TULBURARI ANXIOASE Definitie Anxietatea este starea patologica ce se caracterizeaza printr-un simtamant de teama fara obiect insotit de semne

somatice care indica hiperactivitatea si stemului nervos autonom; -se diferentiaza de frica prin faptul ca aceasta este un raspuns la o cauza cunoscuta (teama cu obiect). Semne si simptome -Semne somatice: tremor, tresariri musculare; dureri lombare, cefalee; tensiune musculara; dispnee, hiperventilatie; fatigabilitate; hiperactivitate autonoma: roseata si paloare, tahicardie, palpitatii, transpiratii, maini reci, uscaciunea gurii (xerostomie), urinat frecvent; parestezii; dificultati de deglutitie; -Simptome psihologice: senzatie de frica, dificultati de concentrare, hipervigilenta, insomnie, libido descrescut, nod in gat (globus), tulburari stomacale (fluturi in stomac). 1)Tulburarea prin panica si agorafobia - Se caracterizeaza prin atacuri de panica spontane si se poate asocia cu agorafobia; - Panica poate sa evolueze in stadii: atacuri subclince, atacuri de panica complete, frici hipocondrice , anxietate anticipativa, evitarea fobica a unor situatii specifice si agorafobia. Criterii de diagnostic: - palpitatii, transpiratii, tremuraturi sau tremor al intregului corp, senzatie de sufocare, durere sau disconfort toracic, greata sau disconfort abdominal, senzatia de ameteala, derealizare (senzatie de irealitate) sau de personalizare (detasare de propriul eu), teama de a nu-si pierde controlul, teama ca va muri. Atacurile de panica se pot lipsi de agorafobie, nu se datoreaza efectelor fiziologice directe si nu sunt explicate de o alta tulburare mintala. - Agorafobia poate sa apara izolat, cu toate ca de regula bolnavii au si atacuri de panica asociate; - Anxietatea anticipativa se caracterizeaza prin senzatia ca va apare panica cu neajutorare sau umilire. 2)Tulburarea prin anxietate generalizata - Implica ingrijorare excesiva (expectatie aprehensiva) legata de circumstante, evenimente sau conflicte reale; - Simptomele pot sa fluctueze; - Apare la copii si adulti; - Anxietatea si ingrijorarea se asociaza cu trei sau mai multe din urmatoarele simptome: neliniste sau senzatia de a fi nervos sau la limita, usor fatigabil, dificultati de concentrare (disparetotul din minte), tensiune musculara, tulburari de somn, iritabilitate; - Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice cauzeaza suferinta semnificativa clinic sau alterari sociale, ocupationale; - Nu se datoreaza abuzului de droguri, medicamente si nici conditiilor medicale generale. 3)Fobia specifica - Fobia este frica irationala de un obiect al fobiei: ex. cai, inaltimi, ace; - Persoana resimte anxietate masiva atunci cand este expusa la obiectul fobic, temut si cauta sa-levite cu orice pret; - Frica marcata si persistenta excesiva sau nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau a unei situatii specifice (ex. zborul cu avionul, animale, injectii, vederea sangelui); -Persoana respectiva recunoaste ca frica sa este excesiva si nerezonabila; -La copii anxietatea se poate exprima prin plans, crize, inmarmurire sauagatarea de altcineva.

-Situatia sau situatiile fobice sunt evitate deoarece provoaca multa suferinta si anxietate. 4)Fobia sociala: -Este frica irationala de situatii publice. (ex. de a vorbi in public, de a manca in public, de a folosi closete publice - vezi ca rusinoasa - shy bladder) 5)Tulburarea obsesiv-compulsiva - Implica idei, imagini, ruminatii (particularitate a gandirii psihastenicilor, constand in desfasurarea interminabila si ineficienta a unor judecati, rationamente sau indoieli obsedante), impulsuri, ganduri (obsesii) recurente, intruzive sau patternuri repetitive de comportament sau actiune (compulsiuni); - Obsesiile: ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente care sunt traite intr-un anumit timp de peparcursul tulburarii ca intruzive si neadcvate si care produc anxietate sau suferinta marcate; acestea nu sunt doar ingrijorari excesive legate de problemele vietii reale; persoana incearca sa le ignore sau sa le neutralizeze printr-un alt gand sau actiune, recunoaste ca gandurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu sunt impuse din afara ca in insertia gandurilor); -Compulsiuni: comportamente repetitive (ex.spalatul mainilor) punere in ordine, verificari sau actemintale (ex. rugaciuni, numarat, repetarea in gand a unorcuvinte) pe care persoana se simte nevoita sa le efectueze ca raspuns la o obsesie; - Intr-un anumit moment de pe parcursul tulburarii, persoana a recunoscut ca obsesiile sau compulsiunile sunt excesive sau nerezonabile. 6)Tulburari post traumatice si tulburari acute de stres - In aceste tulburari, anxietatea este produsa de un eveniment stresant iesit din comun; -Evenimentul este retrait in vise si prin ganduri din starea de veghe (flashback-uri); - In cazul bolnavilor la care simptomele au fost prezente timp de mai putin de o luna, dg este cel de tulburare de stres acuta; - Persoana a trait, a asistat, s-a confruntat cu un eveniment sau cu evenimente care au implicat moarte sau lezare grava (ca atare sau ca amenintare) sau a implicat o amenintare a integritatii fizice proprii sau a altora; - Raspunsul persoanei a implicat frica, neajutorare sau oroare intense; - Evenimentul traumatic este retrait, persistent intr-unul sau mai multe din modurile urmatoare: rememorari dureroase recurente si intruzive ale evenimentului (imagini, ganduri, perceptii); - Actiuni sau sentimente ca si cum evenimentul traumatic s-ar repeta (iluzii, halucinatii etc); - Suferinta psihologica intensa la expunerea la elemente evocatoare interne sau externe care simbolizeaza sau se aseamana cu vreun aspect al evenimentului traumatic; - Reactivitate psihologica la expunerea la elemente evocatoare interne sau externe; - Simptome persistente de hiperexcitabilitate (absente inaintea traumei) indicate de: dificultatea de instalare sau mentinere a somnului, iritabilitate sau izbucniri de furie; dificultati de concentrare, hipervigilenta, raspunsuri de tresarire exagerata; - Cauzeaza suferinta clinica semnificativa sau alterari sociale, ocupationale. 7)Tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale generale O gama larga de conditii medicale pot sa cauzeze simptome anxioase: ex. Tulburari neurologice (neoplasme cerebrale, migrena, encefalita etc); conditii sistemice: hipoxie, anemie, boli cardio-vasculare, insuficienta pulmonara; perturbari endocrine; tulburari inflamatorii: LES, artrita reumatoida, poliarterita nodoasa, arterita temporala; stari de ficitare: deficienta de vit. B12, pelagra; diverse: hipoglicemie, sindrom carcinoid, neoplazii sistemice, sindrom premenstrual, boli febrile si infectii cronice, uremie; conditii toxice: sevraj alcoolic sau postdroguri, penicilina, arsenic, mercur. 8)Tulburarea anxioasa indusa de substante - O gama larga de substante pot sa cauzeze simptome anxioase:

- amfetamine; cafeina; canabis; cocaina; alcool; opioide 9) Tulburare mixta anxios-depresiva - Descrie bolnavii care nu indeplinesc criteriile de dg nici pt o tulburare anxioasa si nici pt o tulburare depresiva; -Este numita uneori Neurastenie = termenul se foloseste in Europa in contextul asisstentei primare. 10) Alte stari anxioase - Tulburarea de adaptare cu anxietate: acest dg se aplica pacientilor cu stresor evident la care apare in decurs de 3 luni anxietate excesiva si se expecteaza ca aceasta sa nu dureze mai mult de 6 luni. - Anxietate secundara unei alte tulburari psihiatrice: 70% din pacientii depresivi prezinta si anxietate; - Anxietate situationala; - Anxietatea mortii: implica tipic frica de neajutorare, de schimbarile fizice sau somatice, de pierderea controlului, de pierderea altora; - Anxietatea de separare si anxietatea fata de straini; - Anxietatea legata de pierdere a stimei de sine; - Anxietatea legata de pierderea controlului de sine: boala medicala sau spitalizare; - Anxietatea legata de dependenta sau intimitate; - Anxietate legata de vinovatie si pedeapsa; - Anxietatea semnal: termenul prin care Freud a descris anxietatea care nu este traita constient, dar care declanseaza mecanismele de defensa utilizate de catre persoana pt a face fata unei situatii potential amenintatoare. Epidemiologie - Tulburarile anxioase constituie grupul cel mai frecvent de tulburari psihiatrice; - Femeile sunt mai afectate decat barbatii; - Varsta la debut: tulburare prin panica: sfarsitul decadei 29-30 ani; fobie: sfarsitul copilariei; tulburarea obsesiv-compulsiva: adolescent si adult tanar; anxietatea generalizata: variabil, adultul tanar; anxietate post-traumatica si de stres: orice varsta; Etiologie - Biologica: eliberarea de catecolamine este crescuta; creste productia de metaboliti ai noradrenalinei; descresterea serotoninei, creste activitatea dopaminergica; - Psihanalitica: potrivit lui Freud impulsurile inconstiente (sexuale sau agresive) ameninta sa izbucneasca in constiinta si sa produca anxietate. Anxietatea este legata, din punct de vedere al dezvoltarii de fricile de dezintegrare din copilarie care deriva din frica de a pierde un obiect iubit sau din frica de castrare; - Teoria invatarii: A. Este produsa de frustrarea sau stresul continue sau severe; anxietatea poate fi invatata prin identificarea si imitarea patternurilor anxioase ale parintilor; implica patternuri cognitive de gandire eronate, distorsionate sau contraproductive; - Studiile genetice: jumatate din pacientii cu tulburare prin panica au o ruda afectata. Teste psihologice - Testul Rorschach: raspunsurile anxioase includ miscari ale unor animale, forme nestructurate, culoare crescuta; raspunsurile fobice include forme anatomice sau lezari ale corpului; iar raspunsurile obsesiv-compulsive includ hiperatentie pt detaliu; -Testul de aperceptie tematica (TAT): cresterea productiilor fanteziste, pot fi proeminente temele agresive sau sexuale, pot fi evidente sentimente de tensiune;

-Testul Draw A Person (Deseneaza un om): in tulburarea obsesiv-compulsiva se pot consemna atentie pt cap si detaliere generala; infobii pot fi prezente distorsiuni ale imaginii corporale; in tulburarile anxioase poate fi evidenta rapiditatea desenului; ! Nu exista teste de laborator specifice pt anxietate! Diagnostic diferential -Anxietatea este o componenta majora a tulburarilor psihologice, medicale si neurologice; 1)Tulburari depresive; 2)Schizofrenia; 3)Tulburarea bipolara I; 4)Tulburare de ajustare cu anxietate; 5)Conditii medicale si neurologice; 6)Tulburari legate de substante Evolutiesi prognostic A) Tulburarea prin panica: atacurile de panica tind sa reapara de 2-3 ori pe saptamana; evolutia este cronica cu remisiuni si exacerbari, tratata are un prognostic bun; B) Tulburare fobica: evolutie cronica, netratata se poate extinde, tratata are un prognostic bun pana la excelent; agorafobia este fobia cea mai rezistenta la tratament; C) Tulburarea obsesiv -compulsiva: evolutia este cronica, prognostic moderat, dar unele cazuri sunt netratabile; D) Tulburarea prin anxietate generalizata: evolutie cronica, simptomele pot sa descreasca pe masura ce pacientul inainteaza in varsta; necesita tratament; E) Tulburarea de stres post-traumatica: evolutia este cronica; prognostic mai putin favorabil in cazul unei psihopatologii preexistente. Tratament - Unele tulburari anxioase cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic se trateaza in primul rand prin psihoterapie; altele se trateaza cu medicatie sau prin asocierea medicatiei cu psihoterapie Farmacologie: 1) Benzodiazepine: diazepam (Valium) 2-10 mg oral de 2-4 ori/zi sau 2-10 mg i.m / i.v in agitatia acuta; - Alprazolam (Xanax): 0,25-0,50 mg oral de 3 ori/zi; - Clonazepam (Klonopin): 0,25-0,50 mg oral de 3 ori/zi; - Lorazepam (Ativan); 2) Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei; 3)Triciclice: Tofranil 50 -75 mg oral/zi; Anafranil; 4)Buspiron (Buspar): 5 mg de 2 ori/zi; 5)Beta-blocante: propanolol 10 mg oral de 2 ori/zi fobia sociala. Psihologic: 1)Psihoterapie suportiva; 2)Psihoterapie orientata catre constientizare;

3)Terapie comportamentala; 4)Terapie cognitiva; 5)Terapia de grup.