PROTOCOL- ANXIETATE SOCIALĂ

1. Informaţii despre client

Dorina are 25 de ani şi este din Oradea . Lucrează la Direcția de Asistență Socială
Oradea de aproximativ 2 ani. S-a prezentat din iniţiativă proprie la cabinetul psihologic
acuzând multiple temeri: frică de interpretările celorlalţi, de a nu atinge standardele așteptate,
de a fi judecată, de a ţine un discurs, de a vorbi la telefon cu persoane nefamiliare, frica de a
purta o conversație cu o persoana autoritară frica de a face o greșală în public (să nu pronunțe
bine un cuvânt). În unele situaţii publice, de pildă când trebuie să vorbească cu o figură
autoritară (directorul instituției )are palpitaţii, simte că îi tremură picioarele şi o cuprind valuri
de căldură. Are o atitudine autocritică marcantă. Recunoaşte că fricile sale sunt excesive şi
nejustificate. Semnele au debutat în urmă cu un, când a fost avansată în funcția de Șef Birou
Resurse Umane.

Dorina provine dintr-o familie de intelectuali din Oradea şi este singură la părinţi.
Aceştia au divorţat când ea avea 13 ani, dar nu consideră că acest moment i-ar fi marcat puternic
viaţa cotidiană. Consideră că a fost mai greu pentru ea să fie în mijlocul certurilor nesfârşite ce
au început de pe vremea când era la grădiniţă, văzând astfel divorţul părinţilor ca pe o soluţie
foarte bună după ani de tensiune intrafamilială.

Din punct de vedere medical, Dorina nu a avut probleme de sănătate majore, doar bolile
copilăriei şi amigdalite frecvente. Nu a consumat medicamente speciale şi nici în ultimii ani,
de când au apărut acuzele actuale, nu a apelat la calmante sau alte substanţe. Nu a întâmpinat
pierderi marcante sau alte evenimente cu potenţial traumatizant până în prezent.

Conform criteriilor de diagnostic DSM V concludem ca diagnostic: anxietate/ fobie

socială.

2. Evaluare

- Inteviul clinic, anamneza, observaţia confirmă simptomele anxietăţii sociale.

- Scala de anxietate socială Liebowitz arată următoarele scoruri : scot total 61, Scor pentru
frică 38, scor pentru evitare 20, scor frică/evitare performanță publică 24, scot frică/evitare
interacțiune socială 21, scor frică/eviatre de a fi observat 12.

- Scala anxietăţii de interacţiune socială a obținut un scorul de 50 făcut disocierea dintre

anxietatea socială specifică şi anxietatea socială generalizată, primând cea din urmă.

- Scala fricii de evaluare negativă arată un scor de 35.

- Scala de cogniţii şi gânduri despre situaţii sociale arată următoarele scoruri : pentru
compararea socială (ceilalţi sunt văzuţi ca fiind mai competenţi din punct de vedere social)
47 şi pentru incompetenţa socială (credinţa că în situaţii sociale se va comporta nepotrivit
sau va apărea anxios în faţa celorlalţi) 46.

3. Conceptualizarea cazului

2
 Modelul cognitiv identifică trei faze ale anxietății sociale Beck (2005), Clark & Beck
(2010):

1. Faza anticipatorie

În cazul Dorinei, anxietatea socială a fost declanșată în urmă cu un an, când a fost
promovată în funcția de Șef Birou Resurse Umane, resimte tensiune şi frică de fiecare dată
când trebuie să iasă în public,când trebuie să discute cu persoane importante din instituție. În
ultimul an a refuzat să iasă la întâlniri cu bărbați și preferă să comunice cu ei doar pe rețele de
socializare. De asemenea, este terifiată când ştie că are de pregătit o sarcină de serviciu ce
implică expunerea publică. Poate varia de la câteva minute până la zile sau săptămâni. Prezintă
o anxietate anticipatorie intensă şi tendinţa de a evita situaţiile anxiogene, dar cum acestea nu
pot fi evitate, ea trebuind să se descurce singură, le depăşeşte sau mai bine zis le ,,îndură” cu o
rată crescută de anxietate.

Bazele cognitive ale anxietății sociale anticipatorii implică în primul rând efort și procesări
cognitive cu privire la abordarea evenimentului social. În această fază anticipatorie îi sunt
activate schemele dezadaptative pre-existente, care includ cogniții cu privire la :

- inadecvarea socială;

- distresul generat de starea de anxietate;

- evaluările negative din partea celorlalți;

- incapacitatea de a a atinge standardele sociale așteptate, se vede ca fiind incapabilă

de a atinge aceste standarde (ex: ,,când oamenii se uită lung la mine, înseamnă că
ceva nu e în regulă cu mine, sunt penibilă”; ,,mi-e frică că nu voi reușii; dacă apare
o persoană străină şi vrea să îmi vorbească mă pierd”; ,,sigur cei din jur mă judecă
şi râd de mine când mă văd cum mă comport, nu sunt în stare nici măcar să vorbesc
la telefon în public!”

Aceste scheme funcționează pentru Dorina ca un filtru, determinând-o să se focalizeze

pe aspectele ameninţătoare ale situaţiilor, în detrimentul indiciilor cu privire la faptul că este
acceptată de ceilalți sau că ar putea avea o experiență socială pozitivă.

Experimentează sentimente de teamă, ruşine, jenă, de fiecare dată când are de realizat o
sarcină importantă, în faţa colegilor pe care îi consideră critici şi ostili vis-a-vis de atitudinea
ei. În astfel de situaţii se vede ameninţată şi vulnerabilă, sentimente ce îi intensifică ruminarea
anxioasă maximizând probabilitatea expectată.

2. Faza de expunere situaţională

Dorina nu poate evita expunerea la situații sociale și le experienţiază cu un nivel ridicat

de detresă întrucât sunt activate schemele disfuncţionale ale ameninţării şi vulnerabilităţii ce

3
au condus la bias atențional (căutarea amenințării în exterior și focalizarea pe manifestările
interne ale anxietății), comportament disfuncțional, evaluare negativă secundară a stării sale
emoționale și a performanței, folosirea ineficientă a comportamentelor de asigurare.

Scheme prezente au fost următoarele:

a) Schema neajutorării și lipsei de speranță, a sinelui slab și inferior din punct de

vedere social ( Oamenii tind să nu mă placă, Nu mă potrivesc cu);

b) Scheme cu privire la ceilalți (Oamenii sunt critici, Totdeauna oamenii se evaluează,

Totdeauna oamenii caută unii la ceilalți slăbiciunile, Toți oamemenii mă judecă, mă
privesc intens);
c) Scheme cu privire la dezaprobare (E groaznic când ceilalți nu te aprobă, Este
groaznic dacă ceilalţi mă văd incompetent şi slab, Nu suport să mă fac de râs în faţa
celorlalţi);
d) Scheme cu privire la standardele sociale și de performanță (Este important să nu le
arăt celorlalți semne de slăbiciune sau de pierdere a controlului, Trebuie totdeauna
să arăt celorlalți că sunt inteligent și interesant);
e) Scheme cu privire la anxietate și efectele sale Dacă ceilalți vor vedea că mă bâlbâi,
tremur vor crede că ceva e în neregulă cu mine, Nu suport să mă simt anxios în
prezența celorlalți).

Activarea acestor scheme antrenează focalizarea atenției înspre procesarea stimulilor

interni și externi ai amenințării sociale. Dorina acordă prioritate feedback-ului extern, general,
primit de la ceilalţi, dar şi unui feedback intern, din păcate focalizat pe simptomele anxietăţii.

Astfel Dorina îşi construieşte reprezentări eronate privind faptul cum este percepută de
ceilalţi şi cum se percepe pe sine, dar din prisma observatorului extern.

În al doilea rând schemele Dorinei conduc la focalizarea excesivă pe sine în interacțiunile

sociale - acordă atenţie sporită manifestărilor sale emoţionale şi comportamentale ce ar fi
percepute ca fiind semne ale anxietății și pierderii controlului şi mai mult decât atât crede că
ceilalţi observă aceste semne şi astfel fac evaluări negative asupra sa. . În acest fel, informația
interoceptivă întărește reprezentarea mentală a Dorinei despre cum crede că este văzută de
ceilalți În acest fel își alocă puține resurse atenționale care să-i permită să proceseze stimuli
externi care să contrazică schema. Dorina se percepe ca pe un obiect social negativ (Clarck &
Wells, 1995).

Un al treilea rezultat al activării schematice este manifestarea comportamentelor

disfuncționale - Dorina, în faţa situaţiilor propriu-zise devine rigidă, inhibată, nu îşi găseşte
cuvintele sau nu le articulează. Aceste comportamente Dorina le procesează nu numai ca fiind
observate de ceilalți ci și ca evaluate negativ de ceilalți. Această inhibiție este percepută ca o
senzație de pierdere a controlului, vulnerabilitate personală și incapacitate socială , fapt ce va
intensifica anxietatea.

4
 Ca mecanisme de coping, ea încearcă să evite contactul vizual, să se exprime în propoziţii
scurte sau să memoreze de acasă un discurs, lucruri care însă nu îi dau satisfacţie întrucât sunt
bariere în comunicare şi există chiar riscul real de a fi evaluată negativ.

De asemenea, Dorina încearcă să prezică standarde pe care ceilalţi le au viz-a-viz de

situaţie. Caracteristicile audienţei (importanţă, atractivitate) şi caracteristici ale situaţiei
(formală, informală) influenţează proiectarea acestor standarde asupra audienţei. Încearcă apoi
să judece dacă reprezentarea mentală pe care o are despre sine în situaţii sociale se potriveşte
cu standardele prezise ale audienţei. În cazul unui eşec de acest gen, ea îl interpretează ca şi
excludere socială, nepotrivire cu ceilalţi, umilire catastrofală.

Distribuţia atenţiei între ameninţări sociale externe, reprezentări mentale distorsionate ale
sinelui şi cerinţele sarcinii sociale poate duce la o performanţă slabă - paradigma sarcinilor
multiple. Cu cât sarcina socială este mai complexă, cu atât probabilitatea erorilor este mai mare.

În situația socială, Dorina are un număr ridicat de gânduri și imagini amenințătoare, o

evaluare și re-evaluare conștientă, intenționată a stimulilor interni și externi va întări inferențele
cu privire la amenințare. Cu cât crede că este evaluată negativ de ceilalți, cu atât își crește
anxietatea și cu atât performanța sa socială va fi mai slabă.

3. Faza de procesare posteveniment

Joacă un rol important în menținerea anxietății sociale - Dorina realizează o analiză post
eveniment a performanței și rezutatelor sale sociale. Reamintirea și evaluarea aceasta este
biasată de informația congruentă cu schemele amenințării și vulnerabilității personale. Va
spune că acestea au fost mai negative decât au fost în realitate (ex. a fost groaznic,
insuportabil) .

4. Protocol de lucru

Şedinţe de evaluare pre-tratament (1-3):

 Ședința inițială: interviul clinic, aplicare de scale, teste

 Interviul de orientare spre tratament: (ședința 2)
 Se comunică rezultatele şi diagnosticul de anxietate socială.

Material informativ – despre anxietatea socială

5
Fobia socială este asemănătoarea fobiei simple deoarece frica apare numai în situații în care
persoana trebuie să facă ceva într-un context în care poate fi observat și evaluat de ceilalți.
Persoanele care nu pot mânca, vorbi, scrie în prezența celorlalți, nu au probleme în a realiza
aceste sarcini în familie sau în prezența prietenilor.

Sentimentul de îngrijorare este comun tuturor oamenilor atunci când ei se confruntă cu situații
sociale noi, nefamiliare în care sunt evaluați, persoanele cu fobie socială trăiesc însă o frică
intensă chiar și atunci când anticipă posibilitatea expunerii la acești stimuli. Caracteristica
esențială a anxietății sociale este frica persistentă, marcantă de situații sociale sau de
performanță în care jena poate să apară. Indivizii cu fobie socială pot simți această teamă de
evaluare în orice situație socială fie pozitivă, fie negativă. Aceasta din urmă ia forma umilirii
sau rușinii, emoții dureroase, caracteristicile, comportamentele personale fiind percepute ca
fiind cauza pentru care ceilalți nu îi apreciază, sau mai mult pentru care îi critică sau respinge.

Se face o evaluare a afectării funcţionării generale cauzate de anxietatea socială, pe o

scală de la 0 la 10. Dorina apreciază următoarele scoruri:
 Relații interpersonale: 6
 Performanţă la locul de muncă : 8
 Funcționare zilnică : 5
 Este familiarizată cu evaluarea anxietăţii pe scala 0-100.
 Realizarea Ierarhiei Anxietate - Evitare - 10 sit pentru care se evaluează anxietatea şi
evitarea pe scala de 0-100

Ierarhia stimulilor anxiogeni sociali

(Clark & Beck, 2010)
Nume şi prenume: ____________________________________
Data: _________________________________________________
Instrucţiuni: Scrieţi 10 de situaţii sociale în legătură cu care vă îngrijoraţi.
Ierarhizaţi apoi aceşti stimuli de la cel mai puţin anixiogen până la cel mai puternic. În
prima coloană notaţi nivelul de anxietate pe care îl aşteptaţi să-l resimţiţi în situaţia
menţionată. În coloana 2 notaţi gândurile anxiogene asociate cu fiecare situaţie.

Descrieţi pe scurt Nivelul de Cel mai puternic

situaţii, obiecte, anxietate/evitare gând asociat cu
senzaţii, gânduri aşteptat (0-100) exemplul dat.
sau imagini
intrusive de care
vă este teamă şi le
evitaţi
Anxietatea cea mai 1.Să comande 20 Ar putea să mă blochez și
mică mâncare telefonic să greșesc adresa de livrare

6
 2.Să meargă la sala 35 Că ar putea transpira, ca ar
de fittnes , la ore putea să nu folosească

↓
când nu e aglomerat corect aparatul , oamenii ar
spune despre ea că este
neângrijită, nepricepută
3Să meargă la 45 Ar putea să mă critice
petrecere acasă la vestimentar, să spună că m-
prieteni am îngrășat.
4.Să vorbească la 55 Dacă mă bâlbâi și spun
telefon în birou , ceva greșit colege vor râde
lângă celelalte de mine, vor spune că sunt
colege cu un o incompetentă.
persoana pe care să o
cheme la un interviu.
5.Să discute la 60
telefon cu directorul
instituției
6.Să merg la sala de 65
Anxietatea cea mai fittnes la cursul de
puternică zumba unde sunt
foarte multe
persoane noi
7.Să realizeze un 70
interviu cu un
posibil viitor
angajat.
8.Să prezinte ședința 75
în fața colegilor
9.Să se înâlnească cu 80
un bărbat cu care nu
a comunicat
niciodată față în față
10. să meargă la un 90
restaurant cu un
posibil partener
11. Să țină un 100
discurs în fața
colegilor la
petrecerea de final
de an .

În urma discuției am analizat cu Dorina costurile apărute în urma anxietății și beneficiile

care ar apărea dacă anxietate nu ar mai fi prezentă la această intensitate. Dorina a concluzionat
că în ultimul an nu a mai interacționate cu persoane noi, a ieșit foarte rar la petreceri și doar cu
prietenii apropiați. Pe plan sentimental a evitat contactul cu posibili parteneri și a socializat
doar virtual. La locul de muncă se simte stresată și obosită, de ficare dată când are de realizat
o sarcină anxietatea o împiedică să se concentreze și apar greșeli în documente. Dacă nu ar mai
fi anxioasă social, Dorina își vede viața mult mai liniștită și împlinită, bucurându-se de ieșiri în
oraș, de un viitor iubit și la locul de muncă ar putea lucra cu plăcere, fiind la fel de determinată
și descuracăreață ca înainte de apariția anxietății.

 Evaluarea comportamentelor în situaţii de joc de rol (ședința 3)

7
 Am realizat un joc de rol în care am simulat modul în care clienta relaționează cu o
persoană nouă pe care o întâlnește la o petrecere. Am tras concluzia că Dorina se simte
timorată, evită contactul vizual , se joacă cu părul , își aranjează incontinuare bluza.
 Este prezentată forma tratamentului: în grup de 6 persoane, toate cu anxietate socială,
12 şedinţe a câte 2,30 ore fiecare.
 Temă pentru acasă: Fişa de monitorizare zilnică a anxietăţii sociale şi Ierarhia stimulilor
anxiogeni sociali.

Tratamentul – CBT de grup

Obiectivele tratamentului:

 Spargerea cercului vicios al anxietății sociale

 Restructurare cognitivă
 Reducerea anxității anticipatorii
 Contracararea focalizării excessive pe sine
 Eliminarea strategiilor de siguranță
 Modificarea cognițiilor centrale
 Întărirea toleranței la anxietate
 Reducerea comportamentelor de inhibare.
 Expunere la situaţii fobic sociale
o experimentarea reducerii anxietăţii în mod natural ca urmare a experienţierii
situaţiei suficient de mult în mai multe ocazii
o oferă posibilitate pacientului să practice deprinderile comp. necesare situaţiilor
pe care le-a evitat atât de mult timp.
o oferă posibilitatea testării convingerilor disfuncţionale pe care le are
Am format un grup de 6 persoane + doi terapeuţi. Toţi clienţii au aceeaşi problemă: anxietatea
socială. Alegem această cale deoarece considerăm că prin terapia de grup, sunt prezente mai
multe persoane care să ofere dovezi împotriva cogniţiilor distorsionate; se oferă astfel o
audienţă pentru situaţia de expunere cu posibilitate de feedback asupra performanţei; şi Dorina
are (respectiv toţi clienţii au) posibilitatea de a descoperi asemănări cu celelalte persoane,
clienții crezând că fobia lor e unică.

Şedinţa 1 : Interviul clinic

8
  Clienţii se prezintă succint.
 Completare de scale scurte.
 Se discută tema pentru acasă (dacă au mai experimentat situații anxiogene)
 se fac prezentările - numele şi 2 lucruri despre ei;
 se informează clienţii - prezenţă, participare, temă de casă şi confidenţialitate, se
semnează contracte cu privire la confidenţialitate;
 Clienţii au fost încurajaţi să vorbească despre temerile lor, expectanţe şi scopurile
dorite. Terapeutul a insistat asupra similarităţii dintre clienţi.

„Tratamentul va dura 12 săptămâni, ficare ședință se va desfășura pe parcursul a 2 ore și 30 de

minute.”

Se discută tema pentru acasă: Dorina descrie o situaţie anxiogenă întâmplată: a ieşit la magazin,
avea în braţe mai multe lucruri, iar când un coleg a intrat în vorbă cu ea a început să scape rând
pe rând lucrurile adunate în braţe. S-a simţit penibil.

Clienţii vorbesc despre temerile lor, expectanţele şi scopurile dorite, iar terapeutul sintetizează
notându-le pe un flipkart insistând asupra similarităţii dintre aceştia.

1.Exercițiu dat de terapeut: astăzi trebuie să iau prânzul cu colegii; Terapeutul notează pe tablă
gândurile automate

presupuneri activate (anticipare): nu mă descurc în asemenea situații, voi deveni anxios, voi
roși și nu voi mai fi în stare să gândesc; ei vor observa și vor crede că sunt un ciudat;

gânduri care provoacă anxietate: trebuie să plec de aici, ei văd că am roșit și cred că am o
problemă serioasă;

comportament de evitare: nu privesc pe nimeni în ochi și plec mai devreme.

Grupul analizează dacă aceste gânduri sunt problematice, având ca sprijin câteva întrebări (de
simț comun): Care sunt faptele? Care sunt perspectivele alternative? Cât de mare este
probabilitatea ca lucrurile să se desfășoare exact așa? Cât de mult ar conta în realitate?

2. Exercițiul – exemplul clienților: gânduri automate legate de venirea la prima ședință de grup.

 mă voi face de râs

 ceilalți vor crede că sunt prost
 nu voi fi capabilă să vorbesc coerent, mă voi bâlbâi
 fetele vor analiza cum sunt îmbrăcată
 va fi groaznic să vorbesc în fața mai multor oameni

Terapeuții au disputat ușor aceste gănduri prin întrebări de simț comun (La ce vă ajută aceste
gânduri? Puteți fi 100% siguri că așa se va întâmpla? etc).

Tema de casă - înregistrarea a 2-3 situaţii anxiogene din timpul săptămânii şi listarea gândurilor
automate pentru fiecare
9
Ședința 2:

 Completarea scalelor.
 Discutarea temei de casă.
 Se scriu pe flipkart câte 2 gânduri automate ale fiecărui client din tema pentru acasă.

Se expun gândurile automate date de o situație anxiogenă pentru Dorina, cotată cu nivel
75, respectiv vorbitul în fața colegilor la ședința săptămânală:

Evenime Credințe și Consecințe Disputare, Reformulare realistă

nt interpretări punere la a gândurilor
activator îndoială
Prezint Iar am să Anxietate Care sunt E posibil să mă vadă
raportul tremur și voi 75, senzație faptele? Care cei din jur că sunt
săptămân scăpa de tremor, sunt anxioasă sau să nu
al la toatefoile din evitarea perspectivele mă observe deloc- și
ședință în mâini; ceilalți privirii alternative? ei sunt concentrați la
fața vor crede că celorlalți, Cât de mare rapoartele lor .Chiar
colegilor. sunt o este dacă mă vor vedea,
neândemânatic probabilitatea probabil vor crede că
ă , că nu merit ? Cât de mult sunt puțin tensionată,
postul pentru ar conta în sau supărată, obosită,
care am fost realitate? stresată, dar nu
promovată, nebună sau ratată.
Este groaznic Probabil că nici nu
nu sport să mă vor discuta despre
analizeze și să mine pentru că se
par ciudată în gândesc la lucruri
fața lor. mai interesante.

 Se comentează lista în paralel cu gândurile automate expuse pe flipkart în ședințete

anterioare, se urmărește similaritatea.

Gânduri automate:

o 1- nu suport ca ceilalti sa ma analizeze

o 2- e groaznic cand sunt in sala de ședințe, inconjurata de atatia oameni
o 3- cand ceilalti ma evalueaza negativ, ma simt o persoana lipsita de valoare.

Se oferă materialul despre distorsiunile cognitive și se explică participanților.

Distorsiunile cognitive
 Inferenţe arbitrare - se trag concluzii specifice şi ferme fără a fi susţinute de
evidenţe sau chiar în ciuda evidenţelor contradictorii, de exemplu după ce a luat un
6 în loc de 10 elevul concluzionează că nu va fi capabil să treacă clasa.

10
 Abstractizări selective - conceptualizarea unei situaţii pe baze unui detaliu şi
ignorarea altor posibile explicaţii. De obicei aspectele negative ale situaţiei vor fi
procesate şi reactualizate mai repede decât cele pozitive. De exemplu, un individ
căruia îi este frică să nu fie implicat într-un accident de maşină deşi nu şofează, va
fi atent la toate ştirile despre accidente de maşină pentru a-şi confirma că este
periculos să conduci.
 Suprageneralizarea - extragerea unei reguli generale din una dau două incidente
izolate şi aplicarea ei pentru mai multe situaţii. O singură instanţă este
reprezentativă pentru o clasă largă de situaţii caracteristice. De exemplu, doar să
auzim despre un jaf în oraş concluzionăm că toţi vom fi jefuiţi, dacă am înregistra
un eşec în consilierea unui adolescent vom concluziona că nu vom fi niciodată un
consilier eficient pentru adolescenţi.
 Exagerarea (catstrofarea) sau minimalizarea - un eveniment este văzut mai
semnificativ sau mai puţin semnificativ decât este actualmente. Sunt anticipate
rezultate negative fără o substanţă şi sunt minimalizate şansele rezultatelor pozitive.
De exemplu, dacă o adolescentă nu este invitată la o petrecere este sfârşitul lumii.
 Personalizarea - atribuirea evenimentelor externe nouă înşine, fără o dovadă
concretă. Se asumă că o acţiune este direcţionată, determinată de noi mai degrabă
decât de o altă cauză. De exemplu părinţii se blamează pe sine de fiecare dată când
copiii se poartă urât.
 Gândire dihotomă - categorizarea situaţiei în extreme, evenimentele sunt etichetate
ca albe sau negre, bune sau rele. Se aplică legea totul sau nimic. De exemplu, un
elev îşi vede rezolvarea sarcinii fie ca un succes total, fie ca un eşec total.
 Citirea gândurilor – sunt asumate, ghicite acţiuni, atitudini viitoare ale altora, fără
nici o evidenţă. Un elev care nu ridică mâna pentru a răspunde poate avea
convingerea “degeaba ridic mâna că tot nu-mi va solicita răspunsul”
 Afirmaţii de tip trebuie – imperative absolute adresate sieşi sau celorlaţi. Un elev
poate gândi: “şcoala ar trebui să fie uşoară!”
 Etichetarea şi etichetarea greşită – ne caracterizăm pe baza greşelilor,
imperfecţiunilor, permiţându-le să ne definească identitatea. Un elev ce înregistrază
insucces şcolar ar putea afirma: “Sunt un ratat şi ar trebui să mă las de şcoală
imediat”

11
  Descalificarea pozitivului – experienţele pozitive nu sunt luate în calcul, ele fiind
considerate mai puţin valide decât cele negative.
 Gândire emoţională – cineva poate concluziona că simţindu-se într-un fel, situaţia
este de acest fel, doar pentru că așa simte.
Clineții primesc „Lista lui Sank și Shaffer” și sunt încurajați să intervină cu întrebări pentru a
disputa gândurile autmate și distorsiunile cognitive.

Lista lui Sank şi Shaffer

 Ştiu sigur că _______? (Ştiu sigur că nu voi avea nimic de spus?)

 Sunt 100% sigur că ______? (Sunt 100% sigur că anxietatea mea se va manifesta?)
 Ce dovezi am că ____? Ce dovezi am că opusul afirmaţiei este adevărat? (Ce dovezi
am că ei nu vor înţelege ce vorbesc? Ce dovezi am că ei vor înţelege ce vorbesc?)
 Ce e cel mai rău lucru ce se poate întâmpla?Cât de rău este asta? Cum aş putea să-
I fac faţă?
 Am un bol de cristal?
 Există o altă explicaţie pentru ____? (Există o altă explicaţie pentru care ea/el a
refuzat să iasă la cafea cu mine?)
 A fi _____ înseamncă sau este egal cu __? ( A fi agitat înseamnă a fi prost?)
 Există un alt punct de vedere?
 Ce înseamnă ___? Înseamnă într-adevăr că sunt __? (Ce înseamnă să araţă ca un
idiot? Faptul că nu-mi găsesc cuvintele înseamnă că sunt idiot?)

Am reluat cazul Dorinei și am discutat în cadrul grupului, încercând o primă restructurare

cognitivă.

Terapeut: Dorina, cum te-ai simtit in sala de ședințe?

Dorina: Nelinistita, panicata, ingrijorata.

Terapeut: Pe o scala de la 1 la 10, cat de nelinistita te-ai simtit?

Dorina: Extrem de nelinista, pot sa spun cu usurinta: 8.

Terapeut: La ce te gandesti atunci cand te afli in sala de ședințe?

12
Dorina: E groaznic sa ma aflu inconjurata de atatia oameni!

Terapeut: Care e motivul pentru care spui ca e groaznic? Te rog să te gândești la cea mai
groaznică situație pe care ai putea-o experimenta.

Dorina: Stiu ca fiecare ma analizeaza. Fetele se uita la mine, imi analizeaza mersul,
imbracamintea, gesturile si rad de mine. Cel mai groaznic ar fi să pățesc ceva, un accident de
mașină și să mor.

Terapeut: Comparativ cu acest lucru, pe o scală de la 0 la 10, cât de groaznic este să te afli la
ședință?

Dorina: Păi... privind așa, cred că ședința ar fi de nivel 3.

Terapeut: Atunci putem spune că este neplăcut să fim în sala de ședință dar există lucruri mult
mai neplăcute pe care le putem experimenta în viață.

Dorina: Da, așa este, dar tot nu imi place să râdă lumea de mine.

Client 2: Ești 100% convinsă că râd de tine?

Dorina: Da, sunt convinsa ca fac asta, chiar daca nu o fac in mod direct

Terapeut: Da-mi un exemplu de situatie in care fetele au ras de tine

Dorina: Nu stiu... s-a intamplat sa le aud chicotind in spatele meu când intram în sală. Sigur de
mine radeau.

Client3: Ai un bol de cristal? Pe ce te bazezi cand spui ca ele sigur radeau pe seama ta?

Dorina: De cine altcineva sa rada daca nu de mine?

Terapeut: Mai erau si alte persoane in sala?

Dorina: Sigur, erau aproape 15 de persoane acolo.

Client4: Știi sigur că ele râdeau de ce prezinți tu? Se poate ca ele sa fi ras de altcineva, sau din
alt motiv, unul personal?

Dorina: Da... se poate...

13
Terapeutul: Se poate ca ele nici macar sa nu fi ras de cineva, ci pur si simplu sa fi discutat
intamplari amuzante?

Dorina: Da, se poate. Insa, tot ma gandesc ca ar fi groaznic sa stiu ca ele vorbesc de mine.

Terapeutul: Groaznic? Am stabilit anterior că acest lucru este doare neplăcut. Te rog să imi dai
un alt exemplu de un lucru cu adevărat groaznic pentru tine.

Dorina: Să îmi pierd părinții, sunt amândoi încă tineri și nu au probleme de sănătate.

Terapeutul: Am stabilit ca nu exista nicio dovada ca ele vorbesc despre tine. Daca totusi ar fi
adevarat, ce isneamna asta pentru tine?

Dorina: Înseamnă că nu mă plac.

Terapeut: Crezi ca intotdeauna o persoana este placuta de absolut toata lumea?

Dorina: Pai nu...

Terapeutul: Ti s-a intamplat sa nu iti placa o persoana si sa o critici in mintea ta?

Dorina: Pai da, mi s-a intamplat si mie sa analizez o persoana si sa condiser ca nu se imbraca
bine, exemplu.

Terapeutul: Deci, noi oamenii, analizam, nu? Unii oameni ne plac, altii nu.

Dorina: Asa este...

Terapeutul: Spune-mi Dorina, ai putea inlocui gandul „Sunt fara valoare daca nu sunt placuta
de toti” cu gandul „Este mai bine sa ma accept pe mine insami ca o persoane imperfecta cu
limite si slabiciuni”?

Dorina: Da... pare logic... cred ca as putea face asta...

 Temă de casă: fișa estimării situațiilor sociale.

Programarea expunerilor

Pentru a identifica ierarhia stimulilor anxiogeni sociali şi pentru a planifica şedinţele de

expunere, am rugat-o pe Dorina să completeze scala ierarhiei stimulilor anxiogeni sociali.

Ierarhia stimulilor anxiogeni sociali

14
 (Clark & Beck, 2010)

Nume şi prenume: ____Dorina________________________________

Data: _______________________________________________

Instrucţiuni: Scrieţi 10 de situaţii sociale în legătură cu care vă îngrijoraţi. Ierarhizaţi

apoi aceşti stimuli de la cel mai puţin anixiogen până la cel mai puternic. În prima coloană
notaţi nivelul de anxietate pe care îl aşteptaţi să-l resimţiţi în situaţia menţionată. În coloana 2
notaţi gândurile anxiogene asociate cu fiecare situaţie.

Descrieţi pe scurt Nivelul de Cel mai puternic

situaţii, obiecte, anxietate/evitare gând asociat cu
senzaţii, gânduri aşteptat (0-100) exemplul dat.
sau imagini
intrusive de care
vă este teamă şi
le evitaţi
Anxietatea cea mai 1.Să vorbească la 55 sigur că toate mă
mică telefon în birou , analizează şi mă
lângă celelalte judecă
colege cu o
↓
persoana pe care să
o cheme la un
Anxietatea cea mai
interviu. Ședința 3
puternică
2.Să realizeze un 70 Sigur o să zic o
interviu cu un prostie, ce va crede
posibil viitor persoana despre
angajat. Ședința 5
mine?
3.Să prezinte 75 Toţi se vor uita şi
ședința în fața mă vor analiza,
colegilor Ședința 7 ceea ce e groaznic.
4.Să se înâlnească 80 E groaznic să fiu în
cu un bărbat cu care centrul atenţiei şi
nu a comunicat chiar dacă ştiu
niciodată față în față
răspunsul, să mă

15
 Ședința 9 bâlbâi şi să las
impresia că nu ştiu
când de fapt ştiu.
5. să meargă la un 90 E groaznic să fiu în
restaurant cu un centrul atenţiei şi să
posibil partener mănânc, astfel să
Ședința 11
fiu considerată o
proastă, voi fi
analizată

Şedinţa 3. Prima expunere (joc de rol)

Terapeutul oferă informaţiile necesare jocului de rol atât pentru Dorina, cât şi ceilalţi
membrii al grupului. Jocul de rol va presupune expunerea in vitro a Dorinei într-o situaţie
de anxietate socială prin formarea unui mediu similar cu cel de la serviciu, acesta
reprezentând mediul cel mai anxiogen pentru Dorina. Participanţii sunt rugaţi să intre în rol
de colegi ai Dorinei, să fie aşezaţi în sală, ca în biroul lor de la serviciu, discutând între ei
sau lucrând la diverse documente. Dorina e rugată să vorbească la telefon cu persoana pe
care o cheamă la interviu, imaginându-şi că este la birou.

Scenariul + ținte comportamentale:

Dorina vorbește la telefon timp de 15 minute cu Clientul6 (joacă rolul persoanei care a aplicat
pentru post) aflat afară din cabinet. În cadrul discuției Dorina îi va pune 5 întrebări:

 Motivul pentru a care a plicat la postul de asisten social

 Ce experiență anetrioară are
 5 calități și 3 defecte ale persoanei
 Unde se vede pe termen mediu și lung, din punct de vedere al jobului
 Ce așteptări are legate de post și ce greutăți crede că va întâmpina

Între timp, Dana va trebui să fie atentă și la colegii ei (ceilalți clienți joacă rolul acesta) și la
reacțiile acestora din timpul discuției telefonice:

16
  doi vor discut între ei și vor chicoti povestind ce au făcut în weekend (după ce pune
primele întrebări)
 unul va verifica hârtii/documente și o va ignora
 unul o va analiza și o va privi insistent

Înainte de expunere am reluat scenariul și am întrebat-o pe Dorina dacă dorește să modifice

anumite aspecte. A rămas totul la fel. Am identificat gândurile care conțin cea mai întâlnită
eroare, care ar putea să apară și le-am notat pe tablă. Grupul ajută la etichetarea erorii,
disputarea și înlocuirea cu gânduri funcționale.

 Inferenţe arbitrare – Dorina trage concluzii specifice şi ferme fără a fi susţinute de

evidenţe sau chiar în ciuda evidenţelor contradictorii, de exemplu :” Colegii şuşotesc,
râd, asta înseamnă că sigur vorbesc despre mine şi sigur nu mă plac.”
 Citirea gândurilor – Dorina asumă, ghiceşte acţiuni, atitudini viitoare ale altora, fără
nici o evidenţă. De exemplu: „ Eu ştiu că ceilalţi îmi analizează aspectul meu fizic.”

Jocul de rol:

În timpul expunerii, terapeutul a intervenit și a pus întrebări.

 după ce a telefonat și a pus primele 2 întrebări și cei doi colegi au vorbit între ei

Terapeut: Dorina, ce simţi în momentul acesta?

Dorina: Teamă, anxietate.

Terapeut: Pe o scală de la 1 la 100 cât de anxioasă te simţi?

Dorina: 55

Terapeut: La ce te gândeşti în acest moment?

Dorina: Mă gândesc că toţi ceilalţi mă observă atent şi poate au auzit că m-am bâlbâit și mi-a
tremurat jocea, probabil de aceea au râs.

Terapeut: Ai vreo dovadă în acest sens?

Dorina: Nu, din comportamentul lor reiese acest lucru, dacă au râs sigur a fost pentru că eu am
avut emoții și nu am vorbit clar.

17
(intervin în discuție și ceilalți clienți, pun întrebări pe baza listei lui Sank și Shffer).

Client2: Ai un bol de cristal?

Client3: Ești 100% sigură că râdeau de tine?

Dorina: Nu, 100% nu dar nu vâd alt motiv pentru care să râdă.

Terapeut: Hai să îi întrebăm pe ceilalţi la ce s-au gândit şi despre ce au vorbit?

Terapeutul întreabă cele 2persoane: Despre ce discutați când Dorina vorbea la telefon și de ce
râdeați?

Client 4: Eu vorbeam cu Client4 despre meciul de aseară și cum a fost weekendul. Am cazut
la fotbal și mi-am rupt pantalonii.

Terapeut: Dorina, acum am văzut despre ce au vorbit şi la ce s-au gândit colegii tăi. Acum poţi
să realizezi diferenţele dintre ceea ce credeai tu că stau lucurile şi cum sunt ele în de fapt în
realitate? Haide să ne uităm pe tablă și să citim varianta gândului rațional.

„ Tuturor ni se întâmplă să avem momente în care să ne bâlbâim sau ne găsim mai greu
cuvintele, dar asta nu înseamnă nici că noi suntem ciudaţi, nici că lumea ne va considera ciudaţi
și va râde de noi.”

Dorina: Din câte observ, nu discutădespre mine atunci când dau telefon. Au râs pentru că și-au
amintit ce au făcut în weekend.

Terapeut: Pe o scală de la 1 la 100 cât de anxioasă te simţi?

Dorina: 45

Terapeut: Haide să continuăm discuția telefonică și te rog să fii atentă la comportamentul

clientei2.

 după ce a pus 4 întrebări și colega (clienta2) a privit-o insistent

Terapeut: La ce te gândești acum?

Dorina: Eu cred că ea analizează felul în care sunt îmbrăcată și crede despre mine că nu sunt
suficient de elegantă și feminină.
Terapeut: Haide să o întrebăm de ce se uita la tine.

18
Clienta2: Mă uitam la ea și îi admiram coafura, îi stă foarte bine cu părul prin în coadă.
Terapeut: Dorina, haide să ne uităm pe tablă, cum ar trebui să gândim când avem impresia că
știm ce gândesc alții?
„ Noi, oamenii nu putem citi gândurile celorlalţi. Putem doar să presupunem la ce se gândesc
cei din jurul nostru, aşa cum nici ei nu îşi dau seama la ce ne gândim noi. Ar fi de dorit să nu
mă preocupe excesiv gândurile celorlalţi despre mine, dar dacă vreau să ştiu cu siguranţă la ce
gândesc, în loc să ghicesc, pot să îi întreb. Oricum, şi dacă ar gândi ceva negative despre noi,
nu stă foarte mult în puterea noastră să controlăm acest lucru, deci grija excesivă nu ne
foloseşte.”
Dorina a fost întrebată din minut în minut despre intensitatea emoţiei trăite, aceasta scăzând
treptat la 25 , prin expunerea la situaţie şi descoperirea răspunsurilor coelgilor.

Am identificat împreună cu Dorina şi grupul următoarele distorsiuni cognitive:

Varianta raţională :

 Inferenţe arbitrare – Dorina trage concluzii specifice şi ferme fără a fi susţinute de

evidenţe sau chiar în ciuda evidenţelor contradictorii, de exemplu :” Colegii şuşotesc,
râd, asta înseamnă că sigur vorbesc despre mine şi sigur nu mă plac.”
Varianta raţională: „ Tuturor ni se întâmplă să avem momente în care să ne bâlbâim sau ne
găsim mai greu cuvintele, dar asta nu înseamnă nici că noi suntem ciudaţi, nici că lumea ne va
considera ciudaţi și va râde de noi.”

 Citirea gândurilor – Dorina asumă, ghiceşte acţiuni, atitudini viitoare ale altora, fără nici
o evidenţă. De exemplu: „ Eu ştiu că ceilalţi îmi analizează aspectul meu fizic.”
Varianta alternativă: „ Noi, oamenii nu putem citi gândurile celorlalţi. Putem doar să
presupunem la ce se gândesc cei din jurul nostru, aşa cum nici ei nu îşi dau seama la ce ne
gândim noi. Ar fi de dorit să nu mă preocupe excesiv gândurile celorlalţi despre mine, dar dacă
vreau să ştiu cu siguranţă la ce gândesc, în loc să ghicesc, pot să îi întreb. Oricum, şi dacă ar
gândi ceva negative despre noi, nu stă foarte mult în puterea noastră să controlăm acest lucru,
deci grija excesivă nu ne foloseşte.”

Ca temă de casă: Am rugat-o pe Dorina să vorbească la telefo în birou, lângă colegi in vivo,
să îşi monitorizeze nivelul de anxietate şi gândurile gândurile disfuncţionale. Este rugată de

19
asemenea să completeze Fișa de monitorizare zilnică a anxietății sociale Clark & Beck
(2010)

Nume: ___________Dorina__________________________________________________

Data: din ___________________ până în ______________________________________

Instrucțiuni: Folosiți fișa de mai jos pentru a înregistra zilnic experiențele și distresul emoțional
înregistrat în situații sociale, situații ce pot implica realizarea unui lucru în prezența altora,
evaluare din partea altora, sau interacțiuni cu alte persoane. Este foarte important să completați
această fișă imediat după eveniment, astfel încât informațiile să fie cât mai corecte. Durata
înseamnă timpul (minute, ore, zile) în care ați fost implicat în anticiparea evenimentului, în
trăirea lui sau în reamintirea lui. Dacă ați experiențiat un atac de panică, înregistrați acest lucru
cu inițialele PA. În ultima coloană apreciați nivelul jenei ce a rămas asociat cu situația.

Data Descrieți Anticiparea Expunerea Amintiril Rezultat

situația socială evenimentulu la e post- e pe
anxiogenă (ce s- i (durata și evenimentu evenimen termen
a întâmplat, cine nivelul l respectiv t lung
a fost implicat, anxietății (durata și (durata și (evaluați
unde, care a fost 0-100) nivelul nivelul nivelul
rolul anxietății anxietății jenei 0 -
dumneavoastră? 0-100) 0-100) 100)
)
03.03.201 am mers la birou 40 50 40 20
7 , unde au fost
prezenţi în sală
4 colegi.
Sarcina meu a
fost să telefonez
şi să fiu atentă la
reacția colegilor.

20
21