Sunteți pe pagina 1din 16
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori:
DEPRESIADEPRESIA
Autori:
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –
DEPRESIADEPRESIA Autori: Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca –

Cabinet PsyClinic

Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro

Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana
Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana

Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic

www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
www.psyclinic.ro Stancescu Raluca – psiholog, psihoterapeut PsyClinic Pana Elena – psiholog, psihoterapeut PsyClinic
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei?
* Ce este depresia?
* De cate feluri este depresia?
* Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifesta depresia?
* Care sunt cauzele depresiei?
* Depresia la femei
* Depresia la barbati
* Depresia la copii si adolescenti
* Care este tratamentul depresiei?
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a?
* Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie?
* Cui ma adresez pentru tratament specializat?
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma
singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma

* Ce este depresia?

* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei,

Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei, aceste stari nu dureaza mai mult de cateva zile. Cand o persoana sufera de depresie, aceste stari de tristete interfera cu functionarea zilnica, cauzand disconfort atat persoanei deprimate, cat si celor din jurul sau.

Depresia este o tulburare frecventa, care necesita ingrijire de specialitate. Multe persoane cu depresie indura simptomele tulburarii mult timp pana cand ajung sa primeasca ajutorul necesar. Din nefericire, amanarea tratamentului conduce la suferinta inutila, si uneori la pierderea locului de munca, probleme familiale, izolare sociala, abuz de substante (ex. alcool) sau suicid.

Depresia poate afecta deopotriva copii, adolescenti si adulti. Femeile au un risc de doua ori mai crescut de a dezvolta aceasta tulburare. Cauzele depresiei tin de mai multi factori: factori biologici, factori personali, factori de mediu, etc.

Depresia poate lua mai multe forme (depresia post­natala, depresia sezoniera, tulburarea distimica, etc) si poate avea manifestari diferite (severitatea, frecventa si durata simptomelor depind de particularitatile fiecarei persoane in parte). Elementele comune sunt insa starea de tristete, descurajare si lipsa de speranta, insotite de pierderea interesului si a placerii vis­a­vis de activitatile zilnice si lucrurile importante din viata (familie, prieteni, timp liber, munca, activitati casnice, ingrijire personala, etc)

Mi­amMi­am pierdutpierdut locullocul dede munca,munca, asaasa caca amam statstat acasaacasa oo perioada.perioada. LaLa inceputinceput m­amm­am bucuratbucurat caca amam oo perioadaperioada libera.libera. Apoi,Apoi, amam inceputinceput sasa nunu maimai iesies dindin casacasa sisi sasa mama simtsimt tottot maimai trista.trista. NuNu reuseamreuseam sa­misa­mi gasescgasesc unun altalt locloc dede munca,munca, sisi mama gandeamgandeam caca viataviata meamea ee inutila.inutila. SotulSotul meumeu aa observatobservat caca nunu maimai faceamfaceam nicinici macarmacar treburiletreburile casnice:casnice: curatenie,curatenie, mancare.mancare. NuNu intelegeaintelegea cece sese intamplaintampla cucu mine,mine, sisi uneoriuneori nene certamcertam dindin cauzacauza asta.asta. PlangeamPlangeam des.des. NiciNici eueu nunu stiamstiam cece mimi sese intampla,intampla, aveamaveam ganduriganduri negre,negre, vroiamvroiam sasa mormor sisi mama gandeamgandeam caca celorlalticelorlalti le­arle­ar fifi maimai binebine farafara mine.mine. MaMa simteamsimteam foartefoarte vinovatavinovata fatafata dede ei.ei. AjunsesemAjunsesem sasa nunu maimai iesies dindin casa,casa, abiaabia mama dadeamdadeam josjos dindin pat.pat. AmAm slabitslabit 88 kg.kg. DupaDupa luniluni intregiintregi dede suferinta,suferinta, sotulsotul meumeu aa spusspus “stop”,“stop”, sisi m­am­a dusdus lala medic.medic. Mi­aMi­a fostfost greugreu sasa acceptaccept lala inceput,inceput, dardar acumacum nunu potpot decatdecat sa­isa­i multumescmultumesc caca suntsunt dindin nounou eueu insami”insami”

nu pot pot decat decat sa­i sa­i multumesc multumesc ca ca sunt sunt din din nou
nu pot pot decat decat sa­i sa­i multumesc multumesc ca ca sunt sunt din din nou
nu pot pot decat decat sa­i sa­i multumesc multumesc ca ca sunt sunt din din nou
nu pot pot decat decat sa­i sa­i multumesc multumesc ca ca sunt sunt din din nou
nu pot pot decat decat sa­i sa­i multumesc multumesc ca ca sunt sunt din din nou

** DeDe catecate felurifeluri esteeste depresia?depresia?

De cate cate feluri feluri este este depresia? depresia? Exista mai multe forme de depresie, insa
De cate cate feluri feluri este este depresia? depresia? Exista mai multe forme de depresie, insa
De cate cate feluri feluri este este depresia? depresia? Exista mai multe forme de depresie, insa

Exista mai multe forme de depresie, insa cele mai frecvente sunt tulburarea depresiva majora si tulburarea distimica.

Tulburarea depresiva majora, numita si depresia majora, se caracterizeaza printr­o serie de simptome care interfera cu capacitatea persoanei de a munci, de a dormi, de a manca, de a invata si de a desfasura activitati placute. Tulburarea depresiva poate afecta grav functionarea zilnica, normala a persoanei, in toate domeniile din viata sa. Un episod depresiv poate aparea doar o data in viata, insa, de multe ori, aceste episoade re­apar pe parcursul vietii la persoanele care sufera de depresie majora.

Tulburarea distimica se caracterizeaza prin simptome depresive mai putin severe, insa de lunga durata. Aceasta tulburare determina o mai mica modificare in functionarea zilnica, insa creaza disconfort persoanei afectate. Persoanele care sufera de distimie pot trece, pe parcursul vietii, prin unul sau mai multe episoade depresive majore.

Depresia post­natala se caracterizeaza prin aparitia unui episod depresiv major la mama, in prima luna dupa nastere. Se estimeaza ca depresia post­natala apare la aproximativ 10 % dintre mame. Depresia post­natala nu trebuie confundata cu starea de oboseala sau tristete aparuta dupa nastere, considerata “normala”, numita “baby­blues”.

Depresia sezoniera se caracterizeaza prin aparitia simptomelor depresive pe parcursul lunilor de iarna, cand lumina naturala este mai scazuta. In general, simptomele dispar odata cu venirea primaverii si a verii. Tratamentul medicamentos folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia.

folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia. Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara,
Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara, caracterizata prin schimbari ciclice de dispozitie: perioade
Episodul depresiv major apare si in tulburarea
bipolara, caracterizata prin schimbari ciclice de
dispozitie: perioade de dispozitie maniacala (episod
maniacal) si perioade de dispozitie depresiva (episod
depresiv). Tulburarea bipolara este mai rar intalnita
decat tulburarea depresiva sau tulburarea distimica.
Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe
informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
sau tulburarea distimica. Vizitati site­ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
* * Care Care sunt sunt simptomele simptomele depresiei? depresiei? Cum Cum se se manifesta

** CareCare suntsunt simptomelesimptomele depresiei?depresiei? CumCum sese manifestamanifesta depresia?depresia?

Persoanele care sufera de depresie nu prezinta simptome identice. Exista totusi cateva elemente comune:

** Tristete,Tristete, anxietate,anxietate, descurajaredescurajare sausau sentimentulsentimentul dede “gol”“gol”

** LipsaLipsa dede sperantasperanta sisi // sausau pesimismpesimism

** SentimenteSentimente dede vinovatievinovatie sisi // sausau inutilitateinutilitate

** LipsaLipsa chefului,chefului, aa interesuluiinteresului sisi aa placerii,placerii, legatlegat dede diferitediferite activitatiactivitati obisnuiteobisnuite (munca,(munca, familie,familie,

activitatiactivitati casnice,casnice, hobby­urihobby­uri sausau activitatiactivitati placute,placute, inclusivinclusiv sex)sex)

** IritabilitateIritabilitate sisi nelinisteneliniste

** ObosealaOboseala sisi energieenergie scazutascazuta

** DificultatiDificultati dede concentrareconcentrare sisi dede aa lualua deciziidecizii

** ProblemeProbleme dede somn:somn: insomnieinsomnie sausau hipersomniehipersomnie

** ProblemeProbleme dede alimentatie:alimentatie: scadereascaderea sausau crestereacresterea apetituluiapetitului

** GanduriGanduri dede suicidsuicid sausau tentativetentative dede suicidsuicid

** SimptomeSimptome fiziologice:fiziologice: dureri,dureri, disconfortdisconfort abdominal,abdominal, migrene,migrene, etcetc

DepresiaDepresia afecteazaafecteaza gandirea,gandirea, dispozitia,dispozitia, comportamentulcomportamentul sisi stareastarea fizicafizica aa uneiunei persoane.persoane. PersoanelePersoanele cucu depresiedepresie afirmaafirma deseorideseori caca auau “ganduri“ganduri negre”negre” sausau “ganduri“ganduri carecare nunu lele daudau pace”.pace”. Exista trei tipuri majore de ganduri disfunctionale observate la persoanele cu depresie:

*

este lipsita de importanta si fara valoare (exemple: "Nu sunt in stare de nimic", "Sunt incapabil",

Auto­evaluarea inadecvata ­ stima de sine extrem de joasa, provenita din credinta ca persoana

Nu sunt bun de nimic", etc)

*

cred ca sunt incapabile sa isi atinga obiectivele si ca nu se pot bucura de viata (exemple:"Nimic

Viziune negativa legata de experienta curenta de viata ­ persoanele care sufera de depresie

nu ma mai bucura", "Viata mea n­are nici un sens", "Nu­mi mai place nimic", etc)

*

"Nu cred ca imi mai revin", "N­am ce sa fac", "Nu voi putea niciodata sa ajung mai sus", "Asta e,

Pesimism ­ credinta ca lucrurile nu se pot schimba si situatia lor nu se va imbunatati (exemple:

asa mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati", etc)

mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
mi­a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n­are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati",
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata

Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata si functionarea persoanei. Cineva care este trist, are ganduri pesimiste legate de prezent si viitor, nu va mai face nimic pentru ca situatia sa se schimbe. Astfel,Astfel, aparapar modificarilemodificarile comportamentale:comportamentale: izolareaizolarea sociala,sociala, limitarealimitarea activitatiloractivitatilor placute,placute, reducereareducerea activitatiloractivitatilor zilnicezilnice (activitati(activitati casnice,casnice, dede ingrijireingrijire personala,personala, etc).etc). AceastaAceasta modificaremodificare aa comportamentuluicomportamentului contribuie,contribuie, lala randulrandul sau,sau, lala agravareaagravarea depresiei.depresiei. Dispozitia persoanelor cu depresie este dominata de emotii negative: tristete, inutilitate, pesimism, vinovatie, rusine, etc. La nivel fiziologic, depresia se manifesta prin modificarea apetitului (urmata de cresterea sau scaderea in greutate), probleme de somn (insomnie sau hipersomnie), dureri sau disconfort fizic (dureri de cap, probleme digestive, etc).

““LaLa inceputinceput mama simteamsimteam purpur sisi simplusimplu foartefoarte obositobosit sisi stresat.stresat.
““LaLa inceputinceput mama simteamsimteam purpur sisi simplusimplu foartefoarte obositobosit sisi stresat.stresat. NuNu maimai aveamaveam chefchef
dede nimicnimic sisi imiimi eraera greugreu sasa iauiau oriceorice decizie,decizie, chiarchiar sisi legatalegata dede lucrurilucruri banale,banale, dede
genulgenul cucu cece sasa mama imbrac.imbrac. CredCred caca parintiiparintii meimei auau observatobservat caca cevaceva ee inin neregula,neregula,
mama tottot intrebauintrebau dacadaca suntsunt bine,bine, dacadaca amam ceva ceva
PePe minemine astaasta mama enervaenerva lala culme!culme!
VroiamVroiam doardoar sasa fiufiu lasatlasat inin pace.pace. MaiMai spuneamspuneam uneoriuneori caca asas vreavrea sasa mama bagbag inin
pat,pat, sa-misa-mi tragtrag paturapatura pepe capcap sisi sasa staustau acolo acolo
Nu-miNu-mi dadeamdadeam seamaseama caca suntsunt tristtrist
–– mama simteamsimteam maimai degrabadegraba obositobosit sisi iritat;iritat; imiimi sareasarea tandaratandara dindin orice.orice. ParintiiParintii nunu
intelegeauintelegeau cece ee cucu mine,mine, mamamama imiimi tottot spuneaspunea sasa mergmerg lala biserica.biserica. SuntSunt
credincioscredincios sisi amam acceptatacceptat dede catevacateva oriori sasa mergmerg cucu ea,ea, dardar mama oboseaobosea foartefoarte tare.tare.
PrietenulPrietenul meumeu celcel maimai bun,bun, carecare aa vazutvazut cece sese intampla,intampla, mi-ami-a trimistrimis lala unun momentmoment
datdat oo brosurabrosura despredespre depresie,depresie, sisi atunciatunci m-amm-am ganditgandit primaprima oaraoara caca astaasta arar puteaputea
fifi problema.problema. AmAm decisdecis sasa mergmerg lala unun medicmedic psihiatru,psihiatru, care,care, pepe langalanga
medicamente,medicamente, m-am-a trimistrimis sisi lala psihoterapie.psihoterapie. ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa
doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
ViataViata meamea s-as-a schimbatschimbat complet,complet, dupadupa doardoar 33 luniluni dede tratament.”tratament.”
* Care sunt cauzele depresiei? Ingrijeste­ti mintea! resursele pe care le ai la dispozitie. Iata
* Care sunt cauzele depresiei? Ingrijeste­ti mintea! resursele pe care le ai la dispozitie. Iata
* Care sunt cauzele depresiei? Ingrijeste­ti mintea! resursele pe care le ai la dispozitie. Iata
* Care sunt cauzele depresiei? Ingrijeste­ti mintea! resursele pe care le ai la dispozitie. Iata
* Care sunt cauzele depresiei? Ingrijeste­ti mintea! resursele pe care le ai la dispozitie. Iata

* Care sunt cauzele depresiei?

Ingrijeste­ti mintea! resursele pe care le ai la dispozitie. Iata ce poti face pentru a
Ingrijeste­ti mintea!
resursele pe care le ai la dispozitie. Iata ce poti face pentru a avea grija de mintea ta:
* Implica­te in activitati placute si relaxante (plimbari, sport, citit, dans, iesit cu
prietenii, etc)
*
moderat de alcool.
*
*
specializat (medic de familie, medic psihiatru, psihoterapeut)
*
*

Problemele de natura psihica si emotionala pot afecta grav calitatea vietii. A fi sanatos inseamna nu doar sa nu suferi de o tulburare, ci si sa profiti la maxim de toate

Cauzele exacte pentru care cineva dezvolta aceasta tulburare nu sunt cunoscute. Specialistii considera

ca depresia apare ca urmare a interactiunii mai multor factori de risc: factori biologici / genetici, factori

de mediu, factori cognitivi (modul de a gandi), evenimente traumatice, etc.

In unele familii, depresia apare pe parcursul mai multor generatii, insa factorii genetici nu explica in

totalitate aparitia depresiei: exista persoane care sufera de aceasta tulburare, fara a avea nici o alta ruda

cu depresie.

Modul de a gandi, care poate fi mai degraba unul negativ si pesimist, decat unul axat pe rezolvarea

unul negativ si pesimist, decat unul axat pe rezolvarea problemelor si gasirea solutiilor, poate predispune o

problemelor si gasirea solutiilor, poate predispune o persoana la dezvoltarea unei tulburari depresive.

Diverse evenimente negative, cum ar fi pierderea serviciului, divortul, pierderea unei persoane dragi,

problemele financiare, sau alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv.

alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un
alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv. Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un

Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un regim alimentar echilibrat si un consum

Fii activ in relatiile sociale: mentine legatura cu fosti colegi, cu prieteni sau cu cei

care iti ofera suport emotional. Imparte cu ceilalti bucuriile, supararile, problemele sau realizarile tale.

Cere ajutorul, atunci cand simti ca problemele te coplesesc. Daca simti ca problemele emotionale te coplesesc, iar cei apropiati nu mai reusesc sa te ajute, cauta ajutor

Fa miscare. Un program regulat de activitate fizica te ajuta sa te mentii in forma, atat fizic cat si psihic.

Gandeste rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.

rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii

* Depresia la femei

* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in

Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in a traversa un episod depresiv, aceasta diferenta intre sexe fiind intalnita in toate tarile. De altfel cauzele si simptomele depresiei sunt diferite la femei fata de barbati. Factorii care contribuie la aparitia depresiei in cazul femeilor sunt atat de natura biologica cat si de natura psiho­sociala:

Cauze biologice ale depresiei la femei:

* Tulburari premenstruale: fluctuatiile hormonale datorate ciclului menstrual pot determina iritabilitate, oboseala, reactivitate emotionala crescute; desi pentru majoritatea femeilor aceste simptome sunt moderate, pentru unele simptomele sunt atat de severe incat interfera cu functionarea zilnica, necesitand ajutor de specialitate.

* Sarcina si nasterea: multitudinea schimbarilor hormonale care apar in timpul sarcinii si dupa nastere pot contribui la aparitia unui episod depresiv, in special la femeile care sunt deja la risc. Multe femei trec, dupa nastere, prin ceea ce se numeste “baby­blues”, o stare de tristete si oboseala considerate normale, care dispare in cateva saptamani. In cazul in care aceasta stare se prelungeste si simptomele se agraveaza, se stabileste diagnosticul de “depresie postpartum”. Depresia postpartum trebuie depistata si tratata timpuriu, pentru a evita sau a scadea efectele negative pe care le poate avea asupra relatiei mama­copil si asupra dezvoltarii armonioase a copilului.

* Pre­menopauza si menopauza: schimbarile hormonale care conduc, treptat, la pierderea fertilitatii, joaca si aici un rol important, crescand semnificativ riscul femeilor de a dezvolta un episod depresiv.

* Hipotiroidismul: femeile prezinta o incidenta mai crescuta a bolilor de tiroida. Hipotiroidismul poate cauza depresie, de aceea este necesar ca medicul sa excluda aceasta problema in cazul oricarei femei care prezinta simptomatologie depresiva.

Cauze psihologice ale depresie la femei:

* Stima de sine: femeile prezinta un risc mai mare in a avea o stima de sine scazuta, ceea ce contribuie la aparitia depresiei.

* Abuzul fizic si sexual: printre urmarile psihologice ale abuzului fizic si sexual se numara si depresia; fetele au un risc mai crescut decat baietii sa devina victime ale abuzului sexual, studiile aratand ca abuzul sexual in copilarie creste riscul dezoltarii depresiei la maturitate. Alte forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti mai degraba la femei.

forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti
forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti

Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei:

Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea

* Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea femeii la depresie creste atunci cand aceasta are de indeplinit mai multe roluri (sotie, mama, angajata, etc). Depresia este mai comuna femeilor care nu primesc ajutor in treburile casnice si in ingrijirea copiilor, o categorie cu rsic crescut fiind mamele singure – studiile arata ca mamele singure au un risc de trei ori mai mare sa sufere de depresie decat femeile casatorite.

* Inegalitatea intre sexe: sentimentul de neputinta datorat inegalitatii intre sexe creste riscul femeilor de a suferi de depresie. Inegalitatea intre sexe poate determina discriminare la locul de munca conducand chiar la somaj. Statutul socioeconomic scazut reprezinta de asemenea un factor social de risc.

* Saracia: saracia este mai comuna in randul femeilor decat al barbatilor. Saracia reprezinta un factor major de stres, care conduce la aparitia depresiei.

Desi fiecare femeie resimte diferit simptomele depresiei, in majoritatea cazurilor se intalnesc urmatoarele simptome:

­ Dispozitie trista

­ Pierderea interesului fata de activitatile care inainte produceau placere

­ Sentimente de vinovatie, neajutorare, inutilitate

­ Ganduri legate de moarte sau suicid

­ Tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie) si de apetit (scaderi sau cresteri in greutate)

­ Dificultati de concentrare a atentiei

­ Lipsa energiei, oboseala

­ Tulburari de memorie

In general femeile au tendinta de a se autoculpabiliza pentru dispozitia depresiva, de aceea sentimentele de vinovatie sunt mai frecvente in cazul femeilor decat al barbatilor.

.

Factori de risc pentru depresie la femei:

* Istoric familial de tulburari de dispozitie

* Pierderea unui parinte inainte de varsta de 10 ani

* Istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie

* Folosirea contraceptivelor orale

* Tratamentul infertilitatii cu gonadotropine

* Pierderea suportului social

* Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)

infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia

* Depresia la barbati

Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia si felul in care barbatii exprima ceea ce simt, sunt diferite.

Ceea ce relateaza in principal femeile ca si probleme sunt sentimentele de tristete, inutilitate si vina. Barbati insa remarca tendintele de iritabilitate, agresivitate sau ostilitate precum si lipsa interesului pentru activitati placute. De asemenea, felul in care barbatii exprima problema este diferit. Daca femeile se refera mai degraba la emotii («sunt trista, sunt deprimata »,) barbatii semnaleaza faptul ca sunt obositi si/sau nervosi.

Care sunt semnele care pot indica prezenta depresiei la barbati ?

De multe ori barbatii au dificultati in a admite ca sunt tristi. Desi resimt dispozitia depresiva, ceea ce putem observa in exterior, este iritabilitatea si agresivitatea. De asemenea, depresia interfera cu dorinta si performantele sexuale, insa rareori barbatii leaga aceasta problema de prezenta depresiei. Nerecunoasterea si, implicit, netratarea corespunzatoare a depresiei la barbati poate conduce la probleme mult mai grave, sau chiar la suicid. Cele mai frecvente modalitati prin care barbatii fac fata depresiei sunt abuzul de alcool sau droguri, comportamente violente sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat corespunzator.

sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat
sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat

* Depresia la copii si adolescenti

* Depresia la copii si adolescenti Desi depresia are o prevalenta scazuta in randul copiilor mici,
* Depresia la copii si adolescenti Desi depresia are o prevalenta scazuta in randul copiilor mici,
* Depresia la copii si adolescenti Desi depresia are o prevalenta scazuta in randul copiilor mici,

Desi depresia are o prevalenta scazuta in randul copiilor mici, studiile arata ca, la fel ca si adultii, acestia pot prezenta simptomatologie depresiva.

Aproximativ 2% dintre copiii pre­scolari sufera de depresie, in timp ce prevalenta in randul adolescentilor ajunge la 5%. Majoritatea acestora nu primesc diagnosticul si tratamentul adecvat, dezvoltand astfel probleme scolare (abandon scolar, preformante scolare scazute, etc), probleme familiale, abuz de substante, izolare sociala, etc. Suicidul este printre cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor.

cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,
cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi,

Copiii care sufera de depresie sunt tristi, isi pierd interesul legat de activitatile placute, se simt ne­ iubiti, sunt pesimisti si fara speranta legat de viitor. Copiii si adolescentii care sufera de depresie sunt foarte iritabili, aceasta iritabilitate conducand frecvent la comportamente agresive.

La fel ca si in cazul adultilor, copiii si adolescentii cu depresie prezinta dificultati de concentrare a atentiei, dificultati de memorare, lipsa energiei si a motivatiei. In cazul copiilor si al adolescentilor, deseori, depresia se asociaza cu simptome anxioase (de exemplu teama de separare sau de a intalni persoane noi) si cu simptome somatice (dureri de cap, de stomac, tulburari gastro­ intestinale, alte dureri, etc).

Adresati­va unui specialist (medic de familie, medic psihiatrie pediatrica, psiholog sau psihoterapeut) daca observati prezenta urmatoarelor semne la copilul dumneavoastra:

* Stare depresiva, cu crize frecvente de plans sau crize de furie

* Acuze somatice frecvente (dureri de burta, dureri de cap, tulburari digestive, alte dureri)

* Izolarea sociala – scaderea contactelor sociale

* Iritabilitate, furie sau ostilitate

* Pierderea interesului fata de activitatile placute (“lipsa de chef”)

* Schimbari in tiparul de alimentatie si somn

* Neliniste si agitatie

* Sentimente de vinovatie si inutilitate

* Lipsa entuziasmului si a motivatiei (pare ca nu se mai bucura, scad performantele scolare, “nu vrea” sa faca nici o activitate, etc)

* Neglijarea aspectului fizic si a ingrijirii corporale

* Dificultati de concentrare a atentiei

* Oboseala si lipsa energiei

* Ganduri de suicid (sau amenintari)

corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid
corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid

Consecintele depresiei

Consecintele depresiei Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme: Probleme la scoala: depresia
Consecintele depresiei Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme: Probleme la scoala: depresia
Consecintele depresiei Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme: Probleme la scoala: depresia
Consecintele depresiei Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme: Probleme la scoala: depresia

Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme:

Probleme la scoala: depresia determina oboseala si dificultati de concentrare. Aceastea conduc la scaderea performantelor scolare, absenta de la ore, sau chiar abandon scolar Fuga de acasa: multi adolescenti cu depresie fie fug de acasa, fie ameninta ca vor fugi. Aceste actiuni trebuie privite ca un strigat de ajutor Abuz de substante: adolescentii pot folosi diferite substante (droguri, alcool, etc) pentru a­si scadea disconfortul emotional; din nefericire aceste substante agraveaza starea psihica. Stima de sine scazuta: depresia determina si agraveaza sentimentele de inutilitate, rusine, vinovatie, etc Tulburari de alimentatie: anorexia, bulimia sau mancatul compulsiv pot fi efectele unei depresii netratate Dependenta de internet: unii copii si adolescenti se refugiaza “on­line” in incercarea de a­si distrage atentia de la propriile ganduri si emotii. Insa dependenta de internet creste izolarea sociala si scade abilitatile de gestionare adecvata a emotiilor. Auto­mutilarea: taierile si zgarieturile, arderile sau alte forme de auto­mutilare sunt foarte frecvent asociate cu depresia. Comportament de risc: adolescentii deprimati pot recurge la diferite comportamente de risc:

consum excesiv de alcool, sex neprotejat, condus imprudent Agresivitate: unii adolescenti cu depresie (in special baietii) dezvolta comportamente agresive (ex. se bat la scoala cu alti copiii) Suicid: adolescentii cu depresie severa prezinta deseori amenintari sau chiar tentative de suicid. Gandurile sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios.

sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana
sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios. “Am avut o relatie buna cu fiul meu pana

“Am avut o relatie buna cu fiul meu pana in jurul varstei de 16 ani. Apoi a inceput sa fie mai retras, statea tot mai mult la calculator si incepuse sa slabeasca pentru ca nu prea manca. Se inchidea in camera lui si statea acolo ore in sir. Nu-i mai placea nimic, era tot timpul nemultumit si suparat. Am observat ca este mai iritabil decat inainte, dar m-am gandit ca asa e adolescenta, mai dificila. Intr-o zi ne-au chemat la scoala pentru ca se batuse cu un coleg. Atunci am aflat si ca lipsea de la ore si incepuse sa ia note proaste, si ne-am dat seama ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”

ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin

* Care este tratamentul depresiei?

Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin psihoterapie, fie printr­o combinatie intre cele doua. Decizia privind cea mai eficienta metoda de tratament trebuie sa tina cont de particularitatile fiecarui pacient in parte.

Tratamentul medicamentos se recomanda de catre medicul psihiatru, in urma unei evaluari a starii generale de sanatate, a severitatii simptomatologiei, a tratamentelor anterioare, etc. Tratamentul medicamentos trebuie urmat asa cum este prescris de medic.

medicamentos trebuie urmat asa cum este prescris de medic. Tratamentul medicamentos * Nu luati medicamente care
Tratamentul medicamentos * Nu luati medicamente care nu au fost prescrise de medicul specialist! *
Tratamentul medicamentos
* Nu luati medicamente care nu au fost prescrise de medicul
specialist!
* Anuntati medicul daca apar efecte secundare care va
provoaca disconfort!
* Nu intrerupeti medicatia fara sa va sfatuiti cu medicul
specialist!
* Intrebati si discutati cu medicul daca aveti ingrijorari sau
temeri cu privire la tratament!
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.
daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament! O alta metoda de tratament este psihoterapia.

O alta metoda de tratament este psihoterapia. Psihoterapia cognitiv­comportamentala are o eficienta crescuta in tratamentul depresiei, studiile clinice aratand ca efectele pozitive ale terapiei sunt comparabile cu cele determinate de medicatie. Rezultatele obtinute prin psihoterapie se mentin si dupa terminarea tratamentului. In cazul depresiei severe, terapia poate insoti tratamentul medicamentos. Atat tratamentul medicamentos, cat si psihoterapia cognitiv­comportamentala pot fi insotite si de alte metode care cresc eficienta tratamentului, spre exemplu un regim alimentar care sa corecteze posibilele carente nutritionale, un program de exercitii fizice, grupuri de suport, etc. Regimul

alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist, in urma evaluarii.

de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist , in
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru

* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a?

* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe

Primul si cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a depasi depresia este sa cereti ajutor specializat! Sansele de a depasi depresia, cu ajutorul unui medic si / sau al unui psihoterapeut sunt foarte mari. Odata ce incepeti un tratament specializat, puteti sa faceti o serie de actiuni pentru a creste sansele ca tratamentul sa fie eficient. Iata mai jos cateva idei:

­ Mentineti un regim alimentar corect si adecvat problemei dumneavoastra! Vizitati

www.psyclinic.ro, sectiunea “Nutritie”, pentru mai multe informatii despre regimul alimentar

recomandat persoanelor cu depresie.

­ Faceti activitate fizica. Incepand cu o scurta plimbare in parc (10 minute mers pe jos) si

continuand sa cresteti treptat activitatea fizica, veti observa o imbunatatire a starii

dumneavoastra de dispozitie.

­ Re­luati sau mentineti relatiile sociale. Chiar daca simtiti ca nu aveti chef, ca sunteti obosit/a sau

ca nu va v­a face placere, stabiliti cel putin o intalnire pe saptamana cu un prieten/ o prietena, un

putin o intalnire pe saptamana cu un prieten/ o prietena, un membru al familiei, cineva apropiat.

membru al familiei, cineva apropiat. Depresia este o tulburare care castiga teren, daca o lasati sa

va izoleze!

­ Stabiliti o lista cu activitati care va faceau placere, si asigurati­va ca le faceti zilnic (ex: ascultat

muzica 15 minute, citit 10 minute, jucat cu copilul 15 minute, plimbat in parc 15 minute, etc)

­ Notati gandurile care va provoaca disconfort (ex. “Viata mea e oribila si nimic nu se va schimba”,

“Nimeni nu ma intelege, le fac numai rau celorlalti”, etc) si discutati­le cu psihoterapeutul

dumneavoastra sau cu o persoana care considerati ca va poate acorda intelegere si suport.

­ Mentineti legatura cu medicul psihiatru, in cazul in care urmati un tratament medicamentos, si

anuntati medicul de modificarile pe care le observati, legate de gandurile, emotiile,

comportamentele si starea dumneavoastra fizica.

­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor; cautati pe internet

grupuri de suport.

­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor ; cautati pe internet grupuri de suport.
­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor ; cautati pe internet grupuri de suport.
­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor ; cautati pe internet grupuri de suport.
­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor ; cautati pe internet grupuri de suport.
­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor ; cautati pe internet grupuri de suport.
­ Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto­ajutor ; cautati pe internet grupuri de suport.
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”), sau dimpotriva sunt “ Fii alaturi de cei dragi! ” Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere
”),
sau dimpotriva sunt
“ Fii alaturi de cei dragi! ”
Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere de
suport si psihoeducatie pentru familiile
persoanelor cu depresie. Mai multe informatii
despre atelierul “ Fii alaturi de cei dragi! ” :
www.psyclinic.ro
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a
“ Fii alaturi de cei dragi! ” : www.psyclinic.ro * Ce poate face familia pentru a

* Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie?

Familia este o resursa importanta pentru persoanele care sufera de depresie. Membrii familiei

pot recunoaste simptomele depresiei si pot indruma din timp persoana catre tratament specializat; familia poate primi informatii si poate primi consiliere psihologica pentru a intelege ce inseamna depresia si care este tratamentul, si pentru a dezvolta asteptari realiste cu privire la recuperare. O tulburare psiho­emotionala nu afecteaza doar persoana bolnava, ci si pe cei din jurul sau – familia se poate simti neputincioasa sau furioasa in fata tulburarii; uneori cei din jur sufera

alaturi de cel drag (“Vai de mine, nu stiu ce sa fac, nu stiu cum sa te ajut

suparati si il cearta (“Fii si tu mai tare!” , “Chiar nu ai vointa?!”, etc); aceste reactii nu sunt, desigur, folositoare nici pentru familie si nici pentru persoana cu depresie. Cei apropiati pot primi la randul lor ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de care aceasta are nevoie.

ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? “E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa

* Cui ma adresez pentru tratament specializat?

“E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa stii cand trebuie sa cauti ajutor. Imi
“E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa stii cand trebuie sa cauti
ajutor. Imi era rusine sa le povestesc celorlalti prin ce trec: plangeam,
evitam sa­mi sun prietenii si familia, nu aveam chef sa vorbesc cu nimeni si
ma gandeam ca nimeni nu ma poate intelege sau ajuta. Cand am aflat ca
mama mea a trecut prin acelasi lucru, am fost uimita. Nu­mi spusese
niciodata. Mi­a zis ca ma intelege, dar trebuie sa caut ajutorul unui
specialist”
PsyClinic:

www.psyclinic.ro Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro

Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui
Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui
Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui
Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui
Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui
Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui
Telefon: 0726.191.822 Email: servicii@psyclinic.ro Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui

Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati­va unui medic psihiatru sau unui psihoterapeut

pentru tratament specializat.

PsyClinic ofera programe complexe de tratament pentru depresie (consultatie si tratament

psihiatric, psihoterapie cognitiv ­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere

nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).

­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
­ comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).