Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
, 23 ANI
1
părinților ei ca pe o pierdere a atenției și iubirii tatălui ei, și a disponibilității afective a mamei
sale, depresive. Totodată, tânăra apreciază că părinții i-au acordat un suport emoțional redus, și
își descrie tatăl ca manifestând comportamente de respingere, învinovățire, blamare. În același
an al tentativei de suicid materne, M.I. a fost afectată și de decesul bunicului matern cu care
ausese o relație foarte bună, respectiv de o perioadă de pauză în relație cu A1 (plecat în
străinătate), evenimente care i-au cauzat o detresă semnificativă, și au condus-o în clasa a X-a la
o tentativă de suicid (a vrut să-și taie venele, însă nu a avut curajul de a merge mai departe de
câteva zgârieturi).
Ecoul afectiv al crizei conjugale este încă viu, M.I. păstrează o relație distantă și rece cu
tatăl ei, pe care nu îl poate ierta pentru infidelitatea față de mama sa, și în raport cu care este
furioasă și ambivalentă (îl respinge însă în egală măsură caută aprecierea și acceptarea lui).
Triunghiul nevrotic este prezent: dacă pe tatăl ei îl consideră vinovat (plasare în rol de
persecutor), pe mama sa o vede neputincioasă (plasare în rol de victimă), critincând-o pentru că
aceasta a implicat-o indirect în relația lor de cuplu, prin diferitele confidențe făcute. M.I. se
poziționează într-o relație de dependență emoțională cu mama sa, inconștient intrând în rol de
partener de substitut și de salvator, cee ce o face să se simtă responsabilă de fericirea sau
nefericirea acesteia, având un contact slab cu propriile nevoi emoționale (sursă de anxietate).
Chiar dacă în prezent relația părinților săi este neconflictuală, îmbunătățirea venind odată cu
plecarea tatălui ei la muncă în străinătate (în ultimii 7 ani serviciul său a implicat delegații, de 3
ani lucrează în Anglia și vine în țară o dată la 2 luni pentru câte o săptămână), atunci cand tatăl
său vine acasă, M.I. are un sentiment de insecuritate, e neliniștită la gândul că ai săi pot intra în
conflict iar mama sa să sufere din nou, simte nevoia să o protejeze.
Modelul familiei de origine, în care sunt prezente devalorizarea, lipsa de apreciere și
respingerea, cauzate de dinamica infidelitate (paternă)- depresie (maternă), contribuie la un
șablon comportamental inadecvat și inadaptat a tinerei în propriile relații parteneriale. În egală
măsură, mesajul internalizat de respingere din partea părinților poate înlesni stima de sine
scăzută a lui M.I., cu un pattern de atașament anxios, culminând cu retragerea socială. Aceasta se
identifică cu feminitatea afectată a mamei, la care se adaugă lipsa de confirmare a tatălui, ceea
ce contribuie la o imagine de sine negativă, cu o stimă de sine scăzută în raport cu propria sa
feminitate. M.I. alege inconștient să compenseze relația deficitară cu tatăl ei, orientându-se către
parteneri mai în vârstă (primul iubit A1- mai mare cu 5 ani), sau protectivi și suportivi (calități
comune ale ambilor foști parteneri A1 și A2), cu care fuzionează ușor, lucru care o face să creadă
că ceilalți sunt responsabili de propria sa fericire sau nefericire. Chiar dacă ea a fost cea care a
ales să iasă din fiecare relație de cuplu, M.I. a trăit separarea prin depresie (conform modelului
matern). Cu A1- relație de 4 ani: 2007-2011-a hotărât să-i pună capăt pentru că se simțea
constrânsă și inferioară, cu A2- relație de 3 ani: 2011- septembrie 2014 se simțea geloasă, vroia
mai multă atenție din partea acestuia, el avea nevoie de libertate, au hotărât să rămână prieteni,
însă se comportau ca parteneri, fără a mai fi iubiți, până în septembrie 2015 când A2 a anunțat-o
că are o nouă prietenă, astfel, producându-se ruptura definitivă a relației lor). La 2 zile după
ruperea relației de prietenie cu A2, M.I. mă contactează pentru a stabili o ședință de psihoterapie,
prima întrevedere la cabinet are loc la interval de o lună. La prima vedere, expresia și ținuta lui
M.I. denotă oboseală, astenie, tensiune; discursul său este logic însă alambicat cu accelerare
simplă a ritmului verbal (răspunde pe alături la anumite întrebări- apar mecanisme de apărare
inconștiente- raționalizarea, negarea, evitarea; are tendința de a intra în mai multe subiecte
2
deodată); se remarcă forță mnezică scăzută în evocarea detaliilor cronologice ale unor
evenimente cu încărcătură emoțională.
2. Istoric medical
M.I. nu prezintă antecedente patologice psihiatrice diagnosticate; interviul anamnestic
indică apariția unor modificări de dispoziție afectivă începând din perioada adolescenței,
manifestate prin tristețe, deznădejde, lipsa concentrării, gânduri de inutilitate și neputință,
gânduri suicidare, pe fondul tensiunilor familiale, care au culminat cu tentativa sa de suicid din
clasa a X-a. Simptomatologia depresivă reapare pregnant în urma separării de A 2 (septembrie
2014), perioadă urmată de o dispoziție fluctuantă, respectiv este însoțită de anxietate în perioada
martie 2015 (pentru mai mult de 2 săptămâni), și cel mai puternic în perioada august-septembrie
2015, fără a necesita medicație sau spitalizare.
M.I. afirmă că în mod uzual trăiește schimbări bruște ale stării sale de spirit, având o
dispoziție fluctuantă în fiecare zi; este neliniștită și resimte o tensiune internă pe care o trăiește
"în valuri" ("sunt zile în care sunt mai liniștită, altele în care ajung să am puternice stări de
anxietate, cu agitație crescută, încât simt nevoia să mă descarc prin plâns iar apoi apare o stare
de oboseală. Am devenit apatică, mi-a pierit entuziasmul, acum îmi e mai bine, însă luna trecută
mi-a fost teribil de greu").
M.I. acuză experiențe perceptive insolite, pe care le descrie drept "falsh-uri" vizuale de
fracțiuni de secundă, debutul tulburărilor calitative de percepție fiind la data de 22 septembrie
2015, la 2 zile după "ruperea relației de prietenie" cu fostul său partener de cuplu A2. MI
declară că "mi se întâmplă uneori să văd lucruri care nu sunt acolo pentru câteva secunde, nu
știu dacă să mă amuz sau să mă sperii; deocamdată sunt lucruri scurte, nu înțeleg dacă e o
problemă de vedere, cumva e interesant să le văd". Timp de 4 luni, MI prezintă lunar sau
bilunar, atât iluzii vizuale -percepții eronate ale unor stimuli externi, când nivelul de stimlare
senzorială e redus: noaptea în pădure, în locul unei stânci existente i s-a părut că vede un om; a
văzut bagajul alunecând în autobuz- el exista în realitate dar în fapt nu se mișcase; cât și
pseudohalucinații vizuale- MI experimentează perceperea a ceva ca aparținând lumii exterioare,
în acelați timp cu recunoașterea faptului că nu există un corelat extern al acestei experiențe: un
gândac pe ușa scării blocului, un cațel în iarbă, o mână care trece peste monitor rapid când se uită
la un clip pe youtube. Aceste percepții insolite se remit total, după spusele tinerei, la sfârșitul
lunii ianuarie 2016.
M.I. a făcut investigații suplimentare pentru simptomatologia declarată: în decembrie
2015 a consultat un oftalmolog, care i-a confirmat că vederea e ok (-0.5); vizita la neurolog i-a
infirmat prezența unei tulburări neurologice, i s-a recomandat un endocrinolog, din cauza
deficitului de vitamine B12 (ea fiind vegetariană) care pot cauza tulburări de percepție la care se
adaugă neuroastenia; medicul psihiatru consultat în februarie 2016 a explicat apariția tulburărilor
de percepție vizuală pe fondul stresului și depresiei, nu i-a dat tratament medicamentos, i-a
recomandat psihoterapie, a spus să țină sub observație situația iar dacă reapar simptome să o
reconsulte (trimiterea de la medicul de familie fiind valabilă 2 luni); după acest consult, MI a
început să ia vitamina B și să manânce carne, simțindu-se mai energică. Apariția tulburărilor
calitative de percepție se asociază cu o dispoziție anxios-depresivă, și un echilibru neuro-psihic
instabil.
3
Antecedentele heredo-colaterale: tatăl- clinic sănătos, fără istoric de tulburări psihiatrice;
mama- tentativă de suicid (2008), medicație antidepresivă (starea de sănătate a mamei îi creează
anxietate. M.I. este refractară la tratamentul medicamentos luat de mama sa pentru că aceasta
devenise "o legumă", fapt care o face să se simtă anxioasă la gândul unei eventuale medicații
psihiatrice pentru percepțiile vizuale insolite). Afecțiuni din familia extinsă: epilepsie- strabunic
matern, alcoolism- bunica paternă, bunicul matern; este posibil ca bunicul patern să fi avut alte
tulburări nediagnosticate (descris ca violent, imprevizibil; ucis în pădure).
3. Scop și obiective
Scopul pentru care s-a prezentat la cabinet – intervenție psihoterapeutică pentru a depăși
"blocajul trăit"; M.I. dorește să "înțeleagă cauza demotivării sale și să găsească soluții la
problemele sale de relație cu bărbații din viața sa" ; totodată M.I. este interesată să afle motivul
apariției experiențelor perceptive insolite și cum le poate gestiona pentru a se remite complet. În
consecință, ca și obiective- evaluarea clinică se impune ca etapă premergătoare intervenției
psihoterapeutice, respectiv se are în vedere psihoterapia de suport pentru diminuarea
manifestărilor anxios-depresive.
5. Durata
Evaluarea s-a efectuat în perioada octombrie 2015-ianuarie 2016, în 8 sesiuni a 3 ore.
6. Prezentarea cazului
6.1. Examinarea statusului mintal minim - MMSE- scor obținut: 30 puncte, stadiu: I, trăsături
specifice: stare psihică normală, fără semne și simptome mnezice
6.2. Nivelul de dezvoltare intelectuală
6.2.1. Evaluarea capacității eductive - Matricile progresive Raven SPM PLUS: scor total= 53
puncte, rang percentil 55,2, nivel matrici progresive= III+ (intelect de nivel mediu bun), stanină
5, IQ= 102;
Scoruri așteptate: 12, 12, 11, 11, 7;
Scoruri realizate: 12, 12, 10, 9, 10;
4
Discrepanță: 0, 0, -1, -2, +3 ;
Semnificația psihologică a greșelilor: Seria C: C9- excitabilitate crescută, Personalitate
histrionică, maniaco-depresivă; C11- tulburări afective; D3- tulburări de dispoziție, patologie pe
fond organic- acuitate vizuală auditivă, reacție tardivă față de stimulii complecși, blazare,
tulburări anxioase, stres postraumatic; D5-tulburare de P obsesiv-compulsivă, narcisică,
schizofrenică, schizoidă, schizoafectivă, tulburări de dispoziție; D12- tipar de stres ocupațional
(burn-out) ; E5, E11- probleme de adaptare și acceptare.
Concluzie: greșelile făcute de M.I. relevă un nivel crescut de excitabilitate, aspecte
maniaco-depresive, prezența unei tulburări afective, cu modificarea dispoziției, unele
caracteristici ale personalității histrionice, obsesiv-compulsive, narcisice, schizoide, schizotipale;
vulnerabilitate emoțională, posibil lipsă de încredere în sine, perfecționism, meticulozitate, ritm
lent, rigiditate, dificultăți de adaptare și acceptare, stres ocupațional.
5
- dr. jos (2/4): tulburări ale memorării trecutului în zona pseudo-reminiscențelor, demență,
schizofrenie, retard, anxietate generalizată, episod depresiv major, tulburări paroxistice, stări
anxioase
6
f. Proba de atenție concetrată- Consemne litere: Rezultate obținute: Scor total= 389, 19 greșite
(10s + 9 c), Cex= 0,955- III nivel mediu pentru flexibilitatea atenției, discriminare
perceptivă, orientare în sarcină, rezistență la oboseală, la monotonie
Semnificația psihologică a distributivității erorilor: 5 greșeli prima parte, 8 în a doua, 6 în a treia-
tulburări legate de metabolism, digestie, tulburări de tip histrionic, narcisic, paranoid, tulburări
de anxietate
7
depresivă cu modificarea nivelului anterior de funcționare timp de 2 săptămâni, scăderea plăcerii,
insomnie mediană aproape în fiecare zi, lipsă de energie zilnică, diminuarea capacității de
concetrare, gânduri recurente de moarte (A), simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod
mixt (B), simptomele cauzează detresă în plan social și profesional (C), simptomele nu se
datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei condiții medicale generale
(D), simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (E).
8
referitoare la relația sa de amiciție cu A2, la afecțiunile mamei, descurajare, absența motivației la
locul de muncă, dificultăți de concentrare, tristețe dată de sentimentul de inutilitate, de lipsă de
valoare la locul de muncă, sentimente de inferioritate în relație cu colegii de muncă sau cu noua
prietenă a lui A2, teamă de a se angaja într-o nouă relație de cuplu pentru a nu suferi sau a fi
respinsă, retragere socială, indecizie, epuizare fizică și psihică, nesiguranță, plâns cu ușurință,
incertitudine față de viitor, stare de confuzie.
d. Inventarul de anxietate stare-trăsătură STAI- forma Y
Scoruri obținute:
Forma Y-1 anxietate ca stare= 65 puncte---------anxietate ca stare semnificativă clinic
Forma Y-2 anxietate ca trăsătură= 35 puncte----anxietate ca trăsătură scăzută
Scor total= 100 puncte- anxietate moderată -Echilibru neuropsihic instabil
Încordarea, neliniștea, agitația resimțite se datorează ruperii relației de prietenie cu A2, și implict
intrării acestuia într-o nouă relație, ceea ce stimulează comparația negativă a lui M.I cu noua
prietenă, ea se simte dată la o parte, consideră că nu merita atitudinea brutală în care i s-a
comunicat vestea, stima sa de sine și imaginea de sine fiind afectate. Se simte inutilă și lipsită de
valoare (sentiment resimțit anterior și în plan profesional), aspecte care îi creează tulburare dar și
nehotărâre decizională.
Se înregistrează așteptările ridicate față de propria persoană, absența autoaprecierii, imaginea de
sine negativă, lipsa de încredere în sine, slăbiciune nervoasă, cu rezistență scăzută la solicitări
intense, la situații stresante și afectogene, predispoziție spre neurastenie, dificultăți de echilibrare
în situații tensionale, slăbiciunea mecanismelor de autocontrol, echilibru emoțional fragil,
hipersensibilitate emoțională.
Concluzie: scorurile obținute indică un nivel moderat al anxietății psihice de factură exogenă
( manifestările sunt generate de raportarea inadecvată a lui M.I. în relațiile cu persoanele
semnificative și în relație cu propria persoană, afectând implicit funcționarea sa în cadrul
familiei, în plan profesional, în intimitate). Manifestările anxioase însoțesc depresia recurentă,
nefiind îndeplinite criteriile de diagnostic pentru o tulburare anxioasă.
6.5. Evaluarea personalității:
a. Chestionarul Personalități accentuate P.A.-Schmiescheck
Rezultate obținute: scor de 100% care indică patologie foarte accentuată pentru următoarele
trăsături- ciclotimie, exaltare și emotivitate; scor de 75% pentru nestăpânire exprimă
accentuarea acestei trăsături, având intensitate pregnantă, la limita dintre normalitate și
anormalitate psihologică (psihopatie accentuată); scor mai mare de 50 % care reflectă
fragilitate, cu accentuarea relativ obișnuită a anumitor trăsături precum hipertimie (62,5%),
demonstrativitate (58,1%)- trăsături structurale, specifice temeperamentului nervos),
hiperperseverența (58,1%). La limita normalului apare anxietatea (50%) și hiperexactitatea
(49,8%); în normalitate încadrându-se distimia (37,5%).
Corelații imposibile : demonstrativitate cu hiperperseverență- denotă un mecanism de
autoreglare, compensator; corelații directe: hipertimie cu emotivitate- reflectă dezirabilitatea
socială; hipertimia cu ciclotimia cu emotivitate cu demostrativitate indică o stare de labilitatea
emoțională, cu trăiri afective intense, uneori exagerate; hiperperseverența cu anxietate cu
exaltarea cu ciclotimia cu hiperexactitatea explică exigențele ridicate față de sine, însă nerealiste
în raport cu resursele personale, distanță care determină apariția unor consecințe în plan afectiv
sub forma manifestărilor anxios-depresive.
9
Tendințele dominante : emotivitate, ciclotimie, exaltare, nestăpânire, demonstrativitate
confirmă prezența unei tulburări pe fond afectiv (axa 1), tulburări de stres- elemente stresoare-
grup primar de sprijin (axa 4) cât și aspecte ale tulburării de personalitate borderline, evitantă,
schizoidă.
b.Testul Woodworth - Mathews (inventarul psihonevrotic)
Total obținut: 1014- relevă o personalitate încărcată psihopatologic, aflată la limita
superioară a normalităţii; scorul mai mare la scala 7 ( instabilitate) se corelează cu scalele 1 –
emotivitate, 3 – tendinţe schizoide, 5 – tendinţe depresive, hipohondrice.
Tendințele depresive și ipohondriace sunt puternice, accentuate (cls IV-valoare 208)
exprimând riscul de a vedea totul în negru, și de a trăi stări afective polarizate negativ; tendința
de a se considera bolnav fără motiv (rezultat care corelează cu ciclotimia și hipertimia ridicate de
la P.A.). În zonă de filtraj limită (cls III) se încadrează: tendințele către instabilitate psihică
(valoare 156- care corelează cu emotivitatea și hipertimia accentuate de la P.A.) marcând
trecerea rapidă de la o stare afectivă la alta, de la o atitudine la alta, lentoare în rezolvarea
sarcinilor și incapacitate de concentrare a atenției; tendințele schizoide (valoare 150- se
corelează cu ciclotimia accentuată de la P.A.) - indice pentru introversie- tendința spre
singurătate, închidere în sine, ce duce la dificultatea de adaptare la mediu, tendință de formare a
unui univers lăuntric care pune stăpânire pe comportamentul social, și emotivitate simplă
(valoare 140- se corelează cu emotivitatea crescută de la P.A.) ce exprimă predispoziție spre o
resimțire vie și intensă a emoțiilor
Tendințe vagi și ușoare (cls II)- sunt înregistrate pentru obsesii și psihastenii (valoare 120- se
corelează cu scorurile medii de la hiperperseverență, hiperexactitate și nestăpânire de la P.A)
indicând tendințe slabe spre slăbiciune psihică, înclinații spre tulburări în plan psihic, manifestate
prin fenomene obsesive, fobii, stări de nehotărâre, nesiguranță; și pentru tendințe impulsive
(valoare 108- ce corelează cu exaltarea și hipertimia de la P.A.) exprimând tendința ușoară către
agresivitate nejustificată și o dispoziție necontrolată.
c. Eysenck Personality Questionnaire- E.P.Q.
Rezultate obținute: E= 15 (cls V- ambivert pur; N= 13 (cls VIII- accentuat); P= 6 (cls VI-
moderat); C= 18 (cls VIII- accentuat); L= 12 (cls IV- sinceritate scăzută, managementul
impresiei acceptabil).
Nevrotismul accentuat, denotă labilitatea emoțională, hiperemotivitatea amplificată la stres,
neliniște, iritabilitate, irascibilitate, defcit de adaptabilitate, neliniște, trecerea rapidă de la o stare
la alta; la care se adaugă o tendință accentuată către tulburări de comportament cu impulsivitate
ridicată, manifestări bruște ale afectelor, retragere socială, un comportament iegal pe fond
irascibil. Relația extraversie moderată - nevrotism accentuat indică riscul pentru depresie,
impulsivitate, anxietate, locus of control redus, sensibilitate crescută.
d. Test de temperament Wiersma-Heymans.
Rezultat obținut: temperament Nervos (E, NA, P); M.I. este impulsivă, nerăbdătoare, emotivă,
cu o dispoziție variabilă, stăpânirea de sine fiind dezirabilă.
Concluzie: rezultatele obținute la instrumentele de evaluare a personalității reflectă un pattern de
experiență internă și de comportament caracterizat de emoționalitate ridicată, labilitate
emoțională, instabilitate în relațiile personale (cu reacții revendicative față de ceilalți și de furie
orientată către sine în situații de pierdere sau abandon), imagine de sine afectată, impulsivitate,
tendințe manipulative în vederea obținerii atenției, sentiment cronic de vid interior și
10
insatisfacție, sentimente de inadecvare, neîncredere în ceilalți (cu teama de a nu fi pusă în
dificultate), centrare pe nevoia de evitare a rejecției. Aceste aspecte indică prezența unor trăsături
accentuate de personalitate borderline și evitantă, nesatisfăcând criteriile generale pentru o
tulburare de personalitate.
7. Încadrarea pe axe
AXA I (tulburări clinice)– 296.32 tulburare depresivă majoră, recurentă, moderată, cu elemente
psihotice; (fără recuperare interepisodică completă, fără tulburare distimică)
AXA II (tulburări de personalitate)– 71.09 niciun diagnostic pe axa II, trăsături de personalitate
borderline și evitantă
AXA III (condiții medicale generale )– fără afecțiuni medicale diagnosticate (analizele medicale
reflectă un deficit de vitamine B, corelată cu alimentația vegetariană); nu este sub tratament cu
medicație antidepresivă sau antipsihotică.
AXA IV (probleme psihosociale și de mediu) – probleme cu grupul de suport primar, probleme
cu mediul social
AXA V (evaluarea globală a funcționării)– GAF= 60 deteriorare moderată în funcționarea
globală, ianuarie 2015 (curent),
Obs: considerând cel mai scăzut nivel de funcționare din săptămâna anterioară evaluării, se
constată că M.I. prezintă o stare de apatie, lipsă de entuziasm, stare de neliniște ocazională,
funcționare deficitară în plan profesional (motivație și voință oscilantă) și social- inițiativă
scăzută în relația cu C (potențial partener)
9. Concluzii și recomandări
Ca urmare a evaluării psihologice, se constată că tânăra are o stare psihică normală, fără
semne și simptome mnezice, cu o memorie topografică foarte bună, o memorie de lucru bună și o
memorie vizuală medie. Interpretarea calitativă a probelor de memorie evidențiază
perfecționism, rigiditate, încăpățânare, lipsă de creativitate, negația pe care M.I. le
experimentează în procesarea informației, și mai ales prezența unei ușoare amnezii elective
raportată la interacțiunea cu grupul de sprijin primar cât și o stare anxios-depresivă referitoare la
pierdere. Aceste date validează informațiile amnamestice și cele observate în interacțiunea cu
11
tânăra, a cărei hipomnezie de evocare a evenimentelor psihotraumatizante funcționează ca un
mecanism de apărare.
M.I. prezintă o inteligență de nivel mediu bun, cu o atenție bună; însă greșelile efectuate
indică instalarea unei tulburări afective cu modificarea dispoziției, un nivel crescut de
excitabilitate, meticulozitate, vulnerabilitate emoțională, lipsă de încredere în sine, dificultăți de
adaptare și acceptare, ritm lent, rigiditate, stres de suprasolicitare exogen. Aceste aspecte sunt
confirmate și de probele de depresie și anxietate administrate, care reflectă existența unei
tulburări depresive majore recurente, însoțită de anxietate moderată; M.I. trăiește intens
separarea de fostul său partener de cuplu, eveniment care intensifică rănile de respingere și
abandon produse timpuriu în relațiile parentale (nu s-a simțit acceptată și suținută afectiv),
reactivate ulterior în experiențele de cuplu, pe care ea le gestionează dezadaptativ prin depresie,
cu consecințe în plan personal și profesional.
Specificul temperamental nervos o predispune pe M.I. la impulsivitate, reacții emoționale
inegale, emotivitate crescută și dispoziție fluctuantă, stăpânirea de sine și adaptarea la schimbare
devenind dezirabile. Schimbările afective, percepute subiectiv la cote ridicate, determină
simptome tranzitorii similare celor psihotice; experiențele perceptive insolite arată refuzul și
incapacitatea tinerei de a se adapta și accepta noul statut- de fostă iubită în vechea relație de
cuplu. Pentru a se proteja de suferința creată de teama de respingere în relațiile semnificative
(M.I. interpretează incidentele prin filtrul rănii sale emoționale și se simte respinsă chiar și atunci
când nu este), ea a adoptat inconștient o mască de fugar, aceasta fugind din fața situațiilor sau
persoanelor care o pot face să trăiască sentimente de inferioritate, de a nu fi destul de importantă
pentru a fi acceptată. Centrarea pe nevoia de evitare a rejecției, cu dorința implicită de a obține
afecțiune și atenție, generează labilitate emoțională și instabilitate în relație cu sine și cu ceilalți,
tendințe manipulative în vederea obținerii atenției, sentimente de inadecvare, neîncredere în
ceilalți și experimentarea unui sentiment cronic de vid interior și insatisfacție, cu efect negativ
asupra stimei și imaginii de sine- aspecte care se structurează într-un pattern de experiență
internă și de comportament, specific personalității evitante și de limită.
Se recomandă continuarea procesului psihoterapeutic pentru reducerea până la recuperarea
completă a simptomatologiei depresive, ceea ce implică reducerea profunzimii subiective a
depresiei și ameliorarea mecanismelor cognitive; construirea unei stime de sine sănătoase, cu
stimularea acceptării de sine; dezvoltarea capacității de interrelaționare pozitivă, ce implică
raportarea pozitivă la lume, mai puțin egocentrică; descoperirea de noi metode de a-și gestiona
nevoile și relațiile (să devină disponibilă pentru intimitate în relații, diminuând teama de
respingere); deblocarea procesului de autodezvoltare și optimizare personală pentru
restructurarea personalității.
Suplimentar este încurajașă stimularea hobby-urilor si pasiunilor- cântat la chitară, drumeții
în natură; cât și diversificarea activităților de loisir: practicarea înnotului, a dansului de societate,
etc.
Anexe
ANAMNEZA
12
1. DATE DE IDENTIFICARE
Nume/prenume: M.I.
Vârsta (data nașterii): 23 ani (n.02.07.1992)
Sex: F
Stare civilă: Necăsătorită
Profesie: inginer
Ocupație: programator IT
13
h) Relațiile dintre părinți:
"In prezent relația dintre părinți este bună, neconflictuală. Când eram prin clasa a IX-a tata a
avut o relație extraconjugală de mai multe luni, dorind chiar divorțul. Cu toate că nu se certau
de față cu mine, îi auzeam din camera mea. Am aflat de divorț de la mama. După plecarea
tatălui meu în Anglia, mama s-a mai liniștit. Însă cred că ea este încă suspicioasă, la un moment
dat când a văzut că sunt tristă, primul lucru l-a întrebat a fost dacă l-am văzut pe tata că a mai
primit vreun sms sau mesaj pe skype. Când va veni tata definitiv acasă nu știu cum va fi, dar e
treaba lor (îngândurată). Mă simt stresată și neliniștită când sunt amândoi acasă, de parcă mă
aștept să se întâmple ceva rău între ei. Dacă mi se pare ca unul dintre ei e supărat am o stare
foarte neplăcută, îmi fac scenarii, mai ales dacă mama e supărată, îmi trezește grijă spre
sperietură, și nevoia de a o apăra dar și de a fugi pentru că îmi este foarte greu, se trezesc
amintiri, îmi e foarte greu pentru că ea se panichează foarte repede, eu mă chinui să o conving,
preiau din agitația ei" ------ reacția la conflict: în trecut- se retrăgea în camera sa, era spectator
pasiv la scenele dintre ai ei, prietenul ei de atunci A1 îi acorda sprijin. Acum e neliniștită la
gândul că ai ei pot intra în conflict iar mama sa să sufere din nou, simte nevoia să-și protejeze
mama.
i) Fraţii: copil unic, și-ar fi dorit o soră sau un frate; "mama însă mi-a spus că nu își mai dorea
alți copii având o naștere dificilă cu mine"; fără istoric de avorturi
j) Relațiile cu părinții: cu tatăl-"distantă, rece", M.I. nu simte nevoia de a se apropia de tatăl ei,
pe care încă nu îl poate ierta pentru infidelitatea față de mama sa (a avut o relație extraconjugală
de aproape un an, începută în 2007; în 2008 el a avut intenția să divorțeze, însă a renunțat la idee
după tentativa de suicid a soției) M.I. relatează că "nu am avut atenția lui, nu am petrecut prea
mult timp cu el, m-am simțit respinsă la un anumit nivel, și astfel cred că am devenit sensibilă la
aprecierile bărbaților din viața mea", "nu îl pot încă ierta pentru conflictul cu mama și pentru
lipsa de timp petrecut cu mine"------ în raport cu acesta M.I. este ambivalentă, este furioasă, îl
respinge însă în egală măsură caută aprecierea și acceptarea lui.
Cu mama relația- "în general bună, comunicăm" (însă pentru a nu o îngrijora nu îi povestește
despre emoțiile sale), o simte uneori "sufocantă, mama e dependentă de mine (...) mă simt
vinovată să îmi văd de planurile mele și să mă mut de acasă, gândindu-mă că ar putea să se
îmbolnăvească"----- M.I. este într-o relație de dependență emoțională cu mama sa, inconștient
se poziționează în rol de partener de substitut al mamei sale, sursă de anxietate
k) Date despre bunici:ocupație
Bunica maternă- M.- 64 ani-pensionară, a lucrat în comerț, locuiește în Sânpetru, relație foarte
bună, povestesc despre orice
Bunicul matern- C-tin- decedat la vârsta de 65 ani (aprilie 2008), de treabă, M.I. a suferit la
pierderea sa, cu un an înaintea morții (2007) când a primit diagnosticul de cancer, M.I. a trăit un
șoc se gândea că este expusă unei triple pierderi (bunicul, tatăl, primul partener A- plecat în
Spania).
Bunicul patern- V- a lucrat în agricultură, decedat pe când tatăl ei avea 10 ani, lui îi era frică de
acesta, era dur, vulcanic, imprevizibil, violent (își bătea soția), periculos, a fost ucis brutal în
pădure
Bunica maternă- 68 ani, a lucrat în agricultură, alcoolică, labilă emoțional, M.I. o vede foarte
rar; s-a recăsătorit cu C-tin, decedat 2000, calm, om bun
14
l) Boli în familie: mama- osteoporoză, hernie de disc, tentativă de suicid (2008), depresie tratată
(starea de sănătate a mamei îi creează anxietate. M.I. este refractară la tratamentul medicamentos
luat de mama sa pentru că aceasta devenise "o legumă", fapt care o face să se simtă anxioasă la
gândul unei eventuale medicații psihiatrice pentru flash-urile sale vizuale).
m) Afecțiuni din familia extinsă fără impact direct asupra pacientei- epilepsie- strabunic matern
alcoolism- bunica paternă, bunicul matern; este posibil ca bunicul patern să fi avut alte tulburări
nediagnosticate.
n) Pattern familial asociat (dacă) tulburării/maladiei diagnosticate la client: prin procesul de
identificare cu mama, este posibil ca M.I. să fi introiectat simptomatologia anxios depresivă a
acesteia, în perioada adolescenței
3.2. Evoluția personală
a) Preconcepție. Concepție
□ Atitudinea părinţilor despre sarcină: sarcină dorită
□ Preferinţa pentru băiat sau fată: băiat (aspect confirmat de bunica maternă)--- mesaj inițial de
respingere
b) Sarcină
□ Întreruperi de sarcină anterioare şi datele: nu
□ Complicaţii medicale: da, incompatibilitate de RH
□ Slăbit/îngrăşat: îngrășare în perioada sarcinii
□ Utilizare de alcool şi substanţe: nu
□ Depresie maternă – ante/post-partum: nu
c) Travaliu și nașterea
□ Greutatea la naştere: 3 kg și 200 de g
□ Scor APGAR: 10
□ Nașterea: la 9 luni, naturală, produsă însă la solicitarea mamei cu câteva zie înainte de termen,
ginecologul i-a rupt apa, "pentru că nu mai avea răbdare, s-a chinuit săraca, i s-a spart un vas
de sânge la nivel ocular, travaliul a durat mai multe ore (în jur de 20)".
□ moduri inițiale de alimentație- alăptată la sân
□ caracteristici temperamentale precoce- sugar și copil mic cuminte, liniștit
□ Locul nașterii, îngrijire inițială- Brașov, mama a stat acasă mai puțin de 1 an de zile, bunicii
veneau și aveau grijă de ea.
d) Primele faze ale dezvoltării- normală
Vă amintiţi să fi existat dificultăţi în dobândirea □ mersului □ vorbiri □ controlului sfincterian
Nu
Aţi fost separat de □ părinţi pentru o perioadă mai mare de timp?□ mamă □tată
În jurul vârstei de 3 ani, a fost lăsată singură în casă aprox. o oră, părinții lucrau în schimburi, la
întoarcere acasă fiind găsită plângând la ușă. au ales să o lase în supravegherea unei vecine, în
acest interval, timp de câteva luni.
e) Copilăria și adolescența
□ boli în copilărie - afecţiuni grave- nu □ spaime □accese de furie X timiditate □balbism
□înroşirea feţei □capricii alimentare □enurezis □somnambulism □coşmaruri frecvente
□ adaptarea la grădiniță- dificilă, a plâns o lună de zile în fiecare zi pentru că nu vroia să stea fără
părinți; program cu 4 ore
□ enurezis- absent
15
□ adaptarea în școala primară- dificultăți de separare în clasa a 3-a și a 4-a, învățătoarea nouă era
agresivă, "țipa, ne cârpea, mă speria"
□ fuga de acasă- nu
□ debutul pubertății- 10 ani (menarha), "îmi spusese mama despre asta, însă m-am speriat, nu i-
am spus, m-am dus la bunica și ea m-a liniștit"
□ masturbare- nu
□ droguri, alcool, țigări - nu
□ depresia- nediagnosticată, manifestată prin tristețe, deznădejde, lipsa concentrării, gânduri de
inutilitate și neputință, gânduri suicidare: în clasa a X-a, pe fondul tensiunilor familiale, a avut o
tentativă de suicid, a vrut să-și taie venele, "eram singură la bunica, ai mei erau pe acasă, pe
punctul de a divorța, tocmai mă certasem cu A1, eram atât de afectată, încât mă descărcam și pe
el. Îmi amintesc că mă simțeam foarte singură, m-am gândit să-mi tai venele dar nu am avut
curajul să pun lama pe piele, aveam nevoie să mă descarc dar nu am avut curaj (...) nimeni nu
s-a prins (aveam nevoie de atenție, mama era foarte afectată, tata era rece, se simțea probabil
încolțit și de mama și de mine) "
□ Modelul familiei de origine, reprezentarea familiei: "căsătoria= negociere, neîncredere
(bărbatul-infidel), iubirea= un deziderat, barbații- reci, compensează absența manifestării
afecțiunii prin satisfacerea nevoilor materiale, femeile- protective, foarte grijulii, blânde"
□ Alte valori care au influențat evoluția: "a-ți arata emoțiile = slăbiciune, oricum celorlalți nu le
pasă, e nevoie să te descurci singur, performanța scolară e importantă"
□ Evoluția relațiilor interpersonale în cadrul grupului de aceeași vârstă: în generală era catalogată
"tocilară" (nu se simțea respectată și asta o făcea să se manifeste cu timiditate); avea un cerc
restrâns de prieteni, iar după ce a intrat în relație cu A1 (în jurul vârstei de 14-15 ani) a
interacționat mai mult cu grupul acestuia de prieteni și cunoștințe
□ Viața sexuală (reacții generate de debutul sexualității, nu sexual): și-a început viața sexuală
după 2 ani de relație cu A1 (mai mare cu 6 ani de zile) la insistențele acestuia "am făcut-o de
teamă să nu-l pierd, nu e o amintire plăcută, nu mă simțeam în largul meu când mă atingea, am
ajuns să simt repulsie; chiar dacă a fost atent, nu a fost brutal, am trăit o presiune psihică, i-am
spus că m-am simțit ca un obiect"
□ Relațiile de cuplu în liceu, facultate și stabilitatea acestora: prima relație a fost cea cu A1
(29ani) care a durat 4 ani (2007-2011), A1 a fost protectiv și suportiv atunci când ea îi
împărtășea situația de familie; ea a decis să pună capăt relației pentru că se simțea constrânsă și
inferioară ("făceam doar lucruri pe care el le vroia și eu nu"), "mie a început să îmi placă alt
băiat cu care am ieșit la mai puțin de 2 săptămâni după ce m-am despărțit de A1, asta m-a făcut
să am remușcări, să cred despre mine că sunt rea". A doua relație semnificativă a fost cu A2 (23
ani), a durat 3 ani (2011- septembrie 2014) au fost colegi de facultate, au hotărât să facă o pauză
la inițiativa ei, se simțea geloasă, voria mai multă atenție din partea sa, el avea nevoie de
libertate, au hotărât să rămână prieteni (în fapt se comportau ca parteneri dar nu mai erau iubiți),
"mi-a plăcut că îmi oferea suport atunci când aveam nevoie, mă simțeam apreciată, avea o
părere bună despre mine" el a dorit să se împace ea însă nu dorea să se împace din "disperare,
eu nu mă mai simțeam atrasă de el fizic" . Când A2 a anunțat-o că are o nouă prietenă, a suferit,
asta a determinat "ruptura relației de prietenie" (21 septembrie 2015), "separarea de A2 m-a
afectat, eram bulversată, îl cunoșteam ca fiind cald și grijuliu, dar când mi-a spus de noua
iubită a fost brutal, am simțit dezamăgire, revoltă", "mi-am speriat, mi-am dat seama că o să-l
16
pierd și o să se rărească interacțiunile", "mă simțeam aiurea și dată la o parte", "mi-a fost tare
greu să-i văd împreună" ; "șocul cel mai mare l-am avut la început de octombrie când A2 a
intrat într-o nouă relație cu M., cu care m-a comparat, lucru care m-a durut foarte tare, am
început să plâng, mă simțeam anesteziată", în prezent nu mai țin legătura.
□ Relația de cuplu actuală: este într-o relație de cuplu de 4 luni cu C (24ani), se înțeleg bine, i-ar
plăcea ca el să aibă mai multă inițiativă în a se întâlni ; e introvert, timid, direct, sincer.
3.3. Evoluția școlară/profesională
a) Școli urmate și performanțe școlare:
□ şcoala primară □ începută la vârsta de 7ani □ terminată la vârsta de 11ani
□ calificative obţinute- note 9 şi 10 (premiantă loc 1)
□ şcoala gimnazială □ începută la vârsta de 11 ani □ terminată la vârsta de15 ani
□ calificative obţinute note 9, 10 (premiantă loc 1)
□ liceul/şcoala profesională □începută la vârsta de 15 ani □terminată la vârsta de 19 ani -Liceul
de Informatică "Grigore Moisil" Brașov- doar în clasa a X-a a luat premiul 2 (cu situația de acasă
îi era mai greu să se concentreze la școală)
□ studii superioare- Facultatea de Inginerie Electrică și Ştiința Calculatoarelor (Univ.
Transilvania Bv) 4 ani
□ relaţiile cu profesorii au fost bune.
□ relațiile cu colegii- "bune, doar în gimnaziu unii colegi mă tachinau și mă închideau în dulap,
cred că erau invidioși pe notele mele"
□ ce fel de sporturi aţi practicat- niciunul
□ puteţi să-mi vorbiţi despre realizările pe care dvs le-aţi avut până la acest moment. "Cea mai
mare realizare a mea este o aplicație IT educațională în cls a 12 a."
b) Disciplina școlară, preferințe pentru anumite materii: M.I. a fost o elevă studioasă, îi
plăceau științele exacte, în special matematica, dar și disciplinele de socio-uman
c) Opțiunea pentru profesie: a considerat că facultatea urmată e de viitor, tatăl ei a încurajat-o
în această direcție, moștenindu-i pasiunea pentru tehnologie
d) Istoricul ocupaţional
□ loc de muncă actual- companie IT, image processing, "din anul 3 de facultate am făcut
practică la această firmă și apoi m-au angajat"
□ relaţiile cu colegii/şefii sunt: X f. Bune □satisfacatoare □nesatisfăcătoare □tensionate, "lucrez
foarte mult singură, mă înțeleg bine cu colegii, îmi plac, mi-ar plăcea să fiu într-un birou mai
puțin izolat; cu șefii e ok, aș avea nevoie de un feedback constant asupra muncii mele"
□ motivația schimbării locului de muncă- "dorinţa de a evolua, de a simți ca fac ceva important
pentru ceilalți. Când am terminat facultatea eram puțin naivă, doream să fac lucruri minunate,
nu toată lumea este interesată să ajute ci să facă bani, iar tu ca om contezi mai puțin, cum faci
produsul, ci să iasă bani, iar asta mă frustrează. Mi-aș dori să fac lucruri interesante, lucruri
noi, să creez algoritmi. (în septembrie 2015) Am ajuns uneori să am stări puternice de anxietate,
mă simțeam foarte agitată cu atâtea dead-line-uri, și de la agitația asta trebuia să mă duc
undeva să plâng, altfel era nasol, eram epuizată, nu mai aveai ce face cu mine după ce mă
descărcam. Apoi apărea neîncrederea, dacă pot face ceva, iar dacă sunt bună la ceva, ce rost
are ?! acum (oct 2015)"
3.4. Nivelul material și modul de viață actual
17
a) Situaţia financiară actuală: X bună □f bună □excelentă □rea □satisfăcătoare
□nesatisfăcătoare
b) Atitudini şi norme
X moral X religios - botezată în ortodoxism, este adeptă a filosofiei budiste, în august 2015 a
participat la un retreat cu un maestru tibetan la o procedură de introducere directă, de atunci nu
au mai apărut gânduri suicidare
c) Activități de timp liber- citește, practică meditația (yoga), iese ocazional cu prietenii în oraș
d) Proiecte, planuri, aspirații, obiective în familie și viața profesională- dorește să creeze și
să implementeze o platformă educațională on line; își propune să călătorească în Tibet, își
dorește să se mute singură, vrea o viață de cuplu armonioasă, și pe termen lung se gândește la a
deveni mamă
e) Ce simţiţi faţă de propriul corp?
Acum sunt mai ok cu corpul meu, prin generală și liceu eram mai plinuță (67 kg la 1 m56), și se
mai făcea mișto de mine...nu mă simțeam bine în pielea mea. Am slăbit între timp, fiind atentă la
ce mănânc, am 53 kg. Acum singura chestie care mai apare din când în când e acneea pe față.
□ Vă simţiţi sănătosă? De ce? Mai puțin în ultima vreme, din cauza epuizării fizice și psihice.
f) Obiceiuri
□ Alimentare –preferate. Din toamna lui 2014 am devenit vegetariană
Faţă de care aveţi repulsie– produsele cu carne
□ Consumaţi alcool? □Da □Des □Nu X Ocazional □Destul de des □F. rar
□ Sunteţi fumător/are? □Da X Nu
g) Medicamente
□ administrate ca urmare a prescrierii medicale Descriere: -
□ autoadministrate Descriere: complex de vitamine
3.5. Evoluția patologică, primele manisfestări până în prezent – sumar
a) Vârsta și contextul debutului:
- M.I. mă contactează în data de 23 septembrie 2015 pentru a stabili o ședință de terapie "am
ceva problemuțe și mi-ar prinde bine o părere obiectivă", prima întrevedere la cabinet are loc în
data de 12 octombrie 2015 ;
- la prima ședință M.I. acuză o stare de burn-out, de stres și epuizare la locul de muncă,
apărută la în luna august când s-a întors din concediu iar numărul proiectelor cu termene limită a
crescut. Simte că nu le mai face față, și se întreabă dacă acest job este unul potrivit pentru ea.
Este neliniștită și resimte o tensiune internă pe care o trăiește "în valuri" ("sunt zile în care sunt
mai liniștită, altele în care ajung să am puternice stări de anxietate, cu agitație crescută, încât
simt nevoia să mă descarc prin plâns iar apoi apare o stare de oboseală. Am devenit apatică,
mi-a pierit entuziasmul, acum îmi e mai bine, însă luna trecută mi-a fost teribil de greu"). La
finalul ședinței M.I. face referire "flash-urile vizuale", "mi se întâmplă să văd lucruri care nu
sunt acolo", "nu mă sperie pentru că sunt de scurtă durată, însă mă tem să nu devină mai ample
și mai frecvente"
- tulburările de percepție (iluzii și pseudohalucianții vizuale) debutează la vârsta de 23 ani, cu
2 episoade scurte la data de 22 septembrie 2015, la 2 zile după "ruperea relației de prietenie" cu
fostul său partener de cuplu A2 (de care se separase în urmă cu un an, pe 21 septembrie 2014 la
inițiativa ei, pentru că nu se mai simțea atrasă fizic de acesta, și cu care hotărâse să rămână
prieteni, decizii neasumate afectiv); în data de 20 sept 2015, A2 îi comunică telefonic că are o
18
nouă iubită, iar M.I. a rămas fără cuvinte, i-a spus că ar vrea să ia o pauză, "se gândea că el a
sunat-o să se bucure pentru el, că are o nouă prietenă, mi-a zis destul de ușor nu ca și când pe
mine ar putea să mă afecteze. Mă durea că-l pierd nu doar ca prieten ci și ca partener, era
diferit de orice prieten de-al meu" (în fapt, se sunau frecvent, vorbeau o dată la 2-3 zile, ieșeau
împreună, făceau aceleași activități ca pe vremea când erau iubiți, doar că nu întrețineau relații
sexuale). A doua zi se întâlnesc pentru a-i înapoia cheile de la apartament, iar M.I. se simte
bulversată și confuză, seara doarme cu greu (apar gânduri referitoare la pierderea lui A2, se simte
tristă, descurajată, furioasă, dată la o parte). Următoarea zi, la serviciu pe fond de oboseală, i se
pare că vede un coleg care trece rapid pe lângă harta lumii în sala de conferințe, dar își dă
seama că nimeni nu era în fața hărții. Seara, vede un gândac pe ușa scării blocului, dar când se
uită mai bine, nu era niciun gândac pe ușă. Manifestările patologice ale percepției reapar în alte
două zile la începutul lunii octombrie (început de lună care aduce și separarea lui A2 de noua
prietenă): în data de 3 octombrie 2015 era în grădina unei prietene, și vede un cățel alb prin
iarbă, îi cere confirmarea prietenei sale, care îi spune că nu l-a văzut, la întoarcere spre casă în
autobuz are impresia că vede că un bagaj e pe cale să alunece de la locul lui, dă să-l oprească,
când realizează că deși bagajul exista, nu se mișcase de fapt. Rămâne calmă. Pe 6 octombrie
2015 vede cum trece o mână peste monitor când se uită la un clip pe youtube, are o stare: calmă.
La sfârșitul lunii A2 îi propune să se împace, ea refuză, "eram încă furioasă, mă simțeam aiurea
și dată la o parte". Pe 19 noiembrie 2015 i se pare că un coleg își mișcă piciorul în exteriorul
biroului, defapt nu se întâmpla asta, el avea picioarele sub birou (stare: calmă, dar dormise 3 ore
în noaptea dinainte). În data de 26 ianuarie 2016 când i s-a părut că vede noaptea la Pietrele lui
Solomon, în locul unei stanci un om). În 22 decembrie 2015 confundă statusul pe facebook:
"are engaged" în loc de "are now friends" - a unui prietene de care știa că e căsătorită (în plan
exitențial, la începutul lunii decembrie M.I. era afectată de intrarea într-o nouă relație a lui A2 cu
M. , fostă colegă de liceu, cu care o comparase "am ieșit în oraș doar cu A2 și el mi-a spus că
am fost importantă pentru el în perioada în care am fost împreună dar n-am fost nicicând la fel
de importantă ca M., dar a fost cu mine pentru că semănam cu M., cu ea se potrivește mult mai
bine, mi-a povestit ce lucruri poate face cu ea și cu mine nu... am început să râd, parcă eram
într-o comedie proastă. Am avut o stare ciudată, pentru mine a fost foarte dureros, am început
să plâng (mama s-a speriat de mine) mă simțeam anesteziată, șocul fusese mare. Îmi era greu să
văd că A2 de care am fost foarte atașată e foarte fericit cu altcineva, sau chiar logodit cu
altcineva". (în terapie conștientizează credința personală, de a nu arăta ceea ce simte, de a nu
exprima prin plâns durerea, pentru că i-ar răni pe ceilalți, și ar fi considerată slabă "mă opresc în
a arăta ceea ce simt pentru că oricum celorlalți nu le pasă (referire la A2, la tata), sau altora le
pasă prea mult (referire la mama)".
- MI a făcut investigații suplimentare pentru simptomatologia declarată: în decembrie 2015 a
consultat un oftalmolog, care i-a confirmat că vederea e ok (-0.5); vizita la neurolog i-a infirmat
prezența unei tulburări neurologice, i s-a recomandat un endocrinolog, din cauza deficitului de
vitamine B12 (ea fiind vegetariană) care pot cauza tulburări de percepție la care se adaugă
neuroastenia; medicul psihiatru consultat în februarie 2016 a explicat apariția tulburărilor de
percepție vizuală pe fondul stresului și depresiei, nu i-a dat tratament medicamentos, i-a
recomandat psihoterapie, a spus să țină sub observație situația iar dacă reapar simptome să o
reconsulte (trimiterea de la medicul de familie fiind valabilă 2 luni); după acest consult, MI a
început să ia vitamina B și să manânce carne, simțindu-se mai energică
19
- apariția tulburărilor calitative de percepție se asociază cu o dispoziție anxios-depresivă, și un
echilibru neuro-psihic instabil.
b) Dispoziţia predominantă
X anxioasă X îngrijorată □ vesel □deznădăjduit □optimist □pesimist □dispreţuitor
□prea increzător in sine □stăpânit □demonstrativ □iritabil □stabil X instabiă
c) Caracter
X sensibil □sperios □certăreţ □egoist □dependent □rezervat X suspicioasă
□iritabil X timid X gelos □stângaci □impulsiv
Fișa de observație
21
sunt atinse subiecte sensibile apar ruperi de ritm, fie în accelerare sau în încetinirea acestuia,
cu un volum scăzut, tonalitatea afectivă modificându-se, MI devine serioasă și tristă.
3.2. limbajul scris :
□ hipoactivitate grafică □ hiperactivitate grafică □ graforee □ grafomanie □ incoerenţă grafică
□ stereotipie grafică obs: nemodificat
4. tip de gândire:
□ concretă X abstractă □ sintetică X analitică X flexibilă □ rigidă □ incoerentă
5. tulburări de conţinut ale gândirii (adecvarea la realitate):
□ idei dominante X idei obsesive □ idei compulsive □ idei delirante □ idei fobice
□ idei prevalente
obs : MI prezintă amintiri obsesive ale tentativei de suicid a mamei sale
6. tulburări ale ritmului, fluxului ideativ :
X accelerare simplă a ritmului □ fugă de idei □ lentoare ideativă □ viscozitate
psihică □ pierderea progresivă a ideilor □ baraj ideativ □ bradipsihie
obs: manifestare ocazională
7. tulburări de memorie
X hipomnezie □ hipermnezie □ amnezie retrogradă □ amnezie anterogradă □
hipermnezie □ criptomnezie (incapacitatea de a diferenţia evenimentele trăite de propria
persoana cu cele din vis, citite sau auzite) □ înstrăinarea amintirilor □ hipermnezie afectivă
obs: forță mnezică scăzută în evocarea detaliilor cronologice ale unor evenimente cu
încărcătură emoțională
8. tulburări de perceptie
X halucinaţii □ hiperestezii □ cenestopatii □ hipoestezii X iluzii □ agnozii
9. tulburări de atenţie: □ hipoprosexie □ hiperprosexie X deficit de concentrare/atenţional
obs: MI declară că are dificultăți de a se concentra atunci când lucrează la un proiect
III. Comportament
□ reacţii explozive □ piromanie □ cleptomanie □ compulsii sexuale patologice x hipobulie □
hiperbulie □abulie □ agitatie psihomotorie □ agresivitate □ stupoare □ hiperactivitate
□ automutilare □ conduite delicvente
obs: MI acuză o scădere a forței voliționale dar și a motivației profesionale, inițiind și finalizând
cu efort anumite proiecte la locul de muncă; situațional coexistă tendințe de perseverare sau de
abandon.
IV. Dispoziţia de bază
1. Tulburări afective (ale dispoziţiei):
X depresie, □ euforie, X anxietate, □ indiferentă, X ambivalenţă afectivă, □ frică patologică □
excitatie □ colerica □ constanta X schimbatoare X apatie
□ hipotimie □ hipertimie (dispoziţia generală de fond, de structura afectivă personală,
nepatologică, coloratura dispoziţiei)
obs: MI trăiește sentimente contradictorii față de fostul ei prieten (atracție-repulsie), respectiv
față de tatăl ei (iubire-respingere) iar în relație cu actualul său partener manifestă entuziasm
însă și teama de a fi respinsă. Acuză o stare de apatie, cu lipsă de interes pentru activitățile
zilnice și atractivitate scazută pentru pasiuni precum cântatul la chitară sau studiul pentru
programare, care altădată îi făceau mare placere. Totuși se bucură în continuare să citească, să
mediteze, să facă yoga. Apar sentimente de inutilitate la locul de muncă (se gândește că nu
22
aduce un plus valoare în ceea ce face), se simte tristă atunci când se gândește la fostul prieten,
la starea de sănătate a mamei sale sau la istoricul de relație al alor ei.
23
28. Citeşte ce este scris pe această hârtie şi supune-te comenzii scrise. (închide ochii)
_____________________________________________________________________________
__
29. Scrie o propoziţie (pe care o doreşti) pe această hârtie. SCRIERE – 1 P
____________________________________________________________________
___________
30. Copiază acest desen pe o foaie de hârtie (2 pentagrame care formează un unghi între
ele. câte un colţ din fiecare intersectându-se pentru a forma un diamant)
COPIERE/COMPLETARE – 2
24
100 Funcţionare superioară într-un larg domeniu de activităţi, problemele de viaţă nu par
a fi scăpat vreodată din mână, este căutat de alţii pentru multele sale calităţi.
91 Nici un simptom.
90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uşoară înaintea unui examen),
funcţionare bună în toate domeniile, interesat şi implicat într-o gamă largă de activităţi,
eficient social,
81 satisfăcut în general de viaţă, nu mai mult decât probleme sau preocupări cotidiene
(de ex., o ceartă ocazională cu membrii familiei).
80 Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile şi tranzitorii la
stresori psihosociali (de ex., dificultăţi în concentrare după o ceartă în familie);
71 nu mai mult decât o uşoară deteriorare în funcţionarea socială, profesională sau şcolară
(de ex., rămânere în urmă temporară în activitatea şcolară).
70 Câteva simptome uşoare (de ex., dispoziţie depresivă şi insomnie uşoară) SAU unele
dificultăţi în funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex., chiul ocazional ori furt din
casă) dar,
61 în general, funcţionare destul de bună, are câteva relaţii interpersonale semnificative.
60 Simptome moderate (de ex., afect plat şi limbaj circumstanţial, atacuri de panică
ocazionale) SAU dificultăţi moderate în funcţionarea socială, profesională sau şcolară
51 (de ex., puţini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).
50 Simptome severe (de ex., ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din
magazine), SAU deteriorare severă în funcţionarea socială, profesională sau şcolară
41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil să menţină un serviciu).
40 O oarecare deteriorare a simţului critic (reality testing) sau în comunicare (de ex., limbajul
este uneori ilogic, obscur sau irelevant ) SAU deteriorare majoră în multe domenii, cum
ar fi serviciul sau şcoala, relaţiile de familie, judecata, gândirea sau dispoziţia
31 (de ex. omul depresiv evită amicii, îşi neglijează familia, este incapabil să muncească;
copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseşte de la şcoală)
30 Comportamentul este considerabil influenţat de idei delirante sau de halucinaţii SAU
există o deteriorare severa în comunicare sau în judecată
21 (de ex., uneori este incoerent, acţionează în mod flagrant inadecvat, are preocupări
suicidare) SAU este incapabil să funcţioneze în aproape toate domeniile (de ex., stă în pat
toată ziua, nu are serviciu, locuinţă sau amici).
20 Un oarecare pericol de a se vătăma pe sine sau pe alţii (de ex., tentative de suicid fără
urmărirea clară a morţii; frecvent violent; excitaţie maniacală)
11 SAU ocazional incapabil să menţină un minimum de igienă personală (de ex., miroase a
fecale) SAU deteriorare flagrantă în comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).
10 Pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora ( de ex., violenţă recurenta )
SAU incapacitatea de a menţine o igienă personală minimă SAU act suicidar sever cu dorinţa
clară de a muri.
0 Informaţie inadecvată
GAF= 60 deteriorare moderată în funcționarea globală, ianuarie 2015 (curent)
25
0 1 2 3 4
1. X
2. X
3. X
4. X
5. X
6. X
7. X
8. X
9. X
10. X
11. X
12. X
13. X
14. X Hamilton /
Rezultat: 19 15. X puncte (18-
25) 16. X depresie
17. X
moderată
26
Plâng sau îmi vine să plâng fără
3. 1 2 3 4 2
motiv
4. Dorm rău noaptea 1 2 3 4 3
Am poftă de mâncare ca şi
5. 4 3 2 1 1
înainte
Îmi place să fiu într-o companie
6. 4 3 2 1 2
plăcută (bărbat / femeie)
7. Am slăbit 1 2 3 4 1
8. Sunt constipate 1 2 3 4 1
Inima îmi bate mai repede ca de
9. 1 2 3 4 1
obicei
10. Mă simt obosit fără motiv. 1 2 3 4 4
Mă simt la fel de dispus / vioi,
11. 4 3 2 1 3
vesel / ca şi înainte.
Lucrurile obişnuite le fac la fel
12. 4 3 2 1 3
de uşor ca şi în trecut.
Sunt agitat şi nu pot rămâne /
13. 1 2 3 4 3
sta / linştit
14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1 3
15. Sunt mai iritat în prezent. 1 2 3 4 3
Nu încerc nici o greutate în a lua
16. 4 3 2 1 4
o hotărâre.
Am sentimentul de a fi util şi
17. 4 3 2 1 3
necesar.
Viaţa mea este suficient de
18. 4 3 2 1 2
împlinită.
Am sentimentul că ar fi mai bine
19. 1 2 3 4 1
să fiu mort.
Totdeauna mi-a plăcut să fac
20. lucruri pe care le fac şi în 4 3 2 1 4
prezent.
TOTAL GENERAL 51
27
10 Experientele mele trecute m-au pregătit bine pentru viitor A F
11 Tot ce pot vedea în fata mea este mai mult neplăcut decât plăcut A F
12 Nu mă astept să am ceea ce asi vrea cu adevarat să am A F
13 Când mă gândesc la viitor, mă astept să fiu mai fericit decât acum A F
14 Lucrurile nu merg cum ati vrea A F
15 Am mare încredere în viitor A F
16 Niciodată nu obtin ceea ce vreau, deci ar fi o prostie să mai vreau ceva A F
17 Este foarte improbabil să am vreo satisfactie reală în viitor A F
18 Viitorul îmi pare vag si nesigur A F
19 Pot să mă gândesc la mai multe lucruri (perioade) bune decât rele A F
20 Nu prea are sens să mă străduiesc cu adevărat să obtin ceva, pentru că probabil nu voi reusi A F
SCOR OBTINUT: 9 p Potential (risc) suicidar moderat
GRILĂ CHESTIONAR BECK
0 1 2 3
A X
B X
C X
D X
E X
F X
G X
H X
I X
J X
K X
L X
M X
N X
O X
P X
R X
S X
T X
U X
V X
REZULTAT: 19 p – Depresie medie (moderată)
28
sau le cunosc într-o măsură mai mică.
Mă simt dezagreabil rănit chiar într-o măsură mai mare decât majoritatea X
6.
oamenilor, dacă cineva mă critică sau nu este de acord cu ceea ce spun sau fac.
7. Îngădui altor persoane să ia decizii importante pentru mine. X
8. Evit sarcini sau angajamente care implică colaborarea cu mulţi oameni X
9. Îmi face plăcere să particip la concursuri, indiferent de natura acestora. X
10. Înaintea unui examen sau colocviu, mă simt neliniştit şi încordat. X
Chiar înainte de a intra la un examen, observ că îmi bate inima mai repede decât X
11.
de obicei.
Deşi m-am pregătit temeinic, cu deplină seriozitate şi stăpânesc întreaga materie, X
12. în preajma unui examen sunt îngrijorat de faptul că nu voi obţine rezultatele pe
care drept le merit.
Înaintea unui examen, mă simt relaxat, calm şi am siguranţa că voi obţine X
13.
rezultate pe măsura stădaniilor mele.
De fiecare dată când mă prezint la un examen, simt stări de frică, teamă şi X
nelinişte, deşi sunt familiarizat cu cerinţele şi condiţiile cerute, întrucât în
14.
decursul studiilor mele am participat la foarte multe examinări, la care am obţinut
de fiecare dată rezultate mulţumitoare.
15. Înaintea unui examen mă simt relaxat. X
16. Îmi este imposibil să mănânc ceva în dimineaţa zilei când am un examen. X
De obicei sunt speriat de dificultăţile unui examen, de exigenţele şi severitatea X
17.
cadrului didactic examinator.
Mă pregătesc pentru un examen cu mult timp înainte, practic săptămână de X
18.
săptămână, pe baza unor scopuri bine fixate în minte.
19. Cred în prezicerile horoscopului pentru ziua când am un examen dificil. X
20. Sunt de acord cu butada :”Întâmplările îi ajută pe cei bine pregătiţi şi hotărâţi”. X
Numărul
RĂSPUNS PUNCTAJ RĂSPUNS PUNCTAJ
Enunţului
1. Da 1 Nu 0
2. Nu 0 Da 1
3. Da 1 Nu 0
4. Nu 0 Da 1
5. Da 1 Nu 0
6. Da 1 Nu 0
7. Nu 0 Da 1
8. Da 1 Nu 0
9. Nu 1 Da 0
10. Da 1 Nu 0
11. Da 1 Nu 0
12. Da 1 Nu 0
13. Nu 1 Da 0
14. Da 1 Nu 0
15. Nu 1 Da 0
16. Da 1 Nu 0
17. Nu 0 Da 1
18. Nu 1 Da 0
19. Da 1 Nu 0
20. Nu 0 Da 1
Total : 9 puncte-anxietate moderată
29
1. Dispoziţie anxioasă – nelinişte, anticipare a ceea ce este mai rău,
anticiparea producerii unui lucru îngrozitor, iritabilitate. 3p
2. Tensiune – sentiment de tensiune (încordare), oboseală, reacţii de tresărire,
tendinţa de a plânge foarte uşor, tremurături, sentimentul neliniştii, incapacitate de a
se relaxa. 2p
3. Fobii – de întuneric, de persoane străine, de a fi lăsat singur, de animale, de
trafic, de aglomeraţie. 1p
4. Insomnii – dificultăţi de adormire, somn întrerupt, somn neîndestulător şi
oboseală la trezire, vise, coşmaruri, spaime nocturne. 2p
5. Deficienţe de concentrare – dificultăţi de concentrare, memorie slabă. 2p
6. Dispoziţie depresivă – lipsă de interes, lipsa de plăcere în hobby-uri,
depresie, trezire matinală, agitaţie în timpul zilei. 1 p
7. Simptome somatice musculare – dureri, contracţii musculare, scrâşnirea
dinţilor, voce nesigură, tonus muscular crescut. 0p
8. Simptome somatice senzoriale – ţiuit în urechi, vedere înceţoşată,
transpiraţii reci şi calde, sentiment de slăbiciune, senzaţia unor înţepături. 0p
9. Simptome cardiovasculare – tahicardie, palpitaţii, dureri în piept, senzaţii
de leşin, oftat, dispnee (respiraţie grea). 0p
10. Simptome respiratorii – presiune şi apăsare în piept, senzaţie de sufocare,
oftat, dispnee. 1p
11. Simptome gastrointestinale – dificultăţi de înghiţire, dureri abdominale,
senzaţie de arsuri la stomac, senzaţii de stomac plin, greaţă, vărsături, pierdere în
greutate, diaree, constipaţie. 3p
12. Simptome genito-urinare – urinări frecvente, urgenţă la urinare,
amenoree, frigiditate, ejaculare precoce, pierderea libidoului, impotenţă. 0p
13. Simptome vegetative – gură uscată, îmbujorări, paloare, transpiraţie,
ameţeli, durere de cap intensă. 0p
14. Comportament în timpul interviului – agitaţie, nelinişte, tremurul
mâinilor, frunte încreţită, faţă încordată, suspine sau respiraţie rapidă, înghiţituri. 1p
Nr. Nr.
Răspuns Răspuns Nr. Crt. Răspuns Nr. Crt. Răspuns Nr. Crt. Răspuns
Crt. Crt.
1. A 21. A 41. A 61. F 81. F
2. A 22. A 42. F 62. F 82. F
3. A 23. F 43. F 63. A 83. F
4. A 24. F 44. A 64. A 84. A
5. F 25. F 45. A 65. A 85. A
6. F 26. F 46. F 66. F 86. F
7. F 27. A 47. F 67. A 87. A
30
8. A 28. A 48. A 68. F 88. F
9. F 29. A 49. A 69. F 89. A
10. A 30. A 50. A 70. F 90. F
11. F 31. F 51. F 71. F
12. F 32. A 52. F 72. F
13. F 33. A 53. A 73. F
14. A 34. A 54. F 74. A
15. A 35. A 55. F 75. A
16. A 36. A 56. F 76. A
17. A 37. F 57. A 77. F
18. A 38. A 58. A 78. A
19. F 39. F 59. A 79. F
20. F 40. F 60. A 80. A
Chestionarul Schmiescheck
Grupa Nr.de Nr.de Coef. de Rezultate Procentaje
Intrebari raspunsuri inmultire
1 2 3 4 5 6
I – Dem 12 7 2 14 58,1 %
II – H-Ex 12 6 2 12 49,8 %
III-H-Per 12 7 2 14 58,1 %
IV-Nest 8 6 3 18 75 %
V-H-Tim 8 5 3 15 62,5 %
VI-Dist 8 3 3 9 37,5 %
VII-Ciclo 8 8 3 24 100 %
VIII-Ex 4 4 6 24 100 %
IX-Anx 8 4 3 12 50 %
X-Em 8 8 3 24 100 %
CARACTERISTICI 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
I. Demonstrativitate 58,1
II. Hiperexactitate 49,8
III.Hiperperseverenta 58,1
IV.Nestapanire 75
V.Hipertimie 62,5
VI.Distimie 37,
VII.Ciclotimie 5 100
31
VIII.Exaltare 100
IX.Anxietate 50
X.Emotivitate 100
SEMNIFICATIE Nesemnificativ Normal Fragilitate Psihopatie Patologie foarte
prezente mediu accentuata accentuata
accentuat
N.P.
B
I 3 . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 H-TIM. 5
II 2 . . . . . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 PER. 7
III 3 . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 EM. 8
IV 2 . . . . . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 H-EX. 6
V 3 . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 ANX. 4
VI 3 . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 CICLO. 8
VII 3 . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 NEST. 6
VIII 2 . . . . . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 DEM. 7
IX 2 . . . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 DIST. 3
X 6 . . . .
1 2 3 4 EX. 4
B . . . . . . . .
T 11 22 33 44 55 66 77 88
P . . . . . . . .
30 60 90 12 150 18 210 24
32
0 0 0
Corelații imposibile
- Demonstrativ + hiperperseverent- le reduc la sub 50%- mecanism de autoreglare
Corelații directe
- hipertimie + emotivitate----dezirabilitate socială
- hipertimia + ciclotimia+ emotivitate+ demostrativitate
- hiperperseverența+ anxietate+exaltare+ciclotimie+hiperexactitate
33
I 5 28 140 Cls III- Zonă de filtraj limită- emotivitate simplă
II 5 24 120 Cls II- Tendințe vagi și ușoare- obsesii și psihastenii
III 5 30 150 Cls III Zonă de filtraj limită-tendințe schizoide
IV 4 20 80 Cls I- nivel normal al tendinței-tendințe paranoide
V 8 26 208 Cls IV- tendințe accentuate- depresie și ipohondrie
VI 3 36 108 Cls II- Tendințe vagi și ușoare- tendințe impulsive
VII 3 52 156 Cls III- Zonă de filtraj limită- tendințe către instabilitate
psihică
VIII 1 52 52 Cls I- nivel normal al tendinței- tendințe egocentrice,
antisociale
Chestionar E.P.Q.
St
E N P C L
1 0-6 Introvert 17-23 11- 19-34 Accentuat 21 Minciuna
25
2 7-9 Introvert 13-16 9-10 15-18 Accentuat 20 Minciuna
3 10-12 Introvert 11-12 7-8 12-14 Moderat 19 Minciuna
4 13-14 Ambivert 8-10 5-6 9-11 Moderat 17-18 Minciuna
5 15-16 Ambivert 6-7 4 7-8 Minor 15-16 Mediu
6 17 Ambivert 4-5 3 5-6 Minor 11-14 Scazut
7 18-19 2-3 2 4 Absent 7-10 Buna
Extravert
8 20 Extravert 1 1 3 Absent 2-6 Foarte buna
9 21 Extravert 0 0 0-2 Absent 0-1 Foarte buna
Temperament Wiersma-Heymans
34