Factorii etiologici loco-regionali ai anomaliilor dento-

maxilare.

Tulbură ri funcționale

Studenta:Frăsîneanu Tudorița,gr.S2102

Profesor:Usaci Andrei,asist.univer.
 Factorii loco-regionali funcționali și influența lor
asupra modelă rii aparatului dento-maxilar.

• Factorii loco-regionali funcționali sunt de

importanță majoră în formarea și modelarea
componentelor aparatului dento-maxilar.
Extrem de actual este conceptul “functia
determina forma” cu referire la armonia
formă rii și dezvoltă rii componentelor
aparatului dento-maxilar.

2
 1.Deglutiția infantilă
• Deglutitia infantila fiziologica - deglutitia de tip adult (la varsta de 18 luni,
modificarea mecanismului poate avea loc și la vâ rsta de 3 ani).
• Trecerea de la aceasta la deglutiția de tip adult se face prin maturizarea
compartimentului neuromuscular, după erupția molarilor II temporari.
• Totusi, intre 6 si 9 ani, 30% dintre copii prezinta deglutitie atipica, adica
maturizarea deglutitie nu s-a produs, limba continua sa se interpuna intre
arcade, contractia muscultaturii periorale se mentine. Persistența
deglutiției de tip infantil poate constitui un factor etiologic al ADM.
• Marimea, postura, tonusul mușchiului lingual și funcția lui sunt supuse să
fie responsabile în instalarea maloocluziei ,deoarece modificarea presiunii
în țesuturile moi în poziția de repaus fiziologic relativ, este cel mai
important factor, datorită efectului să u continuu.
• Un copil între 5-12 ani efectuează în 24 ore cca 800-1200 de înghițiri, iar
un adult pâ nă la 2400.

3
 Etiologia:
• Sugerea policelui sau altui deget;
• Pierderea prematura a incisivilor;
• Ticuri de sugere linguala;
1.Deglutiția • Interpunerea buzei inferioare;
• Amigdale hipertrofiate;

infantilă • Dinti temporari in ingresiune secundara;

• Prematuritati dentare;
• Dinti anchilozati;
• Disfunctii ale ATM;
• Macroglosie si sindrom mongoloid.

4
Deglutiția atipica

5
• După momentul instalării:
• - primara - provine din pă strarea stereotipului
de deglutiție infantilă al perioadei de sugar
• - secundara - Asociată inocluziei verticale
produsă de alte cauze, ca urmare a tendiței de
expansiune a limbii în orice spațiu liber. Ea se
poate instala și-n timpul schimbă rii fiziologice
a dinților frontali, câ nd există în mod fiziologic
o perioadă de inocluzie verticală
6
7
 2.Respirația orala
• Respirația este o funcție biologică comună aparatului respirator şi
dento-maxilar, care asigură schimburile gazoase. Respiratia orală este
considerată normală în perioada de nou-nă scut, sugar sau în efortul
fizic (la sportivi). În repaus, respiratia orală este considerată obicei
vicios (fă ră cauze anatomice) sau disfunctie (de cauze obstructive sau
restrictive).
Etiologie:
- Obstrucţia nazală determinată de: deviaţiile de sept, polipii nazali (in
urma rinitelor repetate), corpii stră ini inclavati în fosele nazale.
- - Obstrucţiile nazo-faringiene (vegetaţii adenoide).
- - Obstrucţiile linguo-faringiene (amigdale hipertrofiate, glosoptoză ,
retrognaţie mandibulară ).
- - Infecţiile nazo-faringiene cronice – focar permanent de extindere
spre laringe, plă mâ ni.- Iritaţiile cronice infecţioase supraglotice
8
Repercursiunile pe care le are respirația
orala

9
• Cauzele posibile ale respiraţiei orale:
- cavitate nazală îngustă ;
- traumatism nazal însoţit de o deviatie a septului nazal
şi de o obturaţie parţială a cavită ţii nazale, eventual
întreţinută de o sinuzită cronică ;- deformare nazala
congenitala ;
- vegetaţii adenoide importante;
- amigdale voluminoase sau „kissing tonsils”;
- cornet inferior inflamat sau hiperdezvoltat, ca urmare a
fenomenelor alergice.

10
• Astfel respirația bucală poate fi responsabilă de instalarea:
• - boltă palatină înaltă – prin actiunea directă a aerului asupra ei;
• - îngustarea maxilarelor – prin presiunea scă zută din sinusurile maxilare,
presiunea grupelor musculare extraorale - maseteri, buccinatori);
• - prodontie superioară – cavitate orală deschisă , ineficienta buzei
superioare, deglutitie protruzivă ;
• - meziopozitia dintilor laterali superiori;
• - retrodontie inferioară – arcadă inferioară în formă de trapez;- extruzia
incisivilor inferiori în contact cu mucoasa boltii palatine – antagoniştii sunt
vestibularizati sau orizontalizati;
• - distalizarea mandibulei – cavitate orală deschisă , mandibulă coborâ tă ,
extensia capului;
• - sindrom lingual protruziv anterior;
• - accentuarea curbei Spee;

11
 3.Tulbură ri de fonatie
• Fonația poate să se modifice ca urmare a unei
perturbă ri la nivelul SNC, sau a organelor periferice și
rezultă o disfuncție a fonației. Această disfunctie are
influență asupra creșterii osului (bazal sau alveolar) și
se exercită în cele 3 sensuri ale spațiului
• Modificari ale fonatiei:- Anomalii determinate de
tulbură rile laringiene: voce nazonată , rinolalie, voce
guturală - Anomalii datorate unui defect al punctului
de articulare: voce peltică , sigmatismul, mutacismul-
Anomalii generate de unele tulbură ri de debit sau de
ritm ale vorbirii: bâ lbâ iala, tahilalia, bradilalia
12
• Dislalia este o tulburare de articulatie, prin care nu se pot pronunta
anumite foneme (betacism, capacism, deltacism, rotacism). Apare în
ocluzia deschisă frontală , prognatia mandibulară sau retrognatia
mandibulară gravă .
• Paradislalia este o tulburare de articulatie, prin care se pronuntă
foneme în locul altora ("F" cu "V", "R" cu "L"). Apare în ocluzia
adâ ncă .
• Rinolalia este vorbirea nazonată . Poate fi o rinolalie deschisă (există
o comunicare nas-gură prin despică tură palatină ) sau închisă (în
sindromul adenoidian).
• Sigmatismul este o asociere a fonemelor cu şuieră turi, care pot fi
interdentale, labio-dentare, adentale sau stridens. Apare în prezenta
diastemei interincisive superioare, prognatiei mandibulare sau a
retrognatiei mandibulare grave.
13
 4.Tulburari de masticație
• Prezența interferentelor dentare sau a orică ror contacte premature în
cadrul mișcă rilor de închidere-deschidere,propulsie-retropulsie sau de
lateralitate ale mandibulei se asociază cu o repartiție inegală a forțelor
musculare masticatorii pe suprafața dentară sau in axul dinților și ca
urmare masticația este ineficientă .
• Simptomele disfunctiei ocluzale
- Masticatia lentă sau unilaterală -produce o uzură asimetrică a dinților,
determină noi interferențe dentare, depunere de tartru.
- Datorită activită ţii insuficiente, musculatura masticatorie şi oasele
maxilare sunt parțial dezvoltate, orientarea funcţională a trabeculelor
este mai discretă , parodonțiul oferă o rezistență mai redusă ;
- Tulburari de masticatie - abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte
redusă -nu se face mezializarea fiziologică a mandibulei, erupția molarilor
permanenți poate stabili raporturi interarcade instabile şi nefiziologice;

14
Mulțumesc pentru atenție !!!

15