Sunteți pe pagina 1din 39

Depresia Depresia reprezint o tristee patologic.

Depresia normal" este reprezentat prin excelen de reacia de doliu" - tristeea pe care o resimim in urma decesului unei persoane dragi sau n urma unei alte pierderi importante. Depresia patologic se nsoete de o important scdere a activitii sau, din contr, de o hiperactivitate neproductiv, lipsit de rezultate, de finalitate - consecin a asocierii clinice foarte frecvene a depresiei cu anxietatea. Pentru bolnav devin dificile chiar i cele mai banale activiti, preocuprile obinuite nu-i mai fac plcere, recompensele, succesele l las indiferent, eventualele sale hobby-uri i se par lipsite de orice interes. Activitatea sexual a bolnavului poate s diminueze pn la dispariie.Incapacitatea de a resimi plcere sau de a se bucura, anhedonia caracteristic depresivilor poate merge pn la ceea ce se numete anestezie psihic dureroas" - pacientul este contient de scderea capacitii sale de rezonan afectiv i sufer din aceast cauz. Depresiile cele mai frecvente sunt de intensitate moderat. Ele apar. de regul, dup unul sau mai multe evenimente psihotraumatizante, ceea ce denumim n limbajul de fiecare zi necazuri" sau suprri". In multe cazuri aceste depresii se pot ameliora i de la sine, fr un tratament anume, chiar dac mai lent decit dac ar fi fost tratate. In alte cazuri depresia are un aspect endogenomorf", cand (dincolo de o serie de controverse de strict specialitate) ea se caracterizeaz printr-un numr de trsturi aparte: evoluie autonom (adic evoluie puin dependent de diferitele modificri, evenimente din mediul nconjurtor imediat al bolnavului), caracter vital" (trstur greu de descris in cuvinte, legat de scderea marcat a energiei, apoftei de via", de pierderea oricror perspective cat de cat optimiste sau - cel puin - lipsite de pesimism, asupra propriei existene), simptome somatice caracteristice (scderea apetitului, scderea n greutate, trezirile matinale - adic deteptarea din somn mult naintea orei cnd ar fi necesar, cu imposibilitatea readormirii - constipaie etc), uneori simptome psihotice (in special delirante, pe tematici sumbre, triste, Cassandrice" - de ruin, de pierdere a oricrei valori a propriei persoane, de incurabilitate etc). Depresiile endogenomorfe necesit tratament psihiatric specializat. Ele prezint risc de sinucidere.Depresiile mascate" reprezint o a treia varietate, caracterizat, n mod paradoxal, prin lipsa tririi sentimentului de tristee din partea bolnavului. Dac i se adreseaz ntrebri intite, bolnavul relateaz multe din simptomele caracteristice sindromului depresiv, dar rspunde c nu se simte trist". Psihoterapie online Putina lume stie ca tristetea prelungita, starile continue de teama sau panica fara un motiv aparent, lipsa de incredere in propria persoana, sentimentele de durere sufleteasca si de disperare care apar in momentul unui esec, al unei despartiri sau al pierderii unei persoane dragi sunt suferinte care pot fi depasite cu ajutorul psihoterapiei.Psihoterapia
1

cognitiv-comportamentala este printre putinele forme de psihoterapie ce poate fi efectuata si online si sa aiba aceeasi eficienta ca in cazul sedintelor tinute in cabinet. Exista multe tipuri de psihoterapie, insa psihoterapia cognitiv-comportamentala este fundamentata in totalitate prin cercetari si studii stiintifice. Psihoterapeutul isi propune sa ofere cunostinte, lamuriri, incredere si suport, astfel incat persoana aflata in suferinta sa isi poata controla din ce in ce mai bine emotiile si comportamentul. Am intalnit multi oameni care ajunsesera sa creada ca nu mai au nicio sansa, ca viata lor s-a sfarsit si ca nu vor mai scapa niciodata de durerea si chinul pe care le simt. Am intalnit oameni care, dupa ani de suferinta, indoiala, ezitare, neincredere, panica, insingurare si durere, in doar cateva saptamani si-au regasit echilibrul, increderea in ei si pofta de viata. Unii au evoluat in cariera. Altii si-au regasit armonia in familie. Tineri sau mai putin tineri si-au invins temerile si, dupa ani de singuratate si chinuri, si-au gasit parteneri de viata impreuna cu care sunt acum fericiti. Stresul, depresia, anxietatea, atacurile de panica, timiditatea (lipsa de incredere in sine), fobiile (agorafobie, claustrofobie etc), dependentele (de substante, de persoane etc.), insomnia, starile de nervozitate si furie, problemele specifice adolescentei, problemele de comunicare (in cuplu, in familie, la serviciu) pot fi tratate prin psihoterapie.Iar pentru asta nici macar nu mai este nevoie sa te deplasezi pana la un cabinet. Daca te confrunti cu vreuna dintre problemele pe care le-am mentionat mai sus, acum ai posibilitatea sa le rezolvi pur si simplu de acasa (sau chiar din biroul tau). Nu ai nevoie decat de un calculator conectat la internet. Impreuna cu o echipa profesionista si dedicata de psihoterapeuti am pus la punct un program de psihoterapie online in care am introdus toate cunostintele pe care le-am strans in peste 7 ani de psihoterapie cognitiv-comportamentala. Timiditatea (lipsa de incredere in sine), stresul, anxietatea, atacurile de panica, depresia, fobiile (agorafobie, claustrofobie etc), dependentele (de substante, de persoane etc.), insomnia, starile de nervozitate si furie, problemele specifice adolescentei, probleme de comunicare (in cuplu, in familie, la serviciu), chiar si problemele de dinamica sexuala psihogene (impotenta, probleme cu erectia, ejacularea precoce, anorgasmia, frigiditatea etc.) pot fi tratate prin psihoterapie. Daca te confrunti cu vreuna dintre problemele pe care le-am mentionat mai sus, acum ai posibilitatea sa le rezolvi pur si simplu de acasa( sau chiar din biroul tau). Nu ai nevoie decat de un calculator conectat la internet, pe care probabil ca il ai deja de vreme ce citesti aceste randuri, de programul Skype (sau Yahoo Messenger cu voce) instalat pe calculatorul tau si de o pereche de casti cu microfon pe care le gasesti in comert la preturi accesibile. Durata unei sedinte de psihoterapie on-line este de 50 de minute. Dupa prima sedinta, vom sti care este numarul de sedinte de care ai nevoie pentru a rezolva total problema pe care o ai.
2

Cea mai noua forma de psihoterapie sau dezvoltare personala online este sub forma unui program (aplicatie online) ce cuprinde intregul proces psihoterapeutic, asa cum se intampla si in cabinet. Acest program este realizat intr-un format de o sedinta pe zi, pe parcursul unor abonamente de 1,2 sau 3 luni. Fiecare luna de abonament include si o sedinta gratuita pe Skype, Yahoo Messenger cu voce sau in cabinetul din Bucuresti. Acest program include toate cele 3 etape ale psihoterapiei si poti beneficia de inregistrare si primele 3 sedinte in mod gratuit, astfel incat sa intelegi despre ce este vorba si cum te poate ajuta. Programul poate fi accesat pe www.gandestesanatos.ro si poti afla detalii despre cum functioneaza si despre ce cred utilizatorii pe Forum, unde poti intra in contact cu ei si iti poti descrie situatia dupa ce te-ai inregistrat. Pentru programare si detalii poti sa ne contactezi telefonic (0724.306.188 ; 0722.762.805) sau prin e-mail ( gabriel.dinu@psihosolutii.ro sau roxana.niculescu@psihosolutii.ro ). Salut.Am venit in cabinetul dlui Dinu cu agorafobie si atacuri de panica. Boala era veche, de 11 ani, de la decesul sotului meu. Am urmat mai multe sedinte de psihoterapie care mi-au fost de un mare folos, domnul Dinu a explicat mecanismele atacului de panica, lucru care m-a facut sa inteleg ce mi se intampla. Acum, dupa cateva luni de sedinte, ma simt foarte bine. Nu credeam ca ma mai pot vindeca de o afectiune care tinea de atat de mult timp. Sunt sanatoasa, totul este in regula. Acum mai vin la cabinet pentru alte probleme legate de fiica mea pe care vreau sa le lamuresc. Sunt sigura ca si aceste probleme se vor rezolva. Pentru toti cei care au asemenea probleme, va recomanda terapia domnului gabriel Dinu. Buna ziua.Va impartasesc experienta mea pentru a sublinia importanta tratamentului adecvat si la timp al atacurilor de panica, pentru ca in lipsa unor demersuri in cunostinta de cauza, viata si activitatea noastra sunt afectate, pierdem momente din viata care nu se mai intorc. Deci, povestea mea incepe acum 9 ani cand in urma unor perioade foarte incarcate (peste 14 ore de program fara pauze chiar si sambata si duminica) am avut primul atac de panica.Aveam 27 de ani, eram sanatoasa si plina de energie si dintr-o data am inceput sa am stari puternice de ameteala, de lesin, senzatia ca imi pierd controlul, neliniste. Imi pierdusem pofta de mancare si chiar pofta de viata. Eram ingrijorata pentru ca nu stiam ce mi se intampla, iar teama ca am sa innebunesc ma ingrozea. Este greu de descris senzatia, insa in momentele acelea credeam chiar ca o sa fac un infarct sau comotie cerebrala, desi nu stiam despre ele decat teoretic, insa toate simturile ma parasirera.De asemenea ma gandeam ca am sa distrug tot ce construisem ( aveam o cariera) si era ingrozitor. Cu stari de ameteala, tremurul mainilor si al corpului, senzatie de moleseala, de derealizare, ca imi pierd controlul si am sa innebunesc, transpiratie sau frisoane, lipsa poftei de mancare (nu mai mancam nimic nici nu stiam din ce traiesc nici macar in
3

forta nu mai intra nimic),insomnie.Cand am venit la Gabi Dinu eram conform testului Hamilton pe care l-am completat in stare severa de anxietate (17 era scara) Incepand cu a doua sedinta imi revenise pofta de mancare, dormeam, nu mai tremuram, mergeam la serviciu, aveam stari din ce in ce mai bune. Incepand cu a treia sedinta eram deja un om activ si independent care nu mai avea teama de stari. Ideea este si vreau sa subliniez ca daca va duceti din timp la psiholog problemele se rezolva mult mai repede.Ce-i drept e ca problemele mele erau destul de vechi aproape 10 ani de zile. Si a trebuit sa se accentueze si mai si ca eu sa iau atitudine in fata lor. Adica sa am un aproape intreg an catastrofal in care in fiecare zi gandurile mele erau axate aproape exlcusiv pe aceste probleme. Fiecare zi era un nou cosmar cu gandul intre a innebuni sa imi pierde serviciul nu mai eram deloc functional si viata mea se desfasura intre a rezista la job si a zace acasa intre 4 pereti cu gandurile mele. Am ajuns la Gabi printr-o cunostina si am zis ok hai sa incerc documentandu-ma inainte despre el despre psihoterapie si tot asa. Desfasurarea sedintelor era total diferita de ce stiam eu, mi se parea mai mult ca o discutie libera cu explicatii si in care totul e permis de la limbaj la a etala orice problema. Probabil cheia unei vindecari nu consta in cat costa o sedinta sau cat de bun e terapeutul ci in relatia ta cu el. Pana la urma e ca si cum ai o bicicleta dar nu stii sa mergi pe ea. O ai degeaba.Cam asa si la mine, mi s-a explicat mi s-a dat o cheie care functiona ramanand doar ca eu sa o folosesc. Pe masura ce o pui in practica vezi ca dracul nu e asa de negru si toate problemele tale sunt de fapt o cale de a evolua de a deveni un om o persoana mai buna. Depresie.Ce bine e cand ajungi sa te bucuri de viata! As vrea sa impartasesc celor care sunt in situatia in care am fost eu, unele dintre experientele mele, poate ca in randurile mele vor gasi un motiv in plus sa apeleze la un psiholog pentru a fi ajutati sa inlature barierele ce impiedica trairea a ceea ce vor cu adevarat. Eu il recomand pe dl. psiholog Gabi Dinu si veti vedea si de ce, si vreau sa-i multumesc si pe aceasta cale pentru rabdarea si sfaturile pe care le-am primit. Am ajuns sa discut cu dl Gabi Dinu in urma unui diagnostic primit din partea unui psihiatru: episod depresiv major. Am trecut in copilarie prin mai multe traume: maltratare sexuala la varsta de 4-5 ani, pedepse corporale severe din partea parintilor pana la varsta de 14 ani, certurile zilnice dintre parinti intr-un limbaj foarte violent, consumul de alcool in familie, neglijarea si neatentia parintilor in perioada mea de crestere si dezvoltare fizica si sufleteasca.Toate aceste lucruri ma transformasera intr-o persoana lipsita de curaj care traia intr-o lume proprie trista si cetoasa, inhibitoare a constientizarii oricarei trairi sau sentiment, iar fata de cei din jur afisam o masca, ca si cum totul ar fi fost normal si totusi cu aceasta masca i-am pacalit si am reusit sa nu ma izolez si sa nu fiu izolata. Dar, o data cu trecerea timpului, toate gandurile si problemele refulate inca din copilarie au iesit brusc la iveala cerand sa fie rezolvate, si aceasta stare m-a facut sa intru intr-un blocaj psihic si nu numai (nu mai mancam, nu puteam dormi deloc noaptea,
4

dar in schimb dormeam toata ziua, si ce-a fost mai rau, am observat o vizibila reducere a capacitatilor mentale si dorinta de a muri). In primele sedinte de consiliere psihologica am facut un prim pas si anume acela de a-mi da voie sa traiesc sentimentele din acel moment (acestea erau de ura fata de toate persoanele si de tot ce tinea de trecut meu).Sfaturile dlui Gabi m-au ajutat sa constientizez ca si eu sunt libera sa traiesc asa cum vreau, sa invat din trecut daca este ceva de invatat si sa renasc din propria-mi cenusa, dar pentru asta am avut nevoie de un mic ajutor, desi atunci nu constientizam lucrul acesta. Acum ma simt uimitor de bine. Am invatat sa filtrez orice gand care imi apare in minte, sa ma interoghez continuu referitor la ceea ce vreau sau nu, sa fiu mai indulgenta si mai atenta afectiv cu mine insami si cu ceilalti, am devinit sociabila si in sens sincer, dar cel mai important lucru pentru mine este acela ca am simtit cum e sa te bucuri si cel mai mult ma bucur de linistea si ordinea interioara care mi-au patruns in minte. Ce bine e sa ai mintea limpede, sa te uiti cu degajare la trecut si poti sa-ti dai seama de ceea ce vrei in prezent si sa simti ca ai resurse necesare pentru a ajunge in viitor asa cum ti-ai propus! In fiecare zi, cu pasi marunti, scap de cronicitatea tristetii si prejudecatile pe care le aveam si sunt uimita de complexitatea fiintei mele.As indrazni sa sugerez fiecaruia sa mearga la un psiholog ca la un test de sanatate de rutina, si spun acest lucru pentru ca nici eu nu credeam ca am nevoie de ajutor profesionist, dar acum nu mai sustin acelasi lucru, dl Gabi m-a ajutat sa-mi dau seama ce-mi este de folos din multitudinea de lucruri pe care mi le pot permite. Nu lasati pe maine pe puteti face astazi! Chiar daca am trecut prin niste experiente nefericite, singurul meu regret este ca ulterior, au trecut niste ani, care puteau fi petrecuti altfel, dar totusi ma bucur ca am profitat de sansa de avea un extraordinar suport psihologic pentru a-mi vindeca ranile si de a ma impaca cu cicatricile, sansa pe care parintii mei, din pacate, nu au avut-o din motive de inteles si de aceea, cred eu, ca nerezolvandu-si problemele personale au ajuns mai apoi la consum de alcool, neintelegeri si alte lucruri triste cu efect atat asupra lor cat si a celor din jur. Ar fi bine sa profitam de rabdarea, experienta umana si caldura psihologilor. Introvertirea se poate trata Salut,am 19 ani si pana acum 1 an am fost un introvertit convins.Imi ziceam ca nu am nevoie de nimeni,ca pot si singur dar asta era adevarat doar pe jumatate pentru ca atunci cand gandesti asa iti inchizi orizonturile si dai de un fel de claustrofobie.Iti da o ambitie enorma,si te fascineaza cateodata singuratatea dar sunt momente in care vrei sa comunici cu cineva si nu poti ,ca si cand ai fi inchis in propria capcana. Pana la urma mi-am dat seama ca nu mai merge asatrebuie sa sparg cumva gheata si exact atunci a aparut si oportunitatea de a ajunge la un doctor psiholog. Mi s-a parut exact ce-mi trebuia. Si am inceput sa-l vizitez pe D-l Gabi Dinu, am constatat ca mi-e usor sa vorbesc cu dansul orice problema ma framanta, si tot vorbind mi-am dat seama ca incepusem sa ma eliberez de tensiunea aia.
5

Imi promisese ca imediat dupa bacalaureat o sa-mi dea o carte care-mi va schimba felul in care gandesc. Lucrurile au inceput sa se puna pe roate la scoala. De la codasul aproape invizibil ajunsesem subiect de disctutie in cancelariela bac la mate luasem 9.95. Noi perspective incepusera sa apara, nicicand n-as fi indraznit sa ma gandesc sa intru la o facultate dar am reusit chiar la Constructii in Bucuresti. Apoi l-am vizitat pe D-l Gabi si i-am povestit tot ce reusisem si i-am cerut cartea pe care mi-o promisese.Intr-adevar imi schimbase felul de a gandi,si mi-a rezolvat si problema cu ateismul. Restabilirea Echilibrului Buna, si eu am participat cateva luni de zile la sedinte de terapie cu dra Roxana Niculescu. Problemele mele erau cam aceleasi cu ale celorlalti clienti, nimic deosebit, unele vechi, altele noi, unele pe care nu le pot schimba si sunt nevoita sa le accept si sa traiesc cu ele (dar sunt sigura ca se vor rezolva si acestea in timp ). Am venit la terapie pentru ca ma simteam ca atunci cand mergi cu trenul, iar cand porneste din statie nu iti dai seama daca mergi cu fata sau cu spatele si parca nu merge nici in sensul corect. Am avut unele asteptari de la psiholog si acestea mi-au fost indeplinite plus altele care m-au surprins si impresionat, cum ar fi grija si suportul pe parcursul perioadelor dificile. Multumesc mult Roxana, sedintele de terapie m-au ajutat enorm. Ipohondrie Buna ziua tuturor! O sa va spun si eu povestea mea, sper eu cu final fericit Acum un an, pe fondul unor probleme la servici , niste neintelegeri cu sefii , am inceput sa dezvolt atacuri de panica si am inceput sa fiu preocupata excesiv de starea mea de sanatate. Orice problema cat de mica se tranforma in mintea mea intr-o boala incurabila in cateva secunde . Din nefericire am pierdut mult timp si multi bani pana lam intalnit pe Gabi Dinu. Am aflat apoi adevarata sursa a problemelor mele si am invatat multe despre mine. Atacurile de panica s-au rarit si treptat treptat am inceput sa preiau controlul asupra emotiilor negative. Am invatat ca nu exista o lume ideala in care oamenii se inteleg perfect unii cu ceilalti si ca pur si simplu unele lucruri trebuiesc luate ca atare. Odata ce am inteles asta, am inceput sa fiu din ce in ce mai putin preocupata de bolile mele imaginare .Nu pot zice ca nu ma mai ingrijorez, insa o fac cu mult mai multa detasare.Pana atunci fugeam de orice lucru care imi facea rau. E un sentiment normal, o sa ziceti. Numai ca as fi ratat multe oportunitati daca as fi continuat asa . Trecand peste astfel de momente dificile am capatat curaj si incredere si mai ales puterea de a trece peste multe alte probleme care s-au mai ivit in cale. Secretul este ca nu exista nici un secret.Nu ne dam seama de ce suntem in stare decat cand ne infruntam fricile .

Buna ziua! Am intrat pe acest forum la sugestia domnului Dinu, cu intentia de a informa oamenii de rezultatele terapiei pt. copii.Ca sa fiu concisa, am ajuns cu Florin, baiatul meu, la cabinetul domnului Dinu in primavara lui 2007. Eram disperata. Florin nu mai mergea la toate orele, statea tot timpul cu un coleg de factura proasta, se lua in gura cu noi si nu mai aveam niciun control asupra lui. Ma feream de sotul meu, sa nu afle ca Florin nu se duce la toate orele, ca altfel il batea si-l pedepsea foarte rau. In primele sedinte am venit doar eu cu Florin, insa dupa ce Mircea, sotul meu, a vazut ca baiatul nostru s-a mai linistit si a inceput sa fie mai politicos, a venit si el la cabinet. Ce pot sa spun, am reinvatat sa fim parinti si am invatat sa ne tratam copilul cu seriozitate. In primul rand ne-am dat seama de ce era furios, suparat si nu mai vorbea cu noi. Nici nu vreau sa ma gandesc unde s-ar fi ajuns daca nu apelam la domnul Dinu, avand in vedere ca Florin are colegi care se si drogheaza. Acum este foarte incantat de fotografie si isi da silinta sa invete bine ca sa aiba un aparat bun si sa poata colinda tara pentru a face poze frumoase. Sunt tare mandru de fiul meu si pot spune ca cel mai intelept lucru a fost sa mergem la psiholog, la indrumarea unui medic psihiatru. Un prieten la nevoie se cunoaste Acum dupa ce v-am spus povestea mea de cosmar as dori din inima sa va spun ce m-a determinat sa lupt,sa reinvat sa zmbesc;sa merg mai departe. Acum ceva timp am descoperit emisiunea Confidential la Radio Lynx,moderata de psihologul Gabi Dinu. Desi timida de felul meu am inceput sa-i povestesc lui Gabi intamplarile neplacute din viata mea,incet,cu grija si cu profesionalism Gabi mi-a castigat increderea,si desi eram sceptica la inceput m-a convis sa merg la o sedinta psihologica;lucru pe care l-am facut cu cea mai mare placere. Datorita primei sedinte,am inceput sa am incredere in mine si sa fiu putin mai optimista. Faptul ca cineva ma asculta,ma intelegea si mai ales nu ma acuza de nimic,nu ma judeca mi-a redat increderea in mine. Din fericire a doua tentativa de viol,s-a produs dupa prima sedinta,asa ca discutia cu Gabi a fost de mare ajutor. Ce ma determinat sa accept ajutorul unui psiholog? simplu disperarea,teama si in mod special pesimismul meu dus la extreme. Sincer nici mie nu imi vine sa cred ca am facut asta,dar inainte de prima sedinta il cunosteam pe Gabi de ceva timp de la radio bineinteles;asa ca,chiar nu mam simtit ciudat.Sfatul meu pentru cei care doresc ajutorul unui psiholog este sa mearga la cabinet,si sa considere ca merg la un prieten nu la un profesionist. Defapt la mine asta este secretul: am mers la prietenul meu,nu la psihologul meu. Multumesc Gabi Dinu Psiholog Gabriel DinuTel.: 0724.30.61.88Mail: gabriel.dinu@psihosolutii.ro Web: http://www.psihosolutii.ro/ Depresia si cauzele ei Din ce in ce mai multi oameni acuza aceasta tulburare psihica. Depresia este o tulburare afectiva care are ca si trasatura specifica tristetea profunda, stare ce persista perioade indelungate. Cea mai serioasa forma a acestei tulburari este depresia majora.
7

Acest diagnostic se poate stabili cand 5 sau mai multe simptome au loc timp de minim 2 saptamani, dintre urmatoarele: - dispozitie depresiva in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; - diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, aproape in fiecare zi; - pierdere semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, sau luare in greutate; - insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi; - agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi; - fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi - sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva; - diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra, ori indecizie aproape in fiecare zi; - ganduri recurente de moarte( nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori o tentative de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului. Exista si forme mai usoare de depresie, unde intensitatea sau durata simptomelor este mai mica. Care sunt cauzele acestei tulburari? In primul rand este nevoie de unul sau mai multe elemente declansatoare, cum ar fi pierderea cuiva drag, o despartire, un esec, o problema de sanatate, stres la serviciu etc.. Cum orice emotie are in spate( in constient sau in inconstient) o cognitie( un gand) sau o credinta, atunci, in momentul in care apar aceste stari neplacute este clar ca s-au activat astfel de ganduri. Gandurile sau credintele care provoaca stari depresive se numesc ganduri sau credinte irationale. Acestea sunt adevarata cauza a depresiei. Astfel se explica de ce oameni diferiti reactioneaza diferit in cazul aceleiasi probleme( pentru ca, la un nivel constient sau inconstient, gandesc diferit). Sa va dau cateva exemple de ganduri irationale care pot provoca stari depresive: este ingrozitor si catastrofal ce mi se intampla!, ar trebui neaparat ca lumea sa fie mai buna cu mine si sa-mi fie mai usor in viata, altfel viata mea este insuportabila si ingrozitoare!, sunt un ratat, un prost, nu sunt in stare de nimic!, daca nu sunt perfect si nu ma place toata lumea, nu am nici o valoare! etc. Sunt si alte modalitati de a gandi si credinte care pot duce la depresie. Ce ar trebui sa faca o persoana care are astfel de simptome? In primul rand, daca acea persoana nu mai poate functiona din punct de vedere social si personal, macar la un minim acceptabil, este nevoie sa apeleze la un psihiatru, care ii va prescrie medicatie antidepresiva. Aceasta medicatie ii va diminua simptomele, astfel incat sa redevina cat de cat functionala. Cum medicatia nu are capacitatea de a schimba gandurile irationale constiente sau inconstiente ale unei persoane, urmatorul pas este apelarea la psihoterapie( daca simptomele nu sunt foarte puternice si persoana este cat de cat functionala, atunci poate apela din start la psiholog). Psihoterapia, in special cea cognitiv-comportamentala, ii arata acestei persoane cum functioneaza mintea si toate aceste simptome, apoi ii pune la dispozitie toate
8

instrumentele necesare( reprezentate de tehnici specifice) unei restructurari cognitive, in sensul unei gandiri rationale. Un lucru foarte important care se intampla in terapie este aducerea in constient a tuturor gandurilor si credintelor irationale responsabile de simptome si, evident, dezbaterea acestora. Cu respect!Psihoterapeut Gabriel Dinuwww.psihosolutii.ro P.S.: Daca echilibrul psihic va este tulburat, accesati pagina de Contact a siteului si faceti o programare. Psihoterapia se poate face si online, asa cum am scris AICI. Totodata, va puteti impartasi dificultatile pe forumul siteului, unde puteti afla si ce cred clientii nostri despre terapie. Depresia Generalitati.Depresia, cunoscuta intre specialisti sub numele de tulburare depresiva majora (sau tulburare unipolara), face parte dintre tulburarile dispozitiei si se caracterizeaza prin aparitia unuia sau mai multor episoade depresive severe. Raspandire.Conform studiilor epidemiologice, prevalenta maxima a depresiei majore variaza intre 5-9% la femei si 2-3% la barbati, cu valori mai mari intre 25 si44 de ani si un mic varf in adolescenta. Riscul aparitiei unui episod depresiv major, pe toata durata vietii, ajunge pana la 25% pentru femei si 12% pentru barbati. EtiologieOpinia acceptata in generalcu privire la tulburarea depresiva majora este ca aceasta boala are un determinism multifactorial, in geneza ei fiind implicate numeroase cauze.Factorii etiologici incriminati se pot grupa in trei categorii mari: biologici, psihologici si sociali. 1. Generalitati 2. Factori biologici 3. Factori psiho-sociali 4. Simptomatologie si criterii de diagnostic Factori biologici. 1. Aminele biogene.Pe baza studiilor biochimice, s-audezvoltat pana in prezent mai multeteorii ale aminelor biogene, fiecaredintre acestea subliniind rolul unui neurotransmitator (serotonina, noradrenalina, acetilcolina, GABA, dopamina). in general, in etiologia depresiei majore, mecanismul serotoninergic este considerat deprima importanta. Ipoteza depresiei serotoninergice, emisa de Van Praag (1996), a suferit mai multe modificari pana in prezent, cand se accentueaza mai mult importanta dezechilibrului raportului dintre serotonina, noradrenalina si acetilcolina. 2. Reglarea neuroendocrina.Hiperactivitatea axului hipotalamo hipofizo-suprarenal, cu secretie crescuta de cortizol, si hipoactivitatea axului hipotalamo-hipofizo tiroidian, cu eliberare scazuta de hormon tireostimulant (TSH), au un rol recunoscut in etiopatogenia tulburarii depresive. Alte perturbari neuroendocrine observate in depresie sunt: eliberarea scazuta de hormon de crestere (STH), hormon foliculostimulator (FSH), hormon luteinizant(LH) si testosteron.

3. Somnul.Perturbarea somnului in depresie include debutul intarziat al acestuia, descresterea latentei somnului cumiscari rapide ale globilor oculari (REM), cresterea duratei primei perioade REM si somn delta anormal. 4. Fenomenul Kindling.Prin Kindling se intelege fenomenul prin care, dupa stimularea subliminala repetata a unui neuron, se genereaza un potential de actiune sau chiar crize epileptice. Natura periodica a unor tulburari ale dispozitiei si eficienta medicatiei anticonvulsivante, utilizate ca timostabilizatori, au generat ipoteza ca tulburarile afective ar putea fi consecinta acestui fenomen din lobii temporali. 5. Factorii genetici.Tulburarea depresiva majora are un caracter familial, studiile epidemiologice demonstrand ca este de 1,5-3 ori mai frecventa printre rudele biologice ale persoanelor depresive. Studii recente au demonstrat ca depresia majora si dependenta de nicotina au factori de risc genetici comuni. 6. Anomalii structurale cerebrale.Cele mai importante modificari structurale cerebrale evidentiate cu ajutorul imagisticii prin rezonanta magnetica (MRI) au fost la nivelul regiunilor subcorticale, in special aria periventriculara, talamus si corpii striati. 7. Alterari metabolice cerebraleExaminarea alterarilor metabolice cerebrale prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET) a pus in evidenta o hipofrontalitate preponderent stanga, alaturi de o crestere a metabolismului glucidic in anumite zone limbice. Factori psiho-sociali 1. Factori subconstienti.Dupa Freud, problemele aparute infaza orala a dezvoltarii psihosexuale (in primul rand privarea de dragostea si sprijinul matern) impiedica dezvoltarea afectiva normala. Pierderile precoce neprelucrate ingreuneaza prelucrarea pierderilor ulterioare. La adult, depresia debuteaza in momentul in care acesta este confruntat cu o pierdere reala, amenintatoare. 2. Factori cognitiviTriada cognitiva descrisa de psihiatrul Aaron Beck prezinta domeniile in care depresivii manifesta negativism: a. imagine de sine negativa; b. interpretare negativa a trairilor; c. privire negativa asupra viitorului. 3. Factori comportamentali.Teoria behaviorista a neajutorarii invatate (learned helplessness) este o teorie care asociaza depresia cu incapacitatea sau limitarea persoanei in a controla evenimentele, situatiile. 4. Evenimente de viata stresante.Evenimentul de viata cel mai frecvent asociat cu dezvoltarea ulterioara a depresiei este pierderea unui parinte inaintea varstei de 11 ani. Adesea, asemenea evenimente stresante preced primele episoade ale tulburarii depresive si cauzeaza modificari neuronale permanente, care predispun persoana la episoadele ulterioare. Simptomatologie si criterii de diagnostic Conform Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale IV(DSMIV) criteriile de diagnostic ale unui episod depresiv major sunt:
10

A. Cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele simptome prezente in cursul aceleiasi perioade de doua saptamani si care reprezinta o modificare fata de nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este: fie (1) dispozitia depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii: Nota: Nu se includ simptomele care este clar ca se datoreaza unei conditii medicale generale ori unor idei delirante sau halucinatii incongruente cu dispozitia. (1) dispozitie depresiva (echivalentul sentimentului de tristete accentuata, goliciune interioara) in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; la copii si adolescenti, dispozitia poate fi iritabila; (2) anhedonie (diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toatesau aproape toate activitatile), cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; nici macar efectuarea activitatilor vesele sau a hobby-urilor nu mai ofera placere persoanei afectate; (3) pierdere semnificativa in greutate sau castig ponderal fara legatura cu o anume dieta (de exemplu o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului intr-o luna) sau scadere/crestere a apetitului aproape infiecare zi (multi indivizi sesizand ca se forteaza sa manance); (4) insomnie sau hipersomnie (episoade prelungite de somn, dificultate detrezire etc.) aproape in fiecare zi; (5) agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi; (6) fatigabilitate (oboseala, epuizare) sau lipsa de energie aproape in fiecare zi; (7) sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi deliranta) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi suferind); (8) diminuare a capacitatii de a gandi, sau de a se concentra ori indecizie aproape in fiecare zi (observata mai ales la cei care efectueaza preponderent munca intelectuala: studenti, elevi, programatori de computer etc.); (9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta fara un plan anume sau o tentativa de suicid ori un plan anume pentru comiterea suicidului. B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (maniaco-depresiv). C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante defunctionare. D. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de exemplu un drog, un medicament) ori ale unei conditii generale medicale (de exemplu hipotiroidism). E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (adica dupapierderea unei fiinte iubite), simptomele persista mai mult de doua luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare functionala semnificativa, preocupare morbida de inutilitate, ideatie suicidara, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie. DR. Faluvegi ISTVN
11

Tratamentul Depresiei.Scapi de Depresie, Anxietate i Tulburri n 28 ore. Detalii Aici - www.tratament-depresie.ro Elimin DEPRESIA NaturalScap de Depresie i Anxietate n 7 Zile. Scapi de Chin! Detalii Aici - www.trateaza-depresia.ro Anxietate si depresieScapa de anxietate, panica,depresie Afla ce poti face pe forumul nostru - www.psihosolutii.ro Modalitati de a preveni depresia prenatala Generaliati. Depresia prenatala este o tulburare a starii afective care conduce la aparitia unor trairi de tristete si pierdere a sperantei in cazul femeilor care urmeaza sa aduca pe lume un copil. Teama de necunoscut, factorii biologici specifici sarcinii si lipsa de sprijin emotional sunt elementele care declanseaza de regula instalarea acestei afectiuni psihice frecvente. Prin urmare, adoptarea unor modalitati pentru a preveni depresia prenatala este deosebit de utila viitoarelor mame. Pregatirea temeinica pentru graviditate, nastere si intervalul dificil postpartum constituie cea mai eficienta strategie de lupta impotriva depresiei asociate cu maternitatea. Cuprins articol 1. Generaliati 2. Introspectia 3. Analiza familiala 4. Satisfacerea nevoilor proprii 5. Relatia de cuplu 6. Consilierea Introspectia Intrucat componenta psihologica a sarcinii ofera femeii o noua identitate - cea de mama - identificarea in prealabil cu noul statut este de maxima importanta. Stabilirea masurii in care gravida este sau nu pregatita sa fie parinte, cunoasterea aptitudinilor proprii de a oferi o crestere si o educatie corespunzatoare si creionarea unor asteptari realiste de la viitor pot preveni un soc emotional care s-ar putea declansa ulterior. Analiza familiala Ranile netratate ale copilariei influenteaza comportamentul de parinte in mod semnificativ. Prin urmare, constientizarea eventualelor traume ramase din relationarea cu parintii sau fratii si rezolvarea lor pe cat posibil ajuta la preintampinarea problemelor similare in raport cu noul-nascut. Satisfacerea nevoilor proprii Intocmirea unei liste de necesitati pentru intregul an de maternitate si imaginarea situatiilor cu care femeia insarcinata se va confrunta ajuta la acomodarea treptata cu noua

12

etapa a vietii si favorizeaza identificarea lucrurilor la care viitoarea mama va renunta odata cu venirea pe lume a bebelusului. Relatia de cuplu Cei doi factori principali asociati cu depresia gravidelor sunt problemele de cuplu si sarcina nedorita. Daca relatia dintre parinti este dezechilibrata, partenerul nu este implicat cu adevarat in proces, ba chiar pare ca bate in retragere,sansele declansarii unei crize postpartum sunt extrem de mari. Consilierea Vreme de secole intregi, procesul de a deveni mama a fost intru totul subestimat de omenire. Sprijinul emotional este la fel de important ca orice alta pregatire pentru nasterea si cresterea copilulul,desi este in continuare neglijat. Femeile care se simt confuze, speriate, anxioase si intr-o stare de apatie crescanda isi pot restabili echilibrul psihic si afectiv cu ajutorul unui psihoterapeut. M.N. (27 ani, Sex Masculin) Diagnostic: Depresie, Insomnie, Atacuri de Panica,Hipertiroidie "Dupa decesul tatalui meu, am intrat intr-o stare acuta de tristete. Am fost foarte apropiat de tatal meu si disparitia lui m-a marcat profund. Am incercat sa imi modific obiceiurile, prietenii si familia m-au sustinut, au mers si la discutii cu un psiholog, am urmat si un tratament cu antidepresive. Starile reveneau si au izbuncnit si atacurile de panica. Disperat, l-am sunat pe dr. Tutu. Am inceput tratamentul in februarie anul trecut, cu acupunctura si niste produse din plante medicinale, cand a fost nevoie mi-a facut si focul tibetan si rearanjarea vertebrelor. Somnul mi-a devenit linistit dupa aproape 1 saptamana de la inceputul tratamentului, am inceput sa imi limpezesc mintea si sa ma simt din nou eu. Dr. Tutu mi-a explicat ca socul mortii tatalui meu a creat un dezechilibru profund in plan psiho-afectiv, ceea ce a produs in zona tiroidei si a veziculei biliare tulburari functionale; nu l-am crezut si am facut niste analize de tiroida. Asa era, deja intrasem in faza de hipertiroidie. Mi-a prescris si un regim pentru revitalizare, am eliminat din alimentie cafeaua, nessul, alcoolul, tutunul si grasimile. Sincer, n-am crezut foarte mult la inceput ca o sa izbutesc, dar dr. Tutu mi-a aratat ca pentru probeleme mele de sanatate cel mai bun tratament a fost al dansului. Am inceput sa citesc mai mult despre acupunctura si istoria medicinei traditionale si realizez ca noi, ca oameni, ne-am indepartat cam mult de adevar, iar faptul ca ne-am nascut intr-o epoca nu inseamna ca trebuie sa calcam in picioare istoria stramosilor negand sau neintelegand. Acum sunt in postura celui care nu intelege de ce nu am facut mai devreme acest gen de tratament.Va recomand tratamentele doctorului Tutu, mi-a fost si prieten si medic si m-a ajutat sa ma regasesc pe mine si sa accept plecarea tatalui meu."

13

Depresie De la Wikipedia, enciclopedia liber

Pictur de Ferdinand Hodler (1892). Depresia clinic este o stare mental de tristee/amrciune care persist pe perioade ndelungate. Simptome care dureaz mai mult de dou sptmni i de o severitate care ncepe s mpiedice desfurarea normal a activitilor zilnice deja semnific depresie clinic. Se presupune c doar o mic parte din cei care sufer de depresie ajung s contientizeze aceast afeciune i s se supun tratamentului corespunztor. Motivele sunt frica de stigmatizare social, orgoliul personal i ignorana. Spre deosebire de credina popular, chiar i cazurile de depresie sever pot fi tratate medical i vindecate. Se estimeaz c n anul 2020 depresia va deveni a doua cauz de dizabilitate la nivel mondial, dup afeciunile cardiovasculare. n prezent, boala afecteaz aproximativ 121 milioane de oameni pe glob. n Romnia, a fost depistat o cretere semnificativ a episodului depresiv major odat cu vrsta, de la 2,1% 2,6% (18-49 ani) la 4,4% 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de cretere de 1,2 puncte procentuale pentru fiecare grup de vrst (50-64 ani i peste 65 de ani).[1] Cuprins 1 Simptome 2 Cine are risc sa faca depresie? 3 Statistici 4 Note 5 Bibliografie 6 Legturi externe Simptome sentimente de anxietate sau de ngrijorare fr un motiv evident; sentimentul de a fi copleit (chiar de activiti obinuite); lipsa apetitului cu scdere n greutate, dar sunt i pacieni care au creterea poftei de mncare; insomnie, dar i creterea duratei de somn;
14

plns facil; toleran sczut la frustrare. Stare depresiv Pierderea interesului pentru activiti care nainte produceau plcere Incapabilitate de a mai simi emoii Fric Auto-nvinovire Auto-comptimire Sentiment de neajutorare Stim de sine sczut Gnduri despre moarte i/sau suicid Oboseal fizic i/sau mental Cine are risc sa faca depresie? Au risc de a face depresie urmatoarele categorii de persoane: Care au avut episoade depresive anterior Care au avut sau au tulburare depresiv in familie la frai/surori sau prini Femeile mai frecvent decat barbatii Cu varsta mai mic de de 40 ani Perioada de dup nastere Cu alte boli -Parkinson, diabet, cardiopatie ischemic, cancer Care consuma unele medicamente - diureticele tiazidice, digital, metildopa, cicloserina, hormoni anticonceptionale orale sau steroizi anabolizani, antiinflamatoare nesteroidiene [2] [3] [4] [5] [6] [7] Mai multe studii tiinifice au descoperit corelaii statistice ntre anumite pesticide agricole i depresia Sunt singure sau fr susinere din partea familiei Au evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant Consuma substane psihoactive Statistici Depresia face parte din cele mai frecvente tulburri psihice care afecteaz un segment tot mai mare al populaiei la nivel mondial i, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor[8]. La nivel global, depresia afecteaz aproximativ 121 de milioane de oameni [8]. n Europa se estimeaz c 50 de milioane de persoane sufer de aceast boal[8]. Note 1. ^ Depresia este mai frecvent dect diabetul, stabilete primul studiu de specialitate realizat n Romnia 2. ^ Psychiatric disorders among Egyptian pesticide applicators and formulators.By Amr MM, Halim ZS, Moussa SS. In Environ Res. 1997;73(1-2):193-9. Lien vers PubMed
15

3. ^ Depression and pesticide exposures among private pesticide applicators enrolled in the Agricultural Health Study. By Beseler CL, Stallones L, Hoppin JA, Alavanja MC, Blair A, Keefe T, Kamel F. In: Environ Health Perspect. 2008 Dec; 116(12):1713-9.Lien vers PubMed 4. ^ A cohort study of pesticide poisoning and depression in Colorado farm residents. By Beseler CL, Stallones L. In Ann Epidemiol. 2008 Oct; 18(10):768-74.Lien vers PubMed 5. ^ Mood disorders hospitalizations, suicide attempts, and suicide mortality among agricultural workers and residents in an area with intensive use of pesticides in Brazil. By Meyer A, Koifman S, Koifman RJ, Moreira JC, de Rezende Chrisman J, Abreu-Villaca Y. In J Toxicol Environ Health A. 2010; 73(13-14):866-77. Lien vers PubMed 6. ^ Suicide and potential occupational exposure to pesticides, Colorado 1990-1999 , By Stallones L. In J Agromedicine. 2006; 11(3-4):107-12. Lien vers PubMed 7. ^ {{{2}}} By Parrn T, Hernndez AF, Villanueva E. In Forensic Sci Int. 1996 May 17; 79(1):53-63. Lien vers PubMed 8. ^ a b c Cum i de ce se sinucid romnii, 28 iunie 2011, Aura Costache, adevarul.ro, accesat la 28 iunie 2011 Bibliografie Legturi externe Depresia, o boal urban care poate avea efecte devastatoare,martie 2009, Adevrul Suntem o lume de deprimati: Cautam remediu!, 2010, Cecilia Stroe, Descoper Depresia problema sociala? Depresia, o boal urban care poate avea efecte devastatoare2009 Serviciu solicitant, datorii, dri la stat, relaii euate, lipsa banilor, ndatoriri, oboseal, suprasoliciri, dureri, ghinioane, insomnii, trafic, ntr-un cuvnt stres. Iat pricipalul vinovat pentru una dintre cele mai rspndite afeciuni psihice depresia. Cu toii am gndit la un moment dat n via "sunt deprimat". Ca afeciune psihic, depresia poate aprea n viaa oricui, oricnd, indiferent de vrst. Uneori strile de deprimare reprezint doar o form uoar a afeciunii, alteori ea se agraveaz n timp ducnd la efecte absolut devastatoare ca sinuciderea sau acte de violen ndreptate asupra celor din jur. Sinuciderile cauzate de depresii cronice fac mai multe victime n UE dect accidentele rutiere.Un raport al Parlamentului European arat c decesele prin sinucidere cauzate de depresii cronice fac mai multe victime n UE dect accidentele din trafic. Reprezentanii Parlamentului ndeamn statele membre s ia n calcul programe de prevenire a acestei afeciuni psihice. O problem important este c pacienilor care sufer de tulburri psihice nu li se acord ajutor ntr-un stadiu incipient al afeciunii, a
16

spus raportorul PE Evangelia Tzampazi. Din cele aproximativ 59.000 de sinucideri anuale n UE, 90% sunt atribuite unei tulburri psihice. Se estimeaz c pn n 2020, depresia va deveni cea mai obinuit boal n lumea dezvoltat. Jobul, un factor important n starea psihic a individului.Potrivit raportului PE, condiiile de munc joac un rol important n sntatea mintal a populaiei: Anumite tehnici manageriale, lips de comunicare, hruirea, zgomotul, volumul de munc excesiv i lipsa siguranei la locul de munc alimenteaz stresul, contribuie la apariia tulburrilor mintale i determin lucrtorii s solicite pensionarea anticipat sau pensionarea pe caz de invaliditate. omajul i lipsa unei sigurane financiare sunt ali doi factori care ne pot dezechilibra mental, mai noteaz raportul. Iat ce se ntmpl atunci cnd nivelul de stres crete peste limite Care sunt simptomele care ar trebui s te fac s-i pui ntrebarea: Sufr de depresie sau doar trec printr-o pas mai proast a vieii mele? * Tristee continu, team puternic, nelinite, sentimentul de deertciune * Lips de speran, pesimism, trecutul i viitorul sunt vzute n culori ntunecate *Sentimente de vinovie, prere de sine proast, neajutorare * Pierderea plcerii pentru activiti care-i aduceau bucurie i plcere, inclusiv viaa sexuala * Tulburari de somn: trezirea matinal cu sentimentul de team i stupoare; mbuntire uoar a dispoziiei spre sear * Pierderea apetitului i scdere n greutate * Scderea energiei, dinamismului; oboseala i senzaia de lentoare * Gnduri despre moarte, sinucidere i chiar tentative de suicid * Neastampr, nelinite, iritabilitate * Dificulti de concentrare, memorare i n luarea deciziilor Problemele de zi cu zi ca traficul, aglomeraia, solicitarea continu ne fac s trecem prin mcar una dintre aceste simptome n fiecare zi. Astfel, adesea putem identifica greit depresia ca afeciune psihic i ca surs a tuturor neajunsurilor, sau din contr putem s ignorm o problem de sntate ale crei efecte pot fi devastatoare. Diferenele ntre tristee i depresie.Cu toate c se consider c depresia este o stare de tristee extrem, exista o foarte mare diferenta ntre depresia clinic i starea de tristee. Tristeea constituie o reacie uman natural fa de circumstane percepute ca defavorabile. Fiecare individ simte tristeea intr-un anumit moment al vietii sale. Lucrurile se schimb ns n cazul depresiei.

17

Persoanele ce prezint o depresie clinic descoper c sentimentele negative nu pot fi explicate prin termeni logici. Poveele de la prietenii bine intenionai sau de la familie produc de multe ori sentimente de frustrare pentru ca nu sunt aplicabile. Comparativ cu tristeea, depresia poate dura sptmni, luni, i n anumite cazuri chiar ani ntregi. Persoanele triste, chiar dac se simt ru, continu s fac fa vieii. Un individ depresiv, ns, se simte extrem de neajutorat i copleit de problemele i de sentimentele pe care le triete. Ce este depresia?Depresia este o afeciune psihic, caracterizat printr-o perturbare serioas a echilibrului emoional i o diminuare considerabil a calitii vieii, pe o perioad lung de timp. Aceast afeciune se manifest ca o trire de suferin i tristee profund i adesea afecteaz apetitul, somnul i prerea despre tot ceea ce nconjoar. Persoanele care sufer de depresie nu pot, pur si simplu, s fac fa situaiei, s treac peste ceea ce este rau i s se simt bine. Fr tratament simptomele pot s dureze sptmni, luni sau chiar ani. Care sunt cauzele depresiei?Nu exist un rspuns clar la ntrebarea despre cauzele depresiei. Depresia este de obicei declanat de o combinaie de factori biologici, psihologici i factori din mediu. Unele trsturi psihologice pot crete vulnerabilitatea fa de depresie. Persoanele care au o prere proast despre ei, o viziune pesimist asupra lumii sau care sunt expui la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Depresia poate fi cauzata de: * factori biologici: deficiente de oxigenare cerebrala, disfunctii hepatice in asociere cu disfunctii splenice si tiroidiene, alimentatie necorespunzatoare, etc. * factori psihologici: conflictele interioare sau nemultumirile sunt mai intense si mai numeroase decat multumirile si satisfactiile personale * factori sociali: mediu familial si social neadecvat, mediu profesional suprasolicitant, etc. * factori de mediu: poluare, lipsa expunerii la razele solare, expunere la radiatii, etc. Pacientii care sufer de depresie triesc de obicei o stare de ngrijorare i de tristee. Ei se simt nefericiti, lipsii de ajutor i abandonai. Sunt nemultumii de lucrurile din jurul lor i nimic nu-i poate face fericii. PREREA SPECIALISTULUI: Domnul Prof. univ dr. Florin Tudose, eful secie Psihiatrie a Spitalului Universitar din Bucureti, explic unde tratm depresia, dac exist o predispoziie genetic pentru aceast afeciune i dac colile, instituiile i companiile ar trebui s ofere asisten gratuit asisten psihologic.
18

Domnule profesor, unde tratm depresia? La psiholog, la psihiatru sau o putem trata singuri prin autosugestie i reprimare?Depresia este o boal, nu un moft sau o tristee cu care ne ducem la medic sau s ne scuzm fa de ceilali atunci cnd nu putem s inem pasul cu ei. Concluzia este logic i anume c depresia se diagnosticheaza corect i se trateaz la medic, care ne poate, n cunostin de cauz, trimite la un tratament psihologic mai corect, la o psihoterapie care poate fi facut de un pisholog calificat sau de un medic calificat n psihoterapie. Problema cea mai mare este c din pcate se alege calea autosugestiei, ncercarea de a ignora sau bagateliza semnele depresiei i astfel i fac apariia autoterapiile toate purtatoare de eec i de accentuare a depresiei. Te poti nate cu o predispozitie la starile de depresie?Exist depresii pentru care predispozitia genetic este important aa cum se ntmpl n tulburarea afectiv bipolar i chiar n unele forme de alcoolism nsoit de depresie se tie de cnd lumea aa numitul temperament melancolic sau bilios predispune la depresie. De asemenea fiecare cunoate familii n care persoanele sunt mai morocanoase, mai triste i mai predispuse la depresie. Poate depresia s duca la manifestari violente?Dintre manifestarile violente comportamentul suicidar ocupa un nedorit i detaat prim loc. Alturi de sinucidere automutilarea este un pericol pentru depresiv, dar exist i o manifestare violent care privete persoane pentru care n general depresivul a avut sentimente pozitive i am numit aici sinuciderea altruist n care subiectul sinuciga antreneaz partenerul de via, copiii sau chiar ntreaga familie pe care depresivul nu dorete s o lase prada urciunilor i vicisitudinilor. Depresia se afl n strns legatur cu stresul. Credei c ar trebui ca colile, instituiile i companiile s ofere gratuit asisten psihologica?Este sigur ca multe, dar atenie nu toate formele depresiei se afl n legtur cu stresul. Acest lucru este sigur i demonstrabil att n dimensiunea lor biologic ct i n cea psihologic. n lumea ntreag exist asiten psihologic gratuit n coli i alte instituii de nvmnt i n multe instituii publice sau companii. Exista chiar trasnaionale care ofer posibilitatea salariailor s se adreseze n mod gratuit i confidenial psihiatrului la nevoie i chiar pltesc un numar de ore de terapie (e drept destul de limitat) celor care le este recomandat de medic, dar atenie, nimeni nu consider terapia un moft sau un hobby de bon ton un fel de fitness al minii. Lucrurile necesit o abordare serioas i contiina c vor conduce la rezultate. n Romnia lucrurile nc nu sunt nici macar pe deplin nelese i nu este clar cine i ce trebuie s fac chiar pentru bolnavii mai grav. Ce este sigur este c n lumea ntreag
19

depresia va deveni n urmatorul deceniu a doua cauz important de incapacitate de munc i atenie una dintre principalele cauze de mortalitate. Cum tratm depresia n comparaie cu alte afeciuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienti - tratati corespunzator (cu antidepresive) - sunt complet vindecati.Tratamentul farmacologic ramane principala metod de terapie. Medicamentele utilizate n tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice, modulatori ai recptarii serotoninei i inhibitori ai metabolizrii serotoninei sau altor mediatori.Durata tratamentului este de cel putin 5-8 sptmni; daca rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv sa fie meninut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor. Medicul psihiatru ine cont, n stabilirea tratamentului, nu doar de trsturile particulare ale afeciunii pacientului, dar i de vrsta i sexul pacientului, de debutul afeciunii, de rspunsul individual la tratament, de eventualele afeciuni asociate.Exist multe metode de psihoterapie, dar ele se bazeaz pe atenia i suportul acordat pacientului la nevoie. Contientizarea, suportul i sfatul venite de la o persoan disponibil asigur cele mai bune rezultate.Pacientul poate fi de asemenea asistat n ceea ce privete soluionarea problemelor sale sociale. Pacienii au nevoie de suportul celor apropiai. Activitatea fizic este de asemenea benefic pentru imbunatairea dispoziiei. Efortul fizic poate determina eliberarea de substante naturale - endorfine. Efectele endorfinelor sunt similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau neuroleptice. Suntem o lume de deprimati: Cautam remediu! A spus-o Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), la finele anului trecut: pana in 2030, unica si adevarata plaga sociala la nivel mondial o va reprezenta depresia clinica: o maladie din pacate de cele mai multe ori subevaluata, in pofida faptului ca este deja mai raspandita decat cancerul sau SIDA. Depresie fara leac Tot potrivit datelor OMS, in clipa de fata, in lume exista peste 450 milioane de persoane afectate de aceasta dereglare psihica, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, iar aceasta cifra este destinata sa creasca dramatic in urmatorii 20 de ani. O problema serioasa de sanatate publica, in opinia expertilor OMS, avand in vedere ca "epidemia silentioasa" de depresie provoaca in fiecare an circa 800.000 de sinucideri, mai ales in tarile Europei orientale, si in principal in randul populatiei tinere (cu varsta cuprinsa intre 15 si 44 de ani). In acelasi timp insa, cu ceva timp in urma, un cercetator american a reusit sa puna mana pe documentele secrete ale unor companii care produc antidepresive si a descoperit ca ele nu sunt deloc mai eficiente decat efectul placebo. Ba dimpotriva.
20

Din 2002 incoace, Irving Kirsch, profesor la Departamentul de Psihologie al Universitatii Hull, din Marea Britanie si profesor emerit al Universitatii Connecticut, Statele Unite a publicat mai multe studii care demonstreaza ca toate acele pastile care se presupune ca ar trata depresiile nu au in realitate niciun efect. Pentru a-si verifica banuielile si a "constrange" FDA-ul (Food and Drugs Administration) sa scoata de "sub cheie" ceea ce altminteri nu ar fi ajuns niciodata la urechile omului obisnuit, adica toate acele date in baza carora au fost aprobate sase dintre antidepresivele cele mai vandute in Statele Unite: citalopram (elopram), fluoxetina (prozac), nefazodone (reseril, retras de pe piata din cauza unor daune hepatice), paroxetina (seroxat), sertralina (zoloft), venlafaxina (efexor), Kirsch a fost nevoit sa faca apel Freedom of Information Act, legea americana care tuteleaza dreptul de acces la informatiile de interes public. Profesorul Kirsch, cercetatorul care s-a luat la tranta cu Prozacul.Astfel Kirsch a aflat ca in 47 de studii clinice controlate, majoritatea sponsorizate de companiile producatoare, doar la 10-20% dintre pacienti s-a inregistrat un beneficiu datorat efectiv actiunii farmacologice a moleculei respective, in timp ce la 80-90% dintre persoanele afectate de depresie, remisia bolii a survenit doar gratie efectului placebo. Anul acesta, mitul antidepresivelor a fost zdruncinat serios sub greutatea unui studiu de anvergura publicat in luna ianuarie in "Jama"' (Journal of American medical Association). Cercetarea s-a bazat pe datele obtinute in cadrul Women's Health Initiative, la care au participat 160.000 de femei, si dincolo de faptul ca sustine fara putinta de tagada inutilitatea acestor pilule in tratamentul depresiilor, mai da ceva la iveala: faptul ca adminstrate la femeile aflate la menopauza, antidepresivele cresc riscul de accident vascular cerebral si deces (date publicate in Archives of Internal Medicine). O lovitura dura, care vine dupa ani de polemici pe tema riscurilor asociate utilizarii acestor medicamente. Hainele noi ale imparatului. Intr-un interviu acordat publicatiei italiene L'espresso, profesorul Kirsch - care este si autorul unui articol de rasunet pe aceasta tema, intitulat sugestiv "Medicamentele noi ale imparatului: dezintegrarea mitului antidepresivelor" -, explica: "Ne miscam pe un teren alunecos. Aceste medicamente functioneaza nu gratie mecanismului lor de actiune, ci datorita efectului placebo, dar acest adevar a fost tinut ascuns ani de zile. In practica clinica, pe de alta parte, daca un pacient suferind de depresie se simte mai bine, medicul nu are cum sa stabileasca de ce se intampla acest lucru. Astfel ca de multe ori crede ca este efect al medicamentului si-l prescrie in continuare". Dirty little secret Un sondaj recent realizat in Marea Britanie a aratat ca 44% dintre specialisti incep sa ia in calcul alternative la aceste medicamente, pe masura ce sunt publicate noi rezultate; cu toate acestea, consumul de antidepresive este inca in crestere, si multi medici le prescriu fara sa stea pe ganduri, ca prima abordare chiar si in cazul celor mai minore depresii, desi in majoritatea cazurilor ar trebuie sa se apeleze la ele in ultima instanta, si doar dupa ce toate celelalte tratamente au dat gres.
21

Si daca de o eventuala rea-credinta a medicilor nu poate fi vorba, cui ii apartine atunci responsabilitatea? "Informatiile cele mai relevante au fost tinute ascunse timp de doua decenii, in pofida faptului ca toti specialistii erau la curent cu ceea ce un coleg de-al meu, implicat in studiile de inregistrare a medicamentelor, a definit public drept <micul nostru secret murdar>", crede Kirsh. Ca atare, adevarata critica a acestuia se indreapta impotriva mecanismelor de aprobare a medicamentelor si, mai ales, a posibilitatii pe care o au si in prezent companiile farmaceutice de a tine ascunse datele nefavorabile reiesite in urma studiilor clinice. "Guvernele si agentiile de reglementare din domeniu ar trebui pe de-o parte sa le oblige sa dea publicitatii toate rezultatele studiilor, fie ele pozitive sau negative, si pe de alta parte, sa comande propriile studii, independente, nu numai pentru a verifica afirmatiile, ci mai ales pentru a cauta alte tratamente". Suspectii de serviciu Monoaminele (dopamina, serotonina) sunt neurotramitatorii favoriti ai psihiatrilor si ca atare sunt si foarte populare printre producatorii de medicamente. In mod deosebit, de 20 de ani incoace, se considera ca serotonina (cel mai putin cunoscut neurotransmitator, in pofida a 50 de ani de cercetare) este "molecula fericirii" si ca asanumita "depresie clinica" ar fi cauzata tocmai de un nivel scazut al acesteia (pe care antidepresivele l-ar normaliza). Datele genetice si de laborator demonstreaza insa ca lucrurile nu stau asa, spune Irving Kirsh. "O demonstreaza de altfel si faptul ca exista antidepresive care cresc productia de serotonina (precum fluoxetina), altele care o diminueaza (tianeptina) si altele care n-o influenteaza in niciun fel, iar efectele tuturor sunt identice. Asta pentru ca serotonina nu are nicio legatura: cel care functioneaza este doar efectul placebo". Facts Un grup de psihiatri de la Universitatea Chicago a demonstrat, potrivit unui articol publicat in "Archives of General Psychiatry", ca in creierul soarecilor deprimati sunt prezente mai multe modificari genetice, dar genele implicate nu au nicio legatura nici cu cele ale serotoninei si nici cu cele ale altor neurotransmitatori. Un alt grup de psihiatri (de la Centre for Addiction and Mental Health din SUA) a publicat in aceeasi revista date care demonstreaza ca enzimele corelate serotoninei nu sunt deloc crescute la persoanele deprimate, cum ar fi fost de asteptat daca ele ar fi fost cauza. Exista numeroase gene implicate in depresie. In mod deosebit, un studiu pe soareci a aratat caalterand o anumita gena se obtin modificari profunde ale starii de spirit; in urma unor autopsii, specialistii au mai demonstrat si ca aceeasi gena, foarte bine reprezentata in creier, este exprimata in cantitati inferioare normei la persoane care sufera de dereglare bipolara. Alte gene implicate, potrivit concluziilor unui studiu realizat pe un esantion format din 1.500 gemeni monitorizati pe o perioada de 15 ani, ar putea fi cele asociate anxietatii si insomniei la copii.
22

Nivelul de cortizol, hormonul stresului, este mai ridicat la persoanele cu depresie, iar recent, un studiu prezentat in cadrul unui congres de specialitate in Statele Unite, a demonstrat ca o alterare a nivelurilor de cortizol este prezenta si la copiii obezi (acelasi hormopn intervine si in metabolismul grasimilor). Sinucleinele sunt mici proteine suspectate de multa vreme ca joaca un rol important in depresie, intrucat functia lor este aceea de a regla nivelul anumitor neurotransmitatori. Noi date confirma ca atat animalele, cat si oamenii afectati de depresie au niveluri ridicate de sinucleine si la ora actuala sunt in curs cateva studii menite sa verifice daca vreo modulatie a acestora poate avea un efect terapeutic. CITESTE SI: Multe ore de privit la televizor = risc mai mare de depresie Curentul electric trateaza depresia Un nou medicament contra depresiei Un simplu test de sange poate diagnostica depresia Depresia o problema sociala? Dr AV Ditoiu Spitalul Fundeni Depresia este o stare psihica caracterizata in principal prin scaderea chefului de viata, asociata cu aversiune pentru orice activitate. Care sunt simptomele depresiei? Persoana cu depresie are urmatoarele simptome: Stare persistenta de anxietate, insatisfactie, pesimism Sentimentul de vinovatie Probleme de concentrare, de rememorare a detalilor si de luare a deciziilor (evita sa ia decizii) Oboseala, lipsa de energie, stare de epuizare, slabiciune fizica si psihica Iritabilitate sau areactivitate la diferiti stimuli Insomnie, trezire matinala sau somnolenta excesiva Foame permanenta sau lipsa poftei de mancare cu scadere in greutate Scaderea interesului fata de activitati care inainte ii faceau placere (vizite, cumparaturi, sport, sex, activitati sociale) Sentimentul de inutilitate sau lipsa de valoare a persoanei proprii Ganduri de sinucidere (in cazuri severe, idei repetate de moarte Tendinta la izolare de prieteni si familie Probleme de sanatate persistente, daca simptomele nu se datoreaza unei boli sau unui medicament/drog/alcool, etc. Cele mai frecvente simptome care pot simula o boala organica, sunt: o Durere de cap (cefalee/ migrena) cronice, permanente o Dureri de spate, fare legatura cu efortul, schimbarile climatice, etc o Dureri musculare si articulare generalizate, neexplicabile prin existenta unei boli
23

Dureri prelungite in piepr, in zona inimii, la persoane tinere/relativ tinere, fara relatie cu efortul, stresul, fara o boala de inima cunoscuta o Simptome digestive greata la orice, diaree, constipatie, dureri abdominale in diferite zone, variabile in timp (se muta din o parte in alta) o Ameteli, uneori cu tulburari de echilibru Se considera ca cine are cel putin cinci dintre grupele de simptome mentionate, are sanse mari sa aiba depresie. Manifestarile depresive pot diferi la barbat fata de femeie. Daca barbatii cu depresie au iritabilitate, probleme cu somnul, slabiciune fizica, si lipsa interesului pentru activitatile care inainte le faceau placere, femeile depresive au predominent sentimente de autoinvinovatire si apetit crescut pentru dulciuri (ciocolata). Se spune ca cca 25% dintre femei si 10% dintre barbati fac cel putin un episod de depresie pe parcursul vietii, in majoritatea cazurilor exitand riscul reaparitiei si altor episoade.
o

Cine are risc sa faca depresie? Sunt predispuse la a face depresie persoanele care au: episoade depresive anterior tulburare depresiva in familie la frati/surori sau parinti femeile varsta mai mica de de 40 ani perioada de dupa nastere existenta altor boli -Parkinson, diabet, cardiopatie ischemica, cancer unele medicamente diureticele tiazidice, digitala, metildopa, cicloserina, hormoni = anticonceptionale orale sau steroizi anabolizanti, antiinflamatoare nesteroidiene persoane singure sau fara sustinere din partea familiei existenta unor evenimente stresante sau mediu familial/social/profesional stresant consumul de substante psihoactive Cum evolueaza un episod de depresie? De obicei, dupa o perioada variabila de zile sau saptamani, cu tratament sau fara si cu suportul celor din jur, majoritatea cazurilor revin la activitatea obisnuita, dar unele simptome pot persista. Dr Ditoiu Alecse Valerian Spitalul Fundeni Clinica Medicala Buna seara domnule doctor!Am sa trec direct la subiect: sunt diagnosticata cu tulburare anxioasa depresiva in remisie. Am facut tratament aproximativ 1 an cu Coaxil, tratamentul l-am terminat la inceputul lunii martie si am intrat pe tratamet cu Persen, de luat un drajeu la nevoie. Trecerea de la Coaxil la Persen a fost acceptata de organism si nu am avut nici un fel de problema. Am insa probleme de cateva saptamani. M-am gandit initial ca sunt meteo-dependenta si ca datorita alergiei la frig si a gripei trec prin stari mai neplacute, am avut rabdare pana ce m-am vindecat de gripa,
24

acuma vremea s-a incalzit asa ca nu mai sufar nici de frig si nici de neplacerile cauzate de alergia la frig. Totusi, starile de rau persista si nu mai stiu ce sa fac. Mananc fructe si multe legume, lactate, deloc carne. Nu beau alcool si nici bauturi carbonatate. Fac plimbari cat pot de des si de curand am reinceput exercitiile fizice acasa, sperand ca voi scapa de starile neplacute. Dorm in fiecare noapte 8 ore. Evit starile conflictuale sau negative. Incerc sa imi mentin o stare pozitiva si relaxata. Totusi nu ma simt bine. Am stari de voma, ameteli, ma trezesc cu durere de cap si cu stare de voma si tremor la nivelul mainilor. Imi e foarte greu sa ma pun pe picoare dupa ce m-am trezit, fie ca e la 8 dimineata sau la 10.00. Imi e foame tot timpul, desi mananc suficient. Ma simt extrem de irascibila in special dupa ce ma trezesc si seara cand ajung acasa. Am permanent un sentiment de vinovatie ca nu am ajuns sa fac tot ce am avut in plan. Ma simt lipsita de energie si nu imi vine sa ma apuc de nimic pentru ca ma simt foarte obosita. Munca pe care o am nu este istovitoare sau stresanta, nu ma solicita foarte mult si imi permite un program de somn de 8 ore si nu numai. Munca de birou, de la 12.30 la 18.00, cu toate acestea, cand ajung acasa ma simt franta de oboseala, desi nici drumul dus intors de la birou nu este obositor. Am devenit foarte nervoasa si apatica din aceste cauze. Apetitul sexual e in crestere, contrar starilor pe care le am si parca din ce ma simt mai obosita din aia ma simt mai receptiva din acest punct de vedere. Precizez ca mai sufar si de spondiloza cervicala discurile C4 C5. Am citit ce ati scris despre depresie si am indraznit sa va scriu. Credeti-ma din suflet ca m-am saturat de umblat la medici si spitale, de aceea am indraznit sa va scriu. Nu as vrea sa reiau tratamntul cu Coaxil sau alt medicament de acel tip. Am inteles ca am o problema si cu nivelul serotoninei. Repet, nu am nici un motiv fizic sau psihic in jur care sa ma faca sa ma simt astfel, dimpotriva, am un trai linistit in comparatie cu cel pe care il aveam inainte de tratament, cei din jur ma sustin, nu traiesc in stres, dar totusi corpul si psihicul meu se comporta de parca as fi intr-un permananet razboi. Am facut si terapie psihologica. Deja am trecut prin toate etapele si nu vreau sa o iau de la capat. Intrebarea mea este: Ce e de facut pentru ameliorarea simptomelor pe care le-am descris in conditiile in care nu mai vreau sa merg din nou la medic deoarece doar gandul ca trebuie sa ajung acolo ma face sa ma simt ingrozitor? Am ales sa va scriu avand in vedere ca diagnosticul pe care il am face parte din ceea ce ati descris dnv mai sus.Multumesc si astept un raspuns de la dnv! Depresia se trateaz i se vindec, ns este necesar o schimbare de mentalitate Depresia se trateaz i se vindec, ns este necesar o schimbare de mentalitate, n schimb, netratat corect, boala evolueaz ctre cronicizare, cu deteriorarea important a calitii vieii persoanei, la care se pot aduga complicaii, precum suicid sau consum de substane, spun medicii. tiin-Sntate o Vrei s te lai de fumat? Alimentele care te ajut s renuni la acest obicei
25

STUDIU: Perioadele dificile influeneaz tipul de alimente pe care le consumm o Dispozitiv inspirat din serialul "Star Trek" care te poate scpa de MIGRENE o Cercettorii au inventat, n mod accidental, ochelarii care vindec daltonismul Depresia se trateaz i se vindec, ns este necesar o schimbare de mentalitate (Imagine: Shutterstock).Depresia reprezint, la nivel global, una dintre cele mai frecvente cauze ce afecteaz starea de sntate, cu impact asupra funcionalitii pacientului, scderea productivitii i a capacitii de lucru, izolare i, n cazuri severe, pierderea dorinei de a tri. La nivel global, depresia afecteaz aproximativ 121 de milioane de oameni. n Europa se estimeaz c 50 de milioane de persoane sufer de aceast boal. n prezent, depresia major este a patra boal ca rspndire pe glob, reprezentnd una dintre problemele grave de sntate. Conform estimrilor Organizaiei Mondiale a Sntii, n anul 2020 depresia va fi a doua cauz de dizabilitate, imediat dup afeciunile cardiovasculare. Prevalena depresiei este de dou ori mai mare la femei dect la brbai, prezentnd o cretere semnificativ odat cu vrsta. Una din patru femei va primi tratament pentru depresie la un moment dat, comparativ cu unul din zece brbai. Asociaia Romn de Psihiatrie i Psihoterapie i Liga Romn pentru Sntate Mintal, cu sprijinul companiei AstraZeneca, au lansat, mari, programul "Nu eti singur. Nu eti singura!", care i propune s atrag atenia asupra impactului pe care aceast suferin l are n ceea ce privete calitatea vieii, dar i s semnaleze faptul c poate fi tratat.Obiectivul programului vizeaz informarea despre depresie, pentru ca pacienii s recunoasc din timp manifestrile acestei boli i s se adreseze medicului psihiatru. "Depresia se poate vindeca, dar este nevoie de un diagnostic corect, cu evidenierea tipului depresiei, n special diferenierea ntre depresia unipolar i cea bipolar i iniierea unui tratament specific. Tratamentul se adreseaz cauzei, adic dezechilibrul biochimic la nivelul sistemului nervos central, i nu efectului, de aceea persoana afectat nu are de ce s se team", a spus mari ntr-o conferin, Mirela Manea, medic psihiatru la Spitalul Clinic "Alexandru Obregia".Depresia poate s apar la orice vrst, ns la 32 de ani este cea mai frecvent ntlnit. "Depresia se trateaz i se vindec, ns este necesar o schimbare de mentalitate, de la a ne fi ruine s recunoatem, la o abordare proactiv. Depresia nu este exclusiv o boal a femeilor, dar este ntlnit mult mai frecvent n rndul acestora, de aici motto-ul programului Nu eti singur. Nu eti singura!, a spus confereniar doctor Ctlina Tudose, medic primar psihiatru la Spitalul "Alexandru Obregia" din Bucureti.
o

26

Netratat corect, depresia evolueaz ctre cronicizare, cu deteriorarea important a calitii vieii persoanei, la care se pot aduga complicaii, precum suicid, consum de substane, a adugat medicul Ctlina Tudose. "Dei este frecvent ntlnit, lucru confirmat de studii epidemiologice desfurate n Romnia, depresia este uneori dificil de recunoscut, diagnosticat i tratat. Recunoaterea i tratarea depresiei sunt afectate de atitudinea negativ a publicului", a spus Bogdana Tudorache, medic psihiatru la Spitalul "Alexandru Obregia". n Romnia, printre aspectele particulare ale diagnosticului i tratamentului pacienilor cu depresie se numr dificultatea acestora de a discuta despre problemele lor emoionale i tendina de a solicita ajutor doar pentru probleme de natur fizic, reticena de a se adresa direct medicului specialist psihiatru, din teama de stigmatizare, ignorarea bolii pentru o perioad lung de timp, ct i lipsa de reacie a familiei, prietenilor, colegilor i adesea a tuturor celor din jur, au mai spus specialitii psihiatrii. 5 semne care anun depresia Nici prin gnd nu i-a trecut c o durere de cap sau la nivelul articulaiilor poate s semnaleze apariia unei depresii, nu-i aa? Specialitii au identificat cteva simptome mai neobinuite care sunt corelate cu strile depresive. Afl care sunt acestea!Pn acum tiam c stresul, o stare de oboseal accentuat, lipsa de energie, creterea n greutate, insomnia, dificultile de concentrare, izolarea social, iritabilitatea i anxietatea sunt simptome ale depresiei. Dar, ine-te bine c vei descoperi lucruri noi care te vor face s fii mai atent la simptomele pe care le resimi pe parcursul zilei. 1. Te dor articulaiile. Nu cred c ai asociat vreodat durerea articular cu o posibil depresie. Ei bine, specialitii spun c strile depresive se pot manifesta i prin durere de cap, durere de spate, durere de stomac sau disconfort la nivelul articulaiilor. 2. Suferi de constipaie sau diaree. Miscrile intestinale, nevoia de a merge la toalet prea des sau dificultatea de a defeca sunt cauzate de strile de anxietate, care reprezint un simptom al depresiei. 3. Te adnceti n munc sau nu ai chef de nimic i "vegetezi". Potrivit psihiatrilor, fiecare dintre noi reacionm diferit n faa depresiei. Fie c eti apatic i nu-i vine s te dai jos din pat, fie c eti hiperactiv i te "ngropi" n munc, toate aceste aciuni ascund o stare depresiv. 4. Ai gnduri paranoice i temeri nejustificate. 10% dintre persoanele care sufer de despresie ntmpin aceast problem, raportnd psihiatrului ca au gnduri delirante. Atunci cnd iluziile pun stpnire pe gndurile tale i le consideri reale trebuie s tii c te confruni cu o problem serioas i ai nevoie de ajutor, avertizeaz psihiatrii. 5. Nu ai chef de sex. Atunci cnd unul dintre parteneri nu mai prezint interes pentru
27

actul sexual, de obicei dm vina pe plictiseal, rutin, anumite tratamente medicametoase, vrst, ns omitem strile depresive. Specialitii susin c lipsa apetitului sexual poate s fie un simptom al depresiei, n special atunci cnd brbatul constat anumite probleme erectile.80-90% din cazurile de depresie se pot vindeca Dei depresia este considerat boala secolului n care trim, iar numrul persoanelor depresive este n continu cretere, specialitii susin c 80-90% din cazurile de depresie pot fi tratate cu succes. Organizaia Mondial a Sntii estimeaz c n 20 de ani depresia va fi cea mai ntlnit problem de sntate care va afecta rile dezvoltate att din punct de vedere economic ct i social. Statisticile arat c aproximativ jumtate dintre bolile mentale se instaleaz nainte de vrsta de 14 ani. Astfel, 20% dintre copiii i adolescenii din ntreaga lume sufer de boli legate de sntatea mental sau au probleme corelate cu acestea. Jumtate dintre oamenii care i pun capt vieii au ntre 14 i 44 de ani. Rata cea mai mare de sinucideri se nregistreaz la populaia de sex masculin din Europa Oriental. tiai c ...Potrivit unor cercetri recente, strile depresive: constituie un posibil simptom al maladiei Parkinson dubleaz riscul de demen la adolesceni cresc riscul de obezitate mresc riscul de complicaii n diabet cresc riscul de deces la persoanele cu cancer n timpul sarcinii pot s provoace naterea prematur duc la apariia bolilor de inim. 10 secrete pentru a invinge depresia Cand esti deprimat, ultimul lucru care iti trebuie este sa ai in fata ta o lista de asteptari de tot felul. Nu te forta in primul rand sa implinesti acele asteptari! Singurul lucru care trebuie respectat este primul punct. Dupa aceasta, poti experimenta celelalte in functie de cum simti tu si dupa caz. 1. Treci la fapte si accepta ajutor!Cauta carti, pe internet, invata despre simptome, afla cu ce ai de-a face. Multe site-uri si chiar carti au teste ca sa afli daca ai asa ceva. Nu te hazarda sa o vindeci singur, uneori e nevoie de ani buni de medicatie corespunzatoare, indrumare si practicarea multor alte metode. Nu trebuie sa iti fie rusine cu ea, dar nici sa o lasi netratata. 2. Concentreaza-te!De obicei, sentimente de disperare si lipsa de ajutor domina viata unui depresiv. Incearca opusul, o atitudine plina de speranta - e obligatoriu, caci totul se produce pe plan mental. Chiar si in Biblie se zice: "Nu va ingrijorati pentru ziua de maine, caci ziua de maine se va ingrijora pentru sine insusi.
28

Fiecare zi are deja caile ei pline de probleme." (Matei). De asemenea, se mai spune: " Nu va lasati inimile sa se ingrijoreze si sa nu aveti teama de nimic". Alta cale este sa vorbesti cu tine insuti, spunandu-ti lucruri si afirmatii frumoase despre tine (chiar daca nu intotdeauna sunt adevarate). Indreapta-ti atentia catre lucruri pozitive, de preferat mai putin materiale. 3. Fii prietenos!Fiind prietenos si sociabil iti ridica incredibil de mult moralul. Evita sa fii singur. Depresia evolueaza mult in singuratate. Mai tarziu nu o sa iti para rau ca ai incercat chiar daca simti nevoia de izolare. 4. Zambeste!Gaseste un mod de a-ti starni zambetul, amuzamentul (site-uri cu umor, filmulete haioase, comedii, carti comice, etc), iar daca poti sa te bucuri de ele razand cu prietenii, e si mai bine. Fa pe clovnul uneori, e mai bine sa starnesti rasul decat plansul. Gaseste-ti punctul sensibil, si anume ce te face sa razi si exploateaza-l cat poti 5. Tine ritmul!Muzica te face sa iti pierzi controlul picioarelor si te face sa vibrezi. Te face sa vrei sa canti. Cantatul si dansul trimit semnal creierului tau ca esti fericit. Asa ca lasa-ti libere aceste impulsuri, nu le bloca, ele reprezinta ceva pozitiv in viata ta.Chiar si muzica religioasa are un impact foarte bun asupra psihicului. 6. Incearca sa fii ocupat mereu!Implica-te in activitati cotidiene, mai mult sau mai putin importante, de la voluntariat (care te ajuta sa iti indrepti mintea de la problemele tale), pana la lucruri marunte pe care le poti face acasa. 7. Mergi pe "fizic"In afara de exercitiul fizic propriu-zis, contactul fizic este la fel de important. Organismul are nevoie de miscare ca sa fie sanatos si mersul pe jos unul din cele mai simple exercitii. Vin apoi plimbatul cainelui, relaxarea in natura. Ca si exercitiul fizic, apropierea fizica are si ea proprietati curative. Cand te simti deprimat, imbratiseaza pe cineva, reduce stresul si tensiunea. 8. Asculta linistea!Vorbeste cu Dumnezeu daca esti credincios, daca nu, mediteaza, asculta linistea si elibereaza-te, arunca toate gandurile negative atunci cand simti ca te cuprind. 9. Obtine iertare - dar si ofera iertare!Multi psihiatri afirma ca depresia este un sentiment de vina sau manie, care se intorc catre tine. Atunci cand esti suparat pe tine sau pe cineva pentru un lucru savarsit in trecut si nu lasi iertarea sa te domine, te va domina depresia. Iertarea ia mai mult timp, insa e un pas foarte important pentru vindecare. 10. Fii recunoscator!Fii recunoscator pentru ca existi, pentru ce ai, pentru ce poti, si pentru tot ce natura ti-a daruit! Aceasta inseamna fie rugaciune de multumire in fata lui Dumnezeu sau poate chiar tie insuti. Si aminteste-ti ca depresia nu este fatala si nu dureaza la nesfarsit! Spera, treci la actiune, nu mai astepta!
29

Depresia - tipuri, simptome si cauze Cu totii ne simtim tristi uneori. Face parte din natura noastra umana. Dar starile depresive ce dureaza perioade indelungate de timp nu sunt normale. In plus, de multe ori ele sunt cauzate doar de o tulburare a starii noastre de spirit. Uneori este foarte evident cand cineva este deprimat. Poate parea trist, nu face lucruri care de obicei ii provocau placere, se descrie ca simtindu-se neinsemnat si inutil. In cazul altor persoane, insa, depresia poate fi mai putin evidenta. Unele dintre aceste persoane nici nu admit ca se simt triste sau ca au o stare proasta. Ei par schimbati doar pentru persoanele apropiata. Iata, deci, care sunt simptomele depresiei: - tristete persistenta, anxietate - sentimente de inutilitate sau de pesimism; - sentimente de vinovatie sau neputinta; - pierdere de interes sau placere pentru hobby-uri sau activitatile obisnuite, inclusiv pentru sex; - energie scazuta, oboseala, senzatie de incetineala; - capacitate de concentrare redusa sau dificultate de luare a deciziilor; -probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit; - modificari ale apetitului sau/si ale greutatii; - ganduri de moarte sau sinucidere, tentative de suicid chiar; - neliniste sau iritabilitate; - stima de sine scazuta; - probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina. Cele mai frecvente tipuri de depresie: Depresia majora.Efectele depresiei majore pot fi de-a dreptul invalidante pentru pacient. Ea poate provoca tulburari ale proceselor fiziologice normale - hranirea, somnul, nivelul de activitate fizica, capacitatea de concentrare si de realizare a diferitelor sarcini. Daca nu este eliminata, depresia majora poate duce la pierderea productivitatii, declin functional si cresterea riscului mortalitatii. Depresia psihoticaDepresia psihotica are 3 parametrii de caracterizare: tristete profunda, scaderea activitatii intelectuale, scaderea activitatii motorii. In cadrul ei apare notiunea de durere morala: tristete profunda si idei delirante de inutilitate si de autoacuzare.Este insotita de imobilitate psihointelectuala, gandire lenta,
30

latenta mare la elaborarea raspunsului la intrebari, voce soptita, stare de imobilitate fizica (motorie): umeri cazuti, priveste in pamant (nu-si priveste interlocutorul). Din cauza acestor manifestari, apare dorinta de sinucidere, dar bolnavul nu actioneaza in acest sens (lipsa capacitatii de a trece de la idei la fapte). Depresia psihotica apare in pusee, la aproximativ 10 % din populatie, mai frecvent la varsta de 40-60 de ani si mai rar la adolescenti. Ca perioada de aparitie, este mai frecventa la sfarsitul primaverii si inceputul verii Depresia Dr. Augustin Cupsa.Medic specialist Neurologie Depresia - consideratii generale Depresia a devenit cea mai frecventa suferinta mintala la nivel de comunitate. Un studiu desfasurat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii a atestat faptul ca depresia afecteaza circa 121 de milioane de persoane de pe intregul mapamond. Se estimeaza ca anual, 3 - 15 % din populatia generala prezinta un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. In Europa, din 1000 de adulti, 58 prezinta tulburare depresiva majora (adica 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre ingrijoratoare au facut ca depresia sa devina in acest moment una dintre cele mai studiate afectiuni psihice. Depresia - cauze Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un model bio-psihosocial in care, la instalarea depresiei, contribuie atat perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice (personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata negative, ostilitatea mediului, etc.). In aproape un sfert din cazuri, primul episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza aparenta.Unele medicamente pot si ele sa induca fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive orale si hormonii, stimulante sau supresoare ale apetitului alimentar, analgezicele si antiinflamatoarele, antibacterienele si antimicoticele. Dintre afectiunile medicale generale care pot sa favorizeze aparitia unor stari de depresie, cele mai frecvente sunt cele neurologice (boli cerebrovasculare, epilepsia), endocrinologice (tulburarile tiroidiene si ale altor glande endocrine), cele infectioase (infectia HIV, mononucleoza, pneumonia virala si bacteriana, tuberculoza) si inflamatorii. In cazul femeilor, menopauza, sindromul premenstrual si nasterea recenta reprezinta cauze posibile suplimentare pentru depresie. Riscul este mai mare in cazul persoanelor care au antecedente de tulburari afective sau un istoric de afectiuni psihice in familie, de consum de alcool sau substante psihoactive.Aproape un sfert din adultii tineri prezinta un episod depresiv major pana la
31

varsta de 24 de ani, acest grup populational fiind mai expus decat oricare altul riscului de declansare a depresiei. Depresia instalata in aceasta perioada critica a vietii poate avea consecinte nefaste de mare amploare pe termen scurt - cuprinzand aici deteriorarea relatiilor interpersonale, functionarea deficitara socioprofesionale si riscul de adictie sau consum de substante psihoactive dar si pe termen lung afectand intreaga dezvoltare neuropsihica. Depresia manifestari.Multiplele fete ale depresiei Cele mai obisnuite manifestari ale episodului depresiv - denumit in mod curent depresie - sunt dispozitia depresiva, reducerea interesului si a bucuriilor traite inaintea instalarii afectiunii. Energia scade semnificativ si pacientul resimte o oboseala permanenta cu diminuarea consecutiva a activitatiilor. Nu de putine ori, astenia marcata este problema care il determina pe acesta sa caute ajutorul medicului dar de cele mai multe ori nu a unui psihiatru. Odata declansata depresia, capacitatea de concentrare scade, increderea in sine dispare si se instaleaza o viziune negativa, pesimista asupra viitorului. Apar insomnii, pofta de mancare diminuata ajungandu-se uneori la o scaderea semnificativa in greutate. In cele mai severe cazuri apar idei sau acte de autovatamare sau suicid.Nu de putine ori, depresia se manifesta prin acuze somatice nespecifice - cefalee, ameteli, disconfort general, dureri si manifestari gastrointestinale. Avem atunci de a face cu o depresie "mascata" in care pacientul ajunge sa consulte inutil tot felul de medici si se supune unei serii de investigatii care sunt costisitoare, nefolositoare si chiar chinuitoare, fara a descoperi o cauza concreta a suferintei sale. In mod particular, tinerii pot sa prezinte iritabilitate, nervozitate si irascibilitate in locul unei dispozitii triste sau abatute, manifestari care induc in eroare familia(e) si anturajul.Diagnosticul depresiei se poate pune numai de catre un psihiatru. Deoarece nu exista pana in acest moment nicio explorare imagistica specifica si nicio analiza de sange care sa certifice existenta depresiei, diagnosticul se bazeaza pe un interviu clinic, o discutie din care un specialist exersat poate sa extraga elementele cheie ale acestei tulburari.Unii clinicieni se folosesc de scale diagnostice - chestionare scurte care cuantifica sub forma unui scor amploarea acuzelor pacientului. Organizatia Mondiala a Sanatatii si Asociatia Americana de Psihiatrie stipuleaza necesitatea un numar de simptome care sa se manifeste neintrerupt pe o perioada de cel putin doua saptamani. Nu trebuie uitat faptul ca pe langa episodul depresiv major exista si alte tulburari de spectru depresiv (depresia minora, distimia, tulburarea de adaptare cu elemente depresive) in care simptomele sunt fie mai putin exprimate fie dureaza o perioada mai mica de timp dar care necesita de asemenea instituirea tratamentului. De aceea, in cazul depistarii unor manifestari depresive de tipul celor mentionate anterior este necesar sa consultati un medic psihiatru. Depresia tratament.Depresia poate fi controlata

32

Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzand atat abordarea medicamentoasa cat si cea psihoterapeutica. Cele doua modalitati de interventie nu numai ca nu se exclud ci se completeaza reciproc. Pe de o parte, psihoterapia accelereaza procesul de vindecare si actioneaza acolo unde si cand medicamentele nu reusesc sa ajunga. Este bine stiut faptul ca orice antidepresiv are nevoie de un timp de actiune - intre 2 si 4 saptamani pentru a-si atinge eficacitatea maxima, de aceea sedintele de psihoterapie au valoare deosebita la inceputul tratamentului. Pe de alta parte, s-a constatat faptul ca aproape jumatate din pacientii cu depresie abandoneaza tratamentul (sau il efectueaza inconstant) odata ce starea lor psihica se amelioreaza. Psihoterapia are darul de a crea o alianta terapeutica, de a diminua sentimentul de izolare si senzatia pacientului ca suferinta lui nu poate fi inteleasa de ceilalti si de a spori comunicarea acestuia cu restul lumii. Implicit de aici decurge si o mai buna complianta la tratament iar pacientul devine constient de faptul ca abandonarea precoce a medicatiei se insoteste de recidive ale bolii. Astazi clinicienii beneficiaza de o gama larga de optiuni atunci cand vine vorba de antidepresive. Dezvoltate incepand cu anii '50, antidepresivele au trecut prin mai multe generatii, au fost elaborate medicamente din ce in ce mai eficiente si mai bine tolerate de catre pacienti.Atunci cand alege un antidepresiv, psihiatrul ia in considerare tipul depresiei si simptomatologia particulara a subiectului dar si varsta modul de viata, existenta altor afectiuni asociate sau cure medicamentoase. Totusi nici un medicament nu este lipsit de efecte adverse iar pacientul trebuie sa stie ca este nevoie uneori de perseverenta pentru a surmonta perioada initiala mai dificila a tratamentului si ca intodeauna trebuie sa puna in balanta beneficiile tratamentului si efectele neplacute (de cele mai multe ori nesemnficative si pasagere). Si mai important, pacientul trebuie sa stie ca antidepresivul : nu este un tranchilizant care diminueaza angoasa sau nelinistea dar nu produce efecte durabile si in nici un caz nu rezolva depresia nu este un somnifer sau alt medicament care sedeaza si impiedica desfasurarea activitatilor obisnuite nu provoaca dependenta indiferent de cat timp este administrat Tratamentul depresiei necesita insa o anumita rigoare si disciplina din partea pacientului, el trebuie urmat fara intrerupere, zilnic, mai multe luni de zile in functie de recomandarea medicului prescriptor. Dupa faza initiala "de atac" in urma careia se obtine disparitia acuzele si starilor neplacute, tratamentul trebuie continuat pentru consolidarea efectelor si prevenirea recaderilor. La tratamentul cu antidepresive, se pot adauga anxiolitce sau somnifere pentru perioade scurte timp atunci cand este cazul. In tratamentul depresiei, interventiile psihoterapeutice se axeaza asupra psihismului in general, a raportului pe care subiectul depresiv il are cu ceilalti oameni dar si cu el insusi. Anumiti specialisti considera ca tratarea episodului depresiv nu cere o psihoterapie specifica ci doar o simpla terapie de sustinere.
33

Acest demers este intotdeauna necesar si de foarte multe ori si suficient. Totusi, de-a lungul timpului au fost elaborate mai multe tipuri de psihoterapie. Terapiile scurte (cognitiv comportamentale si familiale) isi focalizeaza atentia asupra prezentului si situatiei actuale, incercand sa-l faca pe pacient sa ia cele mai bune decizii si sa faca fata dificultatilor curente. In schimb, terapiile psihodinamice se centreaza mai ales pe trecut iar pacientul este solicitat sa retraiasca si sa-si inteleaga elemente ale istoriei sale lasate in urma. Uneori, psihiatrul este nevoit sa recurga la masura de a interna pacientul sau macar de a-l indruma catre un spital unde poate efectua tratamentul in conditii de siguranta. La fel exista situatii cand concediul medical si repausul in ambulatoriu se impun. In tratamentul depresiei, familia joaca un rol cheie.Nu in ultimul rand, trebuie spus ca familia si prietenii pacientului cu depresie joaca un rol important in vindecarea acestuia. Daca doriti sa fiti de ajutor unui astfel de bolnav trebuie sa aveti in minte urmatoarele aspecte : depresia nu este o slabiciune de caracter, nici nu se datoreaza lipsei de vointa depresia este o maladie este nevoie sa aratati ingrijorare dar nu una excesiva care poate incapacita si mai mult subiectul sau il poate face sa se inchida in sine subiectul cu depresie doreste afectiune dar nu mila activitatea fizica are un rol benefic in imbunatatirea starii generale, nu ezitati sa-l incurajati sa o faca micile schimbari pozitive pe care le observati si i le comunicati pacientului cu depresie au un efect benefic si accelereaza schimbarea pacientul cu depresie trebuie incurajat in permanenta ca starea lui este reversibila si boala se poate vindeca Precum se poate observa, iesirea din depresie este un proces complex la care participa in egala masura psihiatrul, psihoterapeutul, pacientul si familia acestuia iar reusita depinde de cele mai multe ori de o buna comunicare intre aceste parti. Depresia prevenire.Inainte sa se intample Un regim de viata echilibrat care include exercitiile fizice sau sportive de orice fel, evitarea stresului si a situatiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool sau alte substante psihoactive precum si un program de somn ordonat, poate reduce riscul unor afectiuni psihice printre care si depresia. Suferintele si acuzele aparent apartinand unor organe interne diverse (palpitatii, dispepsie si alte manifestari din sfera digestiva) care nu raspund la tratamente de specialitate sau doar se amelioreaza trecator, trebuie sa duca si la un consult psihiatric. In cazul depresiei "mascate", un diagnostic precoce poate sa previna cronicizarea ei. Cronicizarea depresiei este un eveniment nedorit si care presupune un tratament mai indelungat si cu mai putine sanse de reusita. Unele semne minore (anxietatea, reducerea interesului pentru activitati alta data placute, insomniile) la persoane expuse stresului (recent sau cronic) indeamna la o
34

discutie cu un specialist. Altfel, depresia se instaleaza tot mai adanc in personalitatea celor vulnerabili, cuprinde pana la urma intreaga viata psihica si poate pregati patul unor suferinte organice importante (cardiovasculare, tumorale). Tulburarea bipolara netratata, un adevarat pericol Cu totii avem stari mai bune sau mai proaste, dar atunci cand vorbim despre tulburarea bipolara aceste stari sunt mult mai accentuate. Tulburarea bipolara, cunoascuta si sub denumirea de tulburare maniaco-depresiva, este o afectiune mintala serioasa, care, netratata, ne poate afecta jobul, activitatea scolara, relatiile sociale, punandu-ne in pericol viata prin gandurile suicidare ce apar pe parcurs. Desi este tratabila, foarte multe persoane nu recunosc semnele acestei boli. Ce este tulburarea bipolara? Tulburarea bipolara provoaca schimbari serioase in starea de spirit, in comportament si modifica gradul de energie, de la maxime de manie pana la minime de depresie. Mai grav este faptul ca aceste stari pot dura zile, saptamani sau chiar luni. Tulburarile bipolare sunt atat de intense incat ajung sa interfereze cu intraga capacitate de functionare atat mentala cat si fizica.Cauzele tulburarii bipolare nu sunt complet elucidate, insa de multe ori genetica este un factor declansator. Primul episod maniacal se petrece in adolescenta, iar simptomele pot fi subtile si confuze. Cum recunoastem tulburarea bipolara? Tulburarea bipolara se poate manifesta foarte diferit de la persoana la persoana. Simptomele variaza foarte mult in ceea ce priveste tipul, frecventa si gradul de severitate. Unii oameni sunt predispusi fie la depresie, fie la manie, in timp ce altii oscileaza intre cele doua. Unii au frecvet astfel de episoade, in timp ce altii experimenteaza doar cateva de-a lungul vietii. Exista patru tipuri de tulburare bipolara: manie, hipomanie, depresie si episoade mixte. Simptome de manie si hipomanie In faza de tulburare bipolara maniacala apar foarte frecvent stari de euforie, persoana in cauza are foarte multa energie si debordeaza in creativitate. Oamenii care au un astfel de episod vorbesc foarte repede si sar de la o idee la alta, dorm foarte putin si sunt hiperactivi, sunt foarte distrati si incapabili sa se concentreze pe ceva anume. Au sentimentul ca sunt foarte puternici, ca pot face orice, intr-un cuvand se simt invincibili. De asemenea, este prezent un apetit sexual ridicat. La prima vedere aceste simptome ar fi chiar de dorit, insa, adesea ajung in punctul in care nu mai pot fi controlate. Bolnavii se comporta nesabuit, judeca impulsiv, fara a lua in calcul eventualele consecinte. De exemplu, isi pariaza toate bunurile la jocurile de noroc, consuma foarte mult alcool sau fac invetitii prostesti. Pot deveni furiosi, iritati si agresivi atunci cand lucrurile nu merg in directia dorita si invinovatetsc pe oricine le critica faptele si atitudinea. Unii pot chiar deveni psihotici. Incep sa delireze, au halucinatii, aud voci si pot ajunge sa se considere super eroi. Simptomele depresiei bipolare
35

Mult timp depresia era considerata a fi similara cu depresia bipolara, insa, studiile au aratat ca diferenta dintre cele doua este foarte importanta, mai ales cand vine vorba de tratament. Majoritatea oamenilor care au depresie bipolara nu sunt ajutati de tratamentul cu antidepresieve. Mai mult, antidepresivele le pot inrautati starea, declansand manie sau hipomanie. Depresia bipolara este mult mai probabil sa implice iritabilitate, vinovatie, schimbari de atitudine, sentimente de neliniste. Persoanele cu depresie bipolara tind sa se miste si sa vorbeasca incet, dorm foarte mult si incep sa se ingrase. In plus, ele sunt mult mai susceptibile de a dezvolta depresie psihotica, o stare in care pierd contactul cu realitatea si experimenteaza dizabilitati majore in activitatea de lucru si cea sociala. Scade semnificativ nivelul de energie, se pierde pofta de mancare, plang necontrolat si au tot mai des ganduri suicidare. Semnele unui episod mixt Un episod mixt implica in acelasi timp manie, hipomanie si depresie. Simptomele depresive sunt combinate cu cele de agitatie, iritabilitate, anxietate si insomnie. Toate aceste simptome cumulate sporesc riscul de suicid. Depresia - tratamente naturiste Majoritatea oamenilor se simt din cand in cand abatuti. Adevarata depresie se manifesta printr-o tristete persistenta , pesimism, sentimente de anxietate si de deznadejde. Ea are atat efecte fizice cat si comportamentele. In timp ce cazurile grave necesita ingrijiri medicale, terapiile naturale ii pot ajuta pe cei cu depresii usoare si pot completa eventualele tratamente prescrise de medic. Este normal ca evenimentele stresante, probleme nerezolvate sau certuri sa dea o proasta dispozitie. Un sentiment de depresie mai profunda poate surveni in urma unei pierderi semnificative:esecul unei casnicii, doliu sau esec profesional. Exista oameni care in urma unei astfel de pierderi nu sunt capabili sa-si revina, deoarece sufera de un dezechilibru al neurotransmitatorilor cerebrali, care pot provoca o depresie chiar in absenta unui eveniment dureros. In aceste cazuri tratamentele cu cele mai bune rezultate sunt cele facute de specialisti, care se adreseaza in mod egal problemelor emotionale si cele fizice. Intre cei diagnosticati cu depresie femeile sunt mai numeroase, in parte datorita faptului ca ele recurg mai repede la ajutor specializat, dar si fiindca ele pot avea depresii de origine hormonala Stiati? Cercetatorii folosesc inmultirea selectiva si modificarile genetice pentru a produce alimente mai bogate in triptofan. Acest aminoacid ajuta creierul sa produca serotonina, o substanta care poate induce o dispozitie mai optimista. Aceste alimente vor putea fi folosite in viitor la combaterea depresiilor usoare. Cauze: Depresiile pot avea numeroase cauze. O predispozitie generala si/ sau biochimica de a avea dispozitii fluctuante sau de depresie.
36

Depresia inaintea perioadei menstruale, posibil datorata modificarii nivelurilor hormonale. Depresia postnatala, ca rezultat al modificarilor hormonale, dar si al altor probleme: lipsa unui partener sau a unei alte persoane intelegatoare, izolarea, intreruperea activitatii profesionale. Experiente traumatizante in perioada copilariei, ca de pilda pierderea unui parinte. O sensibilitate alimentara. Cei care sufera de ea pot avea si alte simptome. Sensibilitate la insuficienta luminii solare in timpul iernii sau sindromul afectiv sezonier. Suferinzii simt nevoia de alimente dulci si fainoase, se ingrasa si se simt obositi. Aveti o depresie grava? Mai jos sunt enumerate posibile simptome ale unei depresii care necesita ingrijiri specializate: Incapacitatea de amunci sau de a indeplini sarcinile cotidiene. Dezinteres fata de activitati odinioara agreabile. Dificultate de a comunica cu persoanele apropiate. Lipsa de interes pentru sex. Insomnii si trezire timpurie. Oboseala permanenta. Senzatie de frig. Anxietate, agitatie, iritabilitate. Consum excesiv de alimente, alcool sau medicamente. Pofta de mancare redusa. Lipsa de incredere in sine. Lipsa de interes fata de aspectul personal. Incapacitatea de alua decizii. Lipsa de memorie si dificultati de concentrare. Sentiment difuz de vinovatie. Metode preventive Deoarece situatiile stresante va fac vulnerabili la depresie, reduceti-le impactul prin strategii de control al stresului. Iata cateva: Cereti si acceptati ajutor. Urmati o dieta sanatoasa, bogata in nutrienti, care sa optimizeze functionarea creierului. Limitati consumul de alcool la 1-2 pahare si cele de cofeina la 1-2 cesti pe zi. Consumul ridicat, poate avea, cu timpul, o actiune depresiva. Fiti tolerant cu propria persoana. Bucurati-va de viata si nu va fixati obiective prea inalte. Dormiti suficient in fiecare noapte ( de regula cel putin sase ore). Practicati regulat yoga, meditatia sau alta tehnica de relaxare. Tratament Nu este de mare ajutor sa-i spuneti unei persoane deprimate ca e norocoasa sau ca e timpul sa-si vina in fire.

37

Dar puteti face multe pentru a insenina o dispozitie depresiva sau a sustine terapia facuta de specialisti, in cazul depresiilor mai grave. Ajutorul celorlalti: Impartasiti-va grijile, nelinistile si nemultumirile unei persoane apropiate sufleteste. Exercitii fizice: Exercitiile fizice va fac sa va concentrati atentia asupra corpului, uitand de suparari si nemultumiri. Exercitiile intense provoaca in creier producerea de endorfine, substante care favorizeaza optimismul. Daca pana acum nu ati facut miscare, incepeti cu o jumatate de ora de mers pe jos in pas vioi, cel putin de trei ori pe saptamana. O data ce v-ati creat deprinderea de a face miscare treceti la dansul aerobic, mai solicitant. Activitatile colective, ca tenisul sau jocurile de echipa, sunt de preferat sporturile individuale, cum ar fi inotul, care lasa mintea libera sa revina la ganduri negative. Variati tipurile de exercitii si alegeti-le pe cele care va plac. Nu exagerati cu efortul, pentru ca veti simti doar epuizare in loc de a va bucura de sporul de energie si de sentimentul crescut de multumire. Dieta In loc de trei mese principale, incercati sa mancati cate putin si mai des. Stapaniti-va pofta de dulciuri sau de branza luand mese usoare, dese si echilibrate. Diversele pofte pot aparea ca urmare a unui nivel scazut al neurotransmitatorului numit serotonina.Pentru a creste nivelul acestuia, consumati alimente proteice, bogate in aminoacidul numit triptofan. Rasfatati-va din cand in cand cu o inghetata de ciocolata sau cu o portie de cartofi prajiti. Ciocolata contine un compus despre care se crede ca are un efect pozitiv asupra starii de spirit. Nu consumati insa prea des asemenea alimente zaharoase sau grase si evitati-le total daca aveti o sensibilitate la ele. Nu recurgeti la alcool ca sa va "inecati amarul". Acesta va poate relaxa pentru scurta vreme, dar deprima sistemul nervos central, agravand depresia si reducandu-va capacitatea de a face fata problemelor. Limitati consumul de cofeina Daca banuiti ca la originea depresiei se afla alergia la un aliment, incercati sa-l depistati si apoi renuntati la el. Reducerea stresului: folositi strategii de reducere la minim a stresului. De exemplu: Asigurati-va ca cei din jur inteleg ca puterile va sunt limitate in perioadele cand nu va simtiti bine. In masura posibilului, transferati altora obligatiile care vi se par prea dificile. Fragmentati unele sarcini grele si complexe in etape scurte si mai usor de realizat. Rezervati-va timp pentru a reflecta la problemele personale si pentru activitati care sa va ajute sa le faceti fata. Luminoterapia Expunerea la lumina puternica poate atenua depresia de iarna, scazand nivelul melatoniei si crescand nivelul serotoninei. Puteti mari expunerea la lumina in urmatoarele moduri: Iesiti in aer liber la mijlocul zilei o jumatate de ora.
38

Daca medicul va permite stati in fata unei lampi de mare intensitate, intre de ora si 2 ore pe zi. In camera unde va petreceti cele mai multe ore pe zi instalati un tub fluorescent puternic cu spectru complet. Folositi la maximum lumina zilei. Fitoterapia Sunatoarea este planta cea mai cunoscuta ca remediu impotriva depresiilor usoare pana la moderate. Ceaiul facut din combinatii de ovaz salbatic, verbina si ginseng poate avea efect benefic. Aromaterapie Faceti zilnic o baie calda care sa contina cateva picaturi de ulei de levantica, musetel, bergamota, trandafir sau serlai. Rugati un prieten sa va faca un masaj. Folositi 2 picaturi de ulei de levantica si o picatura de ulei de musetel la 1 lingura de ulei de migdale dulci sau din samburi de struguri. Esente florale Orz salbatic : pentru un pesimism profund, in care vi se pare ca nimic nu va poate ajuta. Zada: pentru sentimente de ratare si lipsa de incredere in sine. Mustar: pentru depresia fara motiv aparent. Alte terapii Un consilier sau un psihoterapeut va poate ajuta sa descoperiti cauzele depresiei si mijloacele de a o depasi. Terapia prin ras poate fi si ea eficace pentru unele persoane. Sursa: psiholife.ro

39