit
unei cedri a parodoniului suprasolicitat cronic, favorizat fie de supraadugarea unor
factori generali ce modific terenul i scad deci puterea de rezisten a parodoniului, fie
datorit pierderii unor dini ce duc la perturbarea echilibrului arcadic i interarcadic.
Exista i posibilitatea traumatizrii directe de ctre antagoniti a parodoniului marginal.
Tratamentul- este indicat sa se inceapa in prima perioada a dentatiei mixte(8-9
ani),dupa eruptia grupului incisiv
Obiective terapeutice:
-nivelarea planului de ocluzie
-reducerea supraacoperirii
-vestibularizarea incisivilor centrali,alinierea IL
-stabilirea relatiei intermaxilare normale in plan sagital
nivelarea planului de ocluzie-se produce prin ingresiune frontala si egresie laterala
in OAA adevarate spatiul de inocluzie fiziologica marit permite egresia laterala, in
cealalta situatie este indicata ingresia frontala
Mijloace terapeutice:
aparate mobilizabile-paca palatinala cu platou retroincizal
aparate functionale, bimaxilare
aparate fixe
Recidiva fiind importanta, se recomanda contentie indelungata

Ocluzia deschisa

23

An.DM caracterizata prin existenta unui spatiu de inocluzie verticala, de intindere

variabila(frontal, fronto-lateral, lateral)
Forme clinice
OD functionala
OD anatomica
OD functionala
Etiologie-factori care determina deformarea verticala a proceselor alveolare sau
inhibarea eruptiei:
-interpozitia linguala
-interpunerea buzei inferioare
-obiceiuri vicioase de supt
-interpunere de obiecte
simptomatologie
-facial-usoara marire a etajului inferior
-endooral-infraalveolodentie in zona frontala
-denivelarea curbei Spee
-inocluzie verticala frontala sau fronto-laterala
-arcada superioara poate fi ingustata si alungita
-arcada inferioara poate fi normala sau alungita
-tulburari functionale fizionomice, fonetice, masticatorii, de autointretinere(carii,
gingivite)

Datorit disfunciei linguale pot s apar mai multe tipuri de anomalii ortodontice:
-anterior open bite-cel mai frecvent.
n aceast situaie buzele nu asigur nchiderea frontal i adesea copilul st cu
gura deschis i limba interpus ntre buze. n general, n acest tip de anomalie
limba este mrit.
-unilateral thrust-se caracterizeaz prin inocluzie vertical lateral de partea
interpoziiei
-bilateral thrust-prezena unui grad de acoperire n regiunea frontal i ocluzie
deschis bilateral de la primul premolar la ultimul molar pe ambele hemiarcade.
Este tipul cel mai greu de tratat.,
-bilateral anterior open bitesingurii dini care se ating sunt molarii. i n acest
caz limba este mrit

OD anatomica
Etiologie
-ereditate
-rahitism-mordex apertus Carabelli-apare cind exista o tulburare de structura osoasamuschii care se insera pe gonion trag in sus iar cei care se insera pe arcul mandibular si
hioid trag mentonul posterior si inferiorfringerea ramurii orizontale mandibulare
Simptomatologie

forma grava-rasunet facial mare

fata este mult alungita(etaj inferior mare), datorita modificarilor scheletale
arcada superioara este foarte ingusta, bolta palatina este adinca-f. adinca

24

 apar semne de displazie dentara-displazii de smalt, volum coronar redus

incisivii inferiori sunt retrudati(pe o linie dreapta)-semnul Gusselbauer
menton sters
ramura ascendenta mandibulara este mica si ingusta, ramura orizontala este frinta
unghiul mandibular peste 125 grade
-etaj inferior mult marit, facies alungit
-santuri faciale sterse
-profil drept
-incompetenta labiala
endooral-infrapozitie frontala
inocluzie verticala simetrica sau asimetrica, peste 5-6 mm, uneori contact doar la nivelul
ultimilor molari
-tulburari functionale importante,disfunctii ATM
Tratament-cit mai precoce
profilactic si preventiv
-alimentatie echilibrata, prevenirea rahitismului
-reeducarea functionala a respiratiei si deglutitiei
-indepartarea obiceiurilor vicioase
ortodontic-obiective
-stimularea dezvoltarii verticale a zonei frontale
-asigurarea unei ocluzii corecte in sens vertical in zona frontala prin stimularea egresiei
-cresterea numarului de unitati masticatorii
tratament chirurgical-in formele grave
Mijloace terapeutice
aparate functionale
aparate mobilizabile-placi ancorate pe gutiere-determina intrudarea dintilor
laterali si stimuleaza egresia frontala
placi cu scut lingual
aparate fixe-tractiuni dento-dentare intermaxilare
Pentru a fi eficient, tratamentul ortodontic trebuie s se adreseze tulburrilor
miofuncionale care determin problemele ortodontice. Cercetrile n domeniu
au dovedit c deplasarea dinilor se realizeaz uor, dificil este meninerea lor n
poziie corect..
Muschii sunt factori importani n etiologia malocluziilor. Forele exercitate de
limba i buze asupra arcadelor dento-alveolare determin poziia dinilor.
Aparatul miofuncional produs de Myofunctional Research Company(TrainerTM
) este utilizat n reeducarea muscular nainte, n timpul sau dup tratamentul
ortodontic.
Aparate restrictive
Scutul lingual-Moyers consider c nu este suficient reeducarea deglutiiei prin
exerciii i recurge la scutul lingual. Fink consider c eficacitatea tratamentului folosind
scutul lingual este datorat dirijrii limbii n poziia de postur i frnrii dinamicii
linguale.
Subtenly trateaz pacienii cu interpoziie lingual cu ajutorul scutului lingual
timp de 6 luni. n acest timp limba i reia poziia normal pentru c este mpiedicat

25

deplasarea sa nainte, dar dup ndeprtarea aparatului se poate observa o recidiv

complet
Gallela Tongue Habit Appliance este utilizat n corectarea disfunciilor linguale.
Acest aparat este eficient n cazul interpoziiei linguale anterioare i laterale,
deglutiia anormal, antrenamentul lingual n tratamentul postchirurgical al
ankiloglosiei.
Aparatul este format dintr-o combinaie de arc lingual fix i mobil, o bar
transpalatinal cu arc Coffin ndreptat posterior(la 8-10 mm de bolta palatin) i o
roti de 3 mm poziionat n treimea posterioar a papilei retroincisive.
Indicaii:
-ocluzia deschis anterioar prin interpoziie lingual
-ocluzia deschis posterioar prin interpoziie lingual
-deglutiia anormal
-obiceiul vicios de sugere a degetului
-disfuncii ale articulaiei temporo-mandibulare.
aparate funcionale care folosesc fora muscular i au rolul de corectare a anomaliei
structurale i de corectare a obiceiului vicios. Bionator

Dizarmonia dento-maxilara /incongruenta dento-alveolara

neconcordanta intre perimetrul dentar necesar si perimetrul alveolar

perimetrul dentar necesar este reprezentat de suma diametrelor mezio-distale ale
dintilor existenti
perimetrul dentar existent se masoara cu ajutorul unei sarme care trece prin
virfurile cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali, virful cuspidului
caninului,marginile incizale ale incisivilor
Perimetria(circumferinta arcadei,dimensiunea liniara a arcadei) este investigatia
de electie in incongruenta dento-alveolara.Se poate efectua in dentatia
permanenta,mixta sau temporara.
Permite aprecierea relatiei intre spatiul disponibil si cel necesar pentru alinierea
dintilor pe arcade.Exista mai multe metode de efectuare a perimetriei.
Chateau recomanda masurarea perimetrului existent (PE)(spatiul disponibil)de la
punctul cel mai proeminent al unei tuberozitati pana pe partea opusa.Perimetrul
necesar se obtine prin insumarea diametrelor mezio-distale ale tuturor dintilor
definitivi(P14)
P14 PE=deficitul de spatiu(mm).

Nance masoara :
-PE intre fetele meziale ale M1
perimetrul ideal(PI)(spatiul necesar) prin insumarea diametrelor mezio-distale ale
dintilor permanenti(IC,IL,C,PM1,PM2)
In dentatia permanenta PI=SI+2X ;SI-suma incisiva,X- C+PM1+PM2
In dentatia mixta PIsup=SI+2X+1,8

PIinf=SI+2X+3,4
1,8;3,4-lee way space(l.w.s.)

26

(surplusul de spatiu in dentatia permanenta datorita diferentei dintre diametrele

premolarilor si molarilor temporari)(l.w.s.)
X- C+PM1+PM2 -se ia din tabelul de prezumtie(dupaV. Leheni- Vernescu)

Perimetria sectoriala-modalitate de determinare a PE masurind cu compasul

segmentele incizale si laterale,pornind de la linia mediana.
Perimetria ofera indicii asupra conduitei terapeutice si prognosticului:
in dentatia mixta
2 mm-expectativa,deficitul putind fi rezolvat prin autoreglare in timpul cresterii
sau prin l.w.s.
2-4mm-tratament ortodontic de largire a arcadei sau extractie in functie de
asocierea cu alte anomalii
5 mm-extractie
in dentatia permanenta
>3 mm-extractie in focar sau la distanta de focarul de inghesuire
In cazurile de pro- sau retrodentie se face perimetria corectata,care trebuie sa ia
in considerare forma corecta a arcadei dentare(pt.corectarea prodentiei se pierde
spatiu,in retrodentie se cistiga spatiu)-vestibularizarea incisivilor cu 1 mm=>2
mm la nivelul perimetrului
in cazul derotarilor dentare in zona frontala se pierde spatiu iar in zona laterala se
obtine spatiu

PE<PI-deficit de spatiu care se manifesta prin malpozitii dentare, rotatii sau

incluzii
PE>PI-exces de spatiu-DDM cu spatiere
formele de DDM cu inghesuire sunt mai frecvente decit cele cu spatiere(peste
70% din totalul cazurilor)
factori etiologici ai DDM cu inghesuire
genetici-forma si marimea dintilor se transmit ereditar
neuroendocrini
dinti supranumerari
macrodontie absoluta(SI>35 mm)
macrodontie relativa(dinti de marime normala pe maxilare insuficient dezvoltate)
neconcordanta intre varsta dentara si virsta osoasa
pierderea integritatii zonei de sprijin-carii proximale ce determina scurtarea
arcadei temporare, mezializarea M1 cu pierderea de spatiu pt. C-PM
exractia precoce a dintilor temporari din zona de sprijin, neurmata de aplicare de
mentinatoare de spatiu
Simptomatologie
aspect facial inestetic in vorbire si suris
bombarea buzei superioare in ectopia de canin

endooral-semne precoce
lipsa spatierilor la arcadele temporare intre 4-6 ani

27

spatiul retromolar nu este bine dezvoltat-M1 produce rizaliza si mobilizarea MII

temporar
eruptia incisivilor centrali determina si pierderea lateralilor temporari prin rizaliza
precoce datorita lipsei de spatiu
eruptia incisivilor laterali cu pierderea C temporar
eruptia M2 in vestibulopozitie
angrenaje inverse

procesul de inlocuire a dintilor temporari cu cei permanenti se desfasoara pe o

perioada lunga, timp in care au loc numeroase modificari somatice si psihice in
viata copilului. Acest proces de inlocuire e influentat atat de factori generali cat si
de factori locali, desfasurarea lui normala avand un rol deosebit in dezvoltarea
ApDM.
Urmarirea dinamicii acestui proces este absolut necesara pentru ca interventia sa poata fi
cat mai precoce in caz de tulburari de cronologie sau ordine de eruptie
Inlocuirea incisivilor este un eveniment urmarit cu atentie de familie deoarece este
preocupata de aspectul fizionomic al copilului , crescand astfel numarul solicitarilor de
tratament pentru tulburari de tipul malpozitiilor, fiind usor sesizate de apartinatori sau de
anturaj.
Inlocuirea dintilor din zona de sprijin este neglijata, solicitarile apar doar
la sfarsitul etapei, determinate de tulburarile in evolutia caninilor superiori.

Se observa trei situatii:

- inlocuirea armonioasa cu aliniere initial corecta sau usoare malpozitii,

dar spatiu suficient pentru corectarea spontana sub influenta culoarului dentar.

-exces de spatiu, prin prezenta diastemelor sau tremelor,care pot fi

tranzitorii si se reduc progresiv, realizanad in final contactul interproximal intre
toti dintii. Dar ele pot indica si prezenta unor anomalii ca dizarmonie
dentomaxilara cu spatiere prin microdentie, diastema adevarata, diastema falsa.
- deficit de spatiu, manifestat prin inghesuire de diferite grade, prin alinierea
incisivilor dar cu aparitia rizalizei si mobilitatii precoce a dintilor vecini distali,
consumand spatiul necesar alinierii caninilor.
Incisivii inferiori sunt cei mai susceptibili de a-si modifica pozitia datorita unei
laxitati a punctului de contact cat si a spatiului disponibil. Astfel, incisivii bine
aliniati pot sa se inghesuie, sau o inghesuire deja existenta se poate agrava, dar se
poate si ameliora prin evolutia dintilor din zona laterala.

Dispensarizarea stomatologica a copiilor prescolari si scolari este solutia ideala

pentru aplicarea solutiilor profilactice si de interceptie.

ex complementare-O.P.T.evidentiaza
prezenta si pozitia dintilor
raportul intre baza coronara si cea apicala-in cazul bazei apicale ingustate se
recomanda extractii
prezenta M3-vizibil dupa varsta de 9 ani(mineralizarea coroanei)-mai devremeradiotransparenta distal de M2

28

Forme clinice
-DDM adevarata-determinata de macrodontie absoluta-SI peste 35 mm
-DDM secundara-prin ereditate incrucisata sau datorata unor tulburari de crestere la
nivelul procesului alveolar sau maxilar, consecinta frecventa a pierderii precoce a dintilor
temporari
-forma combinata-prin interactiunea factorilor etiologici
In functie de gravitate,exista forme:
-moderate
-usoare
-severe
Inghesuirea usoara se caracterizeaza prin:
-eruptia IC inf. in linguopozitie,cu discreta lipsa de spatiu
-eruptia IC sup usor vestibularizati
-eruptia normala a M1
-imagine radiologica-relatii dimensionale bune intre DT si DP
-eruptia IL cu deficit mic de spatiu
-in perioada eruptiei C-PM-usoara inhgesuire frontala
Inghesuirea moderata-caracterizata prin:
-eruptia IC inf cu deficit mai mare de spatiu
-rizaliza precoce a IL temporari, cu mobilizarea acestora
-deficit marcat de spatiu pentru eruptia IC sup
-imagine radiologica a zonei laterale favorabila
-eruptia IL cu deficit mare de spatiu-frecvent
-in perioada eruptiei C-PM- inghesuire frontala si reducerea spatiului pt.canin sau PM 2
Inghesuirea severa este caracterizata prin
-inghesuire mare la nivel incisiv
-M1 poate sa impacteze cu M II temporar si sa determine rizaliza precoce a acestuia
-in zona de sprijin se constata relatii dimensionale nefavorabile intre DT si DP
-reducerea marcata a spatiului pentru C soldata cu incluzie sau eruptie ectopica a acestuia
In cazurile depistate tardiv se observa:
-IC malpozitionati, IL in angrenaj invers, canini ectopici
Apar suferinte odonto-parodontale prin abrazie dentare, singerari parodontale,
tartru,retractii gingivale;carii dentare.
Tulburari functionale:
-fizionomice
-masticatorii
-de autointretinere
Prin perturbarea dinamicii mandibulare apar simptome ale sindromului algodisfunctional
temporo-mandibular-oboseala,dureri in ATM, crepitatii, cracmente
Tratamentul urmareste obtinerea unor echilibre dento-alveolare, ocluzo-articulare,
estetice.

29

pentru crearea de spatiu se poate recurge la largiri si alungiri ale arcadei

in cazul meziopozitiilor dintilor laterali se pot face distalizari daca M2 este neerupt
distalizarile sunt favorizate de extractia precoce a M3
In inghesuirea usoara atitudinea este de expectativa, tratamentul se rezuma la cel al
leziunilor carioase ale DT, cu refacerea integritatii zonei de sprijin-obturatii corecte sau
coroane de acoperire

in cazul extractiilor precoce ale dintilor temporari se aplica mentinatoare de spatiu

Menintoarele de spaiu sunt foarte eficiente i se folosesc atunci cnd intervalul
de timp de la pierderea dintelui temporar la nlocuirea lui cu cel permanent este
mai mare de 2 ani.

In inghesuirea moderata se analizeaza deficitul de spatiu, starea zonei laterale, a gradului

de supraacoperire, a tipului constitutional. Evaluarea cazului se face de obicei dupa
eruptia grupului incisiv.
Se poate realiza expansiunea maxilara cu aparate mobilizabile, functionale sau fixe
daca exista o ingustare de cca 5 mm. Asociat se practica extractia dirijata sau slefuirea
DT
slefuirea fetei meziale poate asigura incadrarea armonioasa in arcada a incisivilor
laterali permanenti, a caror spatiu este usor micsorat si pozitia lor este oralizata,
rotata sau in angrenaj invers. Se pot face slefuiri de 0.5-1.5mm, urmate de
fluorizari. Daca se slefuieste mai mult poate apare o sensibilitate dentinara sau
reactii pulpare.
slefuirea fetei meziale a molarilor 2 temporari, ofera spatiu pentru alinierea
primului premolar si a caninului, mentinand in pozitie corecta primul molar
permanent.
slefuirea fetei distale a molarilor 2 temporari, se realizeaza in cazul necesitatii
migrarii meziale a primului molar permanent (hipodontii reduse, microdontie)
n nghesuirile foarte severe cu deficit de spaiu peste 10 mm se prefer extracia
dirijata, acest tip de decizie se poate lua nc din prima etap a dentaiei mixte.
Acest tip de extracie are ca scop asigurarea evoluiei normale a dinilor
permaneni, astfel se va evita incongruena dento-alveolar. Extracia dirijat a
fost practicat din cele mai vechi timpuri iar odat cu perfecionarea tiinei a fost
mbuntit.
Cea mai cunoscut tehnic de extracie dirijat este cea imaginat de Hotz aceasta
mai este denumit i extracie de pilotaj i se desfoara n patru etape :
In prima etapa cam n jurul vrstei de 7-8 ani se extrag incisivii laterali temporari,
astfel se obine spaiu pentru erupia incisivilor centrali permaneni. In cea de-a
doua etapa se extrag caninii temporari pentru ca incisivii laterali permaneni s
poat erupe far probleme, in cea de-a treia etap se extrag primii molari
temporari pentru a putea erupe primul premolar iar in ultima etap se extrag
primii premolari pentru a crea loc pe arcad caninului permanent.

Disjunctia maxilara se indica in cazurile de deficit de dezvoltare a bazelor osoase si in

DDM adevarata, fiind completata cu tratament ortodontic de reechilibrare ocluzala.

30

In inghesuirea severa se recurge la expansiune, distalizarea zonei laterale, slefuiri

ale DT, extractia dirijata(Hotz). In cazul extractiei dirijate se face reevaluarea pe
parcursul cresterii, in unele situatii fiind posibila alinierea dentara fara efectuarea
extractiei PM 1.
Orice tratament extractional trebuie completat cu tratament ortodontic de
reechilibrare ocluzala.
in cazurile severe se fac extractii dentare in focar dau la distanta
se recomanda extractia PM1 sau PM2 sau M1
extractiile se fac simetric

Despicturile labio-maxilo-palatine(DLMP)
Palatoschizis este o anomalie congenitala caracterizata printr-o despicatura la nivelul
palatului dur si a valului palatin. Despicatura velopalatina poate apare izolat sau poate fi
asociata cu alte malformatii ale craniului, in special cu cheiloschizis ("buza de iepure" copilul se naste cu buza superioara despicata, dar sunt afectate si nasul, creasta alveolara;
"gura de lup" - pe langa buza este despicata bolta palatina si cavitatea bucala, astfel incat
apare comunicarea intre cavitatea bucala si cea nazala).
Despicaturile labio-maxilo-palatine sunt cele mai frecvente malformatii congenitale
craniofaciale. Cheilopalatoschizis ("gura de lup") interfera serios cu functionalitatea
organismului, producand probleme de alimentatie si intarziere in dezvoltarea limbajului;
aceste deficiente pot fi corectate dupa tratamentul chirurgical.
Malformatiile congenitale ale regiunii cervico-faciale au o incidenta crescuta datorita
complexitatii embriologice locale si prezinta o etiologie multifactoriala.
Dintre malformatiile congenitale cea mai crescuta frecventa o prezinta buza de iepure
cu sau fara despicatura palatina si despicatura palatina izolata constituie entitati genetice
distincte.Aparitia lor implica un coeficient genetic important.
Dovada a adus-o n primul rnd gemenologia, concordanta la gemenii monozigoti este de
30%, fata de numai 8% la gemenii dizigoti.
Despicaturile labio-maxilo-palatine reprezinta tulburari in cadrul procesului de
embriogeneza al aparatului dentomaxilar cu consecinte severe asupra cresterii si
dezvoltarii acestuia.
Palatul primar se formeaza printr-un fenomen de acolare si mezodermizare a
mugurilor nazali interni, mugurilor nazali externi si mugurilor maxilari superiori
iar palatul secundar(posterior) prin sudarea mugurilor maxilari superiori.
Absenta mezodermizarii,totala sau partiala sau oprirea in dezvoltare a mugurilor
faciali au drept consecinta aparitia DLMP.
Despicatura labio-maxilo-palatina se poate realiza prin lipsa contactului dintre
mugurii faciali, dimensiunile reduse ale acestora, datorita hipoxiei placentare care
impiedica dezvoltarea si migrarea lor
Cea mai critica perioada este reprezentata de saptamana 6-11 de viata intrauterina
palatul primar se formeaza intre zilele 30-35, iar palatul secundar intre zilele 4547
31

 palatul primar este prima zona de separatie dintre regiunile anterioare ale cavitatii
orale si nazale din care se va forma o parte din buza superioara si palat dur
saptamana 6 = mugurii faciali sunt dezvoltati, iar mugurii maxilari prezinta
muguri dentari
saptamana 7-11 = mugurii faciali sunt formati, are loc separarea cavitatii orale de
cea nazala, se formeaza premaxilarul si maxilarul si are loc coalescenta mugurilor
faciali si ai gatului, lipsa coalescentei determina aparitia despicaturii labiomaxilo- palatine
saptamana 14 = palatul osos este format si prezinta o sutura mediana
Etiologia despicaturilor labio-maxilo-palatine
Anomaliile dentomaxilare sunt considerate produse ale mesajului genotipic pe
care isi exercita influenta factorii de mediu in perioada morfogenezei pre si
postnatala
Despicaturile labiale sau palatine se pot manifesta ca nonsindromice (malformatii
izolate) si sindromice (asociate cu alte malformatii). Au fost descrise peste 300 de
sindroame care includ aceste tip de malformatie.
Se intalneste in : trisomia 13, trisomia 18, sindromul Apert, etc.
Dezvoltarea embrionului si fatului este determinata atat de factorii de mediu cat si
de factorii genetici.
Exista unii indivizi cu o sensibilitate ridicata la un anumit agent nociv si dezvolta
malformatii, in timp ce altii raman nevafectati
Rolul ereditatii este confirmat de studiile familiale. Unele malformatii s-au transmis de la
o generatie la alta, alteori au aparut doar la mai multi membrii ai aceleasi generatii.
Forgh-Andersen concluzioneza ca despicaturile de buza cu sau fara despicaturi de palat
sunt n general mostenite,iar modul de transmitere recesiv, gena avnd o expresibilitate
variabila.
Dupa noile teorii nu este posibil ca o singura gena sa fie responsabila de aceste
malformatii si se sugereaza o etiologie multifactoriala-o serie de gene si factori de mediu.
-cele mai frecvente malformatii congenitale ale fetei sunt despicaturile oro-faciale
Factorii de mediu:
in cazul malformatiilor a regiunii cervico-faciale, factorii teratogeni, genetici si de
mediu pot actiona independent
cei mai frecventi agenti teratogeni in cazul despicaturilor labiale si palatine sunt:
infectii virale(varicela), infectii parazitare, infectii bacteriene(TBC), diabet
zaharat, epilepsie, alcolism, adrenalina, supradozaj sau deficit de vitamina D,A si
E, radiatii, etc
tratamente cortizonice prelungite
fumatul in perioada sarcinii
Factori genetici:
Desi despicaturile labio-maxilo-palatine pot fi consecinta actiunii unor factori
teratogeni in perioada vietii intrauterine tot mai mult este studiat rolul ereditatii.
Gena OFC1 = gena principala in aparitia despicaturii buzei si palatului.
Gena OFC2 = gena care transmite despicatura buzei si a palatului in mai multe
generatii.

32

 Gena OFC5 = mutatiile acestei gene sunt responsabile pentru agenezia dentara
fiind observata la pacientii cu despicatura buzei si palatului. Prin interactiunea
acestei gene cu factorii de mediu cum ar fi fumatul si alcoolul in timpul sarcinii a
demonstrat cresterea riscului de aparitie a despicaturii buzei si palatului la copii.
Gena OFC6 = este prezenta in cazurile cu sindrom Van der Woude, iar proteina
specificata de aceasta gena este implicata in procesul de dezvoltare al palatului.
Sindromul Van der Woude este cea mai frecventa forma sindromica a despicaturii
labio-palatine.
Gena OFC7 = este membra a familiei de imuno-globuline si au fost descoperite 3
mutatii diferite inc azurile de despicatura labio-palatina.
Gena OFC10 = in cazul expresiei reduse poate cauza despicatura labio-palatina,
aceasta codifica o proteina implicata in determinarea despicaturii labio-palatine.
Cu cit actiunea factorului cauzal care inhiba mezodermizarea mugurilor faciali intervine
mai precoce, cu atit dehiscenta este mai posterioara(mezodermizarea se incepe dinspre
posterior spre anterior) si este cu atit mai mara cu cit actiunea sa este mai prelungita :
astfel se pot produce despicaturi partiale sau totale, asociate sau nu cu despicaturi de buza
Clasificarea anatomo-clinica
DLMP-anterioare
-posterioare // complete/incomplete //unilaterale/bilaterale
-asociate
Clasificarea utila in ortodontie:
1.Despicaturi ale palatului anterior
-despicaturi de buza
-despicaturi ale procesului alveolar
2.Despicaturi ale palatului posterior
-despicaturi ale valului palatin
-despicaturi ale valului palatin si ale palatului dur pina la gaura incisiva
3. Despicaturi ale palatului anterior si posterior
malformatia congenitala provoaca dereglari ale scheletului facial si ale partilor
moi, care incep in parioada embrionara si continua in perioada post natala
copii cu despicaturi prezinta o serie de tulburari funtionale cum ar fi: dificultati de
alimentatie care duc la stagnarea in cresterea greutatii si inaltimii, fonatie
neinteligibila, dezechilibre ocluzale, tulburari fizionomice, etc.
amploarea acestora depinde de sediul si severitatea despicaturii.
gravitatea dezechilibrelor intermaxilare si ocluzare este rezultatul anomliilor
dentare de numar, forma si care au reprercusiuni grave asupra functiilor
fizionomice, masticatorii,fonetice si deglutitiei
Simptomatologie
-perturbarea tuturor functiilor ApDM(respiratie, deglutitie, masticatie, fonatie,
fizionomie)
Modificarile se datoreaza hipoplaziei de la nivelul despicaturii, hipotoniei si
dezechilibrului muscular- afecteaza procesele alveolare,dintii, palatul, buzele,
nasul.
Studiind comparativ cazuri de pacienti adulti s-a constatat:
-dezvoltarea faciala aproape normala la cazurile neoperate
33

 -dezvoltarea deficitara in toate sensurile la cazurile operate

Anomalii dentare
-de numar-anodontii, dinti supranumerari
-de pozitie-frecvent la nivel incisiv
-de forma-coroane scurte, defecte de structura, implantare deficitara-mai ales pe
fragmentul mic, mai slab mineralizat
-cariorezistenta redusa, datorata mineralizarii deficitare, conditiilor dificile de
igienizare
Simptomatologia cea mai dramatica apare in despicaturile palatului posteriordepicaturi totale, bilaterale ale boltii despicaturi ale palatului anterior(alveolare
si de buza)
Deficit de crestere maxilara in toate sensurile:
-transversal-ingustare
- prin distrugerea centrilor osteogenetici de la
nivelul suturii medio-sagitale

-datorata tesutului retractil postoperator

ocluzie inversa frontala sau totala, ocluzie incrucisata

sagital-malocluzie clasa a III a Angle
-vertical- deficitul de dezvoltare este mai evident cu virsta, este afectat fragmentul micin despicaturile unilaterale asociat cu bascularea in sus si inainte a maxilarului.
Pe langa tulburarile generale de crestere faciala, pacientii cu despicaturi labiomaxilo-palatine (DLMP) prezinta si o lipsa de continuitate a osului alveolar
maxilar situata pe partea despicaturii, in dreptul incisivilor laterali superiori.
Foarte frecvent incisivii laterali din dreptul despicaturii sunt absenti sau
malformati, iar fisura existenta determina eruptia caninilor in pozitie palatinala
impiedicnd alinierea corecta a dintilor.
Atunci cand DLMP este bilaterala, fragmentul median al osului alveolar, denumit si bont
median este foarte mobil, prezentand doar o legatura mediana ingusta cu complexul osos
facial. Astfel, acesta va fi mobilizat in vorbire si in masticatie, mai ales daca plastia
chirurgical de vestibul, ce trebuie sa existe ca etapa a protocolului operator in jurul
varstei de 4 ani, nu a reusit o refacere corecta a muschiului orbicular al buzei superioare,
ramanand fibre inserate pe bontul median.
Buza superioara este scurta, retractata, asimetrica rezultind aspectul facial caracteristic,
facies aplatizat, asimetric: treapta labiala este inversata.
Narina de partea afectata este larga si aplatizata,retractilitate de partea
despicaturii.
Profil usor concav.
Majoritatea pacientilor prezinta tulburari importante de fonatie-voce caracteristica
Interventia chirurgicala primara, de corectie a despicaturii de palat, este metoda
principala de tratament. In anumite situatii, sunt necesare mai multe interventii
chirurgicale plastice secundare pentru o rezolvare completa a malformatiei. In functie de
severitatea palatoshizisului si de patologia asociata defectului, precum alimentatia
dificila, sunt necesare si alte masuri de tratament. Copiii operati trebuie sa urmeze un
tratament logopedic care este fundamental pentru refacerea lor completa.

34

 Preoperator trebuie intervenit pentru corectarea unor probleme:

- obstructia cailor respiratorii: daca obstructia este minora se poate corecta prin
administrare de oxigen pe tub nazal dar in situatii de urgenta se poate practica
traheostomia (deschiderea chirurgicala a traheei)
- alimentatia ingreunata (dificultati de supt si inghitire): medicul sau asistenta vor
invata mama tehnici de hranire corecta a copilului cu palatoschizis.
Faptul ca gura comunica cu nasul, iar buza este despicata impreuna cu nasul, face
imposibila alimentarea la san. Din aceasta cauza, alimentatia cu lingurita este cea
mai indicata recomandandu-se administrarea laptelui de mama. Adaptarea acestor
copii la o astfel de alimentatie se face foarte rapid, ceea ce determina o dezvoltare
somatopsihica normala, cu nimic deosebita de a unui copil normal. Nu este indicat
ca acesti copii sa fie obisnuiti cu tetina, pentru ca aceasta largeste distanta intre
bonturile labiale si palatine, ceea ce va influenta in mod negativ interventia
chirurgicala.
Interventia chirurgicala de corectie a defectului trebuie realizata intre lunile 6-12,
pentru a se permite dezvoltarea optima a limbajului. Inainte de luna a 6-a,
interventia chirugicala poate produce anomalii ale dezvoltarii ce afecteaza
fizionomia. In anumite situatii, chirurgul poate amana tratamentul pana la 18 luni,
pentru a evita lezarea mugurilor dentari sau datorita prezentei unor probleme de
sanatate asociate. Refacerea despicaturii palatului moale se poate face mult mai
devreme decat cea a palatului dur. Numarul si tipul interventiilor chirugicale
depind de gravitatea despicaturii, de prezenta altor malformatii faciale si de starea
de sanatate a copilului
De exemplu:
- pentru despicatura de palat moale este suficienta o singura interventie chirurgicala
efectuata la varsta de 1-2 ani, dar care poate fi amanata pana la 5-7 ani
- despicatura palatului moale asociata cu cea a palatului dur necesita mai multe operatii,
care incep in primul an de viata si continua pana la 10-13 ani
- atunci cand se asociaza si alte malformatii faciale, se vor realiza mai multe operatii de
reconstructie; in aceste situatii creste riscul de aparitie a complicatiilor si sunt necesare
tratamente suplimentare.
Pot ramane cicatrici postoperatorii care vor necesita interventii de chirurgie plastica; in
majoritatea cazurilor defectul este corectat in totalitate fara a ramane semne.
Tratamentul se realizeaza prin colaborare interdisciplinara-chirurg, ortodont, logoped,
pediatru, protetician, psiholog.
Tratamentul chirurgical vizeaza restabilirea precoce a functiilor afectate. Se
recomanda interventia chirurgicala asupra buzei si a valului moale, cu aplicarea unei
placi palatine ce va reface continuitatea boltii si care se inlocuieste periodic(1 an),
temporizindu-se interventia chirurgicala asupra boltii pina la incheierea cresterii.
Pentru a reface morfo-functional aparatul dento-maxilar al acestor pacienti, finalul
tratamentului era asigurat de obicei de catre protetician, care recurgea la imobilizarea
fragmentului median prin aplicarea unor lucrari protetice pe dintii limitanti
despiaturii.

35

Aceast necesitate a disprut aproape complet din momentul introducerii in

protocolul chirurgical a unei etape suplimentare de grefare alveolar secundar a
defectelor maxilare.
Tratamentul ortodontic este ingreunat de coditiile speciale ale acestor cazuri :
-reliefuri mucoase f. sensibile la presiuni
-bride cicatriceale
-conditii deficitare de ancorare-dinti scurti, malpozitionati, cu implantare deficitara
-conditii dificile de igiena
-durata mare a tratamentului
Obiectivele tratamentului ortodontic :
-stimularea dezvoltarii arcadei maxilare
-controlarea ritmului de dezvoltare a mandibulei
-corectarea malpozitiilor dentare
-obtinerea continuitatii arcadei-realizarea unei fizionomii optime
-realizarea unei ocluzii functionale
-refacerea echilibrului muscular(miogimnastica).
Mijloace terapeutice:
-aparate mobilizabile-placi ancorate pe gutiere
-arcuri transpalatinale ancorate pe gutiere si inele
-disjunctoare ancorate pe inele pe M1, PM1
-aparate fixe-in paralel cu disjunctia.
Pentru corectarea decalajelor sagitale intermaxilare-aparate cu tractiune
extraorala-masca faciala Delaire
Echilibrarea si contentia-de lunga durata.

Recidiva si contenia n ortodonie

CONTENIA-ansamblul de msuri,tehnici i mijloace care se instituie n continuarea
unui tratament activ, n scopul stabilizrii rezultatului acestuia. n unele situaii durata
conteniei este chiar mai mare dect a tratamentului activ.
Contenia este considerat parte integrant a tratamentului ortodontic.
Joondeph i Riedel au stabilit nou"teoreme" referitoare la contenie:
1. dinii care au fost deplasai tind s revin la poziia iniial
2. eliminarea cauzelor care au provocat anomalia previne recidiva
3. malocluzia trebuie hipercorectat
4. obinerea unei ocluzii corecte este factor de siguran
5. osul i esuturile adiacente au nevoie de timp pentru
reorganizare n funcie de noua poziie a dinilor
6.dac incisivii inferiori sunt verticali pe osul bazal mandibular vor rmne
corect aliniai
7.anomaliile tratate n perioada de cretere recidiveaz mai rar
8.cu ct s-au deplasat mai mult dinii cu att riscul de recidiv scade
9.forma arcadei dentare(mai ales mandibular) nu poate fi modificat durabil prin
tratament cu aparat ortodontic

36

Obiective :
realizarea stabilitii dinilor printr-o reorganizare solid a structurilor dentoparodontale
obinerea unui echilibru ocluzal permanent
prevenirea sau limitarea unei patogenii
realizarea echilibrului ntre matricele funcionale musculare i schelet
1.Reorganizarea structurilor dento-parodontale
-prezint importan fibrele principale ale ligamentului dento-alveolar din 1/3 medie i
apical a dintelui-fibrele elongate de partea traciunii tind s se organizeze funcional.
Deoarece acestea sunt ncorporate n osul nou format, se constituie un sistem fibros
aproape continuu. n perioada de contenie esutul osos nou format consolideaz poziia
fibrelor. Este important s se evite contracia fibrelor din 1/3 medie i apical.
Modificarea bazei apicale trebuie facut lent i echilibrat, altfel se produce recidiv. Dac
se produce deplasarea corporal a dinilor se obine un rezultat durabil. n derotri dentare
reorganizri de calitate se produc dup o contenie de peste 3 luni.
n zona supraalveolar fibrele gingivale libere i fibrele transseptale au rol foarte
important n meninerea poziiei dintelui. Fibrele gingivale libere se ntretaie cu esuturile
moi supraalveolare ale dinilor vecini, rezultnd un sistem fibros continuu. Dac se fac
deplasri fr contenie, fibrele nu se relaxeaz, nu se reorganizeaz i se produce
recidiva. Fibrele ligamentului periodontal propriu-zis se reorganizeaz n 3-6 luni, cele
supraalveolare ntr-un timp mai ndelungat
2. Echilibrul ocluzal se obine n urma tratamentului activ sau prin reechilibrare
ocluzal-atenuarea morfologiei ocluzale sau compensarea unor uzuri.
3.Prevenirea sau limitarea unor efecte nedorite-ex. tiparul de cretere poate defavoriza
tratamentul-cls. a-III-a-cresterea condilian poate destabiliza rezultatul terapeutic, de
aceea este indicat contenia pn la incheierea creterii.
4.Realizarea echilibrului ntre matricele funcionale musculare i schelet-trebuie s se
realizeze echilibrul forelor musculare pe ansamblul scheletal n repaus i n timpul
funciilor.
Contenia se realizeaz n funcie de :
tipul constituional
tiparul de cretere
vrst(perioada din cursul morfogenezei n care se intervine)
perioada de tratament activ-invers proporional
metoda terapeutic aplicat-trat. cu aparate funcionale stabilitatea rezultatelor
crescut
structura esuturilor moi i dure
echilibrul dintre matricea scheletal i cea funcional
Contenia trebuie nceput ct mai rapid dup terminarea tratamentului activ. Unii autori
testeaz gradul de tendin la recidiv(recidiva se poate produce ntr-un interval variabilzile-luni-ani). Dac forele utilizate au intensitate sczut, rezultatele sunt mai lente i
37

mai stabile.Orice anomalie prezint o tendin de recidiv, de aceea se recomand o

hipercorecie.
Contenia rezolv problema stabilitii n cazul unui tratament corect.Dac
tratamentul este incorect sau incomplet,indiferent de tipul i durata conteniei, se va
produce recidiva.
Contenia se poate realiza cu :
-aparate extraorale- HG, masca Delaire
-aparate mobile i mobilizabile(igien mai facil, testarea tendinei la recidiv)
-placa Hawley
-gutiere
-aparate fixe-certific sigurana purtrii(retainer)
Aparatele fixe sunt indicate n cazul unei contenii prelungite, avnd multiple
indicaii:
meninerea dinilor derotai
meninerea dinilor n contact dup tratamentul diastemei sau n cazul terapiei prin
extracii la adult
Durata conteniei este variabil, pn la contenie pemanent(cls II/2) i depinde
de:
tipul anomaliei
gravitate
vrsta de crestere la care se intervine
calitatea echilibrului la sfritul tratamentului.
Suspendarea conteniei se face lent, sub observaie.
Stabilitatea rezultatelor depinde de:
relaia dentar cu bazele maxilare
angularea dentar
stabilitatea i forma arcului mandibular(dac nu s-a intervenit pe arcul mandibular
durata conteniei este mai redus,nu este indicat modificarea distanei
intercanine)
relaia dento-dentar
echilibrul form-funcie
Exist o tendin de recidiv a oricrui dinte deplasat. Toate tratamentele efectuate
n cursul creterii au anse de stabilitate mult mai mari. Este foarte important
tratamentul etiologic al anomaliei.
Contenia n tratamentul dezechilibrelor de baz maxilar se poate face cu:
aparatele extraorale folosite n tratamentul activ-se reduce timpul de purtare(HG,
masca Delaire)
activatoare elastice sau rigide
placa Hawley
Decalajele dento-alveolare(pro,retroalveolodenie)-se poate face contenie cu:
palca Hawley
retainer
gutiera

38

n pro- sau retrognatism mandibular funcional este necesar ndeprtarea

obstacolului care perturb dinamica de nchidere.
Laterodevierea mandibular la care s-a realizat echilibru muscular i s-au
ndeprtat contactele premature i interferenele nu necesit contenie.

Anomaliile de cls.II se trateaz pn la hipercorecie, fiind necesar o contenie de

durat (Hoss-7 ani, ali autori-2-2,5 ani), deoarece tendina de recidiv este mare.

Ocluziile inverse frontale tratate nu necesit contenie dac exist relaii ocluzale
normale , grad de acoperire suficient i echilibru muscular linguo-jugal.

Ocluzia deschis-este de importan fundamental ndeprtarea cauzei. Dac

exist infraalveolodenie frontal se folosesc bracket-uri/inele cu ligaturi elastice
care se suspend treptat.
OAA la pacienii cu rotaie mandibular anterioar-contenia se menine pn la
terminarea creterii dac exist relaie bun ntre matricile musculare i schelet+
inocluzie fiziologic. Hixon nu recomand contenia dac OAA a fost tratat n
timpul creterii. Pentru contenie se pot folosi :plac mandibular ce menine
incisivii, plac maxilar cu platou retroincizal.
Diastema -este obligatorie ndeprtarea cauzei(meziodens,fren jos inserat, sept
osos). Se poate face contenia cu placa Hawley sau contenie fix.
Meziopoziia generalizat-aparate extraorale meninute pn la incheierea
creterii.
Rotaiile dentare au tendin mare de recidiv, de aceea este necesar contenia
pn intervine echilibrul la nivelul fibrelor parodontale, mai ales a celor
supraalveolare.
Pacientul trebuie urmrit pn la ncheierea creterii-tiparul de cretere poate
destabiliza rezultatul terapeutic.

RECIDIVA este reacia organismului de restabilire a homeostaziei prezente

naintea instituirii tratamentului. n multe cazuri este expresia dezechilibrului formfuncie.
Etiopatogenie:
cauze generale
cauze locale
Cauze generale:
tipologia general i facial(ex. n compresia de maxilar rezultatele terapeutice se
obin mai rapid dar recidiva este mai crescut la ectomorf dect la endomorf)
starea de sntate general(boli generale-endocrinopatii, afeciuni metabolice
netratate determin recidiva, de aceea este important tratamentul etiologic)
gradul de cooperare
Cauze locale:
ligamentul periodontal i osul alveolar
matricele funcionale musculare
39

 distana intercanin mandibular

anomaliile dentare
ocluzia
creterea posttratament
Ligamentul periodontal i osul alveolar
Deplasarea dentar este rezultatul unor procese de resorbie i apoziie osoas. De
partea presiunii se produce resorbie(uniform la fore mici, nesistematizat la
fore mari) iar de partea traciunii se produce apoziie osoas. Modificrile osoase
depind de intensitatea forei. Exist un prag de toleran a esuturilor n limitele
cruia se menine un echilibru apoziie-resorbie. n deplasrile lente neoformaia
osoas se face n straturi paralele cu suprafaa osoas i are un caracter regulat de
la nceput, calitatea remanierilor fiind superioar. Dac intensitatea forei este
crescut resorbia devine preponderent, poate avea loc o necroz osoas limitat,
osteogeneza se face paranormal.
n zonele de presiune se produce ngustarea spaiului periodontal, tasarea fibrelor
i comprimarea vaselor,pe cnd n zonele de traciune se produce lrgirea spaiului
desmodontal, ntinderea fibrelor i dilatarea vaselor. Fibrele supraalveolare au rol
preponderent n producerea recidivei.Pe faa intern a alveolei se formeaz os
imatur care se opune recidivei. Baza apical permite efectuarea deplasrilor
dentare. Dac acestea au loc n poziii neechilibrate se produce recidiva,mai mare
dac dintele este nclinat sau rotat. Majoritatea tratamentelor au efect mai ales
asupra proceselor dento-alveolare. Recidiva se produce cnd acestea sunt
deplasate n afara bazelor osoase maxilare.
Matricele funcionale musculare
Echilibrul morfo-funcional al musculaturii intra- i extraorale are rol deosebit n:
morfogeneza Ap.D.M.
meninerea echilibrului dento-facial
efectuarea funciilor de baz ale Ap.D.M.
Meninerea sau reglarea parial a unui dezechilibru muscular(respiraie oral cu
incompeten labial, deglutiie atipic, hipotonie muscular, comportamente
musculare anormale), obiceiuri vicioase-factor de recidiv. Se apreciaz
dezechilibrul n repaus i n timpul funciilor. Ex. deglutiia atipic, sugerea
degetului-factori de recidiv n ocluzia deschis; respiraia oral-factor de recidiv
n compresia de maxilar
Distana intercanin mandibular-nu trebuie modificat, fiind factor important de
recidiv. Expansiunea canin determin recidiv la peste 40% din cazuri, de aceea
distana intercanin mandibular nu trebuie s depeasc 26,5 mm.
Anomaliile dentare
Micro- sau macrodonia ntrein dizarmonia de fond dento-maxilar.
Forma dinilor este apreciat prin raportul Peck-Peck, ntre diametrul mezio-distal
i cel vestibulo-oral al frontalilor.
VN-IC-88-92, IL-90-95,absena riscului de recidiv n incongruenele grupului frontal.
Ocluzia trebuie s fie corect i stabil la sfritul tratamentului.

40

Creterea posttratament poate stabiliza sau destabiliza rezultatul terapeutic. n funcie de

creterea mandibular i de rotaiile de crestere pot s apar recidive n unele
anomalii(OD, OAA, prognaii mandibulare).
Recidiva se produce frecvent in urmatoarele situatii:
exist erori de diagnostic i tratament
se ignor etiologia(AnDM anatomice sunt mai recidivante dect cele funcionale)
se folosesc fore mari
extracii neechilibrate-n cazul tratamentelor prin extracii
durata redus a tratamentului activ
marirea distanei intercanine
modificarea axelor I inf
M 3 este un factor controversat n producerea recidivei.
Dac se modific poziia i nclinarea incisivilor i caninilor, dini care nu sunt
meninui n poziie prin intercuspidare-recidiv parial-se indic hipercorecie.
Ceea ce s-a corectat prin tratament etiologic tinde s nu recidiveze;acelai lucru
este valabil i pentru salturile articulare, n cazul crora se realizaz contenie
natural prin arcada antagonist.
Tratamentele bazate pe extracii au rezultate mai stabile.
n cazul compresiei de maxilar recidiva se produce mai accentuat la cazurile
tratate prin expansiune dect la cele tratate prin disjuncie.
Recidivele sunt mai reduse la pacienii tineri deoarece echilibrarea este mai
rapid.
Tratamentele efectuate lent, cu durat mare, au rezultate mai stabile.
Recidiva n anomaliile cls.II/1 se produce dac nu se obine ocluzie neutral
printr-o bun intercuspidare n zona lateral. Corectarea cu aparate purtate doar o
parte din zi d rezultate mai bune dect prin purtare continu-rezultatele se
stabilizeaz n perioadele de repaus.
AnDM cls.III au tendin de recidiv pn la ncheierea creterii. Dac recidiva
este redus se ajunge la ocluzie de tip labiodont.
n AnDM clsII/2 stabilitatea rezultatelor este determinat de relaia buzelor cu I
sup. i de ocluzie.Tendina la recidiv este accentuat.
Ocluzia deschis are tendin mare de recidiv i necesit contenie ndelungat.

Disjunctia intermaxilar
modalitatea de expansiune transversal a arcadei superioare, boltii palatine, foselor
nazale si chiar a fetei, cu modificarea minim a axului dentar (spre deosebire de
plcile ortodontice, care produc vestibuloversie coronar)
prima disjunctie accidental Angle 1860 activare prea puternic a unei plci
palatinale.
Indicatii ngustare maxilar mare (bolt ogival, ocluzie ncrucisat uni-bilateral,
prognatism Md, vrsta 10-20 ani
Contraindicatii:
41

vrst > 20 ani

inocluzie vertical frontal - n timpul disjunctiei scade supraacoperirea incisiv
DLMP utilizarea cu precautien DLMP risc n persistenta unei fistule buco-nazale
aceasta se poate lrgi rezultnd comunicare buco-nazal cu necesitatea folosirii unui
obturator.
Etapele terapiei prin disjunctie sunt:
desfacerea suturilor
contentia
tratamentele ortodontice consecutive
Maxilarul se fixeaz de celelalte oase faciale prin sistemul sutural perimaxilar
reprezentat de suturile:
nazo-fronto-maxilar
zigomato-maxilar
pterigomaxilar
palatomaxilar
Cele 2 maxilare sunt unite prin sutura median care separ att oasele maxilare
ct si oasele palatine (posterior) si oasele incisive (anterior).
Toate suturile sunt solicitate n cadrul disjunctiei. Sistemul sutural perimaxilar va
ceda semne clinice- durere usoar la aplicare de presiuni digitale. Sutura medio-sagital
se va fractura (deschide). Osificarea suturii se realizeaz dinspre posterior spre anterior
iar desfacerea acesteia va fi n sens invers datorit conexiunilor maxilarului cu apofizele
zigomatice, apofizele pterigoide, osul frontal si a sensului de osificare.
Unii autori consider sutura deschis si dup 25-29 ani.
Dup viteza cu care se face, disjunctia poate fi:
rapid
ultrarapid
lent
Disjunctia rapid 8-20 zile, contentie 40-60 zile
dup cimentarea disjunctorului se ncepe activarea, de a 2-a zi cu 2-4 1/4tur/zi,
zilnic, la 4-6 zile apare diastema interincisiv IC rmne n hemimaxilar dar si
atasat de omolog prin fibrele transseptale, dup 2-3 sptmni, sub actiunea
fibrelor transseptale IC migreaz unul spre cellalt nchiznd diastema, apare
tendinta de aliniere n zona frontal; poate s apar mobilitate la nivelul IC care
migraz ntr-un tesut nemineralizat
Incidente rar, datorate mai ales activrii prea energice durere, nervozitate,
insomnie se reduce ritmul de activare, eventual repaus 1-2 zile.
Modificrile nu se ncheie odat cu terminarea activrii disjunctorului deoarece la
nivelul bazelor osoase se acumuleaz forte determinate att de elasticitatea
dispozitivului de disjunctie, ct si de elasticitatea tesuturilor dento-parodontale si
osoase.
Reluarea aspectului normal al suturii mediene se produce dup 3-6 luni;
mineralizarea nceput se continu cu crestere osoas lent pn la 6 luni de la
ncheierea actiunii active ortodontice.

42

 Efect la distanta al disjunctiei stimularea dezvoltrii mandibulare, sagital si

transversal
Contentia:
fix 3 luni
3 luni contentie mobil cu plac palatinal. Dac se aplic aparat fix arc
Gosgharian sau quad-helix.
Se poate ajunge la ocluzie lingualizat remediu plci cu suruburi deschise n
zonele respective pentru asigurarea unei ocluzii corecte. Doar modificrile de la
nivelul bazei osoase sunt ireversibile (se mreste si calibrul foselor nazale, se
mbuntteste respiratia)
Disjunctia ultrarapid sub anestezie la spina nazal anterioar, pe linia
median de-a lungul boltii, retrotuberozitar.
Se cimenteaz disjunctorul apoi se ncepe activarea primele tur pun n tensiune
articulatia alveolo-dentar apoi tur /minut primele 15 minute, apoi la 2 minute);
pacientul acuz aparitia durerii la locul de unire a oaselor proprii nazale cu Mx dar si
mbunttirea respiratiei nazale; pot s apar echimoze la nivelul santului nazogerian
si palpebral semn al activittii la nivelul suturilor perimaxilare.
Timp de realizare aproximativ o or, apoi blocarea surubului si contentie.
Varianta de disjunctie ultrarapid fractionat n 3 sedinte:
prima ritm de tur la 15 min, 4-5 activri
la 1-3 zile, dup aparitia diastemei ritm de tur 9-16 activri
dup 2-8 zile activare pn la obtinerea sp. necesar si a rapoartelor de ocluzie
corecte.
Disjunctia lent ~ 6 luni, 2-3 activri /saptamana
Tipuri de disjunctoare:
clasic inele cimentate pe PM1 si M1, pelote palatinale acrilice unite prin surub
cu directie de activare dinspre anterior spre posterior avantaj sprijin pe dinti si
paradontiu; dezavantaj retentionare sub pelotele acrilice, cu consecinte asupra
mucoasei boltii palatine.
disjunctor presectionat inele pe PM1 si M1, baz acrilic, surub, gutier pe
dintii frontali. nainte de cimentare baza se presectioneaz pentru reducerea
volumului n perioada contentiei.
disjunctor cu piese detasabile.

Extractia dentara in ortodontie

Este o metoda terapeutica in cazul unor AnDM
Avantaje
-stabilitatea rezultatelor
-evitarea protruziei bimaxilare
-tratament de electie in DDM primara
-poate determina rezolvarea anomaliei fara tratament ortodontic
43

Dezavantaje
-nu are actiune la nivelul bazelor osoase
-determina atrofia osului alveolar prin disparitia unui centru de crestere
-consecinte nefavorabile asupra dezvoltarii arcadelor si ocluziei
-nu se obtine echilibru ocluzal in toate cazurile
-migrari dentare nefavorabile in lipsa unui tratament ortodontic corect, cu inchiderea
completa a spatiilor, ceea ce duce la modificari la nivel parodontal-gingivite, parodontite
-tulburari estetice in extractiile unilaterale
-in majoritatea cazurilor extractia este urmata de aplicarea unui aparat ortodontic fix sau
mobil
Alegerea extractiei ca metoda de tratament se face in urma stabilirii unui diagnostic
corect si complet , bazat pe o analiza riguroasa, in care se pune accent pe:
Tipul de crestere faciala
Profil
Pozitia de eruptie a dintilor
Raportul dimensional intre dintii temporari si cei permanenti
Raportul dimensional intre incisivii superiori si cei inferiori
Ocluzia dentara
Indicatii
DDM primara
Cazurile in care nu se poate expansiona,protruda sau distaliza arcada
Decalajele intre bazele osoase
Extractia dintilor temporari
Se face intotdeauna cind perturba eruptia dintilor permanenti
Nu se practica inaintea virstei de inlocuire
Este necesara investigatia radiologica pt.depistarea unor posibile anodontii
Daca se fac extractii premature se aplica mentinatoare de spatiu
In cazurile in care se depisteaza precoce o incongruenta dento-alveolara cu inghesuire se
recomanda extractia seriala(dirijata) care consta in:
Extractia caninilor temporari in momentul sau dupa eruptia incisivilor laterali,
pentru alinierea grupului incisiv
Extractia primului molar temporar pt. eruptia premolarilor primi
Extactia premolarilor primi in momentul eruptiei caninilor, dupa reevaluarea
cazului
Extractia de pilotaj Hotz-etape
La 7-8 ani se extrag IL temporari pentru alinierea IC permanenti
La 8 ani se extrag C temporari pentru alinierea IL permanenti
La 9 ani se extrag M1 temporari accelerind eruptia premolarilor primi
44

 La 10 ani se extrag primii premolari pentru alinierea caninilor

Extactia de pilotaj, utilizata curent in terapia profilactica si interceptiva are avantaje
multiple daca este indicata corect si executata la timp.
Se recomanda extractia dintilor temporari si in anodontii, daca se opteaza pentru
scurtarea arcadei.
Se extrag dintii supranumerari daca perturba estetica si eruptia celor din seria normala
Extractia dintilor permanenti
Nu se extrag incisivi sau canini permanenti in tratamentul An DM decit in cazurile
in care nu este posibila utilizarea altei metode, din considerente estetice si morfofunctionale-prin extractia C nu se obtine contact corespunzator IL-PM1, la fel si in cazul
IL-apar gingivite, parodontite.
Extractia unui incisiv inferior este urmata de reducerea distantei intercanine inferioare si
implicit si a celei superioare, urmata de aparitia unei incongruente si la nivel maxilar
Extractia dintilor permanenti la mandibula
IC-rar-in urmatoarele situatii
malformatii coronare
malpozitie severa
traumatisme
retractii parodontale
grup incisivo-caninin evantai, cu caninii orientati distal

IL-exceptional datorita spatiului restant prea mare si a punctului de contact defectuos ICC
malformatii
malpozitii accentuate

C- se extrage
in cazul eruptiei ectopice, fara sanse de redresare
dace exista contact bun IL-PM1 si ocluzie corecta, cind C este erupt in afara
liniei arcadei si este foarte inclinat
in incluziile fara sansa de aducere pe arcada
PM1-este dintele cel mai frcvent extras
in extractia seriala(dirijata)
extractie de echilibru-daca s-a practict extractie la maxilar
in DDM cu inghesuire
in cazul caninilor inclinati mezial
in prognatii mandibulare

45

PM2

linguopozitie cu deficit mare de spatiuincongruente dento-alveolare moderate

deficit de spatiu pentru canin, in tratamentul tardiv
OAA-pentru a nu accentua supraacoperirea
Anodontia PM2 pe celelalte hemiarcade

M1-rar
Daca nu exista spatiu pentru eruptia M2
Lipsa de spatiu pt. PM2, care impacteaza cu M1
M2-exceptional
In ocluzii deschise in care contactul se realizeaza doar la nivelul M2
M3-se recomanda extractia
daca nu are spatiu pt.eruptie
pozitie nefavorabila
pt.prevenirea recidivei
pt. obtinerea de spatiu-se indica germectomia-procedura mai dificila; se practica
odontectomia
Extractia dintilor permanenti la maxilar
IC-nu are indicatie de extractie-exceptii
malformatii
incluzii fara posibilitate de aducere pe arcada
traumatisme grave-luxatii, fracturi
IL-rar
malformatii
hipoplazie asociata cu anodontie contralaterala
malpozitie accentuata
resorbtii radiculare produse de canini
in palatopozitia IL se recomanda extractie de PM pentru alinierea IL
C-exceptional
in malpozitii grave
incluzii fara posibilitate de aducere pe arcada
PM1-cel mai frecvent extras
in anomalii de cls. I si II Angle
pentru alinierea C-este important momentul extractiei
PM2-

46

in incongruente in zona frontala asociate cu supraacoperire, pt. a evita accentarea

acesteia
in deficit de spatiu cu eruptie in palatopozitie
in anodontia de PM inferior, pentru echilibrare

M1-rar
ocluzie deschisa cu contact doar peM1
lez carioase
extractie de echilibru-daca s-a extras M inferior
M2-rar
distructii coronare mari
incongruente in zona laterala cu lipsa de spatiu pt. PM2
M3

Deficit de spatiu
Pozitie nefavorabila

Extractia dentara este o metoda utila in tratamentul profilactic, interceptiv si

curativ daca este aleasa ca metoda terapeutica dupa o analiza amanuntita a cazului
si daca tratamentul se finalizeaza doar in momentul stabilizarii rezultatelor!
Forele ortodontice. Tipuri de fore. Influena forelor ortodontice asupra
structurilor ApDM
Terapia mecanic const n modificarea echilibrului de fore dento-faciale. Acest
echilibru se modific prin aplicarea unei fore sau a unui grup de fore artificiale sau
naturale, ntre dou grupe de rezisten(dinte, mucoas, os).
Forele si au originea n:
-proprietile materialelor din care este confecionat aparatul-arcuri, uruburi, elastice
-particularitile de construcie a aparatului ortodontic i interrelaia cu Ap.DM
Forele ortodontice isi exercit aciunea la nivel :
-dentar
-arcad dento-alveolar
-oase maxilare
-ATM
-muchi
Forele care acioneaz la acest nivel au nevoie de un punct sau zon de sprijin,
reprezentate de dinii de pe aceeai arcad, arcada antagonist, cutia cranian.
Trinomul ortodontic este reprezentat de:
-forta(tip, intensitate, amplitudine)
-punctul/zona de sprijin
-punctul/zona de aplicare

47

Fortele actioneaza asupra osului prin intermediul dintilor-rezistenta se apreciaza

in functie de suprafata radiculara.
Fortele ortodontice trebuie sa se aplice tinind cont de particularitatile biologice :
uneori apar modificari structurale si efecte la distanta de locul de aplicare a fortei,
la forte mici
fortele ortodontice se pot adauga fortelor naturale de la nivelul
ApDM(mezializarea se face mai usor decit distalizarea)
actiunea fortelor ortodontice este potentata de existenta unui puseu de crestere,
lucru important in alegerea momentului instituirii tratamentului
prezenta unui obstacol in calea deplasarii reduce eficienta fortei, putindu-se
ajunge pana la inversarea zonei de sprijin cu zona de aplicare a forteideplasari
inverse
rezistenta la deplasarea dintelui depinde de cantitatea si de structura partilio
moi(ex. deplasarea incisivilor superiori se face mai usor spre vestibular)
natura anomaliei-determina modificari de reactivitate(ex. in anodontii
mezializarea se realizeaza dificil ;in ocluzia adinca acoperita egresia dintilor
laterali si in ocluzia deschisa egresia dintilor in inocluzie verticala sunt
anevoioase)
Directia fortei
Aplicarea mai multor fore asupra unui sector al ApDM determin schimbri n
aciunea acestora:
F1F2, cu aceeai direcie i acelai sens i insumeaz aciunile
F1,F2 au aceeai direcie dar sens opus- rezultanta n sensul fortei mai mari si egal cu
diferenta ntre dintre ele.
F1 este paralel cu F2, sensuri contrare, si exercit actiunea tangential la nivelul
unui corp miscare rotatorie cuplu de forte, folosit n derotari dentare .
- dou forte paralele si de sens contrar si exercit actiunea la niveluri diferite ale
axului longitudinal al corpului, rezultnd o miscare de basculare
Amplitudinea fortei depinde de:
-

bratul fortei (lungimea elementului declansator - direct proportional

diametrul elementului declansator invers proportional

structura materialului

Amplitudine mare:
-

actiune lent si ndelungat

creste riscul aparitiei fortelor secundare

Pentru arcuri amplitudinea este mai mare dect pentru suruburi

Intensitatea fortei depinde de:

48

propriettile elastice ale materialului

grosimea elementelor declansatoare ~ direct proportional

lungimea bratului fortei distanta punct de sprijin punct de aplicare invers

proportional

gradul de activare a elementelor declansatoare ~ direct proportional

Aprecierea intensitatii fortei se face

-

clinic:
o durere dento-paradontala
o deplasare prea rapid a dintelui mai mare de 1 mm/lun
o modificare de culoare a dintelui.
o Aparitia mobilitatii dentare

prin msurare dinamometrie

Tipuri de forte ortodontice

Dup sediu
-

monomaxilare

intermaxilare

intra extraorale

extraorale

Dup actiune:
-

principale declansate de aparatul ortodontic

secundare prin descompunerea fortelor principale care se descompun n

contact cu fetele verticale ale d. care sunt planuri nclinate. Fortele secundare
tind s desprind aparatul.

Dup ritm:
-

continue aparate fixe ; arcuri, elastice

intermitente aparate mobile ; surubul

Dup natura:
-

mecanice, artificiale

functionale, naturale

Influentele ap. ortodontice

-

Modificri osoase alveolare

49

o apozitie
o resorbtie
-

Influente asupra pulpei dentare

o Forte mai mici sau egale cu 25g/cm2 benefice
o 25-60 g/cm2 hiperemie pulpar, sensibilitate la stimuli termici
o > 60 g/cm2 leziuni hemoragice, degenerescent pulpar

Parodontiul marginal sectionat inele metalice, elastice.

-

Modificarea tesuturilor dure dentare

Cement rezistent mare la fortele ortodontice; resorbtie resorbtie dentinara

- trat. brutale resorbtii apicale ireversibile
Angulari si curbri radiculare la d. tineri cu rdcina incomplet format.
leziuni coronare
o act acid fosforic
o decimentare inele
o gutiere mobile
o ligaturi de srm la colet

50