Sunteți pe pagina 1din 94

MINISTERU EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PITEŞTI

COORDONATOR:

Prof. instr. POPESCU MAGDALENA


ABSOLVENT,

PROMOŢIA - 2010 -
CUPRINS

ARGUMENT
CAP.I. PARTE TEORETICĂ
I.1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos.......................... 8

I.2. Depresia……………………………………………………………… 12
I.2.1. Generalităţi.................................................................................... 12
I.2.2. Cauzele depresiei.......................................................................... 14
I.2.3. Factori de risc................................................................................ 15
I.2.4. Simptomatologie şi criterii de diagnostic...................................... 16
I.2.5. Clasificarea depresiilor................................................................. 18
I.2.6. Complicaţii posibile...................................................................... 20
I.2.7. Consult de specialitate................................................................... 21
I.2.8. Investigaţii.................................................................................... 21
I.2.9. Tratamentul................................................................................... 22
I.2.10. Profilaxia.................................................................................... 26

CAP. II PARTE PRACTIC Ă


II.1.Îngriirea pacientei M.D.cu tulburarea anxioasă generalizată................ 30
II.2.Îngriirea pacientei A.E. cu reacţie depresivă anxioasă cu atacuri de
panică.................................................................................................................. 47
II.3. Îngriirea pacientei cu Depresie severă cu idei de suicid şi
supraponderabilitate............................................................................................ 63
BIBLIOGRAFIE................................................................................................... 84
..
ANEXE................................................................................................................. 85
.
“Întreaga lume pare învăluită în întuneric.

Şi ce este mai rău – vei ajunge să crezi că lucrurile sunt într-adevăr aşa de
rele cum ţi le-ai închipuit, încredete în tine, în cei care î-ţi oferă ajutor
şi vei reuşi ”

ARGUMENT
Depresia a fost recunoscută ca tulburare încă din antichitate: o dovedeşte
papirusul Ebers din Egiptul Antic (1550 IC), unul dintre cele mai vechi documente
medicale din lume; în acest papirus, este descrisă o "tulburare" de mâhnire
(descurajare) severă, echivalentă cu definiţia modernă a depresiei.
Pe lânga referirile la depresie pe care le întâlnim în literatură, observăm şi că mulţi
filozofi, scriitori, politicieni, actori, scriitori sau oameni de ştiinţa au suferit de-a lungul
vieţii lor de episoade de depresie.
Cunoaşterea şi diagnosticul afecţiunilor nu pot constitui un scop în sine. Istoria
arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în anumite cunoştinţe
teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi în tendinţa de ajutor reciproc în
cazuri de accidente sau boli, tendinţă izvorâtă din viata socială.
Deci " a vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa" a fost dintotdeauna scopul
practicilor medicale.
În sfârşit …trăirile prezente de-a lungul celor 3 ani de şcoală, dar sigur şi cu
retrospecţii, căci nu pot să spun că până acum nu am trăit, dar întoarcerea mea în timp
vizând paralel evoluţia, îmi va oferi descoperirea de sine despre diagnostic, boală şi
pacient.
Aşadar, „DEPRESIA”…sufletească, trupească, sau spirituală, nu va putea fi
oblăduită pe deplin fără dragoste şi iubire. Iubirea de sine, de aproapele tău izvorâtă
din unda amăgitoare a făgăduinţei uneori, din vântul iscat din larg şi spulberat peste
diguri, de unde am ajuns să culeg o floare de stâncă cu care să alin suferinţa celor din
jur.
Ceea ce mi-am dorit e bine definit în capul meu, care abia acum stă matur,
gânditor, dojenitor şi stăpân pe situaţie. Ştiu în sfârşit ce vreau şi ce am de făcut şi las
pripeala de-o parte şi păstrez doar „semnul pământului”, rădăcina provenienţei şi
îmbrac „ zeghea românească” prin care omul sfinţeşte locul.
Depresia este o afecţiune mintală caracterizată de episoade persistente sau
recurente de tristeţe şi melancolie patologică. Aceste episoade durează mai mult de
câteva săptămâni şi au un impact negativ asupra vieţii sociale, profesionale, familiale şi
intime a individului.
Depresia reprezintă o trăire de suferinţă şi tristeţe profundă. Această afecţiune
influenţează apetitul pacienţilor, somnul şi părerile lui asupra lumii în general. Depresia
este mai mult decât o dispoziţie proastă de moment, mai mult decât o stare de rău care
poate fi învinsă prin dorinţa de a trăi. Persoanele care suferă de depresie nu pot, pur şi
simplu, să facă faţă situaţiei, să treacă peste ceea ce este rău şi să se simtă bine.
În întreaga lume se estimează că 121 de milioane de persoane suferă de
depresie. Episoadele depresive apar indiferent de gen, rasă, pregătire educaţională sau
de starea materială.
Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o îngrijorare
excesivă) sau cu simptome precum tristeţea sau lipsa de energie, care durează de mai
multe zile sau luni, înainte de instalarea completă a depresiei. Pot apărea tulburari în
capacitatea de concentrare sau de memorare, sentimentul de pierdere a plăcerii în
activităţile care altădată erau plăcute, sentimentul de pierdere a speranţei, scăderea
energiei, modificări ale somnului şi ale poftei de mâncare. Persoana cu depresie se
poate izola social de ceilalţi şi îşi poate pierde interesul pentru activitatea sexuală.
Tulburarile depresive sunt clasificate în funcţie de severitatea şi de durata lor.
Depresia poate fi uşoară, moderată sau severă.
Evoluţia depresiei variază de la o persoană la alta. Pot fi prezente simptome
uşoare sau severe de depresie, pentru o perioadă îndelungată de timp sau pentru o
perioadă scurtă. Un procent mic de persoane se simt depresive în marea majoritate a
vieţii lor; acestea necesită un tratament de întreţinere.
Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente,
consiliere profesională sau o combinaţie a celor două.
În stagiul clinic efectuat în Spitalul Judeţeat II, secţia Psihiatrie, Piteşti am
întâlnit foarte multe cazuri în care depresia a fost motivul pentru care aceşti
pacienţi/clienţi, au fost internaţi.Pentru această lucrare am selectat un număr de trei
cazuri , încercând pe cât posibil ,să tratez acest subiect respectând toate etapele lui, sub
stricta coordonare a D- nei Instructor Popescu Magdalena .
Primul caz, pacienta M.D. în vârstă de 22 ani, cu domiciliul în Str. Exerciţiu,
Bl. A1, Sc. B, Piteşti Jud. Argeş, spitalizată la data de 11.02.2010 până la 16.02.2010 se
internează în secţia Psihiatrie din următoarele motive: nelinişte, teamă, panică,
anxietate, insomnii.
Pe baza examenului clinic se hotărăşte internarea pacientei sub îngrijirea Dr.
Stancu Eugenia.
Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: examenul psihologic,
analize de sânge, urină, în urma cărora se pune diagnosticul de Tulburare
depresivă,anxioasă generalizată.
Cel de al doilea caz, pacienta A.E. în vârstă de 56 ani, cu domiciliul în Piteşti,
Jud. Argeş, spitalizat la data de 16.02.2010 până la 23.02.2010 se internează în secţia
Psihiatrie din următoarele motive: nelinişte, agitaţie, dispoziţie de presiune, anxietate,
insomnie mixtă .
Pe baza examenului clinic se hotărăşte internarea pacientei sub îngrijirea Dr.
Marinescu Sorin Gabriel.
Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: examenul psihologic, analize
de sânge, urină, în urma cărora se pune diagnosticul de Reacţie depresivă anxioasă cu
atacuri de panică.
Cazul al treilea, pacienta D.F.,în vârstă de 64 de ani,cu domiciliul în comuna:
Albota,judeţul Argeş,s-a internat în data de 15.06.2010 până în data de 20.06.2010, se
internează în secţia de psihiatrie din următoarele motive.dispoziţie depresivă;idei
suicidare.
Pe baza examenului psihologic şi a examenului clinic,s-a confirmat diagnosticul
de psihoză depresivă cu idei de suicid şi supraponderabilitate.

Motto:
" Nu vă lasaţi inimile să se îngrijoreze şi să nu aveţi teamă de nimic".
Citat biblic.
CAPITOLUL I
PARTEA TEORETICĂ

I.1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A


SISTEMULUI NERVOS

Pentru înţelegerea adecvată a


raportului psihic-creier este necesară
studierea anatomiei şi fiziologiei
sistemului nervos.
Creierul funcţionează după
principiul interacţiunii şi
interdependenţei multifazice şi
multinivelare. Sistemul dualist
preconizat de neurofiziologii clasici
împarte sistemul nervos în două
segmente diametral opuse: un
segment inferior, reprezentat prin
măduva spinării şi trunchiul cerebral,
în care se află sediul actelor reflexe
necondiţionate şi segmentul superior,
format din emisferele cerebrale, în
care se află sediul actelor psihice,
spirituale, extra-reflexive, extra-
materiale, inaccesibile cercetărilor.
Astăzi dispunem de viziunea monista, conform careia sistemul nervos nu
acţionează funcţional unitar ca activitate reflexă de raspuns fiziologic şi psihic la
stimulii din mediul intern şi extern al organismului; adică nu există funcţii exclusiv
fiziologice şi funcţii exclusiv psihice.
Nu toate formaţiunile sistemului nervos au aceeaşi importanţa. Există un sistem
nervos central, format din creier şi măduva spinării, şi un sistem nervos periferic,
format din ganglionii şi trunchiurile nervoase. Între acestea deosebim un sistem nervos
somatic, care este utilizat în raportul dintre organism şi mediul extern, şi un sistem
nervos vegetativ sau autonom, care coordonează funcţionarea organelor interne.
După criteriul genetic, există formaţiuni nervoase vechi: măduva spinării, cu
actele sale reflexe, înnăscute, şi formţiuni nervoase noi, sub dependenţa cărora se află
actele reflexe complexe de adaptare a individului la mediu, pe baza unor experiente noi.
Din punct de vedere ontogenetic, adică al dezvoltării embrionare a sistemului nervos,
deosebim în faza iniţială o parte anterioarţ a tubului neural şi o parte posterioară a
acestuia. Din partea posterioară a acestui lob neural se dezvoltă măduva spinării, iar
partea anterioară a acestuia dă naştere la cinci formaţiuni din care se dezvolta
mielencefalul (bulbul rahidian), metencefalul (puntea şi cerebelul), mezencefalul
(pedunculii cerebrali şi tuberculii cvadrigemeni), diencefalul (talamusul şi
hipotalamusul) şi telencefalul (emisferele cerebrale).
Sistemul nervos este reprezentat de totalitatea centrilor nervoşi şi nervilor care
asigura comanda şi coordonarea viscerelor şi a aparatului locomotor, primirea
mesajelor senzoriale şi funcţiile psihice şi intelectuale. Sistemul nervos se afla la locul
sau în embrionul uman începand cu a cincea săptămână de gestaţie. Pe plan anatomic,
sistemul nervos este format din două ansamble distincte, sistemul nervos central şi
sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos central, denumit şi nevrax, este format din miliarde de neuroni
(celule nervoase) conectaţi între ei şi dintr-un tesut de susţinere interstiţial (nevroglie).
El cuprinde encefalul (creierul, cerebelul, trunchiul cerebral), protejat de craniu şi
măduva spinarii, amplasată în coloana vertebrală.
Sistemul nervos periferic este o prelungire a sistemului nervos central şi cuprinde
totalitatea nervilor şi ale îngroşărilor lor (ganglionii nervoşi), nervii, legaţi printr-o
extremitate de sistemul nervos central, se ramifică la cealaltă extremitate într-o
multitudine de ramuri fine care inervează totalitatea corpului. Există nervi cranieni şi
nervi rahidieni.
Funcţionarea sistemului nervos face să intervina un lanţ de neuroni, care se
articulează între ei prin sinapse, neuronul asigură conducerea influxului nervos, iar
sinapsa asigură transmisia acestui influx fie de la un neuron la altul, fie de la un neuron
la un organ-tintă, de exemplu, muşchiul în cazul unei sinapse neuromusculare. Această
transmisie este realizată prin intermediul unei substanţe chimice denumită
neurotransmiţator (acetilcolina, adrenalina, noradrenalina). Acetilcolina este
neurotransmiţătorul sistemului nervos parasimpatic, care comandă contracţia fibrelor
musculare netede şi secreţiile glandulare. Adrenalina şi noradrenalina sunt
neurotransmiţătorii sistemului simpatic, care, printre alte funcţii, asigură contracţia
peretelui arterelor şi intervin în secreţia sudorii.
După organizarea şi funcţionarea sa, distingem sistemul nervos somatic, care
pune organismul în comunicaţie cu exteriorul şi sistemul nervos vegetativ sau autonom,
care reglează funcţiile viscerale.
Sistemul nervos somatic comandă mişcările şi poziţia corpului şi permite
perceperea de către piele a diferitelor senzaţii (tactile, căldură, durere) şi descoperirea
prin celelalte organe de simţ a mediului înconjurător (văz, auz, miros). El este constituit
din neuroni senzitivi şi neuroni motori.
Sistemul nervos vegetativ, denumit şi sistem nervos autonom, este complementar
sistemului nervos somatic şi reglează îndeosebi respiraţia, digestia, excreţiile, circulaţia
(bătăile cardiace, presiunea arterială). Aceste celule depind de centrii reglatori situaţi în
măduva spinării, trunchiul cerebral şi creier, care primesc informaţiile, pe căile
senzoriale, provenind de la fiecare organ.
Sistemul nervos vegetativ este impărţit în sistem nervos parasimpatic, ale cărui
activităţi se echilibrează astfel încât să coordoneze activitatea tuturor viscerelor.
Sistemul nervos parasimpatic este, ca regulă generală, responsabil de punerea în stare
de odihnă a organismului. El acţionează prin intermediul unui neurotransmiţător,
acetilcolina, şi încetineşte ritmul cardiac, stimulează sistemul digestiv şi limitează
contracţiile sfincterelor.
Sistemul nervos simpatic, sau sistemul nervos ortosimpatic, pune organismul în
stare de alertă şi îl pregăteşte pentru activitate. Ei acţionează prin intermediul a doi
neuro- transmiţători, adrenalina şi noradrenalina. Acest sistem creşte activitatea
respiratorie, dilată bronhiile şi pupilele, contractă arterele, face să fie secretată sudoarea
în schimb, el frânează funcţia digestivă.
Examenele care permit explorarea sistemului nervos central sunt, în principal,
scanerul, imageria prin rezonanţă magnetică (I.R.M.), înregistrarea potenţialelor
evocate (metoda de studiere a activităţii electrice a căilor nervoase ale auzului, văzului
şi ale sensibilităţii corporale), electroencefalografia şi analiza lichidului cefalorahidian
recoltat prin puncţie lombara. Sistemul nervos periferic este explorat în mod deosebit
prin electromiografie.
Creierul este format din milioane de celule nervoase interconectate, numite
neuroni. Pentru ca o persoană să gândească, să se mişte sau să simtă, aceşti neuroni
trebuie să comunice unul cu celalalt. Ei fac acest lucru, prin trimiterea şi primirea de
mesaje chimice numite neurotransmiţători. În cazul în care un neurotransmiţător este
eliberat de la un neuron, el traversează o sinapsă şi se leagă de un receptor la un alt
neuron, prin care se transmite semnalul. O scădere a nivelului unuia din
neurotransmiţători, al serotoninei, a fost asociată în biologie cu depresia; este urmarea
dezechilibrului sintezei de substanţe chimice, care răspund de transmiterea stimulilor
nervoşi între neuroni. Neuronii interacţionează unul cu altul prin intermediul unor
substanţe chimice numite neurotransmiţători. Diverse dereglări sunt cauzate fie de sub-
producţia sau supra-producţia de neurotransmiţători, fie de faptul că neuronii nu au
suficient de mulţi receptori pentru neurotransmiţători. Antidepresivele funcţionează în
general reglând un anumit neurotransmiţător, numit serotonină. Cu toate acestea, se
consideră că depresia este cauzată de numărul prea mic de receptori de serotonină.

I.2. DEPRESIA
I.2.1. GENERALITĂŢI
Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că, peste câţiva ani, depresia va fi una
dintre cele mai răspândite afecţiuni din lume. În România, se estimează că trei milioane
de oameni ar trebui să meargă la un psihoterapeut.
Depresia (din latină - inhibiţie, tristeţe) este definită ca o afecţiune psihica, ce se
caracterizează printr-o perturbare serioasă a echilibrului emoţional şi o diminuare
considerabilă a calităţii vieţii, pe o perioadă lungă de timp (activitatea profesională,
relaţiile personale etc.). Este foarte frecventă şi poate să apară în viaţa oricui, indiferent
de vârstă.
Depresia reprezintă o trăire de suferinţă şi tristeţe
profundă. Această afecţiune influenţează apetitul
pacientului, somnul şi părerile sale asupra lumii în general.
Depresia este mai mult decât o dispoziţie proastă de
moment, mai mult decât o stare de rău care poate fi învinsă
prin dorinţa de a trăi. Persoanele care suferă de depresie nu
pot, pur şi simplu, să facă faţă situaţiei, să treacă peste ceea
ce este rău şi să se simtă bine.
Fără tratament simptomele pot să dureze săptămâni,
luni sau chiar ani. Depresia este o problemă de sănătate frecventă, care ne afectează,
într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toţi, cel puţin o dată în viaţă. Ea ocupă locul
doi pe lista celor mai des întâlnite afecţiuni medicale, fiind depăşită doar de
hipertensiunea arterială. Se estimează că cel puţin unul din 10 pacienţi care se prezintă
la medic suferă de depresie. Din nefericire, majoritatea cazurilor trec neobservate. Dacă
depresia durează prea mult sau capătă o formă severă (numită depresie majoră ),
efectele ei pot fi de-a dreptul invalidante pentru pacient.
Ea poate provoca tulburări ale proceselor fiziologice normale - hrănirea, somnul,
nivelul de activitate fizică, capacitatea de concentrare şi de realizare a diferitelor
sarcini. Dacă nu este eliminată, ea poate duce la pierderea
productivităţii, declin funcţional şi creşterea mortalităţii.
Depresia se manifestă diferit de la o persoană la
alta. Unii se simt "dărâmaţi" pentru o perioadă lungă de
timp, în schimb, la alte persoane trăirile de depresie vin şi
pleacă. În cazul în care o persoană are episoade scurte de
depresie uşoară, aceasta poate fi capabilă să îşi continue
viaţa profesională şi să facă faţă activităţilor cotidiene. Totuşi, dacă persoana în cauză
nu urmează o formă sau alta de tratament pentru depresie, este supusă riscului de a
deveni din ce în ce mai depresivă sau de a se îmbolnăvi fizic. În cazurile severe de
depresie, persoana respectivă poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la
incapacitatea de a efectua activităţile de rutină şi chiar la suicid. În aceste cazuri,
consultul unui specialist şi urmarea unui tratament sunt esenţiale.
Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a căuta ajutor deoarece
consideră că acest lucru este o dovadă de slăbiciune personală sau un defect de caracter
sau cred că trebuie să fie capabili să iasă singuri din această stare.
Astăzi se ştie că depresia, ca şi orice altă afecţiune medicală, are o bază
biologică şi chimică. Depresia are un impact major asupra corpului uman iar
manifestările biologice reflectă dereglările metabolice şi dezechilibrele provocate. Dacă
apare ca efect al unei afecţiuni cronice, simptomele bolii respective sunt amplificate.
Pot apărea şi situaţii când asocierea depresiei cu o afecţiune deja prezentă generează
alte afecţiuni cronice.
Din punct de vedere psihologic, gândirea persoanelor depresive este blocată
asupra unui eveniment sau a unei serii de evenimente. Raportând evenimentele
respective la sistemul de valori asimilat, individul le va evalua negativ. Apare astfel
conflictul între sistemul de valori şi evenimentele petrecute. Individul retrăieşte în plan
mental acele evenimente, încercând să le soluţioneze însă fără reuşită. Din acest motiv
persoanele depresive par absente, neimplicate în viaţa socială şi închise într-un univers
al lor. Bolnavul se învinovăţeşte pentru ceea ce s-a întâmplat şi îi sunt afectate negativ
stima de sine şi încrederea în propria persoană. În cazul stadiilor avansate, suicidul este
perceput ca o soluţie viabila. Sunt alterate percepţia realităţii şi concepţia despre viaţă.

I.2.2. CAUZELE DEPRESIEI


Nu există un răspuns clar la întrebarea despre cauzele depresiei. Depresia este de
obicei declanşată de o combinaţie de factori biologici, psihologici, sociali şi factori din
mediu.
-factorii biologici:
deficienţe de oxigenare
cerebrală, disfuncţii
hepatice în asociere cu
disfuncţii splenice şi
tiroidiene, alimentaţie
necorespunzatoare, etc.
-factorii psihologici:
conflictele interioare
sau nemulţumirile sunt
mai intense şi mai numeroase decât mulţumirile şi satisfacţiile personale
-factorii sociali: mediu familial şi social neadecvat, mediu profesional
suprasolicitant, etc.
- factorii de mediu: poluare, lipsa expunerii la razele solare, expunere la
radiaţii, etc.
Unele trăsături psihologice pot creşte vulnerabilitatea faţă de depresie.
Persoanele care au o părere proastă despre ei, o viziune pesimistă asupra lumii sau care
sunt expuşi la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Starile depresive pot fi
declanşate de pierderi importante, de afecţiuni cronice, de dificultăţi de relaţie sau
financiare sau de schimbări nefavorabile apărute în viaţă.
Experţii consideră că predispoziţia genetică, împreună cu evenimentele de viaţă
stresante, afecţiuni medicale, administrarea de medicamente sau alţi factori, pot
determina un dezechilibru al anumitor substanţe chimice din creier, denumite
neurotransmiţători, ducând la apariţia depresiei.

I.2.3. FACTORI DE RISC


o afecţiuni cardiace în trecut, precum boala arterelor coronare;
o o afecţiune severă, continuă (cronică), cum ar fi diabetul zaharat,
cancerul sau durerea
cronică;
o probleme maritale;
o consumul de alcool
sau de droguri ;
o administrarea unor
medicamente ce pot
provoca simptome
depresive, cum ar fi
narcoticele pentru îndepărtarea durerii sau steroizii;
o un eveniment de viaţă stresant, ca de exemplu pierderea unei
persoane dragi sau intrarea în şomaj (acest lucru este valabil mai
ales la vârstnici, care pot avea mulţi factori stresanţi sociali, cum ar
fi faptul că devin dependenţi de alţii pentru a fi îngrijiţi);
o anumite condiţii medicale generale, precum anemia sau afecţiunile
tiroidiene;
o o afecţiune severă descoperită recent ;
o o intervenţie chirurgicală recentă;
o un istoric de abuz sexual sau fizic în copilărie ;
o o îngrijorare excesivă, constantă sau o anxietate excesivă ;
o o tulburare de alimentaţie;
o o tulburare anxioasă.
Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt:
o naşterea recentă;
o folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei,
contraceptivele pot îmbunătăţi dispoziţia);
o un istoric de tulburare disforică premenstruală (sindrom
premenstrual sever).
Depresia majoră poate fi un factor de risc în dezvoltarea afecţiunilor cardiace
precum boala arterelor coronare sau infarctul miocardic. Totuşi, cel mai mare pericol al
depresiei este suicidul. Aproximativ 15% din persoanele cu depresie mor prin suicid.

1.2.4. SIMPTOMATOLOGIE ŞI CRITERII DE


DIAGNOSTIC
Conform Manualului de Diagnostic şi
Statistică a Tulburărilor Mentale IV(DSM-IV)
criteriile de diagnostic ale unui episod depresiv
major sunt:
A. Cinci (sau mai multe) dintre următoarele simptome prezente în cursul
aceleiaşi perioade de două săptămâni şi care reprezintă o modificare faţă de nivelul
anterior de funcţionare; cel puţin unul dintre simptome este: fie (1) dispoziţia depresivă,
fie (2) pierderea interesului sau plăcerii ( nu se includ simptomele care, este clar că se
datorează unei condiţii medicale generale ori unor idei delirante sau halucinaţii
incongruente cu dispoziţia).
(1) dispoziţie depresivă (echivalentul sentimentului de tristeţe accentuată,
goliciune interioară) în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi; la copii şi
adolescenţi, dispoziţia poate fi iritabilă;
(2) anhedonie (diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau
aproape toate activităţile), cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi; nici măcar
efectuarea activităţilor vesele sau a hobby-urilor nu mai oferă plăcere persoanei
afectate;
(3) pierdere semnificativă în greutate sau câstig ponderal fără legatură cu o
anume dietă (de exemplu o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului într-o
lună) sau scădere/creştere a apetitului aproape în fiecare zi (mulţi indivizi sesizând că
„se forţează” să mănânce);
(4) insomnie sau hipersomnie (episoade prelungite de somn, dificultate de trezire
etc.) aproape în fiecare zi;
(5) agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi;
(6) fatigabilitate („oboseală”, „epuizare”) sau lipsa de energie aproape în fiecare
zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi
delirantă) aproape în fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare în legătură cu
faptul de a fi suferind);
(8) diminuare a capacităţii de a gândi, sau de a se concentra ori indecizie aproape
în fiecare zi (observată mai ales la cei care efectuează preponderent muncă intelectuală:
studenţi, elevi, programatori de computer etc.);
(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideaţie suicidară
recurentă fără un plan anume sau o tentativă de suicid ori un plan anume pentru
comiterea suicidului.
B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (maniaco-depresiv).
C. Simptomele cauzează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în
domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.
D. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de exemplu un drog, un medicament) ori ale unei condiţii generale medicale (de
exemplu hipotiroidism).
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (adică după pierderea unei
fiinţe iubite), simptomele persistă mai mult de două luni ori sunt caracterizate printr-o
deteriorare funcţională semnificativă, preocupare morbidă de inutilitate, ideaţie
suicidară, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.

1.2.5. CLASIFICAREA DEPRESIILOR


Tulburarile depresive sunt clasificate în funcţie de severitatea şi de durata lor.
Depresia poate fi uşoară, moderată sau severă.
Ea poate debuta brusc (depresie
acută) sau poate dura o perioadă
îndelungată (depresie cronică). Unii
oameni pot avea un episod de depresie
majoră care se poate suprapune peste o
tulburare distimică (depresie dublă).
Depresia reactivă este cel mai
obişnuit tip de depresie. Aceasta este
declanşată de un eveniment traumatic,
dificil sau stresant al vieţii. Persoanele afectate se simt rău, nervoase, anxioase sau
chiar furioase. Acest tip de depresie mai poate apărea după o perioadă prelungită de
stres şi chiar la mult timp după sfârşitul acestei perioade. Cauzele variază enorm de la o
persoană la alta, fiind vorba uneori de schimbarea locuinţei sau de pierderea unui
părinte în copilărie, până la incapacitatea de a realiza ceva o lungă perioadă de timp, o
pierdere grea sau un divorţ.
Depresia endogenă nu este întotdeauna cauzată de un eveniment stresant din
viaţă, ci mai degrabă poate fi vorba de un dezechilibru al reacţiilor chimice ale
creierului. Acest tip de depresie apare cel mai adesea din cauza problemelor legate de
familie.
Depresia maniacă cel puţin o persoană dintr-o sută va experimenta genul acesta
de depresie cel puţin o dată în viaţa ei. Acest tip de depresie - cunoscută şi ca depresia
bipolară - este foarte diferită de toate celelalte tipuri de depresie. In afara sentimentului
de nefericire care o urmăreşte tot timpul, persoana afectată experimentează o creştere
exagerată de energie şi stări de exaltare, urmate de scăderi bruşte şi de disperare
cumplită. Aceste urcuşuri şi coborâşuri de stare pot dura chiar şi câteva luni la rând.
De asemenea, persoanele afectate pot suferi de deziluzii şi halucinaţii - văd şi
aud lucruri care nu există. Cei mai mulţi din cei afectaţi de acest tip de depresie suferă
de aceasta în adolescenţă şi în jurul vârstei de 20 de ani.
Ca şi în cazul celorlalte tipuri de depresie, se poate da vina pe un întreg amestec
de factori fizici şi de ambient. Nu s-a confirmat că ar exista vreo legatură cu
determinarea genetică; dacă unul din părinţi
suferă de această afecţiune, există şanse de
10% ca această boală să te afecteze.
Depresia post-natală este o foarte bine
cunoscută ,afectează între 10 şi 20% dintre
femeile care dau naştere unui copil. A nu se
confunda cu o altă afecţiune, denumită "baby-
blues" - o scurtă perioadă de timp de
nefericire care apare la trei sau patru zile după
naştere. Această afecţiune poate provoca un plâns inexplicabil şi sentimentul de
singuratate pentru câteva zile de la naştere.
Depresia post-natală este o afecţiune cu mult mai serioasă, care apare după două
sau chiar trei săptămâni de la naştere şi care se dezvoltă încet, ceea ce face să fie foarte
greu de diagnosticat. De asemenea, poate fi foarte dificil chiar şi pentru mamă, să îşi
dea seama că suferă de depresie, ceea ce îngreunează cu mult situaţia. Acest tip de
depresie este cauzat de un dezechilibru hormonal în creier.
Tulburari afective de sezon, acest tip de depresie apare odată cu apropierea iernii
şi se pare că se datorează lipsei de lumină a zilei în lunile de iarnă. Această lipsă de
lumină a zilei limitează producerea serotoninei, un hormon al fericirii produs de
creierul nostru, provocând sentimente de nefericire. Acest tip de depresie poate fi tratat
cu terapie prin lumină.
Tulburarea recurentă, adeseori depresia reapare. Dacă o persoană are un episod
de depresie, probabilitatea ca depresia să revină la un anumit moment al vieţii acelei
persoane, este mai mare decât la restul oamenilor care nu au avut niciodată depresie.
Riscul de apariţie a unui nou episod de depresie creşte cu fiecare episod.

1.2.6. COMPLICAŢII POSIBILE


Depresia poate contribui la dezvoltarea anumitor afecţiuni, cum ar fi boala
arterelor coronare. Persoanele depresive care au o afecţiune cronică cum ar fi diabetul
zaharat sau boala arterelor coronare, suferă mai mult din cauza simptomelor acestor
afecţiuni, au o capacitate mai scăzută de funcţionare, prezintă o scădere a calităţii vieţii
şi suportă costuri medicale mai mari.
Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mică de a se autoîngriji şi acest
lucru poate duce la înrăutăţirea stării lor de sănătate. Uneori episoadele de depresie pot
fi precedate sau urmate de perioade de creştere a energiei (mânie).
1.2.7. CONSULT DE SPECIALITATE
Este indicat să se cheme imediat o ambulanţă (961) sau un serviciu de intervenţie
rapidă în cazul în care o persoană:
- nu se poate abţine de la a se vătăma pe sine sau pe altcineva
- aude voci
- a avut sau are o tentativă de suicid sau prezintă semne prevestitoare de suicid,
cum ar fi faptul că vorbeşte despre suicid sau despre vătămarea unei alte persoane
- prezintă semne de detaşare de realitate (psihoza)
- consumă alcool în cantitate exagerată sau droguri.
1.2.8.INVESTIGAŢII
Medicul curant va face o anamneză (adică va pune întrebări în legatură cu starea
generală de sănatate) şi va efectua o examinare fizică completă. De asemenea, poate
recomanda şi efectuarea unor teste precum:
o examene de laborator, pentru a se vedea dacă simptomele nu sunt
cauzate de anumite afecţiuni, precum o activitate scazută a glandei
tiroide (hipotiroidism) sau o anemie ;
o evaluarea stării de sănătate mentale, care implică un interviu cu un
profesionist de sănatate mentală (psihiatru) ;
o teste verbale sau scrise care pot detecta depresia.
Medicul psihiatru poate pune întrebări, pentru a determina cât de mult este
afectată persoana respectivă de starea depresivă pe care o are, inclusiv dacă au fost sau
sunt prezente idei de sinucidere. Dacă a existat vreodată o perioadă de veselie anormală
(excesivă, inadecvată), iritabilitate sau o senzatie de energie intensă care a durat 4 zile
sau mai mult, medicul trebuie informat asupra acestui lucru. Episoadele maniacale, sau
episoadele mai uşoare hipomaniacale, fac parte din tulburarea bipolară. Atunci când
este consultat medicul curant, este important să se discute cu acesta despre orice
simptom care s-ar putea datora depresiei. Aproximativ jumatate din totalitatea cazurilor
de depresie sunt subdiagnosticate şi subtratate. De aceea trebuie ca medicii generalişti
şi medicii de familie să pună întrebări de rutină legate de depresie, cu ocazia fiecarui
consult efectuat.

1.2.9. TRATAMENTUL
Începerea tratamentului medicamentos şi / sau a psihoterapiei cât mai repede de
la debutul tulburării, creşte şansele de recuperare!
Vindecarea depresiei necesită urmarea unui tratament complex. Acupunctura şi
fitoterapia tonifică psihicul uman şi îi furnizează resursele energetice necesare pentru
procesul de vindecare. Sunt tratate afecţiunile datorate depresiei sau cele care au
provocat depresia. Dialogul medic-pacient va conţine şi etape de soluţionare a
conflictelor psihologice, pacientul fiind îndrumat să accepte evenimentele petrecute
fără a le aproba din punct de vedere moral sau afectiv. De asemenea, pacientul va trebui
să accepte că trecutul nu poate fi schimbat. Depăşirea şi soluţionarea conflictelor
existente se realizează când pacientul a asimilat aceste concepte în gândirea şi
comportamentul său.
Datele statistice arată că două din trei persoane suferind de depresie nu au primit
tratament pentru că depresia lor nu a fost diagnosticată.
Depresia se poate trata. Este foarte important ca pacientul să privească depresia
ca pe oricare altă boală. În comparaţie cu alte afecţiuni mentale, tratamentul depresiei
are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienţii - trataţi
corespunzator (cu antidepresive) - sunt complet vindecaţi.
Tratamentul farmacologic rămâne principala metodă de terapie. Medicamentele
utilizate în tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice, modulatori ai recaptării
serotoninei şi înhibitori ai metabolizării serotoninei sau altor mediatori. Medicamentele
antidepresive sunt:
o inhibitorii selectivi ai recăptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum
Prozac, Zoloft, Fevarin, Seroxat sau Cipralex ;
o antidepresive triciclice şi tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil
(clomipramina) sau Ludiomil (Maprotilina) ;
o antidepresive atipice, precum Wellbutrin, Efectin sau Remeron ;
o inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO).
Durata tratamentului este de cel putin 5-8 săptămâni; dacă rezultatele la
tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv să fie menţinut chiar
mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor.
Medicul psihiatru ţine cont, în stabilirea tratamentului, nu doar de trăsăturile
particulare ale afecţiunii pacientului, dar şi de vârsta şi sexul pacientului, de debutul
afecţiunii, de răspunsul individual la tratament, de eventualele afecţiuni asociate.
Exista multe metode de psihoterapie, dar
ele se bazează pe atenţia şi suportul acordat
pacientului la nevoie. Conştientizarea, suportul
şi sfatul venite de la o persoana disponibilă,
asigură cele mai bune rezultate.Pacientul poate
fi deasemenea asistat în ceea ce priveşte
soluţionarea problemelor sale sociale. Pacienţii
au nevoie de suportul celor apropiaţi, dar
conflictele în familie şi instabilitatea socială sunt principalii factori care nu ar putea
grăbi vindecarea.
Activitatea fizică este deasemenea benefică pentru îmbunătăţirea dispoziţiei.
Efortul fizic poate determina eliberarea de substanţe naturale - endorfine. Efectele
endorfinelor sunt similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau neuroleptice.
Consilierea terapeutică este o parte importantă în tratamentul depresiei. Terapii
complementare cum ar fi terapia prin masaj, pot de asemenea să ajute la obţinerea unei
vindecari mai rapide şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Terapia de familie poate fi de
ajutor, persoanei respective şi celor din jur, să facă faţă depresiei.
Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosită în cazul celor care nu pot
lua medicamente antidepresive, care nu au răspuns la alte tratamente sau care au o
depresie severă şi prezintă simptome psihotice, comportament sinucigaş sau
incapacitatea de a se hrăni.ECT constă în stimularea electrică uşoară a creierului în
timp ce persoana respectivă este inconştientă (aflată sub anestezie generală) şi
reprezintă o modalitate eficace de tratament pentru depresie. Efectele secundare ale
ECT pot fi pierderea de memorie şi confuzia.
Psihoterapia este o parte importantă a tratamentului depresiei.
Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt:
o terapia cognitiv-comportamentala, un tip de psihoterapie care învaţă o
persoană cum să aibă o viaţă mai sănătoasă prin modificarea anumitor
modalităţi de a gândi sau de a se comporta; acest tip de consiliere
terapeutică se poate face individual sau în grupuri de terapie ce cuprind
persoane cu probleme asemănatoare ;
o terapia interpersonală, care pune accent pe relaţiile sociale şi
interpersonale şi pe problemele asociate cu acestea;
o terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu
care se confruntă persoana respectivă şi ajutarea ei în găsirea de soluţii la
aceste probleme ;
o terapia familială, un tip de consiliere în care este implicată întreaga
familie.
Luminoterapia expunerea la lumina
puternică poate atenua depresia de iarnă,
scăzând nivelul melatoninei şi crescând nivelul serotoninei. Puteţi mări expunerea la
lumina în urmatoarele moduri:
• Iesiţi în aer liber la mijlocul zilei o jumatate de oră.
• Dacă medicul vă permite staţi în faţa unei lămpi de mare intensitate, între ½ de
oră şi 2 ore pe zi.
• În camera unde vă petreceţi cele mai multe ore pe zi instalaţi un tub fluorescent
puternic cu spectru complet.
• Folosiţi la maximum lumina zilei.
Fitoterapia
• Sunătoarea este planta cea mai cunoscută ca
remediu împotriva depresiilor uşoare până la moderate.
Medicina modernă a integrat-o în arsenalul sau terapeutic
din 1931, când este indicată în tratamentele contra
depresiei. In 1984, în Germania, ea beneficiază de
statutul de medicament destinat tratării depresiei şi
anxietăţii.
• Ceaiul făcut din combinatii de ovăz sălbatic, verbina şi ginseng poate avea efect
benefic.
Aromaterapie
• Faceţi zilnic o baie
caldă care să conţină câteva
picături de ulei de levanţică,
muşeţel, bergamota, trandafir
sau serlai.
• Rugaţi un prieten să vă
facă un masaj. Folosiţi 2
picături de ulei de levanţică şi o
picătură de ulei de muşeţel la 1 lingură de ulei de migdale dulci sau din sâmburi de
struguri.

Esenţe florale
• Orz sălbatic : pentru un pesimism profund, în care vi se pare că nimic nu vă
poate ajuta.
• Zadă: pentru sentimente de ratare şi lipsa de încredere în sine.
• Muştar: pentru depresia fără motiv aparent.
Alte terapii
Un consilier sau un psihoterapeut vă poate ajuta să descoperiti cauzele depresiei
şi mijloacele de a o depăşi. Terapia prin râs poate fi şi ea eficace pentru unele
persoane.
1.2.10. PROFILAXIA
 Fă o evaluare psihiatrică şi psihoterapeutică, dacă este cazul
Dacă te simţi copleşit de stres sau de simptome ale depresiei, poţi să faci o
evaluare a sănătăţii mintale. Te poţi programa pentru un consult medical sau o
consiliere.
 Redu stresul
Există o varietate de tehnici de relaxare care te pot
ajuta să faci faţă factorilor ce contribuie la declanşarea
depresiei: meditaţia, respiraţia profundă, relaxarea
progresivă, yoga şi biofeedback-ul. Aceste tehnici te ajută
să devii conştient de tensiunea din corp şi să o eliberezi cu
ajutorul acestor exerciţii, liniştind mintea si relaxând
muşchii. Poţi reduce stresul, de asemenea, printr-un somn adecvat, repaus şi recreere.
 Exerciţii regulate
Practicarea regulată de exerciţii ajută la
eliminarea stresului şi poate preveni ori reduce
depresia. Exerciţiile aerobice si yoga aduc mari beneficii: reduc stresul si schimbă
dispoziţia în sens pozitiv. Exerciţiile aerobice pot creşte nivelurile substanţelor chimice
în creier care sunt responsabile de menţinerea bunei-dispoziţii, cum ar fi endorfinele,
adrenalina, serotonina. Alte beneficii ale exerciţiilor fizice: scăderea în greutate (dacă
este necesar), creşterea tonusului muscular şi îmbunătăţirea imaginii de sine. Yoga
contribuie la stretching-ul muscular şi la o relaxare profundă.
 Scăderea consumului de alcool şi abuzul de droguri
Alcoolul si drogurile pot contribui la accentuarea depresiei. Dacă poţi întrerupe
singur consumul de astfel de substante, fă-o! Dacă crezi că eşti dependent de astfel de
substanţe, cere ajutorul pentru tratament de specialitate.
 Mănâncă sănătos
Obişnuieşte-te să ai o dieta sănatoasă, cu
conţinut scăzut de grăsimi, bogată în fibre, în vitamine
şi minerale. Consumul de vitamina B-complex (ce se
găşeste în cereale) şi omega -3 acid gras (în peştele
oceanic, uleiul de peşte şi seminţe de in).
 Dezvoltă un puternic sistem de suport
social şi spiritual
O reţea de prieteni care te pot sprijini este benefică pentru prevenirea şi
tratamentul depresiei. Suportul din partea celor apropiaţi poate amortiza efectul
stresului, care uneori poate opri depresia.
Un suport spiritual puternic poate, de asemenea, reduce riscul apariţiei depresiei.
Suportul spiritual poate fi găsit în cadrul organizaţiilor cu specific religios sau în alte
tipuri de organizaţii, cum ar fi grupurile de meditaţii. Aparţinând unui astfel de grup,
poţi primi beneficii adiţionale şi suport.
 Respectă-ţi orele de somn
Dormi atât cât trebuie (aproximativ 8 ore)
pe noapte. Dacă suferi de insomnie, cere
tratament medicului, deoarece insomnia cronică este considerata un factor de risc în
depresii.
 Fii prietenos
Fiind prietenos şi sociabil iţi ridică incredibil de mult moralul. Evită să fii singur.
Depresia evoluează mult în singuratate. Mai târziu nu o să iţi pară rău că ai încercat
chiar dacă simţi nevoia de izolare.
 Zâmbeşte
Găseşte un mod de a-ţi stârni zâmbetul, amuzamentul (site-uri cu umor, filmuleţe
haioase, comedii, cărţi comice, etc), iar daca poţi să te bucuri de ele razând cu prietenii,
e şi mai bine. Fă pe clovnul uneori, e mai bine sa stârneşti râsul decât plânsul. Găseşte-
ţi punctul sensibil, şi anume ce te face să râzi şi exploatează-l cât poţi.
 Ţine ritmul
Muzica te face să iţi pierzi controlul picioarelor şi te face să vibrezi. Te face să
vrei să cânţi. Cântatul şi dansul trimit semnal creierului tău că eşti fericit. Aşa ca lasă-ţi
libere aceste impulsuri, nu le bloca, ele reprezintă ceva pozitiv în viaţa ta. Chiar şi
muzica religioasă are un impact foarte bun asupra psihicului.
 Încearcă să fii ocupat mereu
Implică-te în activiţati cotidiene, mai mult sau mai puţin importante, de la
voluntariat (care te ajută să iţi îndrepţi mintea de la problemele tale), până la lucruri
mărunte pe care le poţi face acasă.
 Ascultă liniştea
Vorbeşte cu Dumnezeu dacă eşti credincios, dacă nu, meditează, ascultă linistea
şi elibereaza-te, aruncă toate gândurile negative atunci când simţi că te cuprind.
 Obţine iertare - dar şi oferă iertare
Mulţi psihiatri afirmă că depresia este un sentiment de vină sau mânie, care se
întorc către tine. Atunci când eşti suparat pe tine sau pe cineva
pentru un lucru săvârşit în trecut şi nu laşi iertarea să te
domine, te va domina depresia. Iertarea ia mai mult timp, însă e un pas foarte important
pentru vindecare.
 Concentrează-te
De obicei, sentimente de disperare şi lipsă de ajutor domină viaţa unui depresiv.
Încearca opusul, o atitudine plină de speranţă - e obligatoriu, căci totul se produce pe
plan mental. Chiar şi în Biblie se zice: "Nu vă ingrijoraţi pentru ziua de mâine, căci
ziua de mâine se va îngrijora pentru sine însuşi. Fiecare zi are deja căile ei pline de
probleme." (Matei). Altă cale este să vorbeşti cu tine însuţi, spunându-ţi lucruri şi
afirmaţii frumoase despre tine (chiar dacă nu întotdeauna sunt adevarate). Îndreaptă-ţi
atenţia către lucruri pozitive, de preferat mai puţin materiale.
 Fii recunoscător
Fii recunoscator pentru că exişti, pentru ce ai, pentru ce poţi, şi pentru tot ce
natura ţi-a dăruit! Aceasta înseamnă, fie rugăciune de mulţumire în faţa lui Dumnezeu
sau poate chiar ţie însuţi. Şi aminteşte-ţi că depresia nu este fatală şi nu durează la
nesfârşit! Speră, treci la acţiune, nu mai aştepta!
CAPITOLUL II
PARTEA PRACTICĂ

CAZUL NR.1
UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean II
LOCALITATEA : Piteşti, Argeş
SECŢIA : Psihiatrie

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMAŢII SOCIALE
NUME : M
PRENUME : D
VÂRSTA : 22 ani
DOMICILIU : Str. Exerciţiu, Bl. A1, Sc. B, Piteşti
OCUPAŢIE : Studentă
STARE FAMILIALĂ : Necăsătorită, locuieşte împreună cu familia
RELIGIE : Ortodoxă
NAŢIONALITATE : Român
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ : Locuinţă stabilă, locuieşte împreună
familia
DATA INTERNĂRII : 11.02.2010
DATA EXTERNĂRII : 16.02.2010
MOTIVELE INTERNĂRII : Pacienta M. D. este adusă de către părinţi la serviciul
Psihiatrie afirmând că în urma unui eşec şcolar fiica lor prezintă nelinişte, teamă,
panică, anxietate, insomnii.
ISTORICUL BOLII : Pacienta prezintă în urma unui examen, la facultate, anxietate
generalizată, nelinişte psihomotorie permanentă, teamă şi griji exagerate, iritabilitate,
insomnie, tremurături necontrolate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Tulburare depresivă,anxioasă generalizată
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : Tulburare depresivă, anxioasă generalizată
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE : Stancu Eugenia
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE : neagă TBC, Luess în familie şi
contacţi.
ANTECEDENTE PERSONALE : - fiziologice: fără importanţă ;
- patologice: neagă alte îmbolnăviri şi boli
infecto-contagioase.

INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE : 52 kg
ÎNĂLŢIME : 1,60 m

CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : normal colorate ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII : normal ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR : normal, buze roz ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII : normal;
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR : dentiţie completă, dinţi îngrijiţi;
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI : normal;
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI : castaniu, pieptănat, curat, îngrijit;
PROBLEME AUDITIVE : nu prezintă ;
PROBLEME VIZUALE : nu prezintă ;
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă ;
TRUNCHI
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : normal colorate ;
APARAT RESPIRATOR : sonoritate pulmonară prezentă, murmur vezicular prezent,
fără raluri, torace normal conformat, R=20 r/min ;
APARAT CARDIOVASCULAR : matitate cardiacă în limite normale ; zgomote
cardiace ritmice, nu se percep sufluri ; T.A. 110/60 mmHg ; puls = 76 pulsatii/min ;
APARAT DIGESTIV : : tranzit intestinal prezent ; ficat şi splină în limitele normale ;
APARAT UROGENITAL : loje renale libere ;
APARAT OSTEO – ARTICULAR : integru anatomic, articulaţii mobile ;
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC : bine reprezentat;
S.N.C. : echilibrat ; orientare temporo-spaţial;
R.O.T. : prezente bilateral ;

MEMBRE
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : normal ;
MOBILITATE ARTICULARĂ : pacienta prezintă tremurături necontrolate la nivelul
mâinilor ;
PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MERSUL : - teren plat : nu prezintă ;
- scări : nu prezntă ;
STÂNGACE / DREPTACE
SE SCOALĂ : - ajutat - singur

OBISNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA


REGIM : nu
APETIT : scăzut ;
NR. DE MESE : 2 mese principale şi 1 gustare pe zi;
ALIMENTE PREFERATE : fructe, legume ;
BĂUTURI PREFERATE : sucuri naturale ;
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : nu există ;
MOD DE SERVIRE A MESEI : în salon ;

OBISNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ


TOALETA : - singur - ajutat
SE SPALĂ PE DINŢI : - singur - ajutat
SE PIAPTANĂ : - singur -ajutat
SE ÎMBRACĂ : - singur - ajutat
SE DEZBRACĂ :- singur - ajutat

OBISNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE


SCAUN : - frecvenţă :1/zi URINA : - frecvenţă : 3-5 /zi
- miros : specific - miros : specific
- aspect : omogen - aspect : galben deschis
- cantitate : 400 g - cantitate : 1800 ml / zi

OBISNUINŢE PRIVIND ODIHNA


PROBLEME PRIVIND SOMNUL : pacienta prezintă insomnii;
UTILIZEAZĂ SEDATIVE : da;
ACTIVITATE SEXUALĂ : adaptată vârstei;
ACTIVITATE FIZICĂ : moderată ;

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : nu CU ALŢII : da
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR : agitată, neliniştită, oferă
informaţii cu dificultate ;
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV : grijulie ;
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL : atentă ;
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER : pacientei îi face plăcere ca în timpul liber să
citească ;

INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ : 0I
ALERGII : - alimente : nu
- medicamente : nu
- animale : nu
- altele : nu
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : nu a mai fost internată ;
TRATAMENTUL URMAT ÎNAINTEA SPITALIZĂRII : Diazepam, Distonocalm
TRATAMENTUL ACTUAL : - Xanax tb 2/ zi
- Piracetam tb 2/ zi
- Efectin tb 2/ zi
- Glucoză 10% 1000 ml/ zi
- Vit. B1, B6, B12 1f/ zi
- Diazepam 1f/ zi
INVESTIGAŢII EFECTUATE :
Examen psihiatric : - anxietate marcată
- nelinişte psihomotorie
- fatigabilitate
- dispoziţie depresivă
- scăderea stimei de sine
- scăderea marcată a capacităţii de concentrare,
a atenţiei
EXAMENE DE LABORATOR : - Acid uric 5.51 mg/dl
- Colesterol 250.41 mg/dl
- Creatinină 1.02 mg/dl
- Glicemie 92 mg/dl
- TGO 19 U/L
- TGP 16 U/L
- Uree 43.86 mg/dl
- VSH 15 mm/h
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
PROBLEMA DE NURSING DELEGATE
1. Nevoia de a Anxietate - Pacienta M.D. A - favorizez adaptarea pacientei la noul 11.02.2010
evita pericolele generalizată să-şi exprime mediu Pacienta M.D. se
cauzată de eşecul diminuarea -asigur un climat de linişte şi siguranţă, prezintă la serviciul
Anxietate şcolar, anxietăţii în de înţelegere empatică de psihiatrie cu
manifestată prin termen de 3 zile -observ manifestările psihice ale anxietate
frică, nelinişte, - Pacienta M.D. pacientei: iritabilitate, teamă şi griji generalizată.
tremurături, să demonstreze exagerate, tremurături necontrolate, 14.02.2010
iritabilitate. absenţa semnelor fatigabilitate În urma
de anxietate în -identificarea cauzelor anxietăţii şi a administrării
termen de 5 zile. factorilor declanşatori tratamentului şi
-ajut bolnava să-şi identifice anxietatea îngrijirilor acordate
- furnizez explicaţii clare şi deschise pacienta exprimă
asupra îngrijirilor programate dimnuarea semnelor
-încearc să conving pacienta de anxietăţii.
importanţa urmării tratamentului şi a 16. 02.2010
tonusului pentru evoluţia bolii În termenul stabilit
- respect tăcerile şi plângerile pacientei pacienta M.D.
pentru a-i permite să-şi controleze demonstrează
emoţiile absenţa semnelor
- sfătuiesc familia să susţină moral anxietăţii.
bolnava pe toată perioada depresiei
- creez un climat de calm şi empatie
- diminuez stimuli audio-vizuali:
zgomote şi lumină intensă
- răspund la toate întrebările pacientei cu
calm şi răbdare;
- măsor şi notez funcţiile vitale:
T.A.: 110-60 mm/Hg, puls: 76 p/min, R:
20 r/min, T: 36.4 °C
D.Psihoterapie
Administrez la indicaţia medicului :
Xanax tb 2/zi, dimineaţa şi seara, per os
Efectin tb 2/zi, dimineaţa şi seara per os
Diazepam 1f/ zi, i.m.
Piracetam tb 2/ zi, per os
2. Nevoia de a Perturbarea stimei - Pacienta M.D. A - ascult pacienta atent, o las să-şi 11.02.2010
evita pericolele de sine cauzată de să aibe exprime sentimentele, să spună ce o Pacienta M.D. se
neadaptarea la o capacitatea de a preocupă prezintă la serviciul
Perturbarea criză situaţională face faţă - încurajez pacienta pentru comunicarea Psihiatrie având idei
stimei de sine manifestată prin dificultăţilor în cu alte persoane pesimiste, lipsa
idei pesimiste, termen de 2 zile. - menţin pacienta la subiectul discuţiei încrederii în sine.
incapacitatea de a - limitez expresia sentimentelor negative 13.02.2010
lua decizii, lipsa - identific împreună cu pacienta situaţiile Datorită îngrijirilor
încrederii în sine. şi evenimentele care sunt ameninţătoare acordate şi a
pentru ea psihoterapiei
- planific împreună cu pacienta îngrijirile pacienta a reuşit să-
cotidiene, astfel încât să-i redea şi exprime
progresiv independenţa capacitatea de a face
-stabilesc un program de activităţi faţă dificultăţilor în
agreate de pacientă termenul de 2 zile.
- încep cu activităţi individuale, apoi
treptat trec la activităţi de grup
- recompensez pacienta prin laude
D.Psihoterapie
Administrez la indicaţia medicului :
Xanax tb 2/zi, dimineaţa şi seara, per os
Efectin tb 2/zi, dimineaţa şi seara per os
Diazepam 1f/ zi, i.m.
3. Nevoia de a Teamă şi frică - Pacienta M.D. A - identific împreună cu pacienta 11.02.2010
evita pericolele cauzate de să-şi diminueze natura, intensitatea, cauzele fricii Pacienta M.D. se
ameninţarea semnele fricii în - familiarizez pacienta cu noul mediu prezintă cu temă şi
Frica integrităţii psihice termen de 2 zile. - furnizez explicaţii scurte, precise, frică cauzate de
manifestată prin - Pacienta M.D. asupra îngrijirilor programate boala psihică
temeri nedesluşite, să demonstreze - stabilesc un program de activităţi manifestate prin
nelinşte, teamă şi absenţa semnelor agreate de pacientă temeri, griji,
griji exagerate, fricii în termen - asigur legătura pacientei cu familia prin iritabilitate.
iritabilitate. de 4 zile. vizite frecvente 13.02.2010
- încurajez pacienta să comunice cu cei După urmarea
din jur să-şi exprime emoţiile, frica, recomandărilor şi
opiniile îngrijirilor pacienta
D.Psihoterapie afirmă diminuarea
Administrez la indicaţia medicului : semnelor fricii.
Xanax tb 2/zi, dimineaţa şi seara, per os 15.02.2010
Efectin tb 2/zi, dimineaţa şi seara per os După 4 zile de la
Diazepam 1f/ zi, i.m. internare pacienta
M.D.demonstrează
asenţa semnelor
fricii.
4. Nevoia de a Stare depresivă -Pacienta M.D. A - limitez atenţia acordată gândurilor 11.02.2010
evita pericolele cauzată de eşecul să demonstreze triste La internare
şcolar, manifestată diminuarea - arăt calm, caldură, dar fără exuberanţă pacienta prezintă
Stare prin tristeţe, idei semnelor stării pentru a fi în acord cu sentimentele stare depresivă.
depresivă pesimiste, astenie, depresive în pacientei 15.02. 2010
inapetenţă, termen de 4 zile. - determin pacienta să practice exerciţii În urma
insomnie. -Înlăturarea stării musculare, de relaxare 5-10 minute de 3 tratamentului
depresive ori pe zi administrat,
- determin pacienta să practice afirmaţii recomandărilor şi
despre sine: sunt capabilă, sunt îngrijirilor acordate
sănătoasă, sunt calmă, pacienta afirmă
- sugerez pacientei să se întâlnească cu o diminuarea
persoană care a trăit aceeaşi problemă semnelor stării
- psihoterpie singură şi în grup depresive.
D.Psihoterapie 16.02.2010
Administrez la indicaţia medicului : Pacienta exprimă
Xanax tb 2/zi, dimineaţa şi seara, per os dispariţia depresiei.
Efectin tb 2/zi, dimineaţa şi seara per os
Diazepam 1f/ zi, i.m.
5. Nevoia de a Alterarea modului - Pacienta să A - observ somnul bolnavei: agitat, 11.02.2010 Pacienta
dormi şi a se de somn cauzată poată dormi şi treziri repetate, nu se odihneşte, stă cu prezintă insomnie.
odihni de starea odihni 8 ore ochii în tavan 13.02.2010
depresivă nocturne în - aşez pacienta într-un salon bine aerisit, Pacienta se
Insomnie manifestată prin termen de 3 zile. cu lenjerie curată odihneşte, dar nu
somn agitat, - recomand pacientei plimbări uşoare suficient
neodihnitor, treziri seara, înainte de culcare 14.02.2010
frecvente. - îndepărtez stimulii auditivi şi vizuali Insomnia a fost
-încerc conştientizarea pacientei de combătută, pacienta
importanţa somnului şi odihnei în doarme 8 ore pe
procesul de vindecare noapte.
-linişteşte pacienta în legătură cu
problema sa şi cu evoluţia stării de
sănătate
- învăţ pacienta să practice tehnici de
relaxare câteva minute înainte de
culcare

- întocmesc un program de odihnă


corespunzător organismului
- asigur un mediu adecvat , liniştit în
salon

- ofer pacientei o cană cu lapte cald

înainte de culcare
D- administrez la indicaţia medicului D.
Administrez la indicaţia medicului:
Diazepam 1 f seara, i.m., înainte de
culcare.
6. Nevoia de a Stare nutriţională - Pacienta să se A - observ apetitul pacientei: refuză să 11.02.2010
bea şi a mânca afectată cauzată de alimenteze mănânce sau dacă mănâncă, mănâncă La internare
stare depresivă suficient foarte puţin pacienta prezintă
Alimentaţie manifestată prin cantitativ şi -identific cauzele inapetenţei inapetenţă.
insuficientă inapetenţă, refuz calitativ în -explorez preferinţele culinare ale 13.02.2010
calitativ şi de a mânca. termen de 2 zile. pacientei Pacienta se
cantitativ - Pacienta M.D. -încearc conştientizarea pacientei de alimentează
să recâştige importanţa alimentaţiei suficiente corespunzător
apetitul treptat în calitativ şi cantitativ calitativ şi calitativ
termen de 3 zile. -servesc pacienta cu alimente frumos ca urmare a
ornate, la ore regulate şi într-o ambianţă îngrijirilor acordate.
cât mai plăcută 14.02.2010
D. administrez la indicaţia medicului: Pacienta are un
Glucoză 10% 1000 ml/zi, apetit normal,
Vit. B1, B6, B12 1f/zi serveşte 3 mese
Cale: p.e.v. principale şi 2
Ritm: 60pic/min gustări pe zi.

7. Nevoia de a Necoordonarea - Pacienta M.D. A- pregătesc psihic pacienta în vederea 11.02.2010


se mişca şi a mişcărilor cauzate să-şi oricărei tehnici de îngrijire Pacienta prezintă
avea o bună de anxietate demonstreze - redau încrederea că starea sa se va tremurături
postură manifestate prin absenţa ameliora necontrolate ale
tremurături tremurăturilor în - liniştesc pacienta mâinilor.
Necoordonare necontrolate ale termen de 24 - asigur un climat de calm şi securitate 12.02.2010
a mişcărilor mâinilor. ore. D.Psihoterapie Starea pacientei s-a
Administrez la indicaţia medicului : îmbunătăţit,
Piracetam tb 2/ zi, per os dispariţia
tremurăturilor.
8. Nevoia de a Cunoştinţe - Pacienta M.D. A - explorez nivelul de cunoştinţe al 11.02.2010
învăţa cum să- insuficiente asupra să acumuleze noi pacientei privind boala sa, modul de Pacienta manifestă
şi păstreze bolii cauzate de cunoştinţe în manifestare, măsurile preventive, modul interesul de a
sănătatea lipsa de informaţii, termen de 6 zile. de participare la procesul de recuperare dobândi cunoştinţe
manifestate prin - Pacienta să - motivez importanţa acumulării de noi privind afecţiunea
Cunoştinţe cerere de dobândească cunoştinţe sa şi măsurile de
insuficiente informaţii, atitudini, - conştientizez pacienta asupra propriei prevenire.
manifestarea de obiceiuri şi responsabilităţi privind sănătatea 16.02.2010
interes privind deprinderi noi în - organizez activităţi educative, folosind Pacienta a acumulat
modalităţile de termen de 6 zile. metodele de învăţământ cunoscute: noi cunoştinţe ,
evitare a expunerea, conversaţia, demonstraţia atitudini, obiceiuri
reapariţiei bolii. - corectez deprinderile dăunătoare şi deprinderi noi în
sănătăţii termenul stabilit.
- ţin lecţii de formare a deprinderilor
igienice, alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat.
EVALUAREA CAZULUI 1

Pacienta M.D. în vârstă de 22 ani, cu domiciliul în Str. Exerciţiu, Bl. A1, Sc.
B, Piteşti Jud. Argeş, spitalizată la data de 11.02.2010 până la 16.02.2010 se internează
în secţia Psihiatrie din următoarele motive: nelinişte, teamă, panică, anxietate, insomnii.
Pe baza examenului clinic se hotărăşte internarea pacientei sub îngrijirea Dr.
Stancu Eugenia.
Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: examenul psihologic,
analize de sânge, urină, în urma cărora se pune diagnosticul de Tulburare
depresivă,anxioasă generalizată.
Pe perioada internării pacientei M.D. i s-a efectuat tratament cu: Xanax tb 2/
zi, Piracetam tb 3/ zi, Efectin tb 2/ zi, Diazepam 1f/ zi, Vit. B1, B6, B12 1f/ zi , Glucoză
10% 1000 ml/ zi.
În urma respectării acestui tratament simptomatologia cedează şi pacienta se
simte mai bine.
Pacienta s-a externat după 6 zile cu stare generală bună şi cu următoarele
recomandări:
- urmează tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea consumului de alcool, a stresului;
- prezentare la control periodic;
- asigurarea unei bune igiene corporale.
DIALOG LA EXTERNARE

Data externării: 16.02.2010


Luat de familie: pacienta M.D. este luată de părinţi
Destinaţia la externare: domiciliul – Str. Exerciţiu, Bl. A1, Sc. B, Piteşti
Mijloc de transport: automobilul familiei.
Situaţia de acasă: satisfăcătoare
Capacitatea de a se îngriji: pacienta se poate îngriji singură.
Recomandări la externare:
- urmează tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea consumului de alcool şi a stresului;
- o dieta alimentară echilibrată;
- prezentare la control periodic;
- asigurarea unei bune igiene corporale.
S-a discutat: am purtat discuţie cu părinţii pacientei despre scopul spitalizării şi
necesitatea respectării recomandărilor.
Impresia pacientului despre spitalizare: satisfăcătoare
Au fost atinse scopurile: da
CAZUL Nr. 2

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean II


LOCALITATEA : Piteşti, Argeş
SECŢIA : Psihiatrie

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMAŢII SOCIALE
NUME : A
PRENUME : E
VÂRSTA : 56 ani
DOMICILIU : Str. Tudor Vladimirescu, Piteşti
OCUPAŢIE : Pensionară
STARE FAMILIALĂ : Căsătorită, familie organizată
RELIGIE : Ortodoxă
NAŢIONALITATE : Român
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ : Medii, locuinţă stabilă
DATA INTERNĂRII : 16.02.2010
DATA EXTERNĂRII : 23.02.2010
MOTIVELE INTERNĂRII : Nelinişte, agitaţie, dispoziţie de presiune, anxietate,
insomnie mixtă .
ISTORICUL BOLII : Pacienta se prezintă la serviciul Psihiatrie pentru nelinişte
psihomotrie, insomnie mixtă, stare depresivă, anxietate. La
internare prezintă ţinută neîngrijită, este orientată temporo –
spaţial .
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Reacţie depresivă anxioasă cu atacuri de panică
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE : Marinescu Sorin Gabriel
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE : Neagă luess, TBC în familie
ANTECEDENTE PERSONALE : - fiziologice: Menarhă la vârsta de 13 ani, 2
naşteri normale la 30 şi 34 ani ;
- patologice: Fără importanţă.

INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE : 74 kg
ÎNĂLŢIME :1,57 m
CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : normal colorate ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII : normală ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR : normale, roz ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII : normală;
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR : dentiţie incompletă;
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI : normal;
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI : neîngrijit, nepieptănat, grizonat;
PROBLEME AUDITIVE : nu prezintă ;
PROBLEME VIZUALE : nu prezintă ;
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă ;

TRUNCHI
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : normal colorate ;
APARAT RESPIRATOR : torace normal conformat , fără probleme respiratorii ,
R = 19 respiraţii/min ;
APARAT CARDIOVASCULAR : cord în limite normale, murmur vezicular
prezent , T.A. = 130/60 mmHg, P = 74 p./min
APARAT DIGESTIV : tranzit intestinal prezent, abdomen nedureros la palpare ;
APARAT UROGENITAL : loje renale libere, micţiuni fiziologice 7-8/zi ;
APARAT OSTEO – ARTICULAR : integru clinic ;
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC : integru clinic;
R.O.T. : prezente bilateral

MEMBRE
SEMNE PARTICULARE : nu prezintă ;
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR : normal colorate ;
MOBILITATE ARTICULARĂ : articulaţii mobile ;
PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MERSUL : - teren plat : nu prezintă ;
- scări : nu prezintă ;
STÂNGACE / DREPTACE
SE SCOALĂ : - ajutat - singur

OBISNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA


REGIM : nu;
APETIT : normal ;
NR. DE MESE : 3 mese principale, 2 gustări/zi ;
ALIMENTE PREFERATE : fructe, carne de pui şi peşte ;
BĂUTURI PREFERATE : compoturi ;
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : nu există ;
MOD DE SERVIRE A MESEI : singură, în salon ;

OBISNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ


TOALETA : - singur - ajutat
SE SPALĂ PE DINŢI : - singur - ajutat
SE PIAPTANĂ : - singur -ajutat
SE ÎMBRACĂ : - singur - ajutat
SE DEZBRACĂ :- singur - ajutat
OBISNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE
SCAUN : - frecvenţă : 1/zi URINA : - frecvenţă : 7-8/zi
- miros : fecaloid - miros : caracteristic
- aspect : omogen - aspect : limpede
- cantitate : 1200-1400 ml/zi
OBISNUINŢE PRIVIND ODIHNA
PROBLEME PRIVIND SOMNUL : prezintă isomnie mixtă;
UTILIZEAZĂ SEDATIVE : da;
ACTIVITATE SEXUALĂ : adaptată vârstei;
ACTIVITATE FIZICĂ : redusă ;

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : nu CU ALŢII : da
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR : iniţial refuză conversaţia,
dar stimulându-i interesul devine parţial cooperantă ;
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV :o sprijină, încurajează,o vizitează
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL : o ajută în îndeplinirea nevoilor
fundamentale ;
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER :în parcul din cadrul spitalului cu familia

INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ : AII
ALERGII : - alimente : nu
- medicamente : nu
- animale : nu
- altele : nu
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE : bune ;
TRATAMENTUL URMAT ÎNAINTEA SPITALIZĂRII : nu a urmat ;
TRATAMENTUL ACTUAL : - Diazepam 1f/zi ;
- Glucoză 10%
INVESTIGAŢII EFECTUATE :
Examen psihologic : - ţinută neîngrijită ;
- dezinteres faţă de măsurile de igienă ;
- orientată temporo- spaţial ;
- dispoziţie depresivă ;
- anxietate ;
- insomnii ;
- nelinişte.
EXAMENE DE LABORATOR : - VSH : 35 mm/h
- uree : 20,31 mg/dl
- sideremie : 115,4 mg/dl
- acid uric :10,02 mg/dl
- creatinină : 0,86 mg/dl
- glucoză : 84 mg/dl.
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI EVALUARE
PROBLEMA NURSING DELEGATE
1. Nevoia de a Anxietate ridicată - Pacienta A.E. să-şi A- favorizez adaptarea pacientei la 16.02.2010
evita pericolele cauzată de depresie diminueze semnele noul mediu; Pacienta A.E.
manifestată prin anxietăţii în termen - identific împreună cu pacienta cauza prezintă la
Anxietate agitaţie, nelinişte. de 1 zi anxietăţii; internare anxietate
- Pacienta A.E. să - creez un climat de înţelegere ridicată datorită
afirme absenţa empatică; episodului
semnelor anxietăţii în -asigur un climat de calm şi depresiv.
termen de 3 zile; securitate, la nevoie veioză, semnal 17.02.2010
- Pacienta A.E. să de alarmă; În urma dialogului
prezinte o stare de - răspund la întrebările pacientei; purtat, sprijinului
bine din punct de - respect tăcerile şi plângerile familiei şi
vedere psihic pe pacientei pentru a-i permite să-şi tratamentului
durata spitalizării. controleze emoţiile; administrat
- încurajez pacienta pentru pacientei i s-au
comunicarea cu familia, cu alţi diminuat semnele
pacienţi; anxietăţii.
- menţin pacienta la subiectul 19.02.2010
discuţiei pentru a nu intra în Pacienta prezintă
confunzie; o îmbunătăţire a
-orietez permanent pacienta în timp şi stării sale psihice,
spaţiu; absenţa anxietăţii.
- folosesc un ton cald, vorbire calmă, 23.02.2010
dialog încurajator; La externare
- manifest răbdare şi blândeţe; pacienta prezintă o
- explic pacientei necesitatea stare de bine din
tratamentului şi cooperarii; punct de vedere
- urmăresc dacă pacienta ia tot psihic.
tratamentul oral;
- încurajez familia pentru a se implica
în suportul emoţional de a vizita
pacienta;
D. Psihoterapie
Administrez la indicaţia medicului:
- Diazepam 1f/zi
Cale : i.m.
- Glucoză 10% p.e.v.
2. Nevoia de a Alterarea integrităţii - Pacienta A.E. să A - limitez atenţia acordată gândurilor 16.02.2010
evita pericolele psihice cauzată de afirme dispariţia triste; Pacienta A.E.
depresie, manifestată atacurilor de panică - asigur un climat liniştit, de prezintă o stare
Stare depresivă prin atacuri de în termen de 2 zile. securitate; depresivă însoţită
panică, apatie, lipsă - Pacienta să fie - identific împreună cu pacienta de atacuri de
de interes. echilibrată psihic în cauzele atacurilor de panică; panică.
termen de 3 zile. - liniştesc pacienta în timpul 18.02.2010
atacurilor de panică; Frecvenţa
- îndepartez obiectele contondente în atacurilor de
timpul atacurilor de panică, pentru a panică s-au
evita rănirea pacientei sau a celor din diminuat
jur; considerabil în
- încurajez pacienta să comunice cu ultimele două zile
cei din jur; ca urmare a
- stabilesc un program de activităţi îngrijirilor
împreună cu pacienta pentru a preveni acordate.
plictiseala; 19.02.2010
- dozez activitatea conform cu Pacienta A.E. este
posibilităţile pacientei; echilibrată psihic.
- elimin elementele competiţionale în
activitate;
- încep cu activităţi individuale, apoi
cele de grup;
- recompensez pacienta cu laude;
- organizez activităţi recreative în
grup;
- intervin atunci când pacienta are
senzaţia că nu este acceptată de
ceilalţi pacienţi;
D. Psihoterapie
Administrez la indicaţia medicului:
- Diazepam 1f/zi
Cale : i.m.
- Glucoză 10% p.e.v.
3. Nevoia de a Alterarea modului de Pacienta A.E. să A - menţin condiţiile necesare 16.02.20010
dormi şi a se somn cauzată de beneficieze de un somnului, respectând dorinţele şi Pacienta A.E.
odihni starea anxioasă, somn corespunzător deprinderile pacientei; prezintă somn
manifestată prin cantitativ şi calitativ - observ dacă perioadele de relaxare, neodihnitor, agitat,
Insomnie insomnii mixte, în termen de 3 zile. de odihnă sunt în raport cu treziri frecvente în
nelinişte, somn agitat, necesităţile organismului pacientei şi timpul nopţii.
neodihnitor. activitatea depusă; 19.02.2010
- observ somnul pacientei: somn Pacienta are un
agitat, treziri frecvente, somn somn odihnitor,
neodihnitor, insuficient. corespunzător
- învăţ pacienta tehnici de relaxare şi calitativ şi
modalităţi care să-i favorizeze cantitativ, de 7-8
somnul; h/noapte, fapt
- învăţ pacienta să efectueze câteva realizat datorită
exerciţii respiratorii înainte de respectării
culcare; programului de
- ofer pacientei o cană de lapte cald odihnă şi
sau ceai înainte de culcare, seara o asigurării
baie caldă; climatului de
- întocmesc un program de odihnă securitate.
corespunzător organismului (7-
8h/noapte)
- nu voi lăsa pacienta să se
odihnească prea mult în timpul zilei;
- înlătur factorii iritanţi, asigur un
climat liniştit, temperatură optimă în
cameră, elimin stimulii audio-vizuali;
- rog aparţinătorii să respecte orele de
vizită;
D. Administrez la indicaţia medicului
Diazepam 1f seara,
înainte de culcare.
4. Nevoia de a Alterarea comunicării - Pacienta A.E. să A - explorez împreună cu pacienta 16.02.2010
comunica cauzată de starea comunice cu mijloacele sale de comunicare; La internare
depresivă, anxioasă aparţinătorii în - educ pacienta să utilizeze mijloace pacienta prezintă
Comunicare manifestată prin termen de 2 zile. specifice de exprimare a comunicare
ineficientă la nelinişte, comunicare sentimentelor, a emoţiilor; ineficientă datorită
nivel afectiv infecientă la nivel - educ pacienta să aibe o atitudine de depresiei.
afectiv. receptivitate şi de încredere cu alte 18.02.2010
persoane; În urma discuţiilor
- învăţ pacienta să menţină legături cu purtate şi a
persoanele apropiate; psihoterapiei
- pun în valoare capacităţile, talentele pacienta comunică
şi realizările anterioare ale pacientei; cu pritenii şi
- dau pacientei posibilitatea să-şi familia.
exprime nevoile, sentimentele, ideile
şi dorinţele sale;
- învăţ pacienta tehnici de relaxare, de
afirmare de sine, de comnicare;
- antrenez pacienta în diferite
activităţi care sa-i dea sentimentul de
utilitate;
- ascult pacienta fără să o întrerup;
- în timpul conversaţiei, privesc
pacienta în ochi pentru a-i demonstra
că o ascult;
- aprob pacienta când spune lucruri
importante.
D. Psihoterapie
5. Nevoia de a fi Dezinteres faţă de - Pacienta A.E. să A - identific împreună cu pacienta 16.02.2010
curat, îngrijit, de măsurile de igienă prezinte interes cauzele şi motivaţia dezinteresului La internare
a proteja cauzat de starea pentru îngrijirile de faţă de aspectul fizic şi îngrijirile pacienta are un
tegumentele şi depresivă manifestat igienă în termen de 3 igienice; aspect neîngrijit,
mucoasele prin neglijarea zile. - ajut pacienta să-şi schimbe nu este curată, nu
îndeplinirii îngrijirilor atitudinea faţă de aspectul său fizic şi este pieptănată.
Dezinteres faţă de de igienă, refuzul de a faţă de îngrijirile igienice; 19.02.2010
măsurile de îndeplini îngrijiri de - stimulez pacienta să se spele , să se În urma
igienă igienă. îmbrace acordându-i timp suficient; recomandărilor şi
- îndrum pacienta în efectuarea ajutorului acordat
îngrijirilor igienice, la nevoie o ajut; pacienta şi-a
- schimb lenjeria de pat şi de corp ori recăpătat interesul
de câte ori este nevoie. faţă de aspectul
D. Psihoterapie său şi îngrijirile
igienice.
8. Nevoia de a Cunoştinţe - Pacienta să A - explorez nivelul de cunoştinţe al 16.02.2010
învăţa cum să-şi insuficiente asupra acumuleze noi pacientei privind boala sa, modul de Pacienta manifestă
păstreze bolii cauzate de lipsa cunoştinţe în termen manifestare, măsurile preventive, interesul de a
sănătatea de informaţii, de 6 zile. modul de participare la procesul de dobândi
manifestate prin - Pacienta să recuperare cunoştinţe privind
Cunoştinţe cerere de informaţii, dobândească - motivez importanţa acumulării de afecţiunea sa şi
insuficiente manifestarea de atitudini, obiceiuri şi noi cunoştinţe măsurile de
interes privind deprinderi noi în - conştientizez pacienta asupra prevenire.
modalităţile de evitare termen de 8 zile. propriei responsabilităţi privind 20.02.2010
a reapariţiei bolii. sănătatea Pacienta a
- organizez activităţi educative, acumulat noi
folosind metodele de învăţământ cunoştinţe ,
cunoscute: expunerea, conversaţia, atitudini, obiceiuri
demonstraţia şi deprinderi noi
- identific obiceiurile şi deprinderile în termenul
greşite ale pacientei stabilit.
- ţin lecţii de formare a deprinderilor
igienice, alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat.
EVALUAREA CAZULUI 2

Pacienta A.E. în vârstă de 56 ani, cu domiciliul în Piteşti, Str. Tudor


Vladimirescu ,Jud. Argeş, spitalizat la data de 16.02.2010 până la 23.02.2010 se
internează în secţia Psihiatrie din următoarele motive: nelinişte, agitaţie,
dispoziţie de presiune, anxietate, insomnie mixtă .
Pe baza examenului clinic se hotărăşte internarea pacientei sub îngrijirea
Dr. Marinescu Sorin Gabriel
Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: examenul
psihologic, analize de sânge, urină, în urma cărora se pune diagnosticul de
Reacţie depresivă anxioasă cu atacuri de panică.
Pe perioada internării pacientului A.E.. i s-a efectuat tratament cu:
Diazepam 1f/zi ; Glucoză 10% şi psihoterapie. În urma respectării acestui
tratament simptomatologia cedează şi pacienta se simte mai bine.
Pacienta s-a externat după 8 zile cu stare generală bună şi cu
următoarele recomandări:
- urmează tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea consumului de alcool, a stresului;
- prezentare la control periodic;
- asigurarea unei bune igiene corporale.
DIALOG LA EXTERNARE

Data externării: 23.02.2010


Luat de familie: pacienta A.E.este luată de soţ
Destinaţia la externare: domiciliul –Piteşti,Tudor Vladimirescu,Jud. Argeş
Mijloc de transport: automobilul familiei.
Situaţia de acasă: satisfăcătoare
Capacitatea de a se îngriji: pacienta se poate îngriji singură.
Recomandări la externare:
- urmează tratamentul medicamentos conform Rp.;
- evitarea consumului de alcool şi a stresului
- prezentare la control periodic;
- asigurarea unei bune igiene corporale.
S-a discutat: am purtat discuţie cu familia pacientei despre scopul spitalizării şi
necesitatea respectării recomandărilor.
Impresia pacientului despre spitalizare: satisfăcătoare
Au fost atinse scopurile: da
CAZUL NR. 3

UNITATEA SANITARĂ : Spitalul Judeţean-Argeş


LOCALITATEA : Piteşti
SECŢIA : Psihiatrie

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

INFORMAŢII SOCIALE
NUME : D.
PRENUME :F.
VÂRSTA : 65 ani
DOMICILIU : Albota
OCUPAŢIE :Pensionară
STARE FAMILIALĂ : Casătorită,2 copii şi 2 nepoţii
RELIGIE : Ortodoxă
NAŢIONALITATE : Română
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ :Grele(trăieşte împreună cu soţul,cu fiul
şi cu familia acestuia)
DATA INTERNĂRII : 15.06.2010
DATA EXTERNĂRII :20.06.2010
MOTIVELE INTERNĂRII :Dispoziţie depresivă, idei suicidare.
ISTORICUL BOLII :Pacienta se prezintă în serviciul psihiatrie pentru dispoziţie
depresivă,idioţie suicidară,nelinişte,insomnii,o părere foarte proastă de felul cum
arată.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :Psihoză depresivă cu idei de suicid.
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :Depresie severă cu idei suicidare şi
supraponderabilitate.
MEDICUL CARE ÎNGRIJEŞTE : Stancu Eugenia
ANTECEDENTE HEREDO – COLATERALE :nu prezintă
ANTECEDENTE PERSONALE: - fiziologice: menarhă la 13 ani, ciclu
menstrual regulat, flux moderat cu durata de 4-5 zile, nedureros, N=2, AV=2.
- patologice: supraponderală,indicele de masă corporală : 28

INFORMAŢII FIZICE
GREUTATE : 90 kg
ÎNĂLŢIME :1.60

CAP
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :palide
ASPECTUL ŞI CULOAREA GURII :albicioasă
ASPECTUL ŞI CULOAREA BUZELOR :subţiri
ASPECTUL ŞI CULOAREA LIMBII :albicioasa
ASPECTUL ŞI CULOAREA DINŢILOR :proteză dentară
ASPECTUL ŞI CULOAREA NASULUI :mic
ASPECTUL ŞI CULOAREA PĂRULUI :nespălat
PROBLEME AUDITIVE :nu prezintă
PROBLEME VIZUALE :nu prezintă
SEMNE PARTICULARE :nu prezintă

TRUNCHI
SEMNE PARTICULARE :nu prezintă
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :palide
APARAT RESPIRATOR :murmur vezicular prezent
APARATCARDIOVASCULAR :zgomote cardiace litonice
T.A=160/90 ;A.V=85 băt/minut
APARAT DIGESTIV :abdomen nedureros la palpare
APARAT UROGENITAL :micţiuni fiziologice
APARAT OSTEO – ARTICULAR :integru
SISTEM GANGLIONAR – LIMFATIC :nepalpabil
S.N.C. : orientat temporo-spaţial
R.O.T. : prezente bilateral

MEMBRE
SEMNE PARTICULARE :nu prezintă
ASPECTUL ŞI CULOAREA TEGUMENTELOR :palide
MOBILITATE ARTICULARĂ :scăăzută
PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MERSUL : - teren plat : prezintă
- scări : prezintă
STÂNGACE / DREPTACE-dreptace
SE SCOALĂ : - ajutat : da - singur

OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA


REGIM :hiposodat, hipocaloric
APETIT :crescut
NR. DE MESE :5-6/zi
ALIMENTE PREFERATE :dulciurile şi friptura
BĂUTURI PREFERATE :sucurile acidulate
ALIMENTE PE CARE NU LE POATE CONSUMA : nu prezintă
MOD DE SERVIRE A MESEI :în sala de mese,singură
OBIŞNUINŢE DE IGIENĂ PERSONALĂ
TOALETA : - singur - ajutat :da
SE SPALĂ PE DINŢI : - singur :da - ajutat
SE PIAPTANĂ : - singur -ajutat :da
SE ÎMBRACĂ : - singur - ajutat :da
SE DEZBRACĂ :- singur - ajutat :da

OBIŞNUINŢE PRIVIND ELIMINĂRILE


SCAUN : - frecvenţă : 1-2/zi URINA : - frecvenţă :5-6/zi
- miros :fecaloid - miros :caracteristic
- aspect : omogen - aspect :normal
- cantitate : 1-2/zi - cantitate : 2500 ml/zi

OBIŞNUINŢE PRIVIND ODIHNA


PROBLEME PRIVIND SOMNUL :insomnii repetate
UTILIZEAZĂ SEDATIVE :da
ACTIVITATE SEXUALĂ :redusă
ACTIVITATE FIZICĂ :redusă

COMPORTAMENTUL PACIENTULUI
ÎI PLACE SĂ FIE SINGUR : da CU ALŢII : nu
ATITUDINEA ÎN TIMPUL CULEGERII DATELOR :comunică,spunând tot ce
are pe suflet
ATITUDINEA FAMILIEI FAŢĂ DE BOLNAV :tot timpul alături de ea
ATITUDINEA PERSONALULUI MEDICAL :o încurajează tot timpul
MOD DE A PETRECE TIMPUL LIBER :împreună cu cele 2 nepoate
INFORMAŢII MEDICALE
GRUPA SANGUINĂ :AB4
ALERGII : - alimente : nu prezintă
- medicamente : nu prezintă
- animale : nu prezintă
- altele : nu prezintă
IMPRESII DE LA SPITALIZĂRILE ANTERIOARE :nu tocmai bune
TRATAMENTUL ACTUAL :cipralex 10 mg,diazepam-peros, solian 50 mg-
1seara/dimineaţa,omez-1dim, reductil 1/zi, soluţie Ringer.
INVESTIGAŢII EFECTUATE : Glucide 78mg/dl
TGO 19 u/l
TGP 13 u/l
Trigliceride 229 mg/dl
Lipide 901 mg/dl
Hemoleucograma 11,3 g/dl
Examen psihic : - ţinută neîngrijită,
- nelinişte psihomotorie,
- insomnii,
- dispoziţie depresivă,
- idioţie suicidară,
- orientată temporo spaţial).
DIAGNOSTIC
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE
PROBLEMA AUTONOME ŞI DELEGATE
NURSING
1.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta A:-Determin pacienta să practice afirmaţii 15.06.2010
evita conceptului de D.F să despre sine:sunt capabilă,sunt Pacienta D.F
pericolele sine cauzată de gândească sănătoasă,sunt calmă; prezintă la internare
boală pozitiv în termen -Sugerez să se întâlnească cu o persoană o stare depresivă
Stare manifestată prin de două zile; care a trăit aceeaşi problemă; din cauza bolii pe
depresivă stare depresivă , - pacienta D.F -Limitez atenţia acordată gândurilor triste care o are;
idei de suicid. să fie echilibrată (readuce persoana la timpul prezent); 16.06.2010
psihic pe durata -Arăt calm,căldură,pentru a fi de acord cu In urma îngrijirilor
spitalizării; sentimentele persoanei; acordate, şi a
-Determin pacienta să practice exerciţii medicaţiei
musculare; făcute,starea
-Felicit pacienta dacă execută activitaţi ; pacientei este
-Dupa ce ascult pacienta,limitez expresia bună,începe să
sentimentelor negative; gândească pozitiv;
-Identific cu pacienta situaţiile şi Obiectiv realizat
evenimentele care sunt cele mai
ameninţătoare pentru ea;
-Familiarizez persoana cu mediul nou;
furnizez exerciţii scurte,precise asupra
îngrijirilor programate;
D: Administrez la indicaţia medicului:
cipralex 10 mg, 1/zi, dimineaţa
diazepam 5 mg,seara
solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa,
omez-1/zi,dimimeaţa
Cale: per os
2.Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacienta D.F A -Explorez gusturile pacientei la diferite 15.06.2010,
bea şi a nutriţie (risc de să-şi diminueze categorii de alimente; Pacienta D.F a
mânca exces în raport cu aportul cotidian -Invăţ pacienta valoarea energetică a înţeles necesitatea
nevoile de alimente şi alimentelor şi necesarul în funcţie de diminuării aportului
Alimentare şi organismului- lichide pe zi; activităţile fizice şi vârsta,stare sau cotidian de
hidratare supraalimentaţie)c -Ca pacienta D.F fiziologică,activitatea pacientei,forma alimente ,acest
inadecvată auzată de să consume o bolii; lucru fiind în
prin surplus obişnuinţe cantitate de -Asigur o igienă riguroasă a pacientei şi a favoarea sănătăţii
alimentare,deficita alimente în lenjeriei de pat; sale.Pacienta
re manifestat prin concordanţă cu -Ajut şi încurajez pacienta în îndeplinirea cooperează şi
polifagie,bulimie, nevoile de nevoilor fundamentale; respectă regimul
polidipsie. energie,activitate -Monitorizez funcţiile vitale; impus,astfel în data
,vârstă condiţii -Alcătuiesc un regim alimentar de
de viaţă hipocaloric,cu o mie de calorii/zi,(100g 16.06.2010,
intermitentă de o glucide pe zi,35g lipide/zi,75g pacienta consumă o
zi; proteine/zi),hiposodat şi cantitate de
-Ca pacienta să normohidric(2,5l/zi); alimente în
prezinte o stare -Scot din alimentaţie produsele rafinate concordanţă cu
de bine pe (ciocolată cacao,frişcă,unt,carne nevoile sale
perioada grasă,conserve,braânzeturi grase) energetice şi cu
spitalizării; -Fără restricţie administrez legume şi boala sa,iar
-Ca pacienta să fructe proaspete ,carnea slabă,laptele cantitatea de lichide
fie echilibrată degresat,ouăle fierte tari,lichidele ingerate s-a redus
psihic în termen îndulcite; considerabil,acum
de 2zile; -Stabilesc un program de activitate fizică a pacienta
pacientei:exerciţii fizice moderate,mers pe consumând 3000-
jos 60-90 minute/zi,evitarea eforturilor 3500 ml/zi.
fizice mari,sporadice,care cresc apetitul; Obiectivul a fost
-Măsor zilnic greutatea corporală o notez realizat.
în foaia de temperatură;
-Suplinesc pacienta în cazul apariţiei unor
manifestări de dependenţa în satisfacerea
nevoilor sale;
-Educ pacienta pentru ai constientiza
că,prin respectarea alimentaţiei şi a
programului de activitate zilnică,poate
înlătura surplusul de greutate şi prevenii
complicaţiile ;
-O învăţ metode de relaxare ;
-Permit explorarea emoţiilor,a
sentimentelor pacientei;
D: Administrez la indicaţia medicului:
Reductil 1/zi, per os
Omez 1/zi, dimineaţa, per os
Soluţie Ringer:500ml p.e.v., 60pic/min;
3.Nevoia de a Alterarea stării de -Ca pacienta D.F A -Asigur un mediu de protecţie psihică 15.06.2010
evita confort cauzată de să-şi exprime adecvată stării de boală a pacientei prin La internare
pericolele ameninţarea diminuarea înlăturarea excitanţilor psihici; pacienta D.F
integrităţii fizice anxietătii în -Aplic tehnici de psihoterapie adecvate; prezintă o anxietate
Anxietatea şi psihice termen de 3 zile; -Asigur condiţiile de mediu adecvate extremă cauzată de
,manifestată prin -Ca pacienta să (cameră izolată,aerisită,temperatură ameninţarea
agitaţie prezinte o stare adecvată); integrităţii fizice şi
,nelinişte,voce de bine psihic şi -Incurajez pacienta să comunice cu cei din psihice;
tremurătoare fizic pe durata jur,să-şi exprime emoţiile,nevoile,frica 16.06.2010
spitalizării; opiniile; In urma medicaţiei
-Invăţ pacienta să folosească tehnici de primite şi
autoapărare; încurajărilor făcute
-Identific împreună cu pacienta cauza de către
anxietăţii şi/sau factorii medici,starea de
declanşatori:metode de anxietate a
investigare,tratament,etc.; pacientei sa
-Furnizez explicaţii clare şi deschise ameliorat;
asupra îngrijirilor programate; 17.06.2010
-Ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea; Starea pacientei a
-Creez un climat de înţelegere empatică; revenit la normal;
-Asigur un climat de calm şi securitate ;
-Respect tăcerile şi plângerile pacientei Obiectiv realizat.
pentru ai permite clopoţel,semnal de
alarmă,etc;
-Diminuez stimuli auditivi şi
vizuali:zgomote şi lumină intensă;
- Asigur activitaţi distractive,la alegerea
pacientei;
-Raspund la întrebările pacientei;
-Identific cunoştinţele pe care le are
pacienta pentru a-şi diminua anxietatea;
-O invăţ tehnici de relaxare;
-Stau în preajma pacientei,la nevoie;
D: Administrez la indicaţia medicului:
cipralex 10 mg, 1/zi, dimineaţa
diazepam 5 mg,seara
solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa,
Cale: per os
4.Nevoia de a Alterarea -Ca pacienta A -Planific un program de exerciţii pasive 15.06.2010
se mişca şi a integrităţii D.F să-şi împreună cu pacienta; La internare
avea o bună aparatului menţină -Invăţ pacienta care este postura adecvată pacienta D.F
postură; locomotor cauzată integritatea şi cum să-şi efectueze exerciţii musculare prezintă dificultate
de tegumentelor şi a active; de a se deplasa
Diminuarea supraponderabilita activităţii -Invăţ pacienta:să facă exerciţii de datorită greutăţii
mobilităţii te, manifestată articulare pe respiraţie profundă; mari pe care o are;
fizice prin dificultate de durata -Ajut la nevoie pacienta pentru a-şi 16.06.2010
a merge, limitarea spitalizării; satisface nevoile şi o servesc la pat cu cele In urma îngrijirilor
amplitudinii -Ca pacienta D.F necesare; acordate şi a
mişcărilor să-şi menţină -Asigur igiena tegumentelor şi a lenjeriei exerciţiilor făcute,
funcţia de pat şi de corp; pacienta se
respiratorie în -Ajut pacienta să facă băi calde, exerciţi deplasează şi
timpul fizice, îi fac masaj la nivelul extremităţilor; prezintă o stare de
exerciţilor; -Pregătesc psihic pacienta ,în vederea bine.
-Ca pacienta să oricărei tehnici de îngrijire; Obiectiv realizat
fie echilibrată -Redau încrederea pacientei că dificultatea
psihic în termen în deplasare, este o stare trecătoare şi că îşi
de 2 zile; va putea relua treptat activităţile obişnuite;

5.Nevoia de a Alterarea imaginii -Ca pacienta A -După ce ascult pacienta, limitez 15.06.2010
evita corporale cauzată D.F să exprime expresia sentimentelor negative; La internare
pericolele; de greutatea sentimente Identific cu pacienta situaţiile şi pacienta D.F
corporală pozitive legate evenimentele care sunt cele mai prezintă o pierdere
Pierderea manifestată prin de imaginea de ameninţătoare pentru ea; a imaginii de sine
imaginii de sentiment de sine în termen de -Permit să-şi exprime negarea,la din cauza obezitaţii
sine frustrare,perceper 2 zile început,pentru a o ajuta să se adapteze; 16.06.2010
ea negativă a -Ajut pacienta să se pună în valoare prin In urma discuţiilor
propriului corp şi aspectul ei:coafura nouă îmbrăcăminte purtate de către
a funcţiilor sale care îi stă bine; asistenţi şi cadrele
-Explic pacientei că e normal să resimtă medicale,pacienta
mânie,frustrare sau depresie în această exprimă sentimente
situaţie; pozitive legate de
-Ajut pacienta să accepte propria imagine.
situaţia,explicându-i că aspectul fizic nu-i
diminuează valoarea umană; Obiectiv realizat
-Determin pacienta să participe,pe cât
posibil,la îngrijirile sale pentru a-i da
sentimentul de control al situaţiei;
-Planific împreună cu pacienta îngrijirile
cotidiene,astfel încât să-i redea progresiv
independenţa;
D: Administrez la indicaţia medicului:
cipralex 10 mg, 1/zi, dimineaţa
diazepam 5 mg,seara
solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa,
Reductil 1/zi
Cale: per os
6.Nevoia de a Alterarea modului -Ca pacienta D.F A -Pacienta nu va fi lăsată în timpul zilei 15.06.2010
dormi şi a se de somn cauzat de să beneficieze să se odihnească prea mult timp; Pacienta D.F
odihni boală manifestat de un somn -Se va afla de la pacientă motivele prezintă la internare
prin dificultate de corespunzător neliniştirii din timpul nopţii; insomnie cu treziri
Insomnia a dormi,somn calitativ şi -Vor fi înlăturaţii factorii iritanţii; frecvente şi
agitat cantitativ în -Invăţ pacienta să practice tehnici de dificultate în
termen de 3 zile; relaxare,exerciţii respiratorii câteva minute adormire;
înainte de culcare; 16.06.2010
-Ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte Pacienta prezintă
de culcare,o baie caldă; un somn agitat,un
-Identific nivelul şi cauza anxietaţii ; numar de 6h/zi
- Observ şi notez calitatea,orarul Obiectiv nerealizat
somnului,gradul de satisfacere a celorlalte 17.06.2010
nevoi ; In urma medicaţiei
- Intocmesc un program de odihnă primite,pacienta
corespunzător organismului; beneficiază de un
-Educ aparţinătorii să respecte orele de somn corespunzător
vizită; calitativ şi
-Sfătuiesc pacienta să urineze înainte de cantitativ.
culcare;
- Urmăresc efectul terapeutic al medicaţiei. Obiectiv realizat.
D: Administrez la indicaţia medicului:
cipralex 10 mg, 1/zi, dimineaţa
diazepam 5 mg,seara
solian 50 mg-2/zi, seara/dimineaţa,
Cale: per os
7.Nevoia de a Deficit parţial de -Ca pacienta A -Ajut pacienta, în funcţie de starea 15.06.2010
fi curat, autoîngrijire D.F să prezinte generală, să îşi facă baie sau duş, sau îi La internare
îngrijit, de a cauzat de boală tegumente şi efectuez toaleta pe regiuni ; pacienta D.F
proteja manifestat prin mucoase curate; -Pregătesc materiale pentru baie; prezintă carenţe de
tegumentele şi dezinteres faţa de -Ca pacienta să- -Pregătesc cada; igienă din cauza
mucoasele; măsurile de igienă şi redobândească -Asigur temperatura camerei (20ْ-22ْ C) şi a bolii;
stima de sine în apei (37ْ-38ْ C); 16.06.2010
Carenţe de termen de 2 zile; -Ajut pacienta să se îmbrace, să se In urma îngrijirilor
igienă pieptene,să-şi facă toaleta cavitaţi bucale, acordate de către
să-şi taie unghiile; asistenta
-Pentru efectuarea toaletei pe regiuni, medicală,pacienta
preătesc salonul şi materialele, protejez prezintă tegumente
pacienta cu paravan, şi o conving cu tact şi şi mucoase curate.
cu blândeţe să accepte;
-Identific, împreună cu pacienta cauzele şi Obiectiv realizat.
motivaţia preocupării pentru aspectul fizic
şi îngrijirile igienice;
-Ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea faţa
de aspectul sau fizic şi faţă de imaginile
igienice;
-Conştientizez pacienta în legatură cu
importanţa menţinerii curate a
tegumentelor ,pentru prevenirea
îmbolnăvirilor
D. psihoterapie
8.Nevoia de a Alterarea imaginii -Ca pacienta A -Ascult pasiv pacienta pentru a-i permite 15.06.2010
fi preocupat în corporale cauzată D.F să fie să-şi exprime sentimentele privind Pacienta D.F.
vederea de boală conştientă de dificultatea de a se realiza; prezintă o alterare a
realizării manifestată prin propria sa -Ajut pacienta să identifice motivele imaginii corporale
incertitudine în valoare şi comportamentului sau,apreciez cauzată de obezitate
Devalorizarea ceea ce priveşte competenţa; posibilităţile fizice şi intelectuale; 16.06.2010
propria valoare, -Ca pacienta să- -Sesizez orice formă de interes pentru o In urma discuţiilor
descurajare,disper şi recapete anumită activitate şi o antrenez în purtate cu asistenta
are,obsedare de interesul faţă de desfăşurarea ei; medicală, pacienta
problemele sale sine şi de alţii în -Indrum spre acele activităţi care sunt începe să-şi
termen de 2 zile atractive pentru pacienta şi totodată utile; recapete interesul
-Observ şi notez orice schimbare în faţă de sine şi de
comportamentul alţii, fiind
pacientei(depresie,satisfacţie); conştientă de
-Aplic tehnici de îngrijire adaptate propria sa valoare
nevoilor pacientei; şi competenţă;
-Identific cu pacienta factorii care o
împiedică să se realizeze :limite Obiectiv realizat.
economice,starea de sanătate ;
-Cunosc aspiraţiile,sentimentele ,interesele
şi capacitaţile pacientei;
-O ajut în reevaluarea capacitaţilor şi
aspiraţiilor sale ;
-O susţin în stabilirea unor proiecte ;
-Ajut pacienta să se adapteze la noul rol pe
care îl are sau la statutul său;
-O ajut să realizeze o percepere justă a
realitaţii, să se integreze în colectiv ;
- Observ reacţiile de satisfacţie sau de
nemulţumire ale pacientei;
-Explic necesitatea cunoaşterii mediului în
care trăieşte şi a celor din jur;
D. psihoterapie
9.Nevoia de a Deficit al -Ca pacienta A -Educ pacienta privind importanţa 15.06.2010
se îmbrăca şi capacităţii de a se D.F să-şi vestimentaţiei în identificarea La internare
dezbrăca îmbrăca şi recâştige personalităţii; pacienta D.F
dezbrăca cauzat independenţa de -Explic legăturile dintre ţinuta prezintă un
Dezinteresul de gândurile a se îmbrăca şi vestimentară,imagine şi stima de sine; dezinteres total
pentru ţinuta negative şi dezbrăca în -Notez zilnic interesul pacientei pentru a legat de ţinuta sa
vestimentară supraponderabilita termen de 2 zile; se îmbrăca şi dezbrăca; vestimentară.
te, manifestat prin -Ca pacienta să -Supraveghez cu ce se îmbracă; 16.06.2010
dificultate în a se se îmbrace zilnic -Încurajez pacienta; În urma îngrijirilor
îmbrăca şi în termen de 2 -Evaluez gradul de confuzie şi observ acordate şi a
dezbrăca, zile; schimbările de comportament,orientând-o sfaturilor date de
dezinteres faţă de regulat în timp şi spaţiu; către asistenta
ţinuta -Solicit pacientei să se îmbrace,vorbindu-i medicală,pacienta
vestimentară clar,distinct,cu respect şi şi-a schimbat
răbdare,respectând ritmul acesteia; părerea despre felul
-Explic gesturile pe care trebuie să le facă cum arată şi îşi
pentru a se îmbrăca, în limbaj inteligibil; schimbă
-Aşez obiectele în cameră în aceeaşi vestimentaţia în
ordine tot timpul,iar hainele în ordinea fiecare zi.
folosirii lor şi solicit pacientei la
dezbrăcare să le pună în ordine inversă; Obiectiv realizat.
D. psihoterapie
10. Nevoia de Cunoştinţe - Pacienta să A - explorez nivelul de cunoştinţe al 15.06.2010
a învăţa cum insuficiente acumuleze noi pacientei privind boala sa, modul de Pacienta manifestă
să-şi păstreze asupra bolii cunoştinţe în manifestare, măsurile preventive, modul interesul de a
sănătatea cauzate de lipsa termen de 6 zile. de participare la procesul de recuperare dobândi cunoştinţe
de informaţii, - Pacienta să - motivez importanţa acumulării de noi privind afecţiunea
Cunoştinţe manifestate prin dobândească cunoştinţe sa şi măsurile de
insuficiente cerere de atitudini, - organizez activităţi educative, folosind prevenire.
informaţii, obiceiuri şi metodele de învăţământ cunoscute: 20.06.2010
manifestarea de deprinderi noi în expunerea, conversaţia, demonstraţia Pacienta a acumulat
interes privind termen de 6 zile. - identific obiceiurile şi deprinderile noi cunoştinţe ,
modalităţile de greşite ale pacientei atitudini, obiceiuri
evitare a - corectez deprinderile dăunătoare sănătăţii şi deprinderi noi în
reapariţiei bolii. - ţin lecţii de formare a deprinderilor termenul stabilit.
igienice, alimentaţie raţională, mod de
viaţă echilibrat.
EVALUAREA CAZULUI 3

Pacienta D.F.,în vârstă de 64 de ani,cu domiciliul în comuna: Albota,judeţul


Argeş,s-a internat în data de 15.06.2010 până în data de 20.06.2010 din următoarele
motive:dispoziţie depresivă;idei suicidare;
Pe baza examenului psihologic şi a examenului clinic,s-a confirmat diagnosticul
de psihoză depresivă cu idei de suicid şi supraponderabilitate.
Pe perioada spitalizării a urmat tratament cu: cipralex 10 mg,diazepam-peros,
solian 50 mg-1seara/dimineaţa,omez-1dim, reductil 1/zi, soluţie Ringer.
Pacientei i s-au acordat următoarele îngrijiri:
-I s-au măsurat,notat funcţiile vitale şi vegetative în F.O;
-I s-a asigurat confort în salon;
-I s-a asigurat un regim hiposodat,hipocaloric;
-I s-a recomandat plimbări în aer liber timp de 30 min în fiecare zi însoţită de fiul său;
-I s-a recoltat sânge pentru analizele de laborator;
-I s-a administrat tratamentul medicamentos prescris de medic;
Pacienta s-a externat pe data de 20.06.2010 cu recomandările:
-Evitarea efortului fizic mare;
-Asigurarea odihnei;
-Păstrarea regimului cu stricteţe;
-Revenirea la control medical;

82
DIALOG LA EXTERNARE

NUME:D
PRENUME:F
DATA EXTERNĂRII:20.06.2010
DESTINAŢIA LA EXTERNARE:comuna Albota,judeţul Argeş
SITUAŢIA ACASĂ:grea
CAPACITATE DE A SE ÎNGRIJI:va fi ajutată de către fiul acesteia şi de nepoate
REGULI LA EXTERNARE:-evitarea efortului fizic mare şi a stresului;
-păstrarea regimului alimentar cu stricteţe;
-revenirea la control;
- evitarea consumului de alcool
- efectuarea de exerciţii fizice în mod regulat
- somn odihnitor.
IMPRESIE DE LA SPITALIZARE:nu tocmai bune
MIJLOC DE TRANSPORT:este asigurat de către fiul acesteia,cu autoturismul
personal
S-a discutat cu fiul acesteia în ceea ce privesc recomandările:acestea au fost înţelese.

83
BIBLIOGRAFIE

1 GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti


2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI
MEDICALI – NURSING – Editura Viata Medicală Românească, Noiembrie 2000-
LUCREŢIA TITIRCĂ
3 ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE
ASISTENTELE MEDICALE, - Editura Viata Medicală Românească, Ediţia IV 2004
–LUCREŢIA TITIRCĂ
4 MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 1996 CORNELIU BORUNDEL
5 TRATAT DE PSIHOLOGIE MEDICALA- Ed. Oscar Print, Bucureşti 1998
Athanasiu Andrei, Nica-Udangiu Ştefan, Nica-Udangiu Lidia
6 GERONTOLOGIE.Editura U.M.F., 2000, Iaşi , PRICOP MIHAI.
7 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti 1997, Roxana
Maria Albu
8 MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ - C. PĂUNESCU
9. ESEU DE CERCETARE DESPRE VÂRSTA A TREIA- Ed. Expert, Bucureşti
1995
84
ANEXE

ANEXA 1. SISTEMUL NERVOS


ANEXA 2. ROLULUI STRESULUI ÎN DEZVOLTAREA DEPRESIEI.
ANEXA 3. FACTORI DE STRES
ANEXA 5. SOLIAN, COMPRIMATE
ANEXA 6. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

85
ANEXA 1. SISTEMUL NERVOS

86
Fig.1
Reprezentare
schematică a
rolului stresului
în dezvoltarea
depresiei.
Expunerea la stres
pe parcursul vieţii
alterează reglarea
genetică
conducând la
modificări biologice
aducând astfel
anumite categorii
de indivizi în starea
de
“vulnerabilitate”. În
absenţa unei
intervenţii
adecvate,
expunerea
ulterioară în viaţă
la factori stesori
poate induce
depresia
Săgeţile
reprezintă cursul
normal al
(Notă: CRF= Factor de eliberare a corticotropinei evenimentelor
vieţii.

ANEXA 2. ROLULUI STRESULUI ÎN DEZVOLTAREA


DEPRESIEI.

87
FACTORI DE STRES
FACTORI CE
DECLANŞEAZĂ
EPISODUL DE BOALĂ

FACTORI FAVORIZANŢI, CARE DETERMINĂ


CREŞTEREA CIRCUMSTANŢIALĂ A
VULNERABILITĂŢII DE FOND

VULNERABILITATE
DE FOND

acţionează izolat acţionează cumulat în acţionează cumulat în


timp acelaşi timp

ANEXA 3. FACTORI DE STRES

88
FACTORII DE VULNERABILITATE
SAU DE STRES POT FI:

FACTORI PSIHOLOGICI : FACTORI SOCIALI :


personalitatea relaţiile sociale

FACTORI BIOLOGICI :
genetici, biochimici

ANEXA 4. FACTORI DE STRES

89
ANEXA 5. SOLIAN, COMPRIMATE
Compoziţie
Amisulprid 100 mg sau 200 mg.
Excipienţi: amidon, lactoză monohidrat, metilceluloză, siliciu coloidal hidratat, stearat
de magneziu pentru 1 cprimat.

Acţiune terapeutică
Amisulpridul este un neuroleptic caracterizat prin rapiditatea instalării efectului sau
asupra simptomelor psihozelor, atât celor productive cât şi celor negative.

Indicaţii
Tratamentul psihozelor.
Stări productive: schizofrenie
paranoică şi productivă.
Stări deficitare: schizofrenie, procese
psihotice reziduale, stări de inhibiţie
cu retardare.

Doze şi mod de administrare


Solian 50 mg este special indicat
pentru tratamentul stărilor deficitare
sau de inhibiţie în doze de la 100 la
250 mg pe zi (adica de la 1 la 5
comprimate de 50 mg zilnic).
Sindroamele psihotice productive sunt tratate preferabil cu Solian 200 mg.

Contraindicaţii
Alergie la amisulprid sau la oricare dintre substanţele menţionate mai sus.

Masuri de precautie
Trebuie avertizat doctorul în caz de boli renale, boala Parkinson sau antecedente de
crize epileptice. Solian poate afecta timpul de reacţie, în consecinţă capacitatea de a
conduce vehicule sau de a utiliza maşini poate fi alterată. A nu se administra copiilor.

Reacţii adverse
Uneori: insomnie, agitaţie, somnolenţă, ameţeală, tulburări gastrointestinale, nelinişte,
galactoree, amenoree sau tulburări de menstruaţie, ginecomastie, dureri de sâni,
disfuncţii de orgasm şi potenţă, creştere în greutate.

90
Rar: rigiditate musculară, spasm sau hipersalivaţie.
Extrem de rar: febră inexplicabilă, tulburări de cunoştintă.

ANEXA 6. HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE

Perfuzie= introducerea pe cale parenterală (intravenoasă) picătură cu


picătură a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrare
hidroionică şi volemică a organismului .
Introducerea lichidelor se poate face prin ace fixate direct în venă , prin
canule de material plastic , ce se introduc transcutanat prin lumenul acelor (acestea
apoi se retrag ) sau chirurgical prin evidenţierea venei în care se fixează o
canulă de plastic ce se menţine chiar câteva săptămâni .
Scop :
- Hidratarea şi mineralizarea organismului ;
- Administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit ;
- Depurativ – diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici ;
- Completarea proteinelor sau altor componente sanguine ;
- Alimentaţie pe cale parenterală .
Materiale necesare :
- Tavă medicală acoperită cu un câmp steril , trusă pentru perfuzat
soluţii ambalată steril ;
- Soluţii hidratante în sticle R.C.T. închise cu dop de cauciuc şi armătură
metalică sau în pungi originale de material plastic riguros sterilizate şi
încălzite la temperatura corpului ;
- Garou de cauciuc ;
- Tăviţă renală ;
- Stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor ;
- 1-2 seringi de 5-10 cm. cu ace pentru injecţii intravenoase şi intramusculare
sterile ;
- O pernă tare ;
- 1-2 pense sterile ;
- O pensă hemostatică ;
- Casoletă cu câmpuri sterile , casoletă cu comprese sterile , substanţe
dezinfectante , alcool , tinctură de iod , benzină iodată , romplast , foarfece ,
vată .

1. Pregătirea materialelor , instrumentelor şi aparatului de perfuzat


- se pregătesc instrumentele şi materialele necesare ;
- se scoate tifonul sau celofanul de pe flacon , se desprinde sau se topeşte la
flacără parafina de pe suprafaţa dopului care se dezinfectează cu alcool ;
- se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul ;

91
- se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin
dop în flacon ;
- se închide cu pensa hemostatică , imediat sub ac , tubul de aer , se
îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon ,
prin dopul de cauciuc fără să se atingă trocarul ;
- se suspendă flaconul pe suport ;
- se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast , având
grijă să depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase ;
- se îndepărtează pensa hemostatică , deschizând drumul aerului în flacon ;
- se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al tubului , se ridică
deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide
uşor prestubul , lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie , fără ca
picurătorul să se umple cu lichid ,
- se coboară progresiv port acul , până când tubul se umple cu lichid , fiind
eliminate complet bulele de aer ;
- se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul , aparatul
rămânând atârnat pe stativ .

Atenţie !
Amboul nu trebuie să se atingă de nimic din jur pentru a nu se desteriliza
.

2. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului :

- se anunţă bolnavul convingându-l de importanţa tehnicii ;


- se aşează bolnavul în pat , în decubit dorsal , cât mai comod , cu antebraţul
în extensie şi pronaţie ;
- sub braţul ales se aşează o pernă tare , acoperită cu muşama şi un câmp
steril ;
- se acoperă bolnavul cu o învelitoare .

3. Efectuarea perfuziei :

- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun ;


- se examinează calitatea şi starea venelor ;
- se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului ;
- se dezinfectează plica cotului cu alcool , se badijonează cu tinctură de iod ;
- se cere bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese ,
de preferinţă se începe cât mai periferic ;
- se verifică poziţia acului în venă , se îndepărtează garoul de cauciuc şi se
adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac ;

92
- se deschide imediat prestubul , pentru a permite scurgerea lichidului în
venă şi se reglează viteza de scurgere a lichidului de perfuzat , cu ajutorul
prestubului la 60 picături/minut sau în funcţie de necesităţi ;
- se fixează cu benzi de leucoplast amboul acului şi porţiunea tubului
învecinată acestuia , de pielea bolnavului ;
- se supraveghează permanent starea pacientului şi modul de funcţionare a
aparatului ;
- se pregăteşte dacă este nevoie cel de-al doilea flacon cu substanţă
medicamentoasă , încălzindu-l la temperatura corpului ;
- înainte ca flaconul să se golească complet , se închide prestubul pentru a
împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de
perfuzie la noul flacon ;
- se deschide imediat prestubul , pentru a permite lichidului să curgă ,
operaţia de schimbare trebuie să se petreacă cât mai repede , pentru ca
sângele refluat prin ac să nu se coaguleze şi se reglează din nou viteza
de scurgere a lichidului de perfuzat ( la 60 picături/minut ) ;
- înainte ca flaconul să se golească , se închide prestubul , se exercită o
presiune asupra venei puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie
dezinfectantă şi printr-o mişcare bruscă , în direcţia axului vasului se
extrage acul din venă ;
- se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod , se aplică un pansament
steril şi se fixează cu romplast .

4. Îngrijirea pacientului după tehnică :


- se aşează pacientul confortabil în patul său ;
- se administrează pacientului lichide călduţe ( dacă este permis ) ;
- se supraveghează pacientul .

5. Reorganizarea locului de muncă :


- se spală imediat la jet de apă rece instrumentele , se dezinfectează şi se
pregătesc pentru sterilizat ;
- aparatul de perfuzie se aruncă ;
- se notează în foaia de temperatură data , cantitatea de lichid perfuzat
cine a efectuat perfuzia .

ACIDENTE !

● Hiperhidratare prin perfuzie în exces , la cardiaci poate determina edem


pulmonar acut : tuse , expectoraţii , polipnee , creşterea T.A. . Se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se întrerupe complet , se injectează cardiotonice ;

93
● Embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulator . Se previne
prin eliminarea aerului din tub înainte de instalarea perfuziei , întreruperea ei
înainte de golirea completă a flaconului şi prin neutralizarea perfuziilor cu
presiune .
● Revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase , poate da naştere la necroze ;
● Coagularea sângelui pe ac sau branulă . Se previne prin perfuzarea lichidului
cu soluţie de heparină .

REŢINEŢI !

♦ Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de


frisoane ;
♦ Instalarea perfuziei se face în condiţii de asepsie perfectă ;
♦ Înlocuirea rezervorului sau întreruperea perfuziei se va face încă înainte ca
acesta să se golească complet , pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor
şi pentru a se reţine 2-3 cm. de soluţie pentru control , în cazul în care s-ar
produce un accident (intoleranţă ) .

94