Etica promovarii sanatatii

si prevenirii bolilor
- referat -
 Promovarea sanatatii si prevenirea bolilor necesita investire de
timp, energie si resurse, in speranta determinarii unei imbunatatiri a
sanatatii, care sa merite aceasta investitie. Din pacate, exista o informare
limitata asupra eficacitatii promovarii sanatatii si eforturilor pentru
prevenirea bolilor.
Interventiile care determina o reducere relativa specifica a
consecintelor negative are un efect absolut mai mare la populatiile cu risc
crescut. De exemplu, aceeasi reducere relativa a valorii colesterolului seric
are un efect benefic absolut mai mare la persoanele cu un nivel seric mai
mare al colesterolului sau la cei cu alti factori de risc asociati. in general,
interventiile pentru modificarea factorilor de risc au un efect mai mic odata
cu scaderea actiunii acestora. Atat pacientii, cat si societatea asteapta ca
medicul sa aiba un rol de conducere in promovarea sanatatii si prevenirea
bolilor. Pacientii asteapta si doresc ca medicii lor sa le faca recomandari
privind activitatea fizica, dieta si asupra altor probleme ale stilului de viata,
iar medicii uita de multe ori aceste probleme. Daca medicii nu se implica,
pacientii cauta sfatul in alta parte, existand riscul sa ii influenteze surse
eronate. Cand medicii se implica activ in promovarea sanatatii, pacientii
raspund frecvent si isi modifica adecvat comportamentul. De exemplu,
incurajarea de catre medic de a intensifica activitatea fizica, in special daca
se asociaza cu sugestii clare, va determina probabil modificari ale
comportamentului, de aceea timpul consumat de catre medic pare a fi
eficient. Sfatuirea de catre medic a unui pacient de a scadea in greutate sau
de a intrerupe fumatul este incununata cu succes la o mica parte din cazuri,
insa este un prim pas excelent prind promovarea sanatatii si prevenirea
bolilor.
Interventiile directe ale medicului asupra dietei reduc de obicei
nivelul colesterolului seric cu aproximativ 8%. Tratamentul medicamentos
poate fi mai eficient, insa este mai scump. De exemplu, tratamentul cu
lovastatin la barbati, pentru prevenirea primara a bolilor coronariene, costa
peste 50.000 dolari pe an de viata salvata, exceptand persoanele cu risc
foarte mare. Strategiile de tratament pentru hipertensiunea arteriala sunt
mai eficiente; costul aproximativ al screenin-gului si tratamentului
hipertensiunii arteriale, luand in calcul ratele medii de complianta de
medicatie si tratarea cu un antagonist beta-adrenergic variaza de la
aproximativ 15.000 dolari pe an de viata salvata la un pacient cu tensiune
arteriala diastolica de 105 mmHg sau mai mare pana la aproximativ 25.000-

2
30.000 de dolari pentru o persoana cu tensiune arteriala diastolica cuprinsa
intre 95 si 104 mmHg. Costurile vor fi mai mari prin utilizarea unor
medicamente mai scumpe, desi costul este justificat daca o reducere a
efectelor adverse detemina o imbunatatire a calitatii vietii.
Imunizarea, inclusiv vaccinarea antipneumococica si anti-gripala la
varstnici si la pacientii cu risc crescut, este o metoda eficienta de a reduce
numarul de imbolnaviri si cheltuielile pentru ele.

Promovarea sanatatii
Sanatatea a fost definita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii
intr-o formula sintetica astfel: sanatatea este starea de completa bunastare
fizica, mentala si sociala, care nu se reduce la absenta bolii sau infirmitatii.
Detinerea celei mai bune stari de sanatate de care este capabila persoana
umana este unul din drepturile fundamentale ale omului.
Intr-o astfel de perspectiva, sanatatea este inteleasa atat ca o stare
individuala, cat si ca o stare colectiva ( a unei natiuni), atat ca o trebuinta,
cat si ca un drept, atat ca un scop ce trebuie atins de catre individ, cat si ca
un obiectiv politic ce trebuie realizat de catre stat, sanatatea fiind o
componenta indispensabila a dezvoltarii sociale.
In contextul promovarii sanatatii, sanatatea este considerata nu ca o
stare abstracta ci mai degraba ca posibilitate a individului de a se realiza, de
a raspunde pozitiv la stimulii din mediu. Astfel privita, sanatatea este
prezentata ca o resursa pentru viata de zi cu zi si nu ca scop al vietii; este o
conceptie pozitiva care pune accentul pe resursele personale si sociale, ca si
pe capacitatile fizice.

Promovarea sanatatii reprezinta:

 un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia
fundamentala de schimbare atat a stilului de viata cat si a
conditiilor de viata;
 strategie de mediere intre indivizi si mediu, combinand
alegerea personala cu responsabilitatea sociala in scopul de a
asigura un viitor mai sanatos;
 strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale care
poate fi privita, pe de o parte, ca o politica pentru ca vizeaza

3
 linia de actiune a guvernului in domeniul sanatatii iar, pe de alta
parte, ca o abordare care favorizeaza sanatatea pentru ca este
orientata catre stilurile de viata.

Principii ale promovarii sanatatii:

promovarea sanatatii
 lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;
 este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;
 se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat
celor imediate;
 se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;
 subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;
 cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar
trebui sa faca apel la participarea tuturor;
 implica intraga populatie in contextul vietii sale cotidiene;
elementul central il reprezinta participarea efectiva a publicului
la definirea problemelor, luarea deciziilor si desfasurarea
activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorarea
determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita
colaborarea stransa intre toate sectoarele sociale in vederea
crearii unui mediu favorabil sanatatii;
 vizeaza crearea unui mod de "a sti cum sa traiesti" si
dezvoltarea capacitatii indivizilor de a influenta factorii
determinanti ai sanatatii precum si modificarea mediului pentru
a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos si
eliminarea celor daunatori facilitand "alegerile sanatoase".

Prevenirea bolilor
Obiectivele principale ale medicinei preventive sunt: prelungirea vieții,
scăderea îmbolnăvirilor şi creşterea calității vieții.

4
Prevenirea bolilor are două componente: prevenirea primară şi secundară.
Prevenirea primară implică promovarea stării de sănătate şi vaccinarea.
Prevenirea secundară se referă la depistarea bolilor în faze incipiente
(exemplu: efectuarea de mamografii pentru a depista forme de cancer
mamar înainte ca pacienta să manifeste simptome).

PREVENȚIA PRIMARĂ

Tutunul Cel mai mare risc pentru sănătate ce poate fi îndepărtat este
abuzul de produse ce conțin tutun. Consumul de tutun este implicat într-o
mare măsură în apariția bolilor cardiovasculare, pulmonare, cancer şi a
deceselor. Datorită proprietăților adictive ale nicotinei este mai înțelept să
prevenim momentul în care individul începe consumul decât să ne adresăm
celor deja dependenți. Încetarea consumului de tutun prelungeşte viața
chiar şi în rândul indivizilor ce renunță la 65 ani sau în cazul celor ce au deja
o patologie dezvoltată.
Consilierea fumătorilor şi prezentarea metodelor de renunțare la
fumat este o masură necesară pentru că 90% din fumători se prezintă la
medic în fiecare an. 70% din fumători susțin că intenționează să renunțe la
fumat însă mulți nu sunt pregătiți să renunțe imediat. În această situație
medicul trebuie să motiveze pacientul. 90% din fumătorii ce renunță la
fumat o fac fără ajutorul unor intervenții dramatice. Stabilirea datei când
vor renunța la fumat, stabilirea unor convorbiri telefonice în perioada
imediat următoare renunțării, oferirea de materiale tipărite şi , eventual,
folosirea metodelor de substituire a tigaretelor vor dubla rata de succes în
renunțarea la fumat.

Dieta Modificarea aportului caloric, în special calitatea caloriilor, poate

micşora şansele de îmbolnăvire de boli cardiovasculare, cancer şi diabet.
Obezitatea este un factor de risc independent pentru boala coronariană şi
contribuie la creşterea incidenței diabetului, dislipidemiei şi hipertensiunii
arteriale.
În general pacienții mănâncă alimente cu calorii în exces față de
necesar şi aceste calorii în exces provin din grăsimi ( în special saturate) în
loc de carbohidrați complecşi, grăsimi mononesaturate şi fibre. Aportul de
grăsimi saturate se corelează cu nivelul colesterolului plasmatic. Reducerea
cu numai 1% a nivelului de colesterol plasmatic determină scăderea riscului

5
de îmbolnăvire de boală cardiacă ischemică cu 2-3%. Excesul alimentar de
grăsimi este asociat şi cu cancer de sân, colon, prostată şi pulmonar.
Obiectivul este de a reduce aportul de grăsimi la 30% din totalul caloriilor
din alimentele consumate iar grăsimile saturate să nu depăşească 10%. De
asemenea creşterea consumului de alimente bogate în fibre (plante, legume
şi cereale) scade incidența cancerului.
Un alt element modificabil din dietă reprezintă scăderea cantitații de
Sodiu. Pacienții cunoscuți cu hipertensiune arterială şi cei cu antecedente
familiale de hipertensiune arterială vor beneficia de
această modificare. Consumul de calciu şi vitamina D protejează împotriva
osteoporozei în special în rândul femeilor ce se apropie de instalarea
menopauzei. Studiile arată însă că femeile de orice vârstă nu au un aport
adecvat al acestor elemente. Pentru a avea un aport alimentar zilnic normal
de vitamine şi minerale este necesară o dietă variată compusă din peşte,
carne macră, produse lactate, cereale integrale şi 5-6 porții de fructe şi
legume zilnic. O astfel de dietă este superioară folosirii zilnice a
suplimentelor cu vitamine.

Alcoolul şi drogurile Consumul de alcool în exces nu poate fi prevenit prin

aceleşi tehnici ca şi consumul de tutun însă este responsabil de un număr
mare de decese anual. Atât consumul de alcool cât şi consumul de droguri
sunt greu de monitorizat de către personalul medical pentru că pacienții
sunt rezenvați în a oferi informații adevărate.

Activitatea fizică În afară de faptul că scade incidența obezității evitarea

unei vieți sedentare scade incidența bolilor cardiovasculare, hipertensiune
arterială, diabetul, osteoporoza. Sub 20% din indivizii adulți au activitate
fizică usoară-moderată cu ar fi mersul pe jos 30minute în 3 – 5 zile din
săptămână. Un sfert din populație nu are activitate fizică moderată deloc.
Activitatea fizică reduce şansele de a dezvolta boală cardiacă ischemică cu
35% . Pacienții trebuie să înceapă activitatea fizică progresiv , zilnic,
dezvoltându-şi rutina de exercițiu astfel încăt să nu se rănească, tot restul
vieții.

Activitatea sexuală Pacienții trebuie să fie îndrumați categoric spre

folosirea mijloacelor de protecție indiferent de tipul contactului sexual (oral,

6
anal sau vaginal) pentru a preveni transmiterea bolilor cu transmitere
sexuală şi a sarcinilor nedorite.

Mediul Medicii trebuie să urmărească şi riscurile de mediu asupra sănătății

pacienților atât ocupaționale cât şi legate de activitățile casnice sau
recreative. Toți pacienții trebuie instruiți asupra expunerii la razele solare,
aceasta fiind cauza celei mai întâlnite forme de cancer – cancerul
tegumentelor. Poluarea aerului, fumatul în locuință, expunerea la
monoxid de carbon şi radon pot determina modificarea stării de sănătate.
Tehnicile de preparare a hranei şi depozitarea acesteia corectă scad riscurile
infecțiilor toxic-alimentare.
Indivizii cu vârsta sub 40 ani sunt expuşi la leziuni şi lovituri
neintenționate iar prevenirea acestora reduce semnificativ incidența
îmbolnăvirilor şi deceselor. Riscul de a fi implicat într-un accident rutier se
ridică la 30% dacă luăm în calcul toată durata vieții, iar 50% din decesele din
accidentele auto pot fi prevenite prin purtarea centurii de siguranță, căştii
de protecție în cazul motocicliştilor. Studiile arată că numărul pacienților ce
poarte centura de siguranță creşte dacă medicul le reaminteşte frecvent
acest lucru. Medicii trebuie să adopte o atitudine fermă şi asupra
consumului de alcool şi-sau droguri la volan.
Folosirea detectoarelor de fum în locuințe scade riscul de
îmbolnăvire prin expunere la incendii. Majoritatea deceselor prin expunere
la foc şi fum se produc în locuințe. Evaluarea riscurilor asupra sănătății la
locul de muncă scade riscul de dezvoltare a unei boli profesionale. Posesia
armelor de foc în locuință se asociează cu răni produse membrilor familiei
mai frecvent decât asupra intruşilor în locuință. Nu este o decizie înțeleaptă
păstrarea armelor în locuință . Cei mai afectați sunt copiii.

IMUNIZAREA Cu toate că astăzi sunt disponibile vaccinuri pentru o gamă

largă de boli , numai 40% din pacienții ce ar trebui să beneficieze de
vaccinare sunt vaccinați. Factorii ce explică aderența scăzută la vaccinarea
adulților sunt încrederea scăzută în eficacitatea vaccinurilor, subestimarea
severității bolilor vizate, costul ridicat, lipsa unui plan național de vaccinare
a adulților echivalent cu vaccinarea copiilor. Vaccinuri necesare la adulți
sunt tetanos-difterie, pneumococic, gripal şi rubeolă.

7
CHIMIOPROFILAXIA Unele medicamente pot fi folosite în prevenirea
bolilor. Totuşi administrarea medicației la persoane sănătoase nu este lipsită
de riscuri. Folosirea aspirinei în prevenirea bolilor cardiovasculare şi a
cancerului colorectal este benefică dar aduce riscul sângerărilor
gastrointestinale. Terapia de suplimentare hormanală a femeilor aflate la
menopauză este benefică. Toate beneficiile puse în balanță cu riscurile
înainte de a iniția aceste tratamente.

PREVENȚIA SECUNDARĂ

SCREENINGUL
Screeningul reprezintă căutarea pe scară largă a prezenței unor boli în
populație. Acest lucru se
poate face prin efectuarea unor investigații unor mase mari de oameni. De
exemplu SUA recomandă
efectuarea următoarelor:
• Măsurarea tensiunii arteriale
• Măsurarea înălțimii şi greutății
• Test Babeş-Papanicolau (în cazul femeilor cu activitate sexuală)
• Colonoscopie (după 49 ani)
• Mamografie şi examen sânologic (după 49 ani)
• Stabilirea consumului de alcool
• Dozarea colesterolului plasmatic total (după 49 ani)
• Evaluarea vederii (peste 65 ani)
• Evaluarea auzului (după 65 ani)
• Consult stomatologic regulat