Doamna E.

C
Studiu de caz subiectul nr. 1
1-Date identificare

Elena C, 60 ani, pensionara, fosta contabila, vaduva de circa doi ani, locuieste cu fiul
ei in varsta de 30 de ani in Bucuresti, conditii socoi-economice bune.

Comorbiditati : diabet tip II, hipertensiune arteriala

2. Motivele prezetarii la cabinet

Subiectul spune ca s-a prezentat la evaluarea psihologica, ca urmare a insitentelor

fiului, dar si din cauza lesinului suferit in urm cu trei zile .

Declara ca de circa doi ani, exact dupa decesul sotului, are insomnii si este
iritabila, chiar daca in cea mai mare parte a zilei se simte foarte obosita si lipsita de
energie. Isi exprima dorinta de a isi recapata pofta de viata, autonomia

Prezinta starile de nervozitate intense, palpitatii, tensiune musclarara, senzatie

de oboseala continua, se simte coplesita de organizarea comemorarilor crestinesti
pentru defunctul sot.

In legatura cu relatia cu fiul , Elena se simte dezamagita. Spera ca acesta ii va fi

mai de ajutor, dupa moartea sotului. Fiul lucreaza pana tarziu si pleaca in delegatii.
Elena nu doarme in noptiile cand fiul este plecat din oras, din cauza ingrijorarilor
legate de posibile accidente rutiere

Regreta mult moartea sotului, care a fost timp de 40 de ani foarte protectiv si
atent cu ea. Pacienta declara ca se simte neajutorata si dezorientata, nestiind
ce decizii sa ia cu viata ei. Pacienta declara ca in trecut, sotul lua toate deciziile
importante, iar ea se ocupa doar de bunul mers al gospodariei.

Se prezinta la cabinet, impreuna cu fiul ei in varsta de 30 de ani. Acesta declara

ca este ,,terorizat,, de desele apeluri telefonice si ingrijorarile si panica mamei.

Fiul s -a hotarat sa ceara ajutor de specialitate pentru mama sa, ca urmare a

neintelegerilor si conflictelor dese cu ea. Din spusele lui se contureaza o evolutie
constanta: in ultima luna, EC a devenit foarte irascibila foarte ingrijorata si a inceput
sa se izoleze in casa.

Fiul declara ca Elena are un comportament agitat si anxios, ii telefoneaza des in

timpul programului de munca, se ingrijoreaza si se precipita la orice mica
inconvenienta cotidiana, ,,fie chiar si un stranut’’ al sau.
3. Istoricul problemei actuale Descrierea problemei – imprejurari

In urma cu cateva zile , Doamna E.C a lesinat in fata mormantul sotului. Medicul
de familie a gasit ca si cauza directa glicemia scazuta.
Dupa ce a pregatit cateva zile, parastasul sotului ei, si al socrului s-a dus la cimitir cu
coliva. Cei douazeci de invitati urmau sa vina acasa. Aici a obsevat ca de la cavou
disparusera lampadarele din fier forjat si ca fiul nu o astepta la cimitir ,, la inceput
a simtit ca o ameteala si un nod in gat. Isi aminteste ca gandurile care i au venit in
minte au fost: ,, Fiul meu e un neputincios!!’’Nu pot
sa mai fac fata!! /Nu ma ajuta nimeni /Nu o sa am timp sa ajung la invitati !!....apoi
dintr o data a simtit ca o sa cada …ca isi pierde echilibru. Gandurile ei devenisera ca
niste stigate-,,Ma sufoc !’’/ ,, O sa mor!’’ Fiziologic a simtit ca nu mai poate
respira,ca ii bate inima foarte repede ,tremuraturi /Emotional:frica teama de moarte

4. Istoric personal, social medical si psihiatric. Antecedente heredocolaterale.

In copilarie, parintii Elenei erau supraprotectivi, iar mama era o persoana foarte
grijulie si panicoasa . Tatal, capitan in marina, cadru militar, i-a impus fiicei lui niste
reguli stricte, , dar in caz de vreo dificultate ii rezolva fiicei orice problema . Tatal
era o persoana influenta , pacienta declara ca se simtea controlata de catre el.

In tinerete, o data, cu mutarea in Bucuresti pentru studiile universitare , Elena,

ramasa fara suportul parintiilor, incepe sa se simta neajutorata si ingrijorata in
legatura cu orice situatie . Aceasta perioada de ingrijorare si incertitudini din
studentie, ii aminteste de situatia actuala,, atunci m-a salvat sotul – acum nu m ai are
cine ,,. In aceea perioada si a cunoscut viitorul sot, acesta si a insusit rolul protectiv
al parintiilor . Proaspatul cuplul s-a reintors in Constanta, doamna E.C declara ca a
avut o ,,casnicie de vis ,, Singurele momente traumatizante au fost atunci cand E.C
a intampinat niste probleme in viata profesionala.(Ca si contabila a depus niste
bilanturi gresite si a fost data afara) In acea perioada a facut o depresie si urmat
tratament psihiatic.

5. Lista de probleme

a) Evaluarea comportamentelor actuale

1. Reacțiile vegetative și comportamentale care interferează cu activitatea ;

Comportamente de evitare (nu merge singura cu autobuzul, cu liftul nu merge

singura la cimitir,)

Comportaente de asigurare si control (controlulprogramului de lucru al fiului,

asigurarea prin multiple apeluri telefonice) Standarde excesive

3. Relatia conflictuala ambivalenta cu fiul – dezamagirea fata de comportamentul

distant al fiului cauzat de viata profesionala incarcata- pe de o parte , și
sentimentele de milă si intelegere materna - pe de alta parte. Afirmă că i-ar plăcea
ca fiul ei să fie mândru de ea si sa fie mai independenta

b)Evaluarea cognitiilor

Ruminatie excesiva(ganduri intrusive, ingrijorari exagerate)

,,Nu pot sa ma controlez,,’

,,Nu pot sa fiu singura , nu ma descurc’’
,, Sunt o persoana slaba nu imi pot controla aceste ingrijorari
,,O femeie fara sot nu poate sa iasa in societate,,
,,Sunt vinovata ca m am imbolnavit si nu am facut toate pomenile.
,,Sunt vinovata ca il streses pe fiul meu
,,trebuie sa fiu o buna gospodina si o crestina adevarata’
’ Distorsiuni cognitive
Gândirea catastrofică „Este ingrozitor, că m-am certat cu fiul meu”.

Personalizarea : „Este vina mea că s-a îmbolnavit sotul meu, eu l –am lasat sa
fumeze”.

Etichetarea „Sunt un neputinciosa, pentru 3 că nu am vointa in a ma controla.”

Prezicerea „ Dacă nu reuşesc să fac cele mai frumose pomeni, familia sotului ma va
respinge.’’

Convingeri dezadaptative imperative- ,,Vecinele din bloc nu ma plac cu toate ca eu

mereu le „Ar trebui să fiu acceptata de toată lumea.”.

convingeri distorsionate care reflectă nevoia de perfecţionism:

- „Tot ceea ce fac trebuie să fie perfect.” -,,Curatenia in casa trebuie sa fie
ireprosabila. Baiatul meu trebuie sa aiba toate camasile apretate’
c).Evaluare Simptome Afective

Ma simt foarte trista ca evit sa ma duc lacimitir la sotul meu .Sunt geloasa pe vecina
mea ca are o casnicie fericita si este mai in varsta ca mine. Sunt furiosa pt ca ma simt
nedreptatita ca sotul meu a murit.Sunt furioasa ca fiul meu nu ma asculta si merge cu
viteza Sunt infricosata la gandul ca o sa cad cu
liftul,ca o sa uit aragazul deschis

d) Evaluarea longitudinală a cognițiilor și comportamentelor

Afirmă adesea că deviza personală preluata de la bunica ei a fost

,,Barbatul este stalpul casei,,

Credinte centrale dobandite in copilarie

,,Daca eu ca femeie nu sut ajutata de un barbat influent nu pot sa imi rezolv
problemele importante,,/ ,,Daca esti singura nu ai putere,,

6. Status mental

La data evaluări clienta, este orientată spațio-temporal, are percepția corectă a

propriei persoane și mediului. Gândire coerentă, cu ritm relativ încetinit. Din
informațiile obținute în urma interviului inițial se constată că pacienta are conștiința
bolii și afirmă dorința de cooperare pentru reechilibrarea stării psihice .

Principiile morale s unt rigide , intoleranta la ambiguitate , a fost tinuta intr-o stare
de dependenta exagerata de catre persoanele de referinta.

Indiferență pentru aspectul fizic (vestimentar, machiiaj, coafură), lipsa motivației

pentru orice activitate casnică sau profesională, tensionarea relațiilor cu fiul ,
evitarea contactului cu prieteni și cunoscuți.

Procese cognitive
usor deficit atentie, perceptie, memorie, rationament matematic, tulburari de continut
ideativ:
idei dominante ,obsesive de tip prejudiciu
Procesele afective labilitate afectiva, anhedonie,
teama fara obiect proiectata in viitor –somatizari, dificultati de memorare si de
concentrare a atentiei(simptome cognitive ale anxietatii), oglindite in bunul mers al
gospodariei.
Procese comportamentale - evitare, precipitare ingrijorare,descurajare ,retragere
sociala (manifestari la nivel emotional, cognitiv si comportamental ale dispozitiei
depresive).

b)Castiguri secundare ale patologiei psihice

Fiul este afectos si foarte preocupat de sanatatea pacientei. Elena isi satisface astfel
nevoia de atentie

c) Aspecte pozitive și puncte tari

metode de coping: credinta si rugaciunile, ideea unei mici afaceri ( de pregatire a

conservelor, impreuna cu vecina de palier )

7. INTERPRETAREA CANTITATIVA SI CALITATIVA A TESTELOR

A.PROFILUL DISTRESULUI AFECTIV ( PDA ) afectiv (PDA - Opriş & Macavei,

2005) este un instrument construit pentru a evalua dimensiunea subiectivă a
emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale, precum şi a emoţiilor pozitive. Scala
cuprinde 39 de itemi şi permite calcularea unui scor general de distres, a unui scor
de emoţii negative, a unui scor de emoţii pozitive, precum şi a scorurilor pentru
„îngrijorare” (funcţională), „anxietate” (disfuncţională) şi „deprimare”
(disfuncţională). În studiul de faţă, am calculat scorul general de distres şi
scorul emoţiilor negative disfuncţionale

Scala Tristete ( functionala ) –– scor 20

Scala Deprimare ( disfunctionala ) scor 25
Scala Ingrijorare ( functionala ) - scor 20
Scala Anxietate ( disfunctionala ) 21

PDA scor total distres – 93 – clasa V nivel f ridicat de distres–f

Scor total distres 93 clasa v Nivel fridicat
ScorStres 53 clasa v Nivel f ridicat
disfunctional
Stres functional 40 clasa iv Nivel ridicat

B. MMSE forma 26 /30 -deficit cognitiv usor(deteriorare moderata atentie,

memorie)

Inregistrare -3/3 Atentie si calcul -4/5

Orientare in timp -5/5 Denumire -2/2
Orientare in spatiu -5/5 Repetitie – 1/1
Reamintire -0/3 Intelegere -3/3 Citire 1/1 Scriere 1/1
Desenare 1/1
C. Proba Figura complexa Rey

Structura fiecarui element 12

Pozitia fiecarui element 8

Scor 20

scor 20/ 36 strategie de lucru atat la copiere cat si la reproducere : Detalii pe un

fond confuz

au pus in evidenta dificultati de memorare si un nivel scazut de concentrare a

atentiei.
D. Scala Hamilton pt Depresie( bateria SEC)

Anxietate/soma Scadere Tulburari cognitive: Depresie retardant Dificultati

tizare in vinovatie,idei a,inhibitie ,dificultati de de somn
greutat suicidare,simptome concentrare INSOMNIA
paranoide,obsesionale, DE DEBUT /
Simptome INSOMNIA
demotiivare
somatice e TARDIVĂ
gastro
itestinale,
genitale,genera
le

Munca si Variati Critica bolii Depersonalizare/derealiza agitatie

activitati a re
dispozit
iei
diurne

Scor total – 24 – Depresie moderata ( 18-24 )

Subiectul prezinta scor ridicat la urmatorii itemi:
Anxietate
-scadere in greutate,
-simptome paranoide
-insomnie de debut
E. Inventar de personalitate NEO_F pe fateta nevrotism scoruri inalte

Nevrotism Extraversie Deschidere Agreabilitate constiinciozita

N1: Stima de E1: spre A1: Încredere t C1:
sine negativă Sociabilitate experiente vs. suspiciune și Productivitate
N2: E2: O1: A2: Politețe C2: Organizare
Emoționalitate Activism Curiozitate Rezultat 30pct Rezultat 65 pct
negativă Rezultat:40 O2: Încapatânata, De nadejde si
pct sceptica,orgolioas suficient debine
Rezultat 60 pct Flexibilitate
a .Aveti tendinta de organizata. În
Sensibila,emotiv Moderata în mentală general,aveti
a vaexprima mânia
a si înclinata activitate si în
Rezultat: scopuri bine
spre emotii entuziasm. definite
Compania 40pct
negative. traditionalist
altor persoane
va face a si destul de
placere, dar, stabila în
în acelasi obiceiuri.
timp, pretuiti
intimitatea

F.Scala de evaluare anxietatii Hamilton-

Dispozitie Tensiune Fobii Insomnii Deficit de
anxioasa concentrare

Dispozitie Simptome Simptome Simptome Simptome

depresiva somatice somatice cardiovasculare respiratorii
musculare senzoriale
Simp Simptomvegetativ Comp in Total AP -13 Total AS -8
gastrintest e intervi

Reszultate anxietate
Scor total – 21 – Anxietate severa
Anxietate psihica ( AP ) = 13
Anxietate somatica ( AS ) = 8
AP + AS = 21
Subiectul prezinta scor ridicat la urmatorii itemi ai
scalei:
- dispozitie anxioasa
-tensiune psihica
-dispozitie depresiva
-simptome cardio-vasculare
-simptome vegetative

G. Chestionarul scheme lor cognitive Young, 5 domenii varianta scurta - YSQ 3

- total scor separare şi respingere- 46

Abandon / instabilitate (AB)-   12 – Neîncredere / abuz (MA) – 15

Deprivare emotionala (ED)  12 - Deficienţă / ruşine (DS) - 7
Izolare socialã / înstrăinare (SI) 14 -

- total scor autonomie şi performanţe-  83

Dependenţã / incompetenţã (DI)  -8 / Vulnerabilitatea pericole (VH) – 30 /

/Protecţionism ,relatie adeziva , sine nedezvoltat (EM) – 20 /   Eşec (FA) – 25 /

Total - scor a  limite defectuoase - 41

Revendicarea drepturilor personale / ET) -11

Autocontrol / auto-disciplină insuficientă (IS) – 30

Total scor dependenţa de alţii  - 25

Subjugarea (SB) – 8 Sacrificiul propriu (SS)  – 9

Cǎutarea aprobării / recunoaşterii (AS)  8

Total scor   hipervigilenţă şi inhibiţie  115

Negativism / pasivitate NP -31

  Inhibiţie emoţională (EI) –  8         

Standarde nerealiste / (US)  -30   

   Pedepsirea (PU)  46

Rezultatele testului indica prezenta multiplelor scheme dezadaptative a

paternurilor disfunctionale specific tulburarilor afce tive

I.SCALA STIMA DE SINE(SS)

Rezultat - 23 puncte (nivel mediu al stimei de sine);

Stima de sine = sentimentul global al valorii personale

si autoacceptarii

Se incadreaza 17-33 puncte – stima de sine medie

se cunoaste ca exista corelaţii negative semnificative între nivelul stimei de sine si

anxietate si între nivelul stimei de sine si depresie

Corelaţii pozitive sunt raportate între nivelul stimei de sine şi aspectui fizic

J SCALA DE AUTOEFICACITATE(SES)
Rezultat = 29 puncte( nivel scazutal
autoeficacitatii);
convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza resursele cognitive şi
motivaţionale necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor date
Autoeficacitatea este o variabilă centrală în pentru mecanismele de autoreglare ale
organismului la cerințele mediului.
Convingerile despre autoeficacitate afectează procesele gândirii şi atenţiei în direcţia
potenţării

Indicatori
abilitatea de control a situației
adaptarea la problemele de zi cu zi,
încrederea în stabilirea obiectivelor,
investirea de efort și persistența în acțiune.
capacitatea de anticipare.
identifica resursele necesare

I Nivel foarte scăzut 27 - 29 II

Nivel scăzut 30 - 33 III Nivel mediu 34 - 37
IV Nivel ridicat 38 - 40 V Nivel foarte ridicat

8.Descrierea succinta a componentelor psihologice evaluate si

a modalitatilor de evaluare

Nivel subiectiv –emotional

Ce s- a evaluat? Cu ce s- a evaluat?

Starea de bine Scale de evaluare S.S, P.D.A S.E.S,

subiectiva,autoeficacitatea , stima de interviu
sine ,sentimentul de siguranta, reglaj
emotional,

Ce s-a evaluat ? Cu ce s-a evaluat?

Tulburari cantitative si calitative atentie, Interviu, MMSE

memorie
Test explicare proverbe
Gandire Abstracta ,rationamente
inductive,deductive Scala Schemecognite Yong

Ruminatii excesive,distorsiuni cognitive

Nivel cognitiv

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
Tulburari la nivel comportamental ale H.R.S.D(Scala de depresie Hamilton)
depresiei
Simptome comp ale anxietatii H.R.S.A(Scala de anxietate Hamilton)
Comportamente evitante, fobii, C.D.R.S (dysymia scale) interviu cu
somatizari ,comportamente compulsive S.C.I.D I
  Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

simptome fiziologice , vegetative ale
anxietatii
Insomnie, somatizari, instinct
alimentar, gregar
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
HRSA (Scala de anxietate Hamilton)
PDA, interviu clinic

 Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

Trasaturi personalitate , metode de
coping
dimensiunea adaptativa a schemelor
cognitive, tulburari de personalitate
Eul intim,aspiratiile
subiectului,maturitatea
(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
N.E.O.F.FI.
Scheme cognitive Yong, ATQ
Interviu cu SCID II
chestionar de personalitate SP13
Testul Arboeleui

 Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

(teste/sarcini/probe şi/sau interviuri)
calitatea relatiilor interpersonale SES(Scala de autoeficacitate)
Dezirabilitate sociala Interviu , GAFS

9. DIAGNOSTIC DSMI IV raportarea multiaxiala a evaluarii anterioare

AxaI (tulburari clinice)-

F41.1 - Anxietate generalizata

F34.1- Tulburare distimica

F17.2- Dependenta de nicotina

AxaII(tulburari de personaliatate- nimic semnficativ clinic; prezinta unele
caracteristici ale personalitatii dependente, fara a indeplini criteriile pentru un
diagnostic

AxaIII(boli somatice sau conditii medicale)

scaderea in greutate hiperstensiune, Diabet tip II,

AxaIV (stresori psihosociali) –vaduva, suport social neadecvat

AxaV-(indicele global de evaluare a functionarii) GAFS -60

Diagnostic pozitiv

- Se indeplinesc 5 criterii

pentru Anxietatea Generalizată (300.02 cod DSM IV )

A.Anxietate şi preocupare (expectaţie aprehensivă), survenind mai multe zile da decât

nu timp de cel puţin 6 luni, în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi .

B. Persoana constată că este dificil să-şi controleze preocuparea.

C. Anxietatea şi preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre următoarele
şase simptome (cu cel puţin câteva simptome prezente mai multe zile da decât nu, în
ultimele 6 luni
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi - da
(2) a fi rapid fatigabil;- da
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal da
(4) iritabilitate –da
(5) perturbare de somn (dificultate în a adormi sau în a rămâne adormit ori
somn neliniştit şi nesatisfăcător)- da
-Se indeplinesc cinci criterii pt Tulburare Distimica
A. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, mai multe zile decat nu, dupa
cum este indicat, fie de relatarea subiectiva, fie de observatiile facute de altii,
timp de cel putin 2 ani. Da*
B. Prezenta in timp ce este depresiv a doua sau mai multe din urmatoarele :
1) Apetit redus sau mancat excesiv ; da*scadere in greutate
2) Insomnie sau hipersomnie ;da*
3) Energie scazuta sau fatigagilitate ;
4) Stima de sine scazuta  ;da*
5) Capacitate de concentrare redusa sau dificultate in a lua decizi
C. In cursul perioadei de 2 ani , persoana nu a fost niciodata fara simptomele de la
criteriile A si B timp de mei mult de 2 luni, odata.da*
.
D. Simptomele cauzeaza o deteresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul
social, profesional, sau in lte domenii importante de functionare.

Diagnostic diferential

Annxietatea generalizată (GA) versus

Nu se indeplinesc criteriile pentru

Indici de diferențiere versul Atacul de panică - îngrijorări legate de posibilitatea

unui nou atac de panică (atacul de panică) versus îngrijorări legate de mai multe
aspecte ale vieții (GA).

Fobia socială - îngrijorări legate de posibilitatea de a se găsi într-o postură jenantă

în public (fobia socială) versus îngrijorări legate de mai multe aspecte ale vieții
curente, indiferent dacă apare sau nu evaluarea socială (GA).

OCD - teama de contaminare și gânduri intruzive egodistonice (OCD) versus

temeri legate de probleme curente (GA); - în GA, predomină îngrijorările sub.

Anorexie nervoasă - îngrijorări legate de creșterea în greutate (anorexie) versus

îngrijorări legate de mai multe aspecte ale vieții curente (GA). Somatizare -
îngrijorări legate de acuze somatice multiple (somatizare) versus îngrijorăr
Focarul anxietăţii nu este în legătură cu a avea un atac de panică (ca în panică),
a fi pus în dificultate în public (ca în fobia socială), a fi contaminat (ca în
tulburarea obsesivo-compulsivă), a fi departe de casă sau de rudele apropiate
(ca„în anxietatea de separare), a lua în greutate (ca în anorexia nervoasă), a avea
multimple acuze somatice (ca în tulburarea de somatizare) sau a avea o maladie
gravă (ca în hipocondrie), iar anxietatea şi preocuparea nu survin exclusiv în
cursul stresului posttraumatic.
Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex.,
un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale (de ex.,
hipertiroidismul) şi nu apare exclusiv în timpul unei tulburări afective, tulburări
psihotice ori ale unei tulburări de dezvoltare pervasivă.

DISTIMIA- versus

nu se indeplinec criteriile pentru

Nici un episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primilor doi ani ai
tulburarii, adica perturbarea nu este explicata mai bine de tulburarea depresiva
majora cronica sau de tulburarea depresiva in remisiune partiala.
Tulburarea depresiva majora - consta dintr-unul sau mai multe episoade depresive
majore separate care pot fi distinse de modul uzual de functionare a persoanei. Se
diferentiaza de cea tulburarea depresiva majora cronica prin faptul ca la aceasta
criteriile pentru un episod depresiv major sunt satisfacute complet si de tulburarea
depresiva majora in remisiune partiala daca criteriile nu mai sunt complet
satisfacute.
Nu se indeplinesc criteriile pentru tulburare maniaco- depresiva. Nu a existat
niciodata in episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal si nu au
fost satisfacute niciodata criteriile pentru tulburarea ciclotimica.
Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburari psihotice cronice, cum ar
fi schizofrenia ori tulburarea deliranta
Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex,
drog, medicament) ori ale unei conditii medicale generale (de ex, hipotiroidismul).

10..Conceptualizarea cazului

Factori etiologici

-Factori declansatori- Expectatiile pacientei nu au corespuns cu realitatea.

Pacienta s-a asteptat ca dupa moartea sotului, fiul sa preia greutatile si
cheltuielile gosodariei

Factori determinati : Moartea sotului supraprotectiv

-Factori predispozanti Lipsa de abilitati sociale si de asertivitate. De la varsta de

19 ani. Doamna EC a fost condusa de sot si pana atunci de parinti.

-Factori favorizantii lipsa grupului de suport Chiar inainte de moartea sotului,

EC s-a stabilit in Bucuresti impreuna cu fiul. Toate rudele si prietenii sunt in
Constanta a ramas fara mediu social de sustinere.

Modul de structurare al tabloului clinic. Ipoteza de lucru

Clienta manifestă simptomatologie anxios depresivă pe de o parte ca urmare a
expectantelor si cerintelor exagerate in raport cu fiul și pe de altă parte datorită
unor evenimente negative de viață
Atitudinea perfecționistă și rigidă și insatisfacția legată de relatia cu fiul au
declansat o serie de frustrări care au dezvoltat în timp tensiune psihică și au
condus la simptomatologie prezenta

- Un stresor social major - moartea sotului, a interactionat cu o stare de

vulnerabilitate mostenita din familie ( neajutorare invatata si evaluari
catastrofice), si a genarerat tabloul clinic prezent –starea de anxietatea si depresie .
Stresul provocat de sarcinile asumate si de expectantele nejustivicate in raport
cu fiul a interactionat cu mecanismele neadaptative (perfectuonismul) si cu
anxietatatea pacientei producand tabloul clinic prezent
11.Concluzii.

Structura de personalite dependenta afalat in impas existential, cu un derapaj

afectiv (distimie ,si anxietate generalizata) cu capacitate de adaptare in contact
social diminuata, fa elan vital randament si eficienta utila diminuate potential.
Studiu de caz nr. 2
Subiect : Domnul Ionut M.

1.Date de identificare

28 ani, inginer –sef, divortat, locuieste cu mama sa, fara copii, statut socio economic
-ridicat

2 .Acuze prezente. Motivul prezentarii la cabinet

Subiectul ca a venit in terapie pentru ca ca vrea sa scape de timiditate si sa isi

poata controla emotivitatea, pentru a se incadra pe noua functie profesionala

IM are o experienta profesionala vasta in inventica si inginerie robotica, a fost

recent promovat pe o noua functie, unde trebuie să fie si trainer.
A acceptat acest nou post pentru ca este mult mai bine platit . Cheltuielile lunare sunt
mari, atat mama cat si iubita neavand nici un venit

Cel mai bun prieten si coleg de serviciu, Matei a demisionat de curand, iar el i –a
preluat atributiile. Pe langa faptul,ca se simte foarte incarcat de tot felul de taskuri
noi, ii lipseste si compania si sustinerea prietenului.

Pacientul declara ca este o persoana introvertita si ca prezintă de multă vreme

anxietate de a vorbi în public (activitate pe care a şi evitat-o în trecut).

In ultima luna, a facut cu greu fata catorva prezentari, in folosul fostilor colegi,
dar in cursul saptamanii trecute, a devenit foarte panicat, din momentul cand a fost
anuntat ca urmeza sa sustina o prezentare, cu invitati de la filiala centrala din
Germania. De circa trei zile,
subiectul nu mai doarme bine si apetitul i –a scazut simtitor, nu crede ca se va
descurca la conferinta .

3 .Istoricul problemei prezente. Imprejurari

Conflictul intrapsihic al subiectului este declansat de faptul ca , pe de o parte

doreste sa primeasca noua functie, avand o satisfactie finaciara mai mare , dar pe de
alta parte, crede ca nu poseda abilitatile necesare pentru a face fata acestui post.

Imprejurarile in care au inceput simptomele au fost acele momente in care trebuia sa

faca training cu noii angajati sau cu colegii de serviciu

A incercat sa faca repetitii ale trainingului de prezentare cu mama sa pe post de

spectator, dar spune ca nu l au ajutat. Declara ca in ultimul timp se gndeste sa isi dea
demisia, pentru ca crede ca toti colegii rad de el.
ACUZE : frică intensă resimtita in timpul discursului în public, crampe stomacale,
tensiune musculară, insomnie, oboseală, concentrare deficitară, sentimentul lipsei de
valoare şi vinovăţie.
Aceste simptome interferează cu funcţionarea la locul de muncă.

4. Istoric personal si social Antecedente medicale heredo-colaterale

Fara antecedente psihiatrice, este pentru prima oara cand face o evaluare pihologica

A fost crescut de mama si bunica sa. Tatal a decedat, cand el avea varsta doi ani.
Declara ca a avut o copilarie singuratica, fara prieteni - ,,in casa nu se faceau
petreceri dar era o atmosfera linistita si calda,,
In timpul scolii nu putea sa recite sau sa cante la cor pentru ca ii era rusine de colegi.

Prima relatie de dragoste, a avut o la 20 de ani si s-a concretizat prin casatorie.

Spune ca fosta sotie a avut initiativa intotdeauna
Divortul de sotie s-a produs in urma cu un an. Spune ca sotia era o fire extroverta,
dornica de aventuri si ca nu l intelegea. Divortul s-a pronuntat in urma adulterului
sotiei
Ulterior acestor evenimente a experientiat stari de depresive intense, a slabit
aproximativ 20 de kg , dar nu s-aprezentat la consult de specia;litate . Avea senzatie
de slabiciune, de intepaturi la nivelul membrelor superioare (simptome senzoriale ale
anxietatii) si senzatie de sufocare
Avea ganduri obsesive si cosmaruri legate de relatia extraconjugala a sotiei,
dificultati de memorare si de concentrare a atentiei(simptome cognitive ale anxietatii),
oglindite in rezultatele slabe de la serviciu. A simtit ingrijorare, descurajare s
devenind tot mai retras.
A incercat sa isi autocontroleze si sa nu se mai gandeasca la fosta sotie. Ca
metoda de suprimare, gestionare a gandurilor intruzive si a istalat in camera un
semn de circulatie cu
,, Stop ,,
Dupa sase luni de la divort, si a facut o noua relatie, de care este multumit si
starea depresiva s-a ameliorat.Spune ca este optimist in legatura cu noua relatie.
Din interviu, reiese ca aspectele emotional-afective care i au marcat viata psihica,
au fost cele legate de lipsa tatalui, lipsa cercului de prieteni si de adulterul fostei sotii.
Subiectul a fost diagnostic la 26 de ani cu ulcer gastric, nu fumeza, nu consuma
alcool. Subiectul declara ca din punct de vedere professional, este cel mai bun
programator din firma.

Spune ca a fost constient mereu de timiditatea lui dar ca a evitat pana acum acele
imprejurari care ar fi putut sa l puna in situatia de a fi leader, sau de a vorbi in public.

La facultate statea in ultima banca - pentru afi sigur ca colegii nu se uita la el, la
serviciu evita sa intre in discutii in contradictoriu, sau sa ceara informatii
suplimentare de la superior - pentru a nu iesi in evidenta.

De circa un an de zile, de cand a divortat, locuieste cu mama sa. Este ingrijorat de

starea ei de sanatate si o suna aproximativ de trei ori pe zi, pentru a se linisti.
Antecedente hedeocolaterale
Mama subiectului a fost diagnosticata de la varsta de 30 de ani, cu tulburare afectiva
si umeaza si in prezent tratament antidepresiv. In copilarie, subiectul isi aminteste ca
a fost supraprotejat, nu avea voie la petreceri sau la cinema, iar mama devenea
panicata, cand acesta intarzia cat de putin de la scoala. Tatal a decedat din cauza
cirozei hepatice, pe fondul consumului de alcool,cand subiectul avea varsta de doi
ani. Mama nu s a mai recasatorit, mutandu se impreuna cu fiul, la bunica materna
Bunica era o persoana perfectionista si il pedepsea fizic pentru orice abatere.A
decedat in urma unui atac cerebral , atunci cand subiectul avea varsta de 15 ani.

5.Lista de probleme

Ierarhie situaţiilor de care se teme Ionut :

- Noaptea dinaintea prezentării discursului

-Pregătirea prezentării

-Discursul în sine si teama de a nu rosi in obraji, teama de a nu i tremura vocea ,

teama de a nu transpira excesiv

- petrecerile si locurile de socializare aglomerate

- discutiile in contradictoriu cu mama sa sau cu iubita,conflicte deschise cu colegii

sotie

- frica de anul ii reveni gandurile obsesive si cosmarurile legate de adulterul fostei

sotiei

- frica ca nu va putea acoperi cheltuielile mamei si iubitei

6.Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale

Simptome Fiziologice:

incordare –nesiguranta ortostatism -incetosare a vederii -stare de rau -presiune intre

tample -gambe grele -greata – Furnicături ,Frisoane, Roseaţă în obraji, Transpiraţie,
Palpitaţii

Simptome Comportamentale

Comportamente de evitare

(dese ori cand are cursuri de tinut seimbolnaveste brusc)

hipervigilenta, comportamente de verificare,reticenta

Simptome Cognitive

-Ruminatie excesiva(ganduri intrusive, ingrijorari exagerate)

Dificultăţi de vorbireBlocaje de concentrare, anticipare negativa, teama de a-si pierde

controlul ganduri atomate, distorsiuni cognitive: ,,Sunt un fraier o sa ma fac de
rusine’’ ,,Am o voce urata ’’ ,,Eu sunt bun de soarece de laborator –nu sunt
vedeta,,,,Nu pot sa ma controlez,,,O sa ma sufoc de atata ingrijorare ,, Sunt o
persoana slaba nu imi pot controla aceste ingrijorari,,O sa ma fac de ras ,,Sun balbait,,
Am ovoce urata,,.

Simptome Afective: -anxietate -frustr –“ sunt un prost timid ”

,,Sunt furios ca nu sunt in strare sa vorbesc in public,,
,,Sunt furious ca mama nu ma asculta si nu isi ia medicate,
,Sunt infricosat la gandul ca o sa ma fac de rusine ca trainer ,,

b) Evaluarea longitudinala a cognitilor si comportamentelor

convingeri disfunctionale si paternuri malladaptative in copilarie

,,Copii radeau de mine pt ca nu am avut tata,,

,,Trebuie sa detin intotdeauna controlul altfel este groaznic,,

„Dacă ei observă că nu sunt o persoană perfectă, mă vor respinge.”

„Dacă cineva nu mă place, înseamnă că ceva nu este în regulă cu mine.”

„Trebuie să fac o impresie bună.” „

7. Status mental

Discurs coerent, clar, spirit critic

Orientat spatio-temporal. Memorie, atentie- in norme
Rationament deductiv si inductiv – prezent . Gânduri orientate spre scopuri.
Din informațiile obținute în urma interviului inițial se constată că cientul are
conștiința bolii și afirmă dorința de cooperare pentru reechilibrarea stării psihice .

Principiile morale, valorile sociale si atitudinile sunt rigide , intoleranta la

ambiguitate Aspect fizic si tinuta vestimentara
ireprosabila, tip atletic, voce slaba , intonatie monotona

b)Castiguri secundare ale patologiei psihice

Evitarea situatiilor conflictuale, evitarea deciziei a concurentei profesionale

c) Aspecte pozitive și puncte tari

Capacitate de decizie ridicată, prestigiu profesional, creativitate, motivația de a

depăși impasul , inteligență peste medie, disciplină personală, relatie de cuplu buna .

8. Interpretarea cantitativa si calitativa a testelor psihologice

Inventarul de supresie Ursul Alb – rezultat 56 pct

Interpretare

Subiectul prezintă un scor ridicat fapt ce sugerează o tendinţă a acestuia de a

folosisupresia ca mecanism de apărare , evitând intenţionat să se gândească
la probleme şi trăiri perturbatoare, pentru a face faţă conflictelor emoţionale 

Tendinta crecuta de utilizare a supresie(suprimarea gandurilor negative ) ca strategie

de control mental, indica distres si anxietate inalta

Scala anxietatii sociale a lui Liebowitz L.S.A.S -6 domenii - scor 70

puncte

Scoruri inaltela urmatorele dimensiuni: frica de interactiune sociala ,frica de actiune

in context social evitarea interactiunii si reactiunii socile, frica rica de a vorbi in
public, frica de a fi observat in public

Interpretare : fobie sociala

Chestionar de fobie sociala(C.F.S)( Rober Leahy –Holland)- scor 12 scor maxim

prezentari orale cu public -3 pct

petreceri, initierea de conversatii - 3pct

cererea de informatii -3 pct

discutii in contradictoriu – 3pct

Interpretare – fobie sociala

Inventarul de personalitate NEO-PI-R Rezultatele pentru superfactori şi

faţetele  acestora:

Nevrozism 133 pct Extraversie 88 pct Deschidere- 99 pct

N1: Anxietate21 E1: Căldură / entuziasm

-16
O1: Deschidere spre fantezie- 17

N2: Ostilitate 20 E2: Spiritul gregar -20 O2: Deschidere în plan estetic -19

N3Depresie 23 E3: Afirmarea -7 O3:Deschidere spre modurile

proprii de a simţi =9

N4:Conştiinţă de sine -22 E4:Activismul -17 O4: Deschidere în planul acţiunilor-

16

N5 Impulsivitate -27 E5 Căutarea excitării -17 O5 :Deschiderea în plan ideatic- 15

N6Vulnerabilitate - 20  E6 Calitatea pozitivă a O6 - Deschidere în planul valorilor

stărilor emoţionale11 – 23

Agreabilitate -111 pct Conştiinciozitate 110  pct

A1: Încredere - 15 C1: Competenţă- 22

A2: Sinceritate în expresia C2: Ordine- 18

opiniilor, în conduită - 21

A3: Altruism -17 C3: Simţul datoriei- 24

A4: Bunăvoinţa-18 C4: Dorinţa de realizare- 18

 A5: Modestia -20 C5: Auto-disciplină 12

A6: Blândeţea -20 C6: Deliberare - 14

Interpretare Inventarul de personalitate NEO PI-R 

În urma aplicării inventarului de   personalitate NEO PI-R,  subiectul  a obţinut
un  scor  extrem de înalt al nevrozismului , ceea ce indică o sensibilitate ridicată,
emotivitate şi tendinţă crescută spre a trăi emoţii negative.
Subiectul a obţinutun scor scăzut al extraversiei sugerând faptul că acesta este un tip
introvert, rezervat, serios, care preferă mai degrabă să fie singur
scor mediu al deschiderii , exprimând o tendinţă către pragmatism a persoanei
testate, păstrând însă o deschidere spre noi modalităţi de acţiutne
un scor mediu al agreabilităţii,indică faptul că subiectul tinde, în general, către a
fi un om generos, de incredere , dar uneori, către fi incăpăţânat şi competitiv
Scorul conştiinciozităţiieste unul mediu exprimând o oarecare comoditate a persoanei in
privinta organizarii dar un simt al datoriei ridicat

Astfel, putem descrie subiectul ca fiind o persoană foarte sensibilă, introvertă, pragmaticăşi
în acelaşi timp deschisă spre noi modalităţi de acţiune, de obicei agreabilă, dar nu prea bine
organizată.
Pentru majoritatea faţetelor factorului “Nevrotism”au fost obţinute scoruri foarte înalte
,astfel
:Un nivel foarte inalt al anxietăţii c e e a c e s u g e r e a z ă o t e n d i n ţ ă
a c c e n t u a t ă d e a t r ă i temeri, îngrijorări, nelinişti, nervozitate, un scor înalt al ostilităţii
indica predispoziţie spre a trăi stări frecvente de mânie, frustrare si înverşunare;
nivel foarte înalt al depresiei , sugerând o tendinţă a persoanei de a avea
predominantstări afective de tip depresiv, stări de vinovăţie, tristeţe,
descurajare, lipsă de speranţă, singurătate.
“Conştiinţa de  sine”- foarte înalt, subiectul prezentândtendinţa accentuată către a
prezenta anxietate şi timiditate în situaţii sociale, ruşine, sentimente de
inferioritate.Rezultatele au evidenţia
nivel mediu al impulsivităţii aceasta putând  fiexprimată printr-o usoara
incapacitate de a rezista dorinţelor şi de a-şi controla impulsurile, o
vulnerabilitate foarte crescută, care se poate manifesta ca incapacitate de aface faţă
stresului, cu tendinţa de a se panica în situaţiile deurgenţă
. extraversia –un nivel scăzut al entuziasmului acest fapt sugerând un mod mai distant de
conduită in relaţia cuceilalţi, însă un nivel înalt al spiritului gregar, ceea ce înseamnă, o
dorinţă a persoanei dea se afla totuşi în compania acestora.
nivelul afirmării, acesteste unulfoarte scăzut, evidenţiînd o preferinţă a persoanei
de a lăsa altora grija afirmării sau vorbirii.
Activismul persoanei se situează la un nivel mediu, fiind în general plină de energie,
dar uneori realizând sarcinile într-un mod mai relaxat, şi căutand în acelaşi timp
stimularea,fapt evidenţiat de scorul înalt al “căutării excitării
Calitatea pozitivă a stărilor emoţionalese situează la unnivel scăzut, persoana fiindmai
puţin exuberantă şi lipsită de vervă.Putem spune, deci, că persoana testată prezintă un mod
mai distant de conduită în relaţiilecu ceilalţi, preferând totuşi compania acestora, nu işi
doreşte prea mult să se afirme, areun nivel moderat de energie şi caută stimularea externă,
însă fără a fi exuberantă.
Deschiderea persoanei spre fantezie se situează la un nivel înalt, exprimând o imaginaţievie
a persoanei, iar în plan estetic, la un nivel mediu, aceasta având un interes moderat pentru
artă si frumos.
Nivelul deschiderii către modurile proprii de a simţi este unul foarte scăzut, indicând o
atenţie scăzută asupra propriilor sentimente şi o nuanţare redusă a acestora.
Deschiderea în planul acţiunilor situată la un nivel mediu, sugerează stabilitateasubiectului
în obiceiuri, dar în acelaşi timp, deschidere
planul  ideatic,  deschiderea persoanei  este  unascăzută,cu ocuriozitate intelectuală
saracă si interese limitate.
Înplanul valorilor scor înaltpentru această faţetă.Subiectul are o imaginaţie vie, un interes
moderat pentru artă şi frumos, fără a acorda însăo atenţie deosebită propriilor trăiri, cu o
deschidere moderată în planul acţiunilor, cu ocuriozitate intelectuală redusă şi mereu gata
să-şi reexamineze valorile.
Agreabilitatea persoanei este exprimatăprintru nnivel scăzut al încrederii
persoaneiînceilalţi, pe care îi consideră periculosi şi lipsiţi de onestitate, un nivel mediu al
sincerităţii în exprimarea opiniilor fiind în general deschisă, dar uneori cu tendinţa dea-i
manipula pe ceilalţi; subiectul prezintă un sc ubiectul prezintă un scor scăzut
alaltruismului,sugerând o posibilă centrare pe propria persoană.
Nivelul bunăvoinţei este unul ridicat, cu o tendinţă a persoanei către a ceda, a-şi inhiba
agresivitatea, în general, care uneori este exprimată şi în mod direct.
Rezultatele testării evidenţiază un nivel mediu al modestiei subiectului, fără ca acestuiasă-i
lipsească încrederea în sine.Blândeţea persoanei se situează la unnivel mediu, cu o
preocupare medie faţă de semeni.
Subiectul are tendinţa de a-i considera pe ceilalţi lipsiţi de onestitate, dar de a fi sincer,
deobicei, în exprimarea opiniilor proprii, de a se preocupa destul de mult de
p r o p r i a  persoană, dar la un nivel moderat, şi faţă de semeni şi de a-şi inhiba, în genera
l,agresivitatea, prezentând o modestie moderată.

CHESTIONAR DE ACCEPTARE NECONDITIONATA A PROPIEI PERSOANE U.S.A.Q

- scor 84 – clasa iv- acceptare medie

9 itemi su reflect nivele crescute de acceptare necondiţionată a propriei persoane

11 itemi reflectă o acceptare necondiţionată scăzută

Interpretare Scorul inalt, peste 98

indicatendinţă  crescută  de  accep tare  necondiţionată  a  propriei  persoane,  ceea  ce  i
n   poate  constitui  un  factor  protectiv  care  previne   declanara anumitor forme de
psihopatologie la contactul cu situaţiile negative de viaţă
9.DESCRIEREA SUCCINTA A COMPONENTELOR PSIHOLOGICE EVALUATE SI
A MODALITATIILOR DE EVALUARE

1.NIVEL SUBIECTIV /EMOTIONAL + SATISFACTIA/CALITATEA VIETII

COMPONENTE PSIHOLOGICE MODALITATI DE EVALUARE

EVALUATE

Stabilitatea emotionala /Existenta unor scala anxietatiiHamilton , chestionar

tulburari afective cantitative sau calitative, CFS , scala fobie sociala L.S.
simptome anxiose/fobii,negativism, A.S,scala YSQ3

Abilitatea de rezistenta la tensiunea Interviu protocol SCID 1

emotional /existenta unor tulburari de
adaptare /furie /frica /deprimare /consum de
alcool/

Nivelul subiectic de Chestionar de acceptare

valorizare/devalorizare/culpabilizare neconditionata U.S.A;Q

2. NIVEL COGNITIV

COMONENTE PSIHOLOGICE MODALITATI DE EVALUARE

EVALUATE

Existenta unor modificari aparute in TESTUL auditiv-verbal Rey

functiile procesului de cunoastere
(Perceptie,Atentie, Memorie, Limbaj,
Gandire, inteligenta)

Ruminatie excesiva pe Ingrojorare Chestionarul de supresie,, Ursul alb,,

Anticipare negativa,Vinovatie, pesimism,
ganduri intruzive scala Scheme cognite YONG
3. NIVEL COMPORTAMENTAL,PSIHOFIZIOLOGIC

COMPONENTE PSIHOLOGICE MODALITATI DE EVALUARE

EVALUATE

Tensiunea psihica Tulburarile instinctelor Interviu , scala de anxietate Hamilton,

(instctul alimentar, instinctgregar,
conservare

Comportamente de evitare si de Chestionar de fobie sociala C.F.S

asigurare,somatizari, insomnie Holland

4. NIVEL DE PERSONALITATE/ MECANISME DEFENSIVE/ADAPTARE

COMPONENTE PSIHOLOGICE EVALUATE MODALITATI DE

EVALUARE

Trasaturi de personalitate/nevroticism / Inventarul NEOPIR

tulburari de personalitate Interviu SCID II

Nivelul de normalitate sau deteriorare al personalitatii Testul

Arborelui,Interviu
Comportamentdecisional/responsabilitate/motivatie/conviger
i /valori Chestionar USAQ

Conflicte/agresivitate/Mecanisme de aparare specifice

negarea defensiva / regresia /suprimarea /Mecanisme- stimuli
fobici/obsesii/Mecanisme de coping

5. NIVEL DE RELATIONARE INTERPERSONALA (INCLUSIV CUPLU,

FAMILIE, GRUP )

COMPONENTE PSIHOLOGICE MODALITATI DE EVALUARE

EVALUATE
Existenta unor variabile de mediu Inventar protocolul SCID 1
nefavorabile (situatie
rezidentiala,financiara) Inventarul NEOPIR , si GAFS

Dezirabilitatatea sociala

10. RAPORTAREA MULTIAXIALA A EVALUARII PSIHOLOGICE

ANTERIOARE

Diagnostic multiaxial DSM IV

Axa I( tulburari clinice) - Fobie sociala

Axa II- (tulburari de personalitate) –nimic semnificativ clinic, prezinta unele

caracteristici ale tulburarii de personalitate evitanta

Axa III-( conditii medicale) – ulcer gastric

Axa IV- divort in cursul anului 2016

Axa V- GAFS – 80

DIAGNOSTIC POZITIV

Sunt indeplinite cinci criterii pentru diagnosticul : fobia sociala

Criteriile de diagnostic pentru Fobia Socială (300.23)

A. O frică marcată şi persistentă de una sau mai multe situaţii sociale sau de
performanţă, în care persoana este expusă unor oameni nonfamiliari sau unei posibile
scrutări de către alţii. Individul se teme că va acţiona într-un mod (sau va prezenta
simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante. Da*

.B. Expunerea la situaţia socială temută provoacă aproape constant anxietate, care ia
forma unui atac de panică limitat situaţional sau predispus situaţional.
Notă: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclamaţii,
accese coleroase, stupefacţie sau retragere din situaţiile sociale cu persoane
nefamiliare. Da*

C. Persoana recunoaşte că frica sa este excesivă sau nejustificată. Da*.

D. Situaţiile sociale sau de performanţă temute sunt evitate sau chiar îndurate cu o
anxietate sau detresă intensă. da*
E. Evitarea, anticiparea anxioasă sau detresă în situaţia (situaţiile) socială sau de
performanţă temută interferează semnificativ cu rutina normală, cu funcţionarea
da*profesională (şcolară) sau activităţile ori relaţiile sociale sau există o detresă
marcată în legătură cu faptul de a avea fobi

G. Frica sau evitarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Frica sau evitarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de
ex., un drog de abuz, un •medicament) ori aie unei condiţii medicale generaie şi nu
este explicată mai bine de altă tulburare mentală (de ex., panica cu sau fără-
agorafobie, anxietatea de separare, tulburarea dismorfică corporală, o tulburare de
dezvoltare pervasivă sau tulburarea de personalitate schizoidă).Frica nu este de
manifestarea unui comportament alimentar anormal ca în anorexia nervoasă sau în
bulimia nervoasă.
În tulburarea de panică, principala teamă este că aceste episoade de frică foarte
intensă vor produce daune iremediabile individului – fie că este vorba de posibilitatea
morții datorate unui atac de cord, fie că este vorba de posibilitatea de a înnebuni sau
de a pierde definitiv controlul. Astfel, pacientul cu tulburare de panică evită situațiile
care îi pot provoca aceste episoade, pentru că este convins că atacurile de panică
sunt periculoase pentru sănătatea sa fizică sau psihică. Desigur, se poate întâmpla
ca pacienții cu tulburare de panică să trăiască emoții secundare intense, precum rușine
sau depresie, atunci când reflectă asupra impactului pe care îl au atacurile de panică în
viața lor. De exemplu, se simt deprimați că s-au făcut de rușine față de ceilalți când au
avut un atac de panică într-un context social – dar teama față de atacul de panică în
sine rămâne vioara întâi în acest concert de emoții.
În contrast, pacienții cu fobie socială se tem în primul rând de impactul pe care aceste
episoade de frică îl vor avea asupra modului în care ceilalți îi percep. Teama centrală
este modul în care ei se prezintă în fața celorlalți, faptul că simptomele lor pot fi
observate și judecate de ceilalți sau că îi vor face să piardă controlul asupra impresiei
pe care o fac celorlalți. Pacienții cu fobie socială se tem că atacurile de panică îi vor
face să fie evaluați foarte negativ de cei din jur (ex. să fie percepuți ca persoane
slabe, fricoase, cu defecte majore). Astfel, acești indivizi vor evita situațiile sociale
pentru că se tem că se vor face de râs din cauza atacurilor de panică, că vor fi respinși
de ceilalți, și nu pentru că atacurile de panică sunt periculoase pentru sănătatea lor.
11. CONCLUZI. CONCEPTUALIZARE CAZ

A.Factori etiologici

Factori declansatori: Dorinta clientului de avea o situatie financiara mai buna , l- a

determinat sa accepte o functie, pentru care nu poseda abilitati.

Factori determinanti: Noua functie implica contactul direct cu pubilcul, iar dupa
demisia colegului, subiectul se simte fara sustinere

Factori predispozanti : istoricul personal , temperament, lipsa de abilitati sociale

.
Factori favorizanti: subiectul s-a obisnuit, ca altcineva sa preia initiativa(fosta
sotie , actuala iubita , seful, mama). Pentru prima data , este pus in ipostaza de a avea
intreaga responsabilitat

Ipoteze /modul de structurare a tabloului clinic

Ionut a dezvoltat simptomatologie fobica deoarece credintele lui centrale l- au

facut sa interpreteze anumite situatii ( discursul in pubic ) ca fiind amenintatoare si
ingrozitoare. Pe fondul anxietatii existente existente , asociate
cu noile presiuni profesionale s-a instalat aceasta simptomatologie

Expectantele financiare si statuare ridicate au facut ca subiectul sa accepte o

functie pentru care nu poseda abilitati. Acest stresor a generat o serie de frustrari,
interactionand cu o stare de vulnerabilitate invatata.

Stresul provocat de programul supraincarcat a interactionat cu mecanismele

neadaptative existente provocand tabloul clinic
Structura de personalite evitanta, afalata in impas existential, cu un derapaj afectiv
(fobie sociala ), cu capacitate de adaptare in contact social diminuata, elan vital,
randament si eficienta utila- diminuate potentiential.