Lucrare Disertatie

ASOCIATIA DE PSIHOLOGIE APLICATA SI STIINTE CONEXE
‘NO STRESS CENTER’
APASC
Programul de formare complementara in
‘Managementul serviciilor de psihologie clinică’
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator ştiinţific: Cursant:
Lector univ. dr. psiholog
CĂTĂLIN MARIUS GHERASIM FLORENTINA POPA
1
BRAŞOV 2019
ASOCIATIA DE PSIHOLOGIE APLICATA SI STIINTE CONEXE
‘NO STRESS CENTER’
APASC
Programul de formare complementara in
‘Managementul serviciilor de psihologie clinică’
EVALUAREA PSIHOLOGICĂ, DIAGNOSTICUL

ŞI INTERVENŢIA ÎN TULBURAREA DE TIP
ASPERGER
Coordonator ştiinţific: Cursant:
Lector univ. dr. psiholog
CĂTĂLIN MARIUS GHERASIM FLORENTINA POPA

2
BRAŞOV 2019
CUPRINS
Introducere ........................................................................................................................pag.4
Capitolul 1 – Aspecte teoretice .........................................................................................pag.5
1.1 Descrierea clinică a tulburării de tip Asperger ...........................................................pag.5
1.2 Date comparative DSM-IV-TR™ / ICD-10/ DSM-5..................................................pag.6
1.3 Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de tip Asperger ..........................................pag.8
1.4 Diagnostic diferenţial ..................................................................................................pag.8
Capitolul 2 – Cercetarea calitativă privind tulburarea de tip Asperger .............................pag.9
2.1 Metodologia cercetării .................................................................................................pag.9
2.1.1 Scopul cercetării .......................................................................................................pag.9
2.1.2 Obiectivele cercetării ................................................................................................pag.10
2.1.3 Ipotezele cercetării ...................................................................................................pag.10
2.1.4. Suportul tehnic folosit .............................................................................................pag.10
2.1.5 Designul cercetării ...................................................................................................pag.14
2.1.6 Prezentarea metodei .................................................................................................pag.14
2.1.7 Modul de selectare al eşantionului şi estimarea volumului .....................................pag.14
2.2 Prezentarea cercetării ................................................................................................. pag.15
2.2.1 Studiu de caz nr.1 ....................................................................................................pag.15
2.3 Interpretarea şi analiza studiilor de caz .......................................................................pag.66
Concluzii ...........................................................................................................................pag.
Bibliografie .......................................................................................................................pag.
Anexe ................................................................................................................................pag.
Plan de intervenţie ............................................................................................................pag.
Rezumatul lucrării ............................................................................................................pag.

3
Introducere
In 1944 un psihiatru austriac, Hans Asperger, publica intr-o revista de psihiatrie , un articol
despre caracteristicile deosebite ale unor copii, nemai-intalnite pana atunci, dar care semanau
cu autistii descrisi de Leo Kanner in 1943. Lucrarea a ramas necunoscuta pana in 1981 cand
Lorna Wing extinde cercetarile sale pentru a face o diferentiere intre Tulburare Asperger si
Tulburarile Autiste.
Lorna Wing face o sinteza a acestor caracteristici in 1988, astfel:
,,- majoritate copiilor au un nivel mediu sau ridicat al QI, au idei originale si abilitati inalte
legate de interesele lor specifice, dar nu se descurca in efectuarea temelor scolare
- interesele specifice sunt legate de colectii sau fapte specifice
- se exprima corect din punct de vedere gramatical, au un vocabular bine-dezvoltat, dar nu pot
sa intretina o conversatie
- comunicarea non-verbala este redusa, iar cea verbala este monotona sau ciudata
- sunt lipsiti de conectare din punct de vedere social sau emotional, fiind aproape izolati
- sunt lipsiti de o buna coordonare motorie, dar totusi pot canta la diverse instrumente
muzicale,,(Wing, 1988, 89)
Criteriile de diagnosticare dupa care s-au intocmit DSM-IV-TR™ /ICD-10 sunt rezultatul
cercetarilor lui Creak(1961),Rutter(1978) si Wing(1979, 1983).
DSM-IV-TR™ include Tulburarea Asperger in cadrul Tulburarilor de dezvoltare

pervaziva.Tulburările de dezvoltare pervasivă sunt caracterizate pri.n deteriorare severă şi
pervasivă în diverse domenii de dezvoltare aptitudini de interacţiune socială reciprocă,
aptitudini de comunicare sau prezenta unui comportament, interese si activităţi stereotipe
Deteriorările calitative care definesc aceste condiţii sunt clar deviante în raport cu nivelul de
dezvoltare sau cu etatea mentală a individului Această secţiune conţine tulburarea autistă,
tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativă a copilăriei, tulburarea Asperger si tulburarea de
dezvoltare pervasivă fără altă specificaţie.
In prezent , in lume, 2,5/10000 persoane au aceasta tulburare, rata mai mare fiind la baieti ¼.
In Romania nu exista statistici si nici strategii de integrare persoanelor cu Tulburare Asperger.
4
Capitolul 1 Aspecte teoretice
1.1 Descrierea clinică a tulburării de tip Asperger
Tulburarea Asperger este o Tulburare pervazivã de dezvoltare care se caracterizeazã printr-o

afectare a comportamentului social, a interactiunii sociale, prin existenta unor preocupãri si
interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; acesti copii au o bunã functionare
cognitivã si de limbaj (Kaland et all., 2002), cu caracteristici specifice vârstei, dar au o mare
incapacitate de rezonare afectivã, de exprimare a reciprocitãtii emotionale, de comunicare
empaticã (Ghaziuddin, Gerstein, 1996). http://www.romjpsychiat.ro/article/tulburare-asperger-
autism-nalt-functional-sau-psihopatie-schizoid
Elementele esenţiale ale tulburării Asperger le constituie deteriorarea susţinută si severă în

interacţiunea socială (criteriul A) si dezvoltarea unor patternun repetitive, restrânse, de
comportament, interese si activităţi (criteriul B) Perturbarea trebuie să cauzeze o deteriorare
semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de
funcţionare (criteriul C) în raport cu tulburarea autistă, nu există întârzieri semnificative clinic
în limbaj (de ex , cuvinte nonecoate singure sunt utilizate în comunicare la etatea de doi ani,
expresii comunicative la etatea de 3 ani) (criteriul D), deşi pot fi afectate aspecte mai subtile
ale comunică rn sociale (de ex , schimbul tipic în conversaţie) în afară de aceasta, în cursul
primilor trei am de viată nu există întârzieri semnificative clinic în dezvoltarea cognitivă ca
manifestate prin exprimarea cunozită tn normale în legătură cu ambianta sau în achiziţionarea
aptitudinilor de învăţare si a comportamentului adaptativ corespunzătoare etăţii (altele decât
în inte racţiunea socială ) (criteriul E) în fine, nu sunt satisfăcute criteriile pentru altă tulburare
de dezvoltare pervasivă sau pentru schizofrenie (criteriul F) Această condiţie este denumită,
de asemenea, sindrom Asperger.Simptomatologia diferentiata si variata pe diferite grade de
intensitate a copiilor cu Sindromul Asperger poate fi observata mai bine in momentul in care
acesta intra in colectivitate la gradinita sau la scoala.
Caracteristicele specifice la aceasta varsta sunt:
- incapacitatea de a stabili relatii cu semenii
- incapacitatea de a privi , in mod normal, in ochii celui cu care vorbeste
- incapacitate de a sesiza modificarile in tonul vocii, accentele, intonatia fiind nedetectabile
- lipsa empatiei
- preocuparea spre activitati neobisnuite, specifice varstei
- postura si expresii aparte
- capacitate motorie dezvoltata mai slab
- sensibilitate senzorilala vizuala si auditiva
- ritm si fluenta verbala incetinite
- vorbeste despre altii si mai putin despre sine
5
- vede in amanunt mai bine decat in ansamblu
- se simte bine in rutina zilnica fiind strsat de orice mica schimbare
Majoritatea simptomelor se mentin in adolescenta, dar apare anxietate sau depresia legate de
neacceptarea in grupurile de varsta ce produce izolare, frustrare si emotivitate crescuta.
Adolescentii Asperger sunt imaturi , naivi si increzatori comparativ cu semenii de aceeasi
varsta, dar onestitate si respectarea anumitor reguli ii poate redresa in plan relational-social.
Dupa cum se stie, aceasta tulburare se mentine toata viata. Maturul Asperger poate sa-si
urmeze o cariera, sa intemeieze o familie si sa aiba copii. El va dobandi o mai buna intelegere
asupra calitatilor si defectelor sale, va fi capabil sa interactioneze social mai bine, adaptandu-
se comportamentului anturajului.
1.2 Date comparative DSM-IV-TR™ / ICD-10/ DSM-5 referitoare la Tulburarea Asperger
Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, editia a patra revizuită

(DSM-IV-TR™) a Asociatiei Americane de Psihiatrie (2000) se ocupa cu studierea
tulburarilor mentale.In DSM-IV-TR™ , fiecare dintre tulburările mentale este conceptualizată ca
un sindrom comportamental şi psihologic semnificativ clinic, care apare la un individ şi se asociază
cuun grad de distres (de exemplu un simptom dureros) sau dizabilitate (functionare afectată în unul sau
mai multe domenii) sau cu un risc semnificativ crescut de a suferi durere,dizabilitate, moarte sau
pierderea libertătii , conform (DSM-IV- TR™, 2000)
Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, editia a cincea revizuită

(DSM 5) a Asociatiei Americane de Psihiatrie (2013) revizuieste clasificarea si
conceptualizarea tulburarilor mentale pe baza principiilor nosologiei.
Clasificarea Internationala a Bolilor( ICD) este un sistem sponsorizat de Organizatia

Mondiala a Sanatatii (OMS) , reprezinta clasificarea tulburarilor mentale cu cea mai
mare raspandire , revizuit fiind ICD-10(1993)- ultima sa revizuire ICD-11(iunie 2019
se va aplica din 01.01. 2022)
In DSM-IV-TR™ Tulburarea Asperger este inclusa in cadrul Tulburarilor Autiste, parte a

Tulburarilor de Dezvoltare Pervaziva. Caracterizarea specifica pentru Tulburarea Asperger
fiind:deteriorarea sustinuta ai severa a interactiunilor sociale(criteriulA) si dezvoltarea unor
patternuri repetitive, restranse, de comportament, preocupari si activitati(criteriul B) ,
Perturbarea trebuie sa cauzeze o determinare semnificativa clinic in domeniul social,
profesional sau in alte domenii importante de functionare(criteriul C).
In DSM-5 Tulburarea Asperger este inclusa in spectrul larg al tulburarilor de comunicare

sociale (pragmatice).Tulburarile de comunicare sociale fac referire la aspectele limbajul
verbal si non-verbal de cominicare in plan social, fiind important de luat in calcul in
tulburarile din spectrul autist. Tulburarea din Spectrul Autist este un concept nou definit in
DSM-5, in sensul ca tulburarile prezente in DSM-IV-TR™ indeplinesc o singura conditie, cu
diferite grade de severitate.
6
In ICD-10 Tulburarea Asperger este privita ca o combinatie dintre lipsa oricarei intarzieri
semnificative a dezvoltarii cognitive si de limbaj. Din spectrul TSA gasim deficiente calitative
in interactionarea sociala reciproca si patternuri stereotipe de comportament, interese si
activitati iar retardarea semnificativa a limbajului exclude complet diagnosdticul. Tulburarea
Asperger include psihopatia autista si tulburarea schizoida a copilariei, excluzand tulburarea

anakasta de personalitate, tulburarea de atasament a copilariei, tulburarea obsesiv-compulsiva,
tulburarea schizotipala, schizofrenia simpla.
Gillberg& Gillberg (1991) fac o proprie clasificare a criteriilor Sindromului Asperger:
1 . I n t e r a c t i u n e s o c i a l a d e f i c i e n t a - cel putin doua puncte din urmatoarele:

a.Incapacitatea de a interactiona cu ceilalti
b . L i p s a d e d o r i n t a s a u i n t e r e s d e a i n t e r a c t i o n a c u altii
c.Lipsa de apreciere a codurilor sociale
d.Comportament social si emotional necorespunzator situatiei
2 . I n t e r e s e p u t i n e s i a c a p a r a t o a r e - c e l p u t i n u n p u n c t d i n urmatoarele:
a.Excluderea altor activitati
b.Aderarea repetitiva
c.Mai degraba mecanice, decat semnificative
3 . I m p u n e r e a r u t i n e i s i a i n t e r e s e l o r - cel putin un punct din urmatoarele:
a.Asupra lui insusi in aspecte ale vietii
b.Asupra celorlalti
4 . P r o b l e m e d e v o r b i r e s a u l i m b a j - cel putin trei puncte din urmatoarele:
a.Intarziere initiala in dezvoltarea limbajului
b.Limbaj expresiv perfect la nivel superficial
c.Caracteristici ciudate ale ritmului, intonatiei
d.Dificultati de intelegere care includ interpretarea literala aexpresiilor ambigue.
5 . D i f i c u l t a t i d e c o m u n i c a r e n o n v e r b a l a , c e l p u t i n u n p u n c t din urmatoarele:
a.Folosirea limitata a gesturilor
b.Limbaj corporal greoi
c.Expresie a fetei limitata
d.Expresii necorespunzatoare
e.Privire ciudata, rigida
6.Sta ngacie motorie
Intarzierea timpurie a zonei motorii sau tulburari in probele de
neurodezvoltare.Dupa cum se poate observa, exista trei criterii de diagnosticare
importante, care prezinta diferente intre cele doua clasificari (DSM-IV-TR si cele oferite de
(Gillberg & cols.)
- DSM-IV-TR™ clasifica ,, nu manifesta intarziere generala de limbaj,, iar Gillberg specifica ,,
intarziere initiala de dezvoltare, probleme de vorbire si limbaj,,
- DSM-IV-TR™ mentioneaza,, nu exista intarziere semnificativa in dezvoltarea cognitiva,,iar

Gillberg nu are nici un criteriu de diagnosticare care sa faca referire la QI
- DSM-IV-TR™ nu face referire la vreo trasatura motorie definitorie, iar Gillberg vorbeste
despre stangacia motorie, fiind un criteriu de clasificare.
7
1.3 Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de tip Asperger
DSM-IV-TR™ defineste Tulburare Asperger astfel:
,,A. Deteriorare calitativă în interacţiunea socială manifestată prin cel puţin două dintre
următoarele:
(1)deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul în faţă,
expresia facială, posturile corporale si gesturile de reglare a interacţiunii sociale;
(2)incapacitatea de a stabili relaţii cu egalii corespunzătoare nivelului de dezvoltare;
(3)lipsa căutării spontane de a împărtăşi satisfacţia, interesele sau realizările cu alţi oameni
(de ex., lipsa de a arăta, de a aduce, de a specifica altor oameni obiectele de interes);
(4)lipsa de reciprocitate emoţională sau socială.
B. Patternuri stereotipe, repetitive şi restrânse de comportament, interese si activităţi,
manifestate prin cel puţin unul dintre următorii itemi:
(1)preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse si stereotipe de interes,
si care este anormală, fie ca intensitate sau centrare;
(2)aderenţă inflexibilă evidentă de rutine sau ritualuri specifice, non funcţionale;
(3)manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex,, fluturatul sau răsucitul mâinilor sau
degetelor sau mişcări complexe ale întregului corp);
(4)preocupare persistentă pentru părţi ale obiectelor.
C. Perturbarea cauzează deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în
alte domenii importante de funcţionare.
D. Nu existăo întârziere generală semnificativă clinic în .limbaj (de ex., utilizează cuvinte
izolate către etatea de 2 ani si fraze comunicative către etatea de 3 ani).
E. Nu există o întârziere semnificativă clinic în dezvoltarea cognitivă sau în dezvoltarea
aptitudinilor de autoajutorare corespunzătoare etăţii, fn comportamentul adaptativ (altele
decât în interacţiunea socială) şi în curiozitatea pentru ambianţă în copilărie.
F. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru o altă tulburare de dezvoltare pervasivă specifică sau
pentru schizofrenie
1.4 Diagnostic diferenţial
,,Tulburarea Asperger trebuie distinsă de alte tulburări de dezvoltare pervasivă, toate acestea
fund caracterizate prin probleme în interacţiunea socială .Tulburarea Asperger diferă de
tulburarea autistă în diverse moduri în tulburarea autistă există, prin definiţie, anomalii
semnificative în domeniile interacţiunii sociale, limbajului si jocului, pe când în tulburarea
Asperger aptitudinile lingvistice şi cognitive precoce nu sunt întârziate în mod semnificativ.
In afară de aceasta, în tulburarea autistă, interesele şi activităţile, restrânse, repetitive si
stereotipe sunt adesea caracterizate prin prezenţa mamensmelor motorii, a preocupăm pentru
părţi ale obiectelor, ritualuri si detresă marcată, pe când în tulburarea Asperger, acestea sunt
observate în primul rând în urmărirea atotcuprinzătoare a intereselor circumscrise incluzând
un subiect căruia individul îi dedică foarte mult timp strângând informaţii si date.
8
Tulburarea Rett a fost diagnosticată numai la femei, pe când în tulburarea dezmtegrativă a
copilăriei si tulburarea Asperger par a fi mai frecvente la bărbaţi. In tulburarea Rett există un
pattern caracteristic de încetinire a creştem capului, de pierdere a aptitudinilor manuale
căpătate anterior si de apariţie a unui mers si mişcări ale trunchiului insuficient de coordonate
în contrast cu tulburarea Asperger, tulburarea Rett se caracterizează prmtr-o deteriorare severa
a dezvoltăm limbajului receptiv si expresiv.
Tulburarea dezintegrativă a copilăriei este caracterizată printr-o pierdere semnificativă clinic
în aptitudinile căpătate anterior si printr-o mare probabilitate de retardare mentală, în
tulburarea Asperger nu există întârziere în dezvoltarea limbajului si nici o pierdere
semnificativă a aptitudinilor de dezvoltare.
Schizofrenia cu debut în copilărie apare de regulă după ani de dezvoltare normală sau aproape
normală si sunt prezente elementele caracteristice ale tulburării, incluzând halucinaţiile, ideile
delirante si limbajul dezorganizat în mutismul selectiv, copilul prezintă de regulă aptitudini de
comunicare corespunzătoare în anumite contexte si nu are deteriorarea severă din
interacţiunea socială si patternurile restrânse de comportament asociate cu tulburarea
Asperger.
Tulburarea obsesivo-compulsivă nu este asociată de regulă cu nivelele de detenorare în
interacţiunea socială si în comunicare observate în tulburarea Asperger,,( DSM-IV-
TR™,2000,67)
9
Capitolul 2 – Cercetarea calitativă privind tulburarea de tip Asperger
2.1 Metodologia cercetării
2.1.1 Scopul cercetării
Scopul acestei cercetari este identificarea pacientilor cu Tulburare Asperger, intocmirea
profilului lor psihologic in vederea interventiei specializate. Diagnosticarea si interventia
timpurie a tulburarii, urmata de un program specific individualizat pot face ca persoanele ce
prezinta Tulburarea Asperger sa progreseze, sa atinga potentialul lor maxim, sa traiasca o
viata independenta si multumitoare. Un beneficiu pentru persoanele cu ,,-un grad inalt de
functionare-Asperger,, ar fi integrarea aproape ,,normala,, in viata cotidiana daca invata de
mici interactiunea sociala, comunicarea verbala si non-verbala ,evitand impulsivitatea,
agresivitatea, depresia si anxietatea.
Diagnosticarea corecta presupune culergerea de informatii de la parinti sau alte persoane care
se ocupa de ingrijirea copilului, educatori si medici. Psihologul si psihiatrul vor identifica si
diagnostica copilul in vederea incadrarii in criteriile specifice Tulburarii Asperger din DSM-
IV-TR™/ ICD-10.
Interventia si tratamentul, in functie de severitatea si numarul simptomelor, presupune
programe si strategii scolare in vederea intergrarii sociale, terapie de familie pentru
informarea si indrumarea parintilor/fratilor/bunicilor in vederea creerii unui mediu de sprijin
adecvat –bazat pe afectivitate si intelegere, terapie cognitiv-comportamentala, terapie de
grup,medicatie adecvata.
2.1.2 Obiectivele cercetării
Obiectivul general este studierea comparativă a Tulburarii Asperger pentru a oferi o orientare
cu privire la abordarea cazurilor , diagnosticarea corecta si interventia specializata timpuie
asupra copiilor ce prezinta caracteristicile specifice tulburarii.
Obiectivele secundare sunt legate de :
-evaluarea indicatorilor specifici: anxietate, depresie, personalitate, QI, mecanismelor de

coping, de aparare care sunt caracteristice Tulburarii Asperger
- elaborarea unui plan de consiliere/interventie psihologica specializat care poate duce la

integrarea sociala corespunzatoare a viitorului adult diagnosticat si indrumat in perioada
critica din copilarie si adolescenta.
2.1.3 Ipotezele cercetării
Cercetarea este de tip explorator, are un scop descriptiv , urmareste constuctia unui plan de
interventie si aplicarea lui, nu este posibila emiterea unor ipoteze.(David, 2006) Este de tip
inductiv-inductiv.
2.1.4. Suportul tehnic folosit
10
In cercetarea calitativa si cantitativa pe care o efectuam vom folosi: anamneza, interviul
clinic, fisa de observatei, metode psihometrice.
- In evaluarea anxietatii folosim: Chestionarul se autoevaluare STAI forma X1-X2 ,

(SPIELBERGER – STATE TRAITE ANXIETY), Scala Hamilton anxietate- HRSA
- In evaluarea depresiei folosim: Scala Hamilton depresie, (Hamilton Depression Rating
Scale- HDRS), Scala lui Zung de autoevaluare a depresiei( Zung Self Rating Depression
Scale-SDS)
- In evaluarea abilitatii eductive folosim: Testul de inteligenta RAVEN SPM-Plus , RAVEN
Color CM
- In evaluarea memoriei folosim: Test memorie topografică , Test memorie verbala Rey
- In evaluarea calitatilor atentiei folosim : Test atenție distributivă – AD romb, Test atenție-
labirint,
- In evaluarea personalitatii folosim: Inventarul de personalitate- Freiburg (Freiburger
Persönlichkeits inventar, FPI), Chestionarul Schemelor Cognitive Young –Forma scurta 3
YSQ-S3, Test de temperament Wiersma- Heymans, Teste proiective: Testul arborelui Koch,
Testul aperceptiei pentru copii TAC-Bellack
Scala Hamilton depresie, (Hamilton Depression Rating Scale- HDRS) a fost construita de
M.Hamilton, in 1960, pentru a evalua gradul de severitate al depresiei . Scala contine 17
itemi, cotati pe 3-5 grade si apare ca un bun indicator al intensitatii globale a sindromului
depresiv. Initial scala a continut 21 itemi,autorul s-a oprit la 17 itemi,ceilalti 4 itemi variind
dupa dispozitia diurna si derealizarea resimtita de pacient in timpul interviului.11itemi sunt
cotati pe o scala de la 1-4, iar restul pe o scala de la 0-2. Insumarea scorurilor reprezinta un
numar cuprins intre 0-50, ce marcheaza severitatea depresiei asrfel: depresie usoara(7-17),
depresie moderata (18-24), depresie severa (peste 25). In 1983, Rhoades si Overall fac o
analiza factoriala care contureaza 7 factori, iar prin intercorelarea lor se observa 2 factori de
ordinul doi: depresia vegetativa si depresia cognitiva. Analiza in clustere a scorurilor obtinute
pentru 240 pacienti carora li s-a aplicat HDRS,identifica 5 subtipuri de depresie: anxios,
suicidar,somatizant, vegetativ si paranoid. Cei mai importanti factori sunt:factorul
somn(indicii 4, 5, 6), factorul anxietate( temii 9,10, 11) si factorul severitatea depresiei (itemii
1,2,7,8,10, 13). Indicii de calitate ai scalei sunt foarte inalti, iar validitatea este foarte buna.
Scala lui Zung ( Zung Self Rating Depression Scale-SDS) este o scala de autoevaluare a
depresiei, a fost descoperita in 1965 cu scopul de a fi un instrument de auto-evaluare
cantitativa a pacientilor cu depresie primara, dar poate fi folosita in studiile epidemiologice
din populatia generala pentru detectarea depresiei. SDS contine 20 itemi care evidentiaza 3
domenii: afectivitate(2,17), concomitente somatice (4,5,7,8,9,10,12,13) si concomitente
psihologice (2,3,6,11,14,15,16,18,19,20). Scalele au cotare de la 1-4. Indicele de depresie se
calculeaza insumand scorurile obtinute, inmultindu-le cu 100 si impartind rezultatul la 80.
Rezultatele sub 50 puncte- absenta depresiei, intre 50-59 puncte- depresie usoara,intre 60-69
puncte depresie moderata, intre70 -99 puncte depresie severa.
Chestionarul se autoevaluare STAI forma X1-X2 , (SPIELBERGER – STATE TRAITE

ANXIETY),este un chestionar ce masoara anxietatea ca stare forma X1( 20 itemi) si ca
11
trasatura forma X2( 20 itemi).Scala( A-stare) cuprinde 20 de descrieri pe baza carora oamenii
exprima modul in care se simt ei acum: iar scala (B- trasatura) cuprinde 20 de descriei ale
modulul in care se simt oamenii in general. Starea de anxietate( forma X1)si anxietatea ca
trasatura de personalitate (forma X2) sunt date de un scor cuprins intre 40 -80 puncte.
Scorurile mai mici de 40 puncte atesta un echilibru neuropsihic. Scorurile globale obtinute (
X1+X2) ne arata urmatoarele: (0-40p) stabilitate psihica, lipsa anxietate: (41-80p) zona
subclinica, anxietate usoara-exista elemente potentatoare care necesita evaluarea calitativa:
(81-120p) zona clinica, anxietate moderata, se recomanda interventia: (121-160p) zona
clinica, anxietate generalizata, necesita interventie imediata.
Scala de anxietate Hamilton – HRSA- se aplica la inceputul si sfarsitul interventiei

terapeutice. Masoara intensitatea simptomatologiei din punct de vedere anxios la adulti si la copii.
Scala permite o evaluare globală a simptomelor psihice (ex., tensiune psihică, dispoziţie
anxioasă) şi somatice (ex., modificări bio-fiziologice asociate anxietăţii) ale anxietăţii. Itemii
asociaţi cu anxietatea psihică şi cei care acoperă aspectele somatice ale anxietăţii au fost
stabiliţi în urma analizei factoriale (Hamilton, 1959). Studiile arată că persoanele
diagnosticate cu tulburare de anxietate generalizată şi cu tulburare de atac de panică obţin
scoruri ridicate (peste 20) la HARS, în timp ce persoanele fără diagnostic clinic obţin scoruri
semnificativ mai mici (Schutte şi Malouff, 1995; Maruish, 1999). HARS conţine 14 itemi care
măsoară intensitatea simptomatologiei de tip anxios, fiind suficient de sensibilă pentru a
aprecia schimbarea sub tratament anxiolitic. Scala include iteni de evaluare a componentelor
cognitive, emoţionale dar mai ales somatice, avaluare făcută pe baza observaţiilor asupra
stării curente a pacientului şi în urma unui interviu semistructurat care cuprinde întrebări
referitoare la prezenţa simptomelor de anxietate. Pe baza acestei scale se evaluează: dispoziţia
anxioasă şi depresivă, simptomele vegetative şi somatice din anxietate, simptome de tip
cognitiv, precum şi aspecte comportamentale observate în timpul interviului. Itemii scalei
sunt, în mare parte, congruenţi cu criteriile de diagnosticare a tulburărilor de anxietate
conform DSM IV. Fiecare item este cotat cu valori cuprinse între 0-4. Cotarea se face după o
grilă specifică fiecărui item, scorul total maxim la anxietate obţinându-se prin însumarea
scorurilor la cei 14 itemi ai scalei şi fiind cuprinsă între 0-56. cei şapte itemi ai scalei care
vizează specific anxietatea psihică (itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 14) oferă prin însumare un scor
cuprins între 0-28. Scorurile la ceilalţi şapte itemi care acoperă anxietatea somatică (itemii 7,
8, 9, 10, 11, 12, 13) pot fi de asemenea însumaţi pentru a oferi un scor care variază între 0-28.
Scorurile insumate se interpreteaza astfel: (0-4p) normalitate: (5-10p) anxietate usoara; (11-
16p) anxietate moderata; (17-56p) anxietate severa. Scala de Anxietate Hamilton se utilizează
frecvent pentru completarea evaluării simptomatologiei anxioase, făcute de regulă cu POMS
şi STAI (X1 şi X2)
Test atenție distributivă – AD Romb, este o proba cu valoare psihodiagnostica asupra

distributivitatii,concentrarii si mobilitatii atentiei. Timpul de executie este de 5 minute , fara
limta de timp intra in zona clinica. Interpretarea calitativa se face in 3 treimi, greselile si
omisiunile evidentiind calitatile atentiei, dar si posibilele afectiuni pe axele I, II, III.
Test atenție- labirint : este o proba cu valoare psihodiagnostica asupra distributivitatii,

exactitatii, vitezei si timpului de reactie. Informatiile pe care le primim se refera la : spiritul de
12
observatie, acuitatea vizuala, flexibilitatea atentiei, discriminarea in camp
perceptiv,adaptabilitate, simt tehnic si practic, incredere in sine. Timpul de executie este de 5
minute , fara limta de timp intra in zona clinica. Interpretarea calitativa se face in 3 treimi,
greselile si omisiunile evidentiind calitatile atentiei, dar si posibilele afectiuni pe axele I,II, III.
Test memorie topografică , este un test care se aplica la copii si adulti, timpul de rezolvare
fiind de 3 sau 5 minute functie de varsta( 7-12 ani=5 min expunere, 5 min reproducere: >12
ani -2 min. Expunere, 3 min reproducere. Psihodiagnosticul este dat de coeficientul de
exactitate care de pinde de numarul de figuri corecte, omise si gresite.Rezultatele obtinute ne
dau informatii asupra fortei mnezice, tulburarilor calitative si cantitative ale memoriei.
Test memorie verbala Rey-proba contine 5 serii a cate 15 cuvinte care se citesc urmand a fi
reproduse in timp de 1 minut, 1 serie formata dintr-un text in care sunt incluse cuvintele din
seria initiala ce urmeaza a fi identificate. Rezultatele obtinute se coreleaza in coeficientul de
fidelitate/proba si global. Datele analizate ne arata curba de invatare, informatii despre
acomodare, intrarea in sarcina,activarea, vigilenta, interferenta persoanei.
Testul de inteligenta RAVEN SPM-Plus , RAVEN Color CM

Matricele progresive Raven formează o probă perceptivă neverbală utilizată pentru
examinarea componentei eductive a inteligenţei generale. Matricele Progresive Standard
(sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D şi E- a cate 12
probe fiecare) sunt construite astfel încât să “acopere” nivele variate (slab - mijlociu - bun)
ale abilităţilor mintale şi să fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulţi, bătrâni), indiferent de
nivelul de şcolarizare, naţionalitate sau condiţie fizică.
În 1947 J.C. Raven construieşte “Matricele Progresive Colorate” (The Coloured Progresive
Matrices, set A, Ab and B 3 seriia cate 12 desene fiecare), publicate în 1949, revizuite în
1956, destinate examinării inteligenţei generale a copiilor (între 5 ani şi jumătate şi 11 ani) şi
bătrânilor (între 65 şi 85 de ani). Trăsătura esenţială a abilităţii eductive este capacitatea de a
genera concepte noi, în mare măsura non-verbale, care permit o gândire clară
g=e+r
g= inteligenta generala
e= abilitate eductiva
r= abilitate reproductiva
Raven nu e doar un test de inteligenţă, ci este vorba şi de stabilirea unor aptitudini
matematice şi metodice, nu numai de inteligenţa propriu-zisă. Testul este o probă nonverbală,
înseamnă ca verbalizarea exterioară, ca proces de gândire, are loc în rezolvarea problemelor. –
Raven color ne poate ajuta în a evidenţia salturile succesive în dezvoltarea intelectuală a
copiilor; itemii testului au fost ordonaţi în aşa fel încât să permită evaluarea dezvoltării
mentale până în stadiul în care persoana e suficient de capabilă să realizeze un raţionament
prin analogie şi apoi să adopte un model de raţionament de interferenţă (întrepătrundere a
noţiunilor şi conceptelor de la concret la abstract); Copiii mici realizează rareori un
raţionament prin analogie ca adulţii.
Inventarul de personalitate- Freiburg (Freiburger Persönlichkeits inventar, FPI)

Este considerat un mini CPI in zona clinica, se administreaza fara limita de timp numai
persoanelor cu nivel de inteligenta si educatie medie. Contine 212 itemi grupati in 9+3 scale.
Freiburg G-contine urmatoarele scale: 1=nervozitate 2=agresivitate, 3=depresivitate,
13
4=excitabilitate, 5= sociabilitate, 6=calmitate, 7=dominare, 8=inhibitie, 9=sinceritate,
E=extraversiune, N=labilitate emotionala, M= masculinitate. Interpretarea presupune
utilizarea criteriilor comportamentale care explică cei doi poli ai fiecărei scale
În plus, pe baza studiului intercorelaţiilor dintre scalele chestionarului s-au stabilit anumite
relaţii între ele, fapt ce permite o interpretare mai nuanţată
Standarde: stanine (9 clase) sau cote T au fost împărţite pe femei şi bărbaţi
-în zona staninelor 9-7 sau 3-1 este în zona de interes clinic
-5=medie şi mediana --> se interpretează calitativ moderat
- 6= medie şi mediana --> se interpretează calitativ mediu superior
- 4= medie şi mediana --> se interpretează calitativ mediu inferior
- 1, 2, 3, 7, 8, 9=zona de interes clinic (unele sunt cu scorare inversă)
Chestionarul Schemelor Cognitive Young –Forma scurta 3 YSQ-S3

J Young (2003) defineste pentru prima data schemele dezadaptative timpurii.Chestionarul are
114 itemi pentru 18 scheme cognitive dezadaptative grupate in 5 categorii.
1.Separare si respingere: deprivare emotionala, abandon/instabilitate, neincredere/abuz,
izolare sociala/instrainare, defect/rusine.
2. Autonomie si performanta: esec , dependenta/incompetenta,vulnerabilitate la rau si
boala,protectie/ego infantil
3. Deficienta limitelor: revendicare/grandomanie, autocontrol/autodisciplina insuficienta
4. Dependenta de altii: subjugare, autosacrificiu, cautatrea aprobarii/ recunoasterii
5. Hipervigilenta si inhibitie: negativism/pasivitate, inhibitie emotionala, standarde nerealiste/
hipercriticism, penalizare.
Test de temperament Wiersma- Heymans

N Margineanu spunea:,, Temperamentul se referă la emotivitate, la expresivitatea,
intensitatea şi rapiditatea reacţiilor.,, Cele trei însuşiri considerate numai în valorile lor
extreme (foarte emotiv şi extrem de neemotiv) se îmbină în 8 tipuri: Pasionaţii (E.A.S.)
Colericii (E.A.P.) Sentimentalii (E.nA.S.), Nervoşii (E.nA.P.), Flegmaticii (nE.A.S.)
Sangvinicii (nE.A.P.) Melancolicii (nE.nA.S.) Amorfii (nE.nA.P.)
- Testul aperceptiei pentru copii TAC-Bellack

TAC este o metodă proiectivă aperceptivă de investigare a personalităţii prin studierea
semnificaţiei dinamice a diferenţelor individuale în perceperea stimulilor standard.
TEST PROIECTIV = proiectează nivelul, imaginea, percepţia senzorială, latura perceptivă,
cognitivă şi emoţională, ajungând în latura dinamică a personalităţii umane (temperament,
comportament şi atitudine). TAC scoate neconştientul ( inconştientul şi subconştientul) din
copil. Testul contine 10 planse color pe care copilul trebuie sa le prezinte ca o poveste.
Imaginile scot in evidenta probleme legate de: hranire(oralitate), rivalitate intre frati, relatia de
cuplu, relatia deintre parinti si copii, aspecte relationale familiale, aspecte legate de igiena
proprie. Interpretarea vizeaza zona de normalitate/anormalitate prin identificarea fanteziilor,
fobiilor, anxietatilor,comportamentului social, eventual abuzurilor savarsite de /asupra
copilului.
Testul arborelui Koch-primele insemnari legate de testul arborelui a fost ale lui Emil Juker,
consilier de orientare profesionala, in 1928.In 1942 Karl Koch tratatul de baza al testului, pe
care-l completaeaza pana in 1956. Testul are doua valente: una proiectiva si una metrica.
Interpretareaa arborilor ne da informatii despre: campul perceptiv, aria proiectiva, aria
realista, Primul arbore ne arata scopul real cu care s-a prezentat la cabinet,atitudinea sociala,
al doilea arbore- scopul ideal, asteptarile lui,sinele interior, al treilea arbore – scopul fictiv ,
inconstient, arata aspiratiile ,dorintele, nevoile clientului. Indicele Witgenstein se calculeaza
pentru a preciza varsta la care s-au produs evenimentele marcante( tragedii, abuzuri, decese,
14
boala, evenimente pozitive: nasterea unui copil, nunta) din viata clientului. Caracteristicile
psihologice ale testului ne dau informatii despre: introversie, extraversie, angoase,
nervozitate, depresie, agresivitate, nevroze si psihoze,mprobleme sexuale, adictii.
2.1.5 Designul cercetării
Designul este de tip descriptiv - longitudinal cu abordare idiografica, folosind cercetari

cazuistice, observationale, cantitative si calitative.
2.1.6 Prezentarea metodei
Metoda de studiu a fost analiza de caz cu 3 studii de caz , identificarea elementelor specifice
tulburarii Asperger, realizarea unui plan de interventie si recuperare .
2.1.7 Modul de selectare al eşantionului şi estimarea volumului
Modul de selectare al esantionului nu poate fi generalizat pentru ca volumul subiectilor veniti

la evaluare clinica in cabinet a fost mic.
2.2 Prezentarea cercetării

2.2.1 Studiu de caz nr.1
I. Prezentarea cazului : Clientul AA in varsta de 13 ani se prezinta la cabinet in vederea

unei evaluari clinice complexe si a stabilirii unui psihodiagnostic, el prezentand urmatoarele
manifestari: dureri abdominale, stari de neliniste, tulburari de somn, iritabilitate. Copilul este
speriat de boala pe care o are ca urmare a investigatiilor medicale pe care le-a facut timp de o
luna, fara sa se gaseasca o conditie medicala ci una psihologica pe care nu o intelege. AA este
unicul copil la parinti, de ingrijirea lui ocupandu-se parintii si bunicii (materni-paterni)
II. Aspecte anamnestice:
2.1. Date de identificare :
2.1.1. Nume și prenume: AA
2.1.2. Vârsta și data nașterii: 13 ani, 02.11.2005
2.1.3. Localitatea: Brasov
2.1.4. Gen: masculin
2.1.5. Statut marital: -
2.1.6. Statut ocupațional:-
2.1.7. Copii/Frati :-
2.1.8. Religie: ortodoxa
2.1.9. Naționalitate: romana
2.1.0. Studii: elev clasa a VII-a
15
2.2. Motivele solicitării evaluării : AA prezinta: dureri abdominale, stari de neliniste,
tulburari de somn, iritabilitate
2.3. Ghid de observație clinică :
Fișa de observație
I. Expresia şi ţinuta persoanei
1. reacţiile la prima intâlnire cu terapeutul : au fost de cooperare si suspiciune
2. mimica : temătoare obs: mimica expresivă; adesea contactul vizual este unul prelungit,
AA fixându-mă cu privirea, fapt care exprimă în anumite situații interesul ei pentru ceea ce
discutăm, iar în alte momente o stare de teama
3. pantomima / mişcările corpului: astenic obs: pantomimica normală; mişcări egale,
controlate, mobilitate redusă, AA acuză o stare generală de oboseală
4. modul de a se îmbrăca: ingrijit
obs: vestimentație îngrijită și ordonată, AA se îmbracă predominant în pantaloni
lejeri(trening), cromatica variind între culori terne, închise ( gri, albastru) sau culori vii
(galben, roșu), având un stil clasic
5. atitudinea : (observată pe parcursul interviului / relatată, despre sine si ceilalti )
5.1. faţă de sine superior . neîncrezător
obs: AA acuză lipsa de încredere în sine, sentimente de descurajare manifestate pe plan
educational− "mi se pare că orice aș face nu fac destul de bine și nu sunt destul de bun" ; el
relatează că are ezitari în realizarea anumitor proiecte la scoala, se simte demotivată, se
compară cu ceilalți și simte nevoia să îi fie recunoscute meritele în ceea ce face, are tendința
să trateze cu indiferență feedbackurile pozitive "whatever" , afirmă că îți subestimează
cunoștințele de specialitate( la limba romana), este exigent cu propria persoană; se observă
faptul că acesta evită să își exprime nevoile, nu îți asumă schimbarea educatională (
rezultatele scazute simularea de evaluare nationala), are așteptări ridicate de la sine. Iar pe
plan personal, atât în relația de familie dar și în cea sociala manifestă o stimă de sine scazută
, dublată de neincredere ca urmare a lipsei de validare.
5.2. faţă de ceilalţi: prietenoas ,neincredere (suspicios) ,defensiv , evitant,
obs: în relația terapeutică atitudinea este semideschisă, AA este capabil să-și exprime corect
ideile, adoptând un caracter ușor lamentativ și demonstrativ; răspunde docil în timpul
administrării probelor de evaluare psihologică.
La nivel declarativ se constată atitudinea evitantă și defensivă în relație cu tatăl lui (AA
relatează că discuțiile sunt puține, superficiale, iar atunci când tatăl său este plecat la lucru ,
rareori simte nevoia să comunice cu el la telefon ; în relație cu mama sa își evidentiază
adeseori tristețea și motivele care il fac să trăiască dispoziția afectivă negativă pentru a primi
ajutorul asteptat. Sunt momente in care devine usor agresiv ( trantind usi sau ridicand vocea)
II. Procese cognitive
1. calitatea discursului : logic ,cursiv , coerent , elaborat ,alambicat
obs: în general discursul lui AA este logic și coerent, deseori angajându-se în analize și
raționalizări ale propriilor alegeri și trăiri. Referiror la aspecte ce vizează relațiile de
familie, uneori răspunde pe alături la anumite întrebări (apar mecanisme de apărare
inconștiente- raționalizarea, negarea, evitarea); are tendința de a intra în mai multe subiecte
deodată; prezintă o ușoară strictete în precizarea datelor diferitelor evenimente semnificative
din viața sa, sau a anumitor acuze curente (ex: iluziile sale perceptive, relatia rigida cu tata),
16
2. capacitatea de inţelegere a propriei situatii conştientizare
obs: AA acuză experimentarea unor «flash-urile vizuale» și își dă seama că obiectele sau
ființele percepute pentru câteva fracțiuni de secundă, nu sunt reale.
3. tulburari ale limbajului:
3.1. limbajul oral: bradifemie (lentoare, monoton)
obs: inițial MI vorbește fara entuziasm, pe un ton monoton, cu o voce de copil (se alintă)
atunci când afirmă că a venit din curiozitate la psiholog, impins de mama; ritmul verbal este
moderat-scazut, însă atunci când sunt atinse subiecte sensibile apar ruperi de ritm, fie în
accelerare sau în încetinirea acestuia, cu un volum scăzut, tonalitatea afectivă modificându-
se, AA devine serios și trist.
3.2. limbajul scris :
obs: nemodificat
4. tip de gândire: analitică , flexibilă
5. tulburări de conţinut ale gândirii (adecvarea la realitate): idei fobice
obs : AA prezintă amintiri fobice legate de dormitul singur in camera
6. tulburări ale ritmului, fluxului ideativ : accelerare simplă a ritmului
obs: manifestare ocazională
7. tulburări de memorie hipermnezie
obs: forță mnezică crescută în evocarea detaliilor cronologice ale unor evenimente cu
încărcătură emoțională
8. tulburări de perceptie
iluzii
9. tulburări de atenţie: deficit de concentrare/atenţional
obs: AA declară că are dificultăți de a se concentra atunci când lucrează la un proiect si apar
durerile de stomac
III. Comportament
hipobulie , agresivitate
obs: AA acuză o scădere a forței voliționale dar și a motivației educationale, inițiind și
finalizând cu efort anumite proiecte la scoala; situațional coexistă tendințe de perseverare
sau de abandon.
IV. Dispoziţia de bază
1. Tulburări afective (ale dispoziţiei):
anxietate, schimbatoare , apatie
obs: AA trăiește sentimente contradictorii față de colegi-prieteni (atracție-repulsie), respectiv
față de tatăl lui (iubire-respingere) iar în relație cu mama manifestă entuziasm însă și teama
de a fi indepartat. Acuză o stare de apatie, cu lipsă de interes pentru activitățile zilnice și
atractivitate scazută pentru pasiuni precum jocurile pe calculator,mersul cu bicicleta care
altădată îi făceau mare placere. Totuși se bucură în continuare să citească, să vizioneze
emisiuni stiintifice pe You Tube. Apar sentimente de inutilitate la scoala (se gândește că nu
aduce un plus valoare în ceea ce face), se simte trist atunci când se gândește la prieteni, la
starea lui de sănătate .
2.4. Istoric personal :

2.4.1. Familia de origine :
17
Tatăl : este absolvent de studii superioare, lucreaza ca inginer/
Mama : este absolventa de studii superioare, lucreaza ca programator IT
2.4.2. Parcurs școlar : gradinita, clasa primare, clase gimnaziale( elev clasa a VII-a
2.4.3. Relații sociale, prieteni : putini, relationeaza cu verii
2.4.4. Istoric medical : in luna aprilie- apar primele probleme digestive – dureri de burta ,,
ca de foame,,- rontait
- apar crampele, durerile intestinale
- merg la medicul de familie, gastroenterolog Brasov, Bucuresti- endoscopie
- recomndare: dieta- fara prajeli, dulciuri, seminte, lapte, sucuri acidulate
Se simte mai rau ca inainte!
Diagnostic la externare: staza gastrica-fiere cudata, psihosomatizare
Medicatie: Nexus, Magne B6, Extract de coacaz negru si smochin
2.4.5. Istoricul afecțiunilor :
a) Faza de anticipare: apar primele probleme digestive – dureri de burta
b) Al doilea eveniment traumatizant: merg la medicul de familie, gastroenterolog Brasov,
c) Al treilea eveniment marcant: Bucuresti- endoscopie
d) Factori genetici: nu avem date.
e) Factori istorici din familie: -
f) Evenimente care precipită apariția tulburării: - rezultatele la simulare
2.4.6. Comportamente inadecvate :refuzul de a mai merge la scoala
III. Evaluare psihologică clinică și psihodiagnostic:
3.1. Componentele evaluate sunt: anxietatea, depresia, personalitatea, capacitatea eductivă,
comportament, atenția concentrată și distributivă, memorie,temperament, Evaluarea Globală a
Funcţionării.
3.2. Tehnici, metode și instrumente de evaluare psihologică clinică folosite:interviu clinic
structurat, observaţie clinică comportamentala,Scala Hamilton anxietate HRSA--,
ANXIETY), Scala Hamilton depresie(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS), Scala lui
Zung de autoevaluare a depresiei( Zung Self Rating Depression Scale-SDS) Testul de
inteligenta RAVEN SPM-Plus, Test memorie topografică , Test memorie verbala Rey– Test
atenție distributivă – ADS, Test atenție- labirint, Inventarul de personalitate- Freiburg
(Freiburger Persönlichkeits inventar, FPI), Chestionarul Schemelor Cognitive Young –
Forma scurta 3 YSQ-S3, Test de temperament Wiersma- Heymans, Teste proiective: Testul
arborelui Koch,
3.3. Etapele evaluării : a constat din trei etape de evaluare
18
-in prima etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica:Scala de
depresie Hamilton(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS),Scala Zung de autoevaluare a
depresiei, Scala de anxietate Hamilton, Scala de anxietate STAI ,
- In a doua etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Test de
temperament Wiersma- Heymans, Testul de inteligenta RAVEN SPM Plus
- In a treia etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Inventarul
de personalitate- Freiburg (Freiburger Persönlichkeits inventar, FPI), Chestionarul
Schemelor Cognitive Young –Forma scurta 3 YSQ-
- In a patra etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Testul
arborelui Koch, Test memorie topografică , Test memorie verbala Rey– Test atenție
distributivă – ADS, Test atenție- labirint,
3.4. Prezentarea rezultatelor, analiza cantitativă și calitativă :
Nivelul psihofiziologic:
Psiho-motricitatea- lateralitate dreapta
Dezvoltare senzorial-perceptiva- dezvoltare senzoriala normala
Orientare spatio-temporala buna
Nivel-subiectiv-emotional:
Dispozitie afectiva: normală
Scala Hamilton anxietate) - 4p- - interpretare cantitativa- fără anxietate
Interpretare calitativa:
1. Scor 0p- normal –nu se simte nelinistit, iritat, lipsa dispozitie anxioas
2. Scor 0p- normal-ne prezinta tensiuni si nelinisti
3. scor 0p- nu prezinta fobii
4. scor 0p- nu prezinta insomnii
5. scor 0p- normal –nu prezinta deficiente de concentrare
6. scor 0p- nu prezinta dispozitie depresiva
7. scor 0p-lipsesc simptomele somatice musculare
8. scor 0p- lipsesc simptomele somatice senzoriale
9. scor 0p- nu sunt simptome cardiovasculare
10. scor 0p- nu are simptome respiratorii
11. scor 3p- are simptome gastro-intestinale severe, dureri abdominale cu senzatii de arsuri
la stomac
12. scor 0p- lipsesc simptome uro-genitale
13. scor 1p- are simptome vegetative usoare- imbujorari
14. scor 0p- pacientul este echilibrat in timpul interviului clinic
19
ANXIETY),- 69p -nu prezinta anxietate ca stare si nici ca trasatura
Forma X1- 29p Enunturile simptomatice pentru prezenta starii de anxietate insumeaza 17p,
ceea ce inseamna ca AA nu prezinta stare de anxietate.Enunturile pentru starea de echilibru
neuropsihic insumeaza 12p, fapt care atesta ca AA se afla intr-o stare de calm si liniste
interioara.
Forma X2 –40p Enunturile simptomatice pentru anxietate ca trasatura totalizaza 26p, ceea ce ne
arata ca AA prezinta un comportament de evitare. Enunturile pentru starea de echilibru
neuropsihic insumeaza 14 p, fapt care atesta ca lui AA ii lipseste anxietate ca trasatura de
personalitate.
Scor global X1+X2=69p
Forma X1- ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile 3p, se simte putin incordat,nelinistit,
speriat, ingrijorat, agitat si zapacit- 2p
Forma X2- Incerc sa evit un moment critic sau o dificultate-4p, De multe ori imi scapa unele
lucruri pentru ca nu ma pot decide destul de repede-3p, Sunt incantat sa iau lucrurile prea in serios-3p
AA are o anxietate foarte usoara caracterizata prin stari de neliniste,dezechilibru,

dezamagiri, lipsa increderii in propriile puteri, comportament evitant .
Scala Hamilton depresie-(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS) - 4p- Interpretarea

cantitativa: fără depresie
Interpretare calitativa: nu exista risc suicidar(1p), prezinta o usoara agitatie, dar fara
nervozitate(1p),apare anxietate slaba la nivel psihic, somatic(1p), este moderat ipohondru-
preocupare moderata pentru satarea sa de sanatate(2p), constientizeaza boala , dar atribuie
acest lucru mancarurilor proaste, suprasolicitarii,nevoii de odihna(2p)
Scala lui Zung este o scala de autoevaluare a depresiei( Zung Self Rating Depression
Scale-SDS) – 31p, indice de depresie =38,75, Interpretare cantitativa : absenta depresiei
Interpretare calitativa: prezinta afectivitate moderata(5p), concomitente somatice (11p)-o

usoara depresie, fara somatizari, lipseste activismul,concomitente psihologice (15p) –are stare
letargica si usoara iritabilitate. AA se simte abatut uneori(2p), se simte adesea mai bine
dimineata ( 2p), doarme rau noaptea uneori(2p),are adesea pofta de mancare(2p),ii place
uneori sa fie intr-o companie placuta(3p), se simte obosit fara motiv uneori(2p),priveste
adesea cu incredere viitorul(2p), are uneori sentimentul de a fi util(3p),viata lui este adesea
suficient de implinita(2p)
Nivelul cognitiv
Inteligenta- s-a masurat cu testul matricilor progresive Raven SPM Plus

QI-138 inteligenta superioara(130-139) –interpretare cantitativa
Interpretare calitativa
20
Greseli:
A11-A12 (2)- - tulburare de dispozitie, refuz in sarcina si activitate, inadaptate scolara,
tulburare de afectivitate, tulburare de impuls --ce pot duce la descurajarea copilului, la o
forma de stres
C10-C12 (3)- oboseala,plictiseala, mecanism de aparare inadecvat- reactie de disperare
E1-E12(7) – lipsa de concentrare, posibil Asperger
Discrepanta : Scor asteptat 12 12 10 9 5 Scor realizat 10 12 9 12 5 -2+0-1+3+0= 0
A-2 deficit usor de atentie, nerabdare,ritm rapid de executie, pattern inadecvat de invatare
C-1 doreste atentia, dar nu va arata grupului niciodata acest lucru, vrea sa fie lider informal
D+3 arată adaptabilitate, flexibilitate, consecvenţă, comunicare în sarcină, relaţionare
superioară.
Probe pentru masurarea calitatilor atentiei:
Proba atentie distributiva- scor 10p, clasa V, raspunsuri gresite 0, omise -0
- coeficient de exactitate-1
Interpretare cantitativa: distributivitatea, concentrarea si mobilitatea atentiei sunt foarte bune
Interpretare calitativa- lipsa greselilor dar un timp de efectuare ridicat( 17 min in loc de
10min)ne arata ca are un timp de reactie mai redus. Posibile afectiuni: organice( sistem
digestiv, locomotor), persoane cu impulsivitate crescuta.
Proba atentie Labirintul - scor 25 p, clasa V, raspunsuri gresite 0, omise -0
Interpretare cantitativa: flexibilitatea, acuitatea vizuala si discriminarea atentiei in camp
perceptiv sunt foarte bune
Interpretare calitativa- lipsa greselilor si un timp de efectuare bun( 7 min )ne arata ca are o
viteza buna de raspuns si o exactitate maxima.
Teste de memorie:
Test memorie topografica -12 raspunsuri bune, clasa IV- 2 raspunsuri gresite, 3
omisiuni- Coeficient de exactitate-0,64, clasa II-zona clinica
Informatii psihologice nontest:
Omisiuni stanga jos(2)- depresie de tip psihotic
Omisiuni dreapta jos(1)-confabulatii,
Greseli dreapta jos(1)- tulburari afective ,
Greseli stanga jos(1)- tulburari afective, tulburari induse de stres.
Test memorie verbala Rey- scor total 61, coeficient global 81,33%(bun)
21
Randamentul mediu la prima si a doua proba (10 )-reprezinta o intrare in sarcina mai
dificila. Recunoasterea(12) mai scazuta decat reproducerea(15) arata o usoara incapacitatea
de a desprinde cuvintele învăţate atunci când ele apar în structura mai complexă a unui text.
Tendinta de reproducere in ordinea citirii- inseamna slaba organizare a informatiei ,
rigiditate,incapatanare, conservatorism
Nivel de personalitate-
Inventarul de personalitate- Freiburg FPI
FPI-1 scor 4, stanina 6- Nervozitate( zona de filtraj moderat) semnifică tendinţa spre
acuze somatice, afecţiuni de ordin vegetativ (circulaţie, respiraţie, tulburări motorii). Un scor
crescut la FPI 1 indică un subiect cu disconfort psihosomatic (tulburari de somn, dureri si stari
generale proaste, fatigabilitate si fenomene de epuizare, neliniste, iritabilitate, meteoropatie),
cu o somatizare puternica a afectelor (starile de iritatie afectiva sunt insotite de tulburari
vegetative si musculare intense).
Coreleaza cu FPI-3 ( depresivitate ridicata), FPI-8 (retinere, incordare mare) si FPI-4
(excitabilitate crescuta).
Posibile afectiuni: tulburare anxioasa,
FPI-2 scor 4 stanina 7-Agresivitate- (agresivitate foarte prezenta; agresiv-spontan;
imatur emotional-negativ; neagresiv-nestapanit )agresivitate foarte prezenta -subiectul poate
comite spontan acte de agresiune corporală, verbală sau imaginară. Reacţionează afectiv faţă
de obiecte şi animale. În relaţiile cu oamenii are un comportament impulsiv (uneori
agresiv).Este în general nestăpânit, neliniştit, cu o pregnantă nevoie de schimbări, sete de
aventură, tendinţa spre exaltare (bucurie exacerbată). Reprezinta tabloul imaturităţii
emoţionale. Prin agresivitate nu trebuie sa intelegem ca valorile de testare mari denota
neaparat manifestari agresive. Din cauza interdependentei relativ stranse cu scala FPI 9
(franchete) se pot exprima prin valorile mari starea de dispozitie (disponibilitate-pregatire),
slabiciunile personale, afectele si, in mod special, tendintele agresive.
Coreleaza cu valori mari la FPI-9(franchete), FPI-3(depresie) si FPI-4(irascibilitate).
Posibile afectiuni: tulburare de comportament-conduita antisoaciala
FPI-3 scor 3 stanina 6 Depresivitate – (mulţumire, siguranţă moderat scăzuta depresiv
– indispus, nesigur de sine) - subiectul are o dispoziţie proasta peste medie,depresie moderata
. Subiectul are stări de indispoziţie sau prezintă fluctuanţă mare în dispoziţii, prevalând însă
stările depresive, tensionate, pesimiste. Aşadar, individul este în general prost-dispus, fără
vitalitate, epuizat, în parte iritabil, nemulţumit, ursuz. Se mai caracterizează prin anxietate,
sentimentul de pericol nedefinit, ameninţător, singurătate, sentiment de apatie şi de gol
lăuntric, putere de concentrare redusă ; dus pe gânduri, adesea inutil, visează cu ochii
deschişi; complexe de inferioritate adânc înrădăcinate, are veşnic probleme, meditează mult,
de insuficienţă (insatisfacţie generală), îşi face singur reproşuri.
Coreleaza cu valori mari la FPI-1(nervozitate),FPI-2(agresivitate), FPI-4(emotivitate) si FPI-
9( franchete,sinceritate).
Posibile afectiuni: dispozitie depresiva .
22
FPI-4 scor 7 stanina 8 Excitabilitate-–(emotivitate – iritabil, uşor frustrat – calm,
apatic) excitabilitate accentuata, frustrare accentuate , pacientul prezintă stări de
iritabilitate, este tensionat, susceptibil şi emotiv, are toleranţă redusa la frustrare (se simte
deranjat, tulburat chiar de dificultăţi banale) este nerăbdator şi neliniştit. Devine uşor irascibil
şi furios, apoi agresiv, ameninţător (vorbe necugetate), acţiuni de afect, afecte violente, este
puţin inhibat în afecte.
Coreleaza cu valori mari la FPI-3( depresie), FPI-2(agresivitate), FPI-1(nervozitate), FPI-7
(tendinta de dominare), FPI-9(sinceritate)
Posibile afectiuni: PTSD
FPI-5 scor 21 stanina 4 Sociabilitate- sociabilitate moderata scazuta- iritabilitate peste
medie, ezitare peste medie / calm sub medie pacientul prezintă o dorinţă redusă de contact
şi se mulţumeşte cu propria persoană, evită contacte în anumite împrejurări, preferă să fie
singur, are un cerc redus de cunoştinţe, intră greu în relaţii cu alte persoane (puţin
comunicativ), ciudat, retras, în anumite situaţii „ţeapăn”, distant, atitudine rezervată în raport
cu alte persoane, puţin întreprinzător, mai degrabă taciturn. Dorinţa şi nevoia de a stabili
contacte este redusa.
Coreleaza cu FPI-8 (inhibitie) valoare mare
Posibile afectiuni: antisociali, anxioşi, ipohondrici,
FPI-6 scor 8 stanina 1 Calmitate- iritabilitate -severă, ezitare severă pacientul prezintă
iritabilitate, poate fi decepţionat şi supărat uşor, este susceptibil şi descurajat, ia lucrurile prea
în serios, se simte uşor deranjat şi pus într-o situaţie penibilă, este îngrijorat, ezită, preferă să
aştepte, nu-i plac hotărârile şi acţiunile impulsive, este pesimist şi descurajat în anumite
situatii
Corelatie cu valori mari la FPI-8 ( inhibitie)
Posibile afectiuni: antisociali, tulburare de impus
FPI-7 scor 9 stanina 8 Dominare- tendinţa dominatoare accentuată, agresivitate
accentuată, reactivitate accentuată - pacientul prezinta acte de agresiune reactiv fizice,
verbale sau imaginare, ştie să-şi impună interesul propriu, concepţia egocentrică, atitudine de
suspiciune şi neîncredere faţă de ceilalţi. Tinde spre o gândire autoritară, conformistă. Este
agresiv în limita formelor de convieţuire în societăţile convenţionale. Caracteristicile sale
sunt: agresivitate reactivă, vină şi pedeapsă, judecăţi morale convenţionale.
Coreleaza cu valoare mare la FPI-4 ( emotivitate)
Posibile afectiuni: personalităţi de tip antisocial
FPI-8 scor 6 stanina 7 Inhibitie- Retinere- reţinere crescută, încordare crescută-
pacientul prezintă timiditate, este stingher, inhibat în contact cu alte persoane, mai ales în
colectivitate şi in anumite situaţii, incapabil de contact, sau cu un comportament anormal în
situaţii de contact; cu trac şi neplăceri fizice înaintea anumitor ocazii sau emoţii (nelinişte,
tremurături, i se înmoaie genunchii, paloare sau roşeaţă, se bâlbâie, are tulburări digestive),
putere de acţiune redusă, este nesigur în luarea unor hotărâri, nu este dispus să lupte pentru
realizarea celor propuse, este fricos şi foarte iritat când se ştie observat.
23
Coreleaza cu valori mari la FPI-3 (depresie), FPI-1(nervozitate), valori mici la Fpi-6 (calm),
FPI-5( sociabil)
FPI-9 scor 7 stanina 5- Sinceritate- inchidere peste medie, necritic moderat crescut,
nesinceritate peste medie. Stanina 2 obtinute initial, reflecta faptul ca incearca sa
controleze testul-zona de sinceritate redusa, posibil PTSD.
FPI-9 coreleaza cu valori mari la FPI-3( depresie), FPI-4( emotivitate) FPI-2(agresivitate)
FPI-E scor 15 stanina 3- introversie- ambivert peste medie, pacientul prezintă
sociabilitate, nevoie de contact, caută şi este capabil de a stabili contacte, leagă uşor prietenii,
este degajat, vioi, impulsiv, vorbăreţ, îi plac variaţia şi divertismentul; activitate şi
emotivitate; întreprinzător, domină, dă tonul, este capabil să impună; în anumite situaţii este
nestăpânit (excitabil).
FPI-N scor 9 stanina 7 Labilitate emotionala- labilitate emoţională crescută- pacientul
prezinta indispoziţie, sau dispoziţie labilă, iritabilitate; uşor de lezat, susceptibil, morocănos,
uşor agitat, supărăcios, violent,meditări inutile,atenţie uşor de distras, visează cu ochii
deschişi, se simte adesea nedreptatit, apatic
Coreleaza cu valori scazute la FPI-M(masculinitate)
FPI-M scor 19 stanina 3 Masculinitate – autocaracterizare tipic feminina
crescuta/masculina scazuta - pacientul prezintă o atitudine de rezervă, este timid, în anumite
situaţii inhibat, abătut, uşor descurajat şi dezamăgit, puţin optimist, are neîncredere în sine,
are neplăceri fizice, cu tulburări psihosomatice generale: în special pulsul neregulat, ameţeli,
mâini şi picioare reci, constipaţie, sensibilitate la lumină şi zgomot, genunchi moi la emoţii şi
nelinişte fizică, trac, adeseori obosit, epuizat, sensibil la schimbările atmosferice.
Coreleaza cu valori crescute la FPI-N(labilitate emotionala)
Concluzie: Clientul prezinta cu o labilitate emotionala crescuta, nervozitate si agresivitate
moderat-crescute, sociabilitate moderat-scazuta, excitabilitate crescuta, depresivitate
moderata,iritabilitate crescuta, tendinta de dominare crescuta, incordare crescuta.
Test de personalitate YSQ-S3
Chestionarul schemelor cognitive Young-identifica 18 scheme dezaptative grupate in cinci
categorii, astfel:
I. Separare si respingere- se refera la convingerea, presupunerea ca nu vor fi satisfacute
nevoile de siguranta, ingrijire, empatie, acceptare si respect. Acest domeniu este compus din 5
scheme:
- 1- Deprivare emotionala-ED – 11p-nivel ridicat- ceilalti nu-i ofera dradostea, protectia si
intelegerea de care are nevoie. Exista 3 forme de deprivare emotionala:
a) deprivarea de ingrijire ( absenta atentiei, afectiunii si caldurii sufletesti)
b) deprivarea de intelegere (absenta empatiei)
c) deprivarea de protectie ( absenta directionarii, indrumarii, ingrijirii)
24
-2- Abandon/Instabilitate-AB—8p-nivel ridicat- sentimentul ca cei apropiati nu vor putea sa-
i ofere sustinerea emotionala de care are nevoie, pentru ca acestia la randul lor sunt instabili
emotional, nu sunt prezenti atunci cand el are nevoie sau il vor parasi pentru altcineva.
-3-Neincredere/Abuz-MA—11p- nivel ridicat- are convingerea ca cei apropiati, intr-un final,
il vor rani intentionat, ca se inseala , abuzeaza de el, il fac sa sufere, il umilesc sau il mint.
-4-Izolare sociala/Instrainare-IS—5p- nivel scazut- nu are credinta ca este diferit de ceilalti,
ca nu poate face parte dintr-un grup, ca este izolat social
-5-Defect/Rusine-DS—6p- nivel mediu- exista sentimentul ca nu are suficienta valoare, ca
este inferior sau incapabial in anumite aspecte importante ale vietii, iar daca ceilalti vor vedea
acest lucru nu-l vor mai iubi. Nu se simte in siguranta in prezenta celorlalti fiind foarte
constient de el, comparandu-se cu ceilalti, avand sentimentul de rusine legat de propriul
,,handicap,,.
II. Autonomie si performanta- se refera la perceptia propriei incapacitati de a supravietui si
functiona independent. Acest domeniu este compus din 4 scheme:
-6-Esec-FA—15p- nivel foarte ridicat- are convingerea ca nu este capabil sa faca ceva bine,
ca inevitabil va gresi, va esua in domenii importante ale vietii( scoala, cariera, sport) avand un
statut social scazut si mai putin succes decat ceilalti de aceeasi varsta.
-7-Dependenta/Incompetenta-DI—10p- nivel ridicat- este convins ca nu poate sa
indeplineasca bine responsabilitatile zilnice fara un sprijin din partea celorlalti, ceea ce duce
la neputinta.
-8-Vulnerabilitate la rau si boala-VH—6p- nivel mediu- prezinta o frica moderata de
catastrofe iminente pe care nu le poate preveni. Aceasta frica apare fata de diferite boli,
probleme emotionale sau catastrofe.
-9-Protectionism/Ego infantil-EM --9p – nivel mediu- se manifesta prin apropierea fata de o
persoana relevanta ( mama), fapt care impiedica dezvoltarea propriei identitati individuale si
sociale. Astfel traieste cu convingerea ca nu va putea trai fara cealalta persoana, nu va putea fi
fericit daca nu va avea sprijinul ei.
III.Deficienta limitelor- se refera la incapacitatea de a stabili limite interne, responsabilitati
fata de ceilalti, scopuri pe termen lung. Acest domeniu este compus din 2 scheme:
-10-Revendicare/Grandomanie-ET—16p- nivel ridicat- are convingerea ca este superior
altor oameni, deci revendica drepturi si privilegii speciale.
-11-Autocontrol/Auto-disciplina insuficienta-IS—11p-nivel mediu- semnifica dificultatea
de a se controla uneori , disciplina in obtinerea scopurilor, control insuficient al emotiilor si
impulsurilor, toleranta scazuta la frustrare, dorinta excesiva de a mentine confortul, de a evita
situatiile neplacute.
IV. Dependenta de altii- se refera la focalizarea excesiva pe satisfacerea dorintelor, nevoilor
altora in detrimentul satisfacerii propriilor dorinte si nevoi, cu scopul obtinerii dragostei si
aprobarii celorlalti. Acest domeniu este compus din 3 scheme:
25
-12-Subjugarea-SB---13p-nivel foarte ridicat- presupune controlul excesiv asupra celorlalti
prin cele doua componente: subjugarea nevoilor( propriile preferinte, decizii si dorinte sunt
reprimate) si subjugarea emotiilor( exprimarea emotiilor si a furiei sunt reprimate)
-13-Auto-sacrificiul-SS—21p- nivel foarte ridicat- este preocupat de satisfacerea nevoilor
zilnice ale celorlalti in detrimentul sau, crezand ca poate ajuta in acest fel persoana de sprijin.
-14-Cautarea aprobarii/Recunoasterii- AS- -34p- nivel mediu- stima sa de sine este
dependenta de relatia sa cu ceilalti.
V.Hipervigilenta si Inhibitie – se refera la faptul ca sentimentele, impulsurile, alegerile
spontane nu sunt exprimate, iar el nu crede ca are dreptul sa fie fericit si relaxat. Acest
domeniu este compus din 4 scheme:
-15-Negativism/Pasivitate-NP—15p- nivel scazut- aspectele negative ale vietii sunt normal
conturate, subliniate, in timp ce aspectele pozitive, optimiste sunt normale
-16-Inhibitie emotionala-EI---19p- nivel ridicat- ce materializeaza printr-un slab control
asupra impulsurilor, a descarcarii furiei si agresivitatii, slaba comunicare a sentimentelor,
invocarea emotionalului in defavoarea rationalului.
-17-Standarde nerealiste/Hipercriticism-US—14p –nivel mediu- are convingera ca trebuie sa
atinga niste standarde de comportament si performanta ridicate pentru a evita criticile.
-18-Penalizarea-PU---30p- nivel mediu- este intolerant, punitiv si nerabdator cu oamenii care
nu-i satisfac nevoile; greselile sunt greu iertate si uitate.
Concluzie: Clientul se simte separat si respins de mediul social si familial, este incapabil sa
supravietuiasca independent, fiind dependent de ceilalti , nu cunoaste limitele in relatiile cu
acestia cautand permanent privilegii speciale,simtindu-se abandonat, vulnerabil, subjugat,
neavand incredere in fortele proprii, cerand aprobarea mamei in ceea ce face, subliniind
permanent aspectele negative ale vietii pe care o duce.
Recomandare:- dezvoltate personala, terapie de familie
Test de temperament Wiersma- Heymans- E-A-P( emotiv-activ-primar)
TEMPERAMENTUL COLERIC – E, A, P
- considerat un temperament puternic, caracterizat prin trei trăsături: o emotivitate vie,
multă energie şi o mare legătură cu prezentul
- dialectica interioară este mai puţin utilă; este tentat atunci când reuşeşte ceva să schimbe
mai curând obiectele din jurul său sau situaţiile decât pe sine
- o alta trăsătură e sintetizată în expresia: „sunt cum sunt şi trebuie să mă luaţi ca atare” –
„dacă voi nu mă vreţi eu vă vreau”
- au iniţiativă şi conduc grupul din care fac parte
- din cauza firii prea aprinse, impulsive, prea puţin controlate se întâmplă să facă gafe sau
să întreacă măsura
- marea calitate este: căldura. Căldura şi uşurinţa cu care vorbesc cu oamenii sunt
reconfortante
26
- o altă trăsătură importantă este valoarea mare acordată acţiunii; au tendinţa să trăiască mai
multe existenţe, să recunoască tot, să realizeze tot
AA are un temperament sanguinic care este caracterizat prin emotivitate, iritabilitate si
impulsivitate, dotinta de a trai experiente noi care sa-i aduca recunoastere
Teste proiective
Testul arborelui
Interpretare arbori
1.Pozitionarea dreapta-sus- proiectii legate de viitor, activism, extraversie, tendinta de

dominare,controlori, relationare cu linia ghid masculina, dorinta de progres si dezvoltare,
procupare spre realizari, dominant foc, tata, pamant, nemultumit de sine, frica de nou
2. Calitatea desenului: copac mare situat in dreapta – entuziasm compensatoriu( trecerea de

inferioritate la superioritate prin compensare si supracompensare) ,labilitate in controlarea
energiilor si tensiunilor acumulate( izbucniri nesteptate), depresie mica
3.Perspectiva: copac bine conturat- compenseaza valid inferioritatea, dar nu trece la

supracompensare
4. Calitatea liniilor: moderate si accentuate in contur, ingrijite- agresivitate, autocontrol,

prezinta interes social si punere la dispozitie
5. Simetria: desen ingrijit , usor asimetric- tendinte usoare de exteriorizare necontrolata,

logic, rational, dezinteresat de mediul social. Marginea depasita sus, jos, dreapta: optimism,
naivitate, refulare, influentabil, fragil, atras de latura feminina. Inclinare spre dreapta:
rationalism in atingerea scopului,
6.Umbrirea: pe trunchi: anxietate fata de zona sociala
7. Sugestia arborelui – arbore falnic
8. Indicele Wittgenstein
Varsta subiectului: 13,58 ani, Inaltime arbore: 295 mm, W=21,72
Evenimente pe stanga:
10mm- W=0,46 6 luni
22mm- W=1,01 1 an
34mm- W=1,57 1 an 7 luni- bona se ocupa de crestere
45 mm- W=2,07 1an 8 luni- pleaca bona si ramane cu bunicii
49 mm- W=2,26 2 ani 3 luni- boala- rosu in gat
54 mm- W=2,49 2 ani 6 luni- boala -conjuctivita
86mm- W= 3,96 3 ani 11 luni – merge la gradinita, investigatii limbaj

27
109 mm- W=5,01 5 ani- schimba gradinita
138mm- W=6,35 6 ani 4 luni- deces bunic
149mm- W=6,86 6 ani 10 luni – incepe scoala- relatii incordate cu invatatoarea
152mm- W=6,99 7 ani- ocluzor
160mm –W=7,36 7 ani 4 luni- se muta la o alta scoala
176mm- W=8,1 8 ani 1 luna- interventie chirurgicala la maini- se taie si sta internat 3 zile
190mm- W=8,75 8 ani 9 luni- altercatii scolare
205mm- W=9,44 9 ani 5 luni- rana la picior- se arde cu ceai
217mm- W=9,99 10 ani- relatii incordate cu profesoara de romana
236mm- W=10,86 10 ani 10 luni- relatii bune cu diriginta- consolare
251mm- W=11,56 11 ani 7 luni -deces bunic patern
268mm- W=12,33 12 ani 4 luni – fractura mana
282mm- W=13,26 13 ani 3 luni- dureri abdominale, investigatii
Evenimente pe dreapta: 20mm- W=0,92
25mm- W=1,15
38mm- W=1,75
49mm- W=2.25
55mm- W=2,53
61mm- W=2,8
76 mm- W=3,5- tata ii cumpara bicicleta
84mm- W=3,87
93mm- W=4,28
102mm- W=4,7
124mm- W=5,7- tata se plimba si se joaca mai mult cu el
135mm- W=6,22 tata il duce la scoala
147mm- W=6,77 discutii despre scoala
156mm- W=7,18
177mm- W=8,15
28
191mm- W=8,79
205mm- W=9,45
216mm- W=9,94
224mm –W=10,31
232mm- W= 10,68
252mm- W=11,56
269 mm- W=12,38
273mm –W=12,6
281mm-W=12,94
285mm-W=13,12 simularea la matematica – divergente pe nota mica
288mm- W=13,26 primele discutii despre boala
291mm- W=13,4 drum la B pentru endoscopie
9. Introversie –baza trunchiului inchisa, situare in stanga –jos =agatare de trecut,teama de

implicare in relati; trunchi conturat si umbrit= anxietate sociala ; coroana inchisa, fructe=
stima se sine scazuta, simte ca nu conteaza suficient, nu stie sa coopereze,curaj scazut,
creativitate
10. Extraversia- arbore mare, rotunjit, fructe desenate= introversie de contact,tendinta de

dominare scopul fiind de a capta atentia
11.Imaturitate- baza foii este luata ca baza arborelui, trunchi inchis printr-o linie/ culoare,
forme repetitive= imaturitate afectiva, neintelegeri ale sarcinilor vietii
12. Debilitate- forme sarace, stereotipii,absenta liniei solului= blocaj afectiv, indigestie= nu
accepta ce i se intampla,
13. Anxietate- innegriri pe trunchi, linii discontinue, arbore stufos lipsit de frunze=rezolvari
inadecvate ale problemelor, victima-martir, mecanism ce coping
16. Nevrotism- linii care se intrepatrund, innegriri, ascutiri, baza trunchiului barata=cauta
controlul, atentia si punerea la dispozitie
17. Tendinta depresiva- semne de nervozitate- linii trasate usor=introvert, inadecvare in

sarcinile vietii
18. Impulsivitate –linii lansate spre exterior, innegriri,= heteroagresivitate
19. Agresivitate – unghiuri ascutite in tulpina si coroana= raspunsuri inadecvate la sarcinile

vietii, impulsivitate,
20. Probleme sexuale – nu prezinta

29
21. Nevroze si psihoze –arbore foarte mare, innegriri, frunzis imens=nu coopereaza,
sentimente de inferioritate/ superioritate inadecvate
22. Dependenta/ Adictii- nu sunt semne
Elemente constitutive
1. Radacina- lipseste= insecuritate, inadaptare, nu doreste sa vorbeasca despre familie
2. Trunchiul- baza largita spre stanga- atasament fata de trecut, blocarea aspiratiilor si
proiectelor = relatia cu mama a dus la dependenta ,introversie, anxietate si indecizie. Conturul
ondulat = dinamism, redresare dupa probleme, ambivert(temperament sanguin) ; ingrosare si
ingustari = blocheaza fluidul provoaca stagnare. Scoarta rugoasa= zona de contact cu mediul,
este directiva ,cu asperitati, cu incercare de a opri intruziunea celorlalti (protectiv,mecanism
de aparare activ); scoarta cu fisuri = sensibil,impresionabil, iritabil,agresiv.
3. Coroana – larga, bogata, inchisa, ondulata,in arcade= pasiv,supus,dependent,rigid.
4. Accesorii – fructe – nevoie imediata de succes, inconstanta,impulsivitate , realitate

supraevaluata si apreciata gresit. Mar = nevoia de dependenta, imaturitate.
AA proiecteaza elemente care tin de trecut, este pasiv si introvert, depinde de afectiunea
materna, traind o depresie si o anxietate recurenta.Relatiile pe linia ghid feminina sunt
incordate in interiorul sau. Scopul lui ideal tinde sa realizeze un echilibru intre linia ghid
feminina, materialism, trecut si linia ghid masculina, viitor, mediul social. Se observa ca
scopul real-declarat, si scopul ideal au reprezentari ce tin de constient si supraconstient
privind relatia cu aspiratiile, spiritualitatea si sunt mai mult la nivel declarativ spuse dorintele,
asteptarile( spectatorul propriei vieti). Remarcam ca pacientul se simte inadecvat cu sine si cu
ceilalti, cu o conectare medie in grupul de varsta si un curaj inadecvat cateodata( mecanism
de aparare).Relatia sa cu originea, iubirea fata de semeni sunt bine reprezentate; convingerile,
deprinderile si aptitudinile dobandite ajutandu-l in rezolvarea problemelor, sub indrumarea
mamei. Imaginea de ansamblu prezinta un arbore mare, fara radacini desenate, cu o tulpina
viguroasa si mare(51% din marimea arborelui), cu o coroana mare ( 49% din marimea
arborelui) dinamica, solida si plina de viata. Lipsa reprezentarii radacinii nu este accidentala,
ea ne arata ca baiatul refuza sa se gandeasca la problemele familiale. Copacul desenat se
aseamana cu un mar, ceea ce indica nevoia de dependenta si dorinta lui de a obtine succese
imediate..Remarcam ca AA se simte inadecvat cu sine si cu ceilalti, inhibat cu o conectare
saraca si un curaj deficitar. Relatia sa cu originea, iubirea fata de semeni sunt bine
reprezentate; convingerile, deprinderile si aptitudinile dobandite ajutandu-l in rezolvarea
problemelor, sub indrumarea mamei. Copilul prezinta un entuziasm compensatoriu, adica
trecerea de la inferior la superior se face prin compensare si supracompensare; avand nevoie
de iubire, prietenie si un mediu social adecvat. Face parte din grupa controlorilor, liderilor,
agresorilor, incercand sa se exteriorizeze uneori prin impulsivitate, in lupta pentru putere. AA
prezinta o anxietate legata de zona sociala, solutiile gasite pe acest plan fiind inadecvate(
pattern comportamental).Relatia cu zona sociala pare a fi bine dezvoltata, remarcam o
tendinta de dominare cu scopul de a capta atentia, dar si o supracompensare( introversie de
contact- vorbeste despre orice, mai putin despre el). El este genul de copil care are mai multe
rezolvari la o problema, iar cand nu are solutii este nemultumit. Conturul trunchiului s-a
30
realizat prin linii regulate, discontinue, la dreapta, ceea ce ne arata ca minorul sufera anumite
blocaje si inhibitii, are dificultati de adaptare, de acceptare, traieste anumite conflicte
interioare, dar are si conflicte in relatii; iar la stanga cu o linie ingrosata care subliniaza
partea exterioara- ceea ce arata ca exista o blocare, o stagnare ce vine din timiditate, inhibitie,
ca efect al unei stari afective resimtite mai mult timp, ce a dus la un blocaj afectiv. Rezolvarea
inadecvata a problemelor duce in timp la depresie, o inadecvare a sarcinilor vietii( teama sau
incapacitatea de a se deplasa spre scop), la descurajare, la solutii finale( victima se transforma
in martir).Desenul prezinta impulsivitatea orientata atat spre exterior( heteroagresivitate). In
viziunea lui ,rezolvarea problemelor este ipotetica( proiectie) fiind fara prea multi sorti de
izbanda, cu lipsa unor inlantuiri logice a ideilor. Heteroagresivitatea este orientata catre
mediul social.
Nivelul comportamental
- comportament antisocial
Integrare socială- integrare sociala medie, pe fondul comportamentului antisocial dezvoltat
ca urmare a respingerii pe care o simte.
Stres şi agenţi stresori
GAF- 76 Se evidentiaza unele dificultati psihologice, usoara deteriorare in functionarea
sociala ( dificultati in activitatea scolara)
3.5. Profil psihologic general :

Nivel subiectiv/emoţional: normal-
- evaluarea depresiei arata o incadrare in limite normale;
- evaluarea anxietăţii arata o incadrare in limite normale
Nivel cognitiv:
Gandirea- inteligenta superioara, posibil Asperger
-QI-138 inteligenta superioara(130-139)
Memoria si atentia:
- distributivitatea, concentrarea si mobilitatea atentiei sunt foarte bune
Proba atentie distributiva AD Romb- scor 10p, clasa V, raspunsuri gresite 0, omise -0
- coeficient de exactitate-1 . Timp de efectuare ridicat( 17 min in loc de 10min)ne arata ca are
un timp de reactie mai redus. Posibile afectiuni: organice( sistem digestiv, locomotor),
persoana avand o impulsivitate crescuta.
- flexibilitatea, acuitatea vizuala si discriminarea atentiei in camp perceptiv sunt foarte
bune
31
Lipsa greselilor si un timp de efectuare bun( 7 min )ne arata ca are o viteza buna de raspuns
si o exactitate maxima.
- memoria este afectata:
Test memorie topografica -12 raspunsuri bune, clasa IV- 2 raspunsuri gresite, 3 omisiuni-
Coeficient de exactitate-0,64, clasa II-zona clinica - tulburari afective, tulburari induse de
stres.
o intrare in sarcina mai dificila, o usoara incapacitatea de a desprinde cuvintele învăţate
atunci când ele apar în structura mai complexă a unui text, slaba organizare a informatiei ,
rigiditate,incapatanare, conservatorism.
Imaginaţia: (interviu clinic structurat, observație clinică) afectată usor de starea de sanatate,
dar dispune de capacitate de asociere, vizualizare internă a conceptelor.
Limbajul şi comunicarea: (interviu clinic, observație clinică) În general înţelege tot ce i se

spune, execută tot ce i se spune, discurs cursiv, coerent, limbaj mediu dezvoltat. Nu prezintă
tulburări de vorbire.
Nivel de personalitate şi mecanisme defensive:

FPI - prezinta cu o labilitate emotionala crescuta, nervozitate si agresivitate moderat-
crescute, sociabilitate moderat-scazuta, excitabilitate crescuta, depresivitate
moderata,iritabilitate crescuta, tendinta de dominare crescuta, incordare crescuta.
Test de personalitate YSQ-S3: se simte separat si respins de mediul social si familial, este
incapabil sa supravietuiasca independent,fiind dependent de ceilalti , nu cunoaste limitele in
relatiile cu acestia cautand permanent privilegii speciale,simtindu-se abandonat, vulnerabil,
subjugat,neavand incredere in fortele proprii, cerand aprobarea mamei in ceea ce face,
subliniind permanent aspectele negative ale vietii pe care o duce.
Nivel comportamental:
Voinţa este medie (Interviul clinic structurat) – nu se simte în siguranță, fiind abuzat
frecvent verbal de profesoara de romana, criticat de tata pentru rezultatele slabe la evaluare
Atitudini și motivație (Interviul clinic structurat, RAVEN – SPM Plus): Își recunoaște
boala algica, dorește să facă schimbe ceva, dar nu are resurse interne și nici susținere afectivă
din partea tatălului. În realitate mama il susține, dar afectiv o sabotează prin abuz emoțional și
verbal.
Nivelul maturizării psiho-sociale (Interviul clinic structurat) – nivel mediu. Nevoia de

afiliere este foarte mare – și datorită vârstei. Autonomia este scăzută – dependent,
influențabil, se bazează pe ceilalți, locus control extern. Adaptarea este deficitară.
Profil psihologic-
AA este o persoana usor anxioasa, care are incredere in fortele proprii, avand o imagine
depre sine crescuta-fake good. Este mereu lipsit de energie, sarcinile de rutina si cele noi ii
provoaca disconfort, ganduri irationale , iar reprosurile care survin din nerealizarea lor ii dau
32
o stare de iritabilitate si agresivitate . Relatia cu mama este marcata de supraprotectia ei
permanenta, avand greutati in a se controla si disciplina in obtinerea scopurilor impuse(
norme de igiena, de conduita familiala, scolara). Controlul scazut al impulsurilor si emotiilor,
rezistenta la frustrare scazuta, credintele irationale il duc adesea la furie, razbunare si
impunere punitiva. A dezvoltat o frica de catastrofe- legata de aspectele negative ale
sanatatii, minimalizand aspectele pozitive, optimiste, placute ale vietii.
3.6. Psihodiagnostic multiaxial DSM IV TR :
AXA I 299.80 (cod ICD 10 F84.5) Tulburare Asperger/ Sindrom Asperger
789.0 Tulburare algica abdominala (cod ICD F45.4) Sindrom dureros somatiform
persistent
AXA II V71.9 Nici un diagnostic
AXA III Nici un diagnostic
AXA IV Probleme psihosociale legate de mediul social, probleme cu grupul de suport
familial
AXA V GAF/EGF (curentă) : GAF- 76 Se evidentiaza unele dificultati psihologice, usoara
deteriorare in functionarea sociala ( dificultati in activitatea scolara)
unele dificultati psihologice, usoara deteriorare in functionarea sociala ( dificultati in
activitatea scolara)
3.6.1 Criterii de psihodiagnostic
Aceste tulburari indeplinesc criteriile de diagnostic astfel:
Tulburare Asperger 299.80
A. Deteriorare calitativă în interacţiunea socială manifestată prin cel puţin două dintre
următoarele:
(1)deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul în faţă,
expresia facială, posturile corporale si gesturile de reglare a interacţiunii sociale;
(3)lipsa căutării spontane de a împărtăşi satisfacţia, interesele sau realizările cu alţi
oameni (de ex., lipsa de a arăta, de a aduce, de a specifica altor oameni obiectele de
interes);
(1)preocupare circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse si stereotipe de
interes, si care este anormală, fie ca intensitate sau centrare;
33
C. Perturbarea cauzează deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional
ori în alte domenii importante de funcţionare.
D. Nu existăo întârziere generală semnificativă clinic în .limbaj (de ex., utilizează
cuvinte izolate către etatea de 2 ani si fraze comunicative către etatea de 3 ani).
aptitudinilor de autoajutorare corespunzătoare etăţii, fn comportamentul adaptativ
(altele decât în interacţiunea socială) şi în curiozitatea pentru ambianţă în copilărie.
F. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru o altă tulburare de dezvoltare pervasivă specifică
sau pentru schizofrenie.
Tulburare algica abdominala 789.0
Pentru tulburarea algică asociată cu o condiţie medicală generală, codul diagnostic pentru
durere este selectat pe baza condiţiei medicale generale asociate, dacă a fost stabilităr vreuna
(vezi anexa G), ori a localizării anatomice a durerii, dacă condiţia medicală generală nu a fost
încă precis stabilită — de exemplu, regiunea lombară (724.2), sciatică (724.3), pelvină
(625.9), cefalee (784.0), facială (784.0), toracică (786.50), articulară (719.4), osoasă (733.90),
abdominală (789.0), mamară (611.71), renală (788.0), auriculară (388.70), oculară (379.91),
orofaringiană (784.1), dentară (525.9), urinară (788.0).
Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Algică:
A. Durerea într-unul sau mai multe sedii anatomice este elementul predominant al tabloului
clinic si este suficient de severă pentru a justifica atenţie clinică.
B. Durerea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social,
profesional sau în alte domenii importante de funcţionare.
C. Factorii psihologici sunt consideraţi a avea un rol important în debutul, severitatea,
exacerbarea sau persistenţa durerii.
D. Simptomul sau deficitul nu este produs intenţional sau simulat (ca în tulburarea factice sau
simulare).
E. Durerea nu este explicată mai bine de o tulburare afectivă, anxioasă sau psihotică si nu
satisface criteriile pentru dispareunie.
3 .7. Psihodiagnostic diferențial
Starea de disconfort gastric pe care o resimte de 3 luni se datoreaza unor probleme
emotionale. Declansarea s-a produs ca urmare a unor discutii cu tatal dupa afisarea
rezultatelor la evaluarea din clasa a 7-a, care n-au fost prea bune. Relatia cu profesoara de
limba romana, care-i umileste pe cei care nu stiu, reprezinta un factor stresor in mediul scolar.
Relatiile tensionate cu unii colegii ii afecteaza stima de sine. Cauta aprobare si sustinere din
mediul social si familial, dar considera ca nu le primeste, nu este suficient apreciat.
Deteriorarea relatiilor sociale este mai bine explicata de tulburarea Asperger (pentru ca
dificultatile de interactiune au fost mai evidente in contextul scolii )decat in tulburarea de
personalitate antisociala.
34
Asperger.
interacţiunea socială si în comunicare observate în tulburarea Asperger
Factori predispozanti-predispozitia de a simti anxietate in diferite imprejurari , datorate
evaluarilor rigide a evenimentelor din viata lui
Factori declansatori- stresul provocat de problemele sociale( relatia tensionata cu profesoara
de romana; colegii) si de relatia rigida cu tata( evaluarea nationala)
3.8. Concluzii :
299.80 (cod ICD 10 F84.5) Tulburare Asperger/ Sindrom Asperger
Urmare evalurii psihologice clinice putem spune ca AA manifesta o tulburare
Asperger manifestata prin incapacitatea de a stabili relatii cu altii, iritabilitate, neliniste,
senzatie de incapacitate de punere in valoare din punct de vedere educational, tulburari de
somn, sentimente de disperare si dificultate in luarea deciziilor.
789.0 Tulburare algica abdominala (cod ICD F45.4) Sindrom dureros somatiform
persistent
Pentru tulburarea algică asociată cu o condiţie medicală generală, codul diagnostic pentru
durere este selectat pe baza condiţiei medicale generale asociate ( abdominala). Durerea
cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în
alte domenii importante de funcţionare. Factorii psihologici sunt consideraţi a avea un rol
important în debutul, severitatea, exacerbarea sau persistenţa durerii.
3.9. Recomandări :
Recomand în prima etapă consult psihiatric, apoi psihoterapie consilierea tatălui în scopul
normalizării relației copil-parinte și a învățării unei comunicării empatice, nonviolente, și
ulterior psihoterapie în vederea unei mai bune relationari sociale.Se va umari detensionarea
psihica pentru eliminarea tulburarii algice.
3.10. Plan de intervenție individual sau de grup

35
Psihoterapie
- consilierea tatălui în scopul normalizării relației copil-parinte și a învățării unei comunicării
empatice, nonviolent si a mamei in vederea stabilirii unui comportament familial adecvat –
4 sedinte
- corectării disfuncționalităților cognitiv-afective (” eu sunt vinovat tot timpul, nu pot face

nimic să schimb asta, nu sunt suficient de bun oricum și oricât m-aș strădui”) remiterii
comportamentelor dezadaptative, reechilibrarea psihică și afectivă și achiziționarea unor
alternative sănătoase de coping-emoțional (abstinență) 15-20 sedinte
- dobandirea unor comportamente adaptative sociale, relationale-15 sedinte
- terapie de familie – 5 sedinte
I. Prezentarea cazului : Clientul TV in varsta de 8 ani se prezinta la cabinet in vederea

manifestari: stari de neliniste, tulburari de somn, iritabilitate. Copilul nu se poate adapta
scolar.TV este al doilea copil la parinti, de ingrijirea lui ocupandu-se parintii si bunicii .
2.1.1. Nume și prenume: TV
2.1.7. Copii/Frati :- un frate mai mare M, 11 ani,
2.1.0. Studii: elev clasa a II-a
2.2. Motivele solicitării evaluării : TV prezinta: stari de neliniste, tulburari de somn,
iritabilitate, inadaptare scolara
1. reacţiile la prima intâlnire cu terapeutul : cooperare ,suspiciune
obs: atitudinea de cooperare se menține și pe parcursul evaluarii, fiind construită o bună
relație terapeutică, are totusi o anumita suspiciune fata de importanta rezultatului
2. mimica : temătoare , evită contactul vizual (evitant)
36
obs: mimica expresivă; adesea contactul vizual este evitat, TV fixându-mă cu privirea numai
cand insist, fapt care exprimă în anumite situații interesul lui pentru ceea ce discutăm, iar în
alte momente o stare de teama
3. pantomima / mişcările corpului: astenic
obs: pantomimica normală; mişcări egale, controlate, mobilitate redusă, TV acuză o stare
generală de oboseală
obs: vestimentație îngrijită și ordonată, TV se îmbracă predominant în pantaloni
lejeri(trening), cromatica variind între culori terne, închise ( gri, albastru,verde) sau culori
vii (galben, roșu), având un stil clasic
5.1. faţă de sine: superior ,neîncrezător
obs: TV acuză lipsa de încredere în sine, sentimente de descurajare manifestate pe plan
educational− "mi se pare că orice aș face nu fac destul de bine și nu sunt destul de bun" ; el
relatează că are ezitari în realizarea anumitor proiecte la scoala, se simte demotivată, se
compară cu ceilalți și simte nevoia să îi fie recunoscute meritele în ceea ce face, afirmă că i
se subestimează cunoștințele de specialitate( la matematica), este exigent cu propria
persoană; se observă faptul că acesta evită să își exprime nevoile, are așteptări ridicate de la
sine. Iar pe plan personal, atât în relația de familie dar și în cea sociala manifestă o stimă de
sine scazută , dublată de neincredere ca urmare a lipsei de validare.
5.2. faţă de ceilalţi: prietenos .neincredere (suspicios) , defensiv , evitant,
obs: în relația terapeutică atitudinea este semideschisă, TV este capabil să-și exprime corect
La nivel declarativ se constată atitudinea evitantă și defensivă în relație cu tatăl lui (TV
ajutorul asteptat. Sunt momente in care devine usor agresiv ( trantind usi sau ridicand vocea)
1. calitatea discursului :
logic ,cursiv ,coerent ,elaborat ,alambicat
obs: în general discursul lui TV este logic și coerent, deseori angajându-se în analize ale
propriilor alegeri și trăiri. Referiror la aspecte ce vizează relațiile de familie, uneori
răspunde pe alături la anumite întrebări (apar mecanisme de apărare inconștiente-
raționalizarea, negarea, evitarea); prezintă o ușoară strictete în precizarea datelor diferitelor
evenimente semnificative din viața sa, sau a anumitor acuze curente (ex: iluziile sale
perceptive, relatia rigida cu tata),
2. capacitatea de inţelegere a propriei situatii nu constientizeaza boala
obs: TV nu constientizeaza comportamentul lui, dar nici al celor din jur
3.1. limbajul oral: bradifemie (lentoare, monoton) onomatomania (repetarea maniacală a
unor cuvinte sau sunete)
obs: inițial TV vorbește fara entuziasm, pe un ton monoton, cu o voce de copil (se alintă)
atunci când afirmă că a venit adus de mama la psiholog; ritmul verbal este moderat-scazut,
37
însă atunci când sunt atinse subiecte sensibile apar ruperi de ritm, fie în accelerare sau în
încetinirea acestuia, cu un volum scăzut, tonalitatea afectivă modificându-se, TV devine
serios și repetitiv( nu-i asa c-am facut bine, te-am ascultat)
obs: nemodificat
obs : TV prezintă amintiri fobice legate de lipsa mamei, atitudinei invatatoarei si a colegilor
6. tulburări ale ritmului, fluxului ideativ : accelerare simplă a ritmului
obs: forță mnezică scazuta în evocarea detaliilor cronologice ale unor evenimente cu
8. tulburări de perceptie :iluzii
obs: TV declară că are dificultăți de a se concentra atunci când lucrează la un proiect
III. Comportament :agresivitate ,hiperactivitate
obs: TV acuză o scădere a forței voliționale dar și a motivației educationale, inițiind și
finalizând cu efort anumite proiecte la scoala; situațional coexistă tendințe de perseverare
sau de abandon.
1. Tulburări afective (ale dispoziţiei):
anxietate, schimbatoare, apatie
obs: TV trăiește sentimente contradictorii față de colegi-prieteni (atracție-repulsie), respectiv
față de tatăl si frstele lui (iubire-respingere) ;iar în relație cu mama manifestă entuziasm însă
și teama de a fi indepartat. Acuză o stare de apatie, cu lipsă de interes pentru activitățile
zilnice- mersul cu bicicleta care altădată îi făceau mare placere și atractivitate crescută
pentru pasiuni precum jocurile pe calculator, Totuși se bucură în continuare să faca
programe pe calculator, să vizioneze emisiuni stiintifice pe You Tube. Apar sentimente de
inutilitate la scoala (se gândește că nu aduce un plus valoare în ceea ce face), se simte trist
atunci când se gândește la prieteni, pe unii chiar dorind sa-i cumpere pentru a se juca cu el .

Tatăl : este absolvent de studii superioare, lucreaza ca economist/
Mama : este absolventa de studii superioare, lucreaza ca economista
2.4.2. Parcurs școlar : gradinita, clasa primare, clase gimnaziale( elev clasa a II-a)
2.4.3. Relații sociale, prieteni : putini, relationeaza cu prietenii fratelui
2.4.4. Istoric medical : Vizita la medic( dr. Dobrescu-spitalul Obregia Bucuresti)
diagnostic
Diagnostic la externare: TSA-Asperger.
a) Faza de anticipare: apar primele probleme de comunicare la 2 ani cand nu vorbeste
38
b) Al doilea eveniment traumatizant: merg la medicul de familie, internare la spital la
Bucuresti,
c) Al treilea eveniment marcant: incapacitatea de adaptare la gradinita ( intre3 si 5 ani)
f) Evenimente care precipită apariția tulburării: - altercatiile cu invatatoarea
2.4.6. Comportamente inadecvate :refuzul de a mai merge la scoala, de a-si face lectiile

comportament, atenția concentrată și distributivă, memorie,temperrament, Evaluarea Globală
a Funcţionării.
structurat, observaţie clinică comportamentala,Scala Hamilton anxietate, Chestionarul se
autoevaluare STAI forma X1-X2 , (SPIELBERGER – STATE TRAITE ANXIETY), Scala
Hamilton depresie(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS), Scala lui Zung de
autoevaluare a depresiei( Zung Self Rating Depression Scale-SDS)Testul de inteligenta
RAVEN SPM-Plus, Test memorie topografică , Test memorie verbala Rey– Test atenție
distributivă – ADS, Test atenție- labirint, Inventarul de personalitate- Freiburg (Freiburger
Persönlichkeits inventar, FPI), Chestionarul Schemelor Cognitive Young –Forma scurta 3
YSQ-S3, Test de temperament Wiersma- Heymans, Teste proiective: Testul arborelui Koch, ,
3.3. Etapele evaluării : a constat din patru etape de evaluare

depresie Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale- HDRS ),Scala Zung de autoevaluare a
depresiei, Scala de anxietate Hamilton, Scala de anxietate STAI , Test memorie topografică ,
Test memorie verbala Rey– Test atenție distributivă – ADS, Test atenție- labirint,
- In a doua etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Test de
temperament Wiersma- Heymans, Testul de inteligenta RAVEN SPM Plus
- In a treia etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Inventarul
de personalitate- Freiburg (Freiburger Persönlichkeits inventar, FPI),, Test de personalitate
YSQ-S3, Test de temperament Wiersma- Heymans
- In a patra etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Testul
arborelui Koch, Testul aperceptiei pentru copii TAC-Bellack
39
Dispozitie afectiva: anxietate usoara
Scala Hamilton anxietate- 5p- - interpretare cantitativa- anxietate usoara
1. Scor 1p- anticipare a ceea ce e mai rau, a producerii unui lucru ingrozitor,iritabilitate
2. Scor 0p- tensiunea si nelinistea nu fac parte din viata ei zilnica
3. scor 1p- fobia de a ramane singur
4. scor 1p- dificultati de adormire
5. scor 1p- deficiente de concentrare
6. scor 1p- lipsa de interes
7. scor 0p- nu sunt
8. scor 0p- nu sunt
9. scor 0p- nu sunt
10. scor 0p- nu sunt
13. scor 0p-nu sunt
14. scor 0p- apatic
ANXIETY),- 62 p -nu prezinta anxietate ca stare si nici ca trasatura
ceea ce inseamna ca TV nu prezinta stare de anxietate.Enunturile pentru starea de echilibru
neuropsihic insumeaza 13p, fapt care atesta ca TV se afla intr-o stare de calm si liniste
interioara.
arata ca TV prezinta un comportament de evitare. Enunturile pentru starea de echilibru neuropsihic
insumeaza 15 p, fapt care atesta ca lui TV ii lipseste anxietate ca trasatura de personalitate.
Forma X1- se simte destul de odihnit-2p, se simte putin nervos- 2p
Forma X2- De multe ori imi scapa unele lucruri pentru ca nu ma pot decide destul de repede-3p—
Incerc sa evit un moment critic sau o dificultate-3p
40
TV are o anxietate foarte usoara caracterizata prin stari de neliniste,dezechilibru,
dezamagiri, lipsa increderii in propriile puteri, lipsa de concentrare
Scala Hamilton depresie(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS) - 8p- Interpretarea
cantitativa: depresie usoara
Interpretare calitativa: nu exista risc suicidar(1p), pacientul se plange de o usoara dificultate
de a adormi(1p), prezinta o usoara agitatie, dar fara nervozitate(1p),apare anxietate moderata
la nivel psihic, somatic(2p), simte o pierdere in greutate probabil asociata bolii(1p), neaga
faptul ca ar fi bolnav(2p)
Scale-SDS) – 44p, indice de depresie =58,75, Interpretare cantitativa : depresiei usoara
Interpretare calitativa: prezinta afectivitate crescuta(7p) cu anxietate moderata, concomitente

somatice (16p)-o usoara depresie, cu somatizari si activism crescute,concomitente psihologice
(24p) –are stare letargica, pesimism si usoara iritabilitate.TV se simte adesea
abatut(3p),uneori se simte bine dimineata(3p), uneori doarme rau noaptea(2p), adesea are
pofta de mancare(2p), uneori ii place sa fie in compania cuiva (3p), uneori ii bate inima
repede(2p), se simte adesea obosit fara motiv(3p),se simte uneori vesel, vioi(3p), uneori face
bine lucrurile obisnuite(3p), uneori este agitat(2p), uneori priveste viitorul cu incredere(3p),
uneori este mai iritat(2p), uneori nu are nici o greutate sa ia hotarari(3p),rareori are
sentimentul ca este util si necesar(4p),viata lui este suficient de implinita(3p), adesea i-au
placut lucrurile pe care le face si in prezent(2p).
Nivelul cognitiv
Inteligenta- s-a masurat cu testul matricilor progresive Raven SPM Plus -Cota bruta
38, percentil 99
Greseli:
A11-A12 (2)- ADHD
- tulburare de dispozitie, tulburare de anxietate, refuz in sarcina si activitate, inadaptate
scolara, tulburare de afectivitate, tulburare de impuls, ADHD, forme de rasfat ,inadaptate
scolara--ce pot duce la descurajarea copilului, la o forma de stres
C4-C9(1) – pictiseala, oboseala, tulburare de impuls, tulburare de conduita
C10-12 (3)- oboseala, mecanism de aparare inadecvat- reactie de disperare
D1-D4 (1) – focusare medie-scazuta, incapacitate de a lucra in sarcina prelungita
D5-D9(3) – ritm de lucru lent si lipsa increderii in sine
D10-D12 (1) – atribut al inteligentei superioare, supradotare
E1-E12(11) – lipsa de concentrare
Discrepanta : Scor asteptat 12 12 10 9 5 Scor realizat 11 11 8 5 3 1-1+0-2+2= 0
41
Proba atentie distributiva Romb- scor 10p, clasa V, raspunsuri gresite 0, omise -0
Interpretare cantitativa: distributivitatea, concentrarea si mobilitatea atentiei sunt foarte bune
Interpretare calitativa- lipsa greselilor dar un timp de efectuare ridicat( 19 min in loc de
10min)ne arata ca are un timp de reactie mai redus. Posibile afectiuni: organice( sistem
digestiv,locomotor), persoane cu impulsivitate crescuta atunci cand nu li se satisfac dorintele.
Teste de memorie:
Test memorie verbala Rey- scor total 53, coeficient global 58,88%(mediu)
Curba memoriei:
4-7 raspunsuri la primele 2 reproduceri- posibile afectiuni: tulburari anxioase, depresie,
tulburari de personalitate, socuri emotionale, anxietate de performanta. Din punct de vedere al
invatarii ancora mnezica este deficitara si da perceptie spre burn-out( stres, surmenaj, amnezie
electiva)
Scaderea numarului de cuvinte dupa un punct culminant, ne arata ca sustinerea vigilentei este
diminuata, nu face fata la anduranta, ceea ce duce la un tipar de trasaturi de comportamentale
si atitudinale specifice urmatoarelor afectiuni: tulburare de comportament antisocial,tulburare
de conduita, tulburare de impuls, tulburare de tip opozitionism-provocator, Asperger
Fixarea (volumul)reproducerilor: tendinta de reproducere in ordinea citirii- inseamna slaba
organizare a informatiei , rigiditate,incapatanare, , tendinta de a bloca noul- conservatorism,
uneori lipsa de creativitate.
Dublarea cuvintelor:- in reproducerea 4, ne arata oboseala in sarcina
Recunoasterea- mai slaba din faza 6( mai putine cuvinte recunoscute-8, fata de cele reproduse
anterior-14, reprezinta un deficit al memoriei in lucru
42
Nivel de personalitate-
Inventarul de personalitate- Freiburg FPI
FPI-1 scor 10, stanina 9- Nervozitate-disconfort psihosomatic( fatigabilitate si fenomene
de epuizare, dureri si stari generale proaste,neliniste,iritabilitate), cu o somatizare puternica a
afectelor( stari de iritatie afectiva insotite de tulburari vegetative si musculare intense).
Coreleaza cu FPI-3 ( depresivitate ridicata), FPI-8 (retinere, incordare mare) si FPI-4
(excitabilitate crescuta).
Posibile afectiuni: TOC, tulburare anxioasa, zona maniacala, ADHD,
FPI-2 scor 8 stanina 8-Agresivitate--agresivitate foarte prezenta, produsa spontan,
reprezinta tabloul imaturitatii emotionale( persoane imature si ostile predispuse spre atingerea
obiectivelor prin agresivitate fizica si verbala). In relatia cu oamenii au un comportament
impulsiv-agresiv, se bucura de raul altuia, face glume grosolane sau uneori lipsite de sens.
Este in general nestapanit, nelinistit.
Coreleaza cu valori mari la FPI-9(franchete), FPI-3(depresie) si FPI-4(irascibilitate).
Posibile tulburari psihotice, conduita antisociala, tulburari de comportament,
FPI-3 scor 9 stanina 8 Depresivitate –sentimentul de pericol nedefinit,anxietate, putere de
concentrare redusa, viseaza cu ochii deschisi,singuratate, sentiment de apatie si gol launtric,
complex de inferioritate inradacinat, insatisfactie generala, isi face singur reprosuri.
Coreleaza cu valori mari la FPI-1(nervozitate),FPI-2(agresivitate), FPI-4(emotivitate) si FPI-
9( franchete,sinceritate).
Posibile afectiuni: episod depresiv moderat.
FPI-4 scor 9 stanina 9 Excitabilitate- excitabilitate grava, severă, frustrare severă: iritabil
si furios, agresiv si amenintator, actiuni de afect, afecte violente- are toleranţă scăzută la
frustrare, este nerăbdător şi anxios. Devine uşor irascibil, agresiv; proferează ameninţări; este
puţin inhibat în ameninţări..
Coreleaza cu valori mari la FPI-3( depresie), FPI-2(agresivitate), FPI-1(nervozitate), FPI-7

(tendinta de dominare), FPI-9(sinceritate)
Posibile afectiuni: maniacali, stres posttraumatic, tulburare de impuls,
FPI-5 scor 11 stanina 1 Sociabilitate-nesociabilitate peste medie,ciudat, retras, este puţin

întreprinzător şi taciturn distant, evita contactele, are un cerc redus de cunostinte,
nesociabilitate.
Coreleaza cu FPI-8 (inhibitie) valoare mare
Posibile afectiuni: tulburare zona pervazivă Asperger, tulburări anxioase severe, tulburări
afective (zona depresie), dependenţe, tulburări de adaptare
FPI-6 scor 3 stanina 1 Calmitate- Subiectul este iritabil, susceptibil şi uşor de decepţionat.
Ia lucrurile prea în serios; este îngrijorat, ezitant, detestă acţiunile şi hotărârile impulsive, este
pesimist şi descurajat în anumite situaţii.
Corelatie cu valori mari la FPI-8 ( inhibitie).
43
Posibili antisociali, anxiosi, ipohandrici,zona nevrotica.
FPI-7 scor 10 stanina 9 Dominare- atitudine de agresiune reactiv-fizica,verbala, isi
impune propriul interes, conceptie egocentrica,tinde spre gandire autoritara si conformista.
Coreleaza cu valoare mare la FPI-4 ( emotivitate).
Posibil persoane antisociale,maniacale,psihotici
FPI-8 scor 12 stanina 9 Inhibitie- timiditate, stinghereala, retragere,
nesiguranta,incapacitate de contact. Capacitate de contact moderat scazuta, retinere-incordare
peste medie. Are trac ţi neplăceri fizice (nelinişte, tremur, paloare,etc.) înaintea anumitor
ocazii; putere de acţiune redusă, nesigur şi timorat.
Coreleaza cu FPI-3(depresie), FPI-1(nervozitate), valori mici la Fpi-6 (calm), FPI-5( sociabil).
Posibil -anxiosi, maniacali, tulburari pervazive- Asperger-. Zona clinica
FPI-9 scor 9 stanina 5 Sinceritate- inchidere peste medie, necritic moderat crescut,
nesinceritate peste medie - inainte de corectie! A avut stanina 1 iar dupa corectie stanina 5.
FPI-9 coreleaza cu valori mari la FPI-3( depresie), FPI-4( emotivitate) FPI-2(agresivitate),

Subiectul încearcă să-şi disimuleze micile slăbiciuni, vrea să producă o impresie bună; nu este
autocritic şi sincer.
FPI-E scor9 stanina 6 Extraversia- ambivert peste medie.

Posibile tulburari:ADHD,opozitionism provocator,tulburare de impuls, de conduita,
antisociali, maniacali, Asperger
FPI-N scor 20 stanina 8 Labilitate emotionala-accentuata: indispozite,iritabilitate, trist,
lipsit de vlaga,usor de lezat, violent,mereu in tensiune, morocanos,se simte adesea gresit
inteles si nedreptatit. Meditează inutil, este dus pe gânduri, cu sentimente de vinovăţie,
dificultăţi de contact, se simte neînţeles şi este uneori apatic.
Coreleaza cu valori scazute la FPI-M(masculinitate)
FPI-M scor 9 stanina 5 Masculinitate – medie: Subiectul se impune activ, este conştient
de sine, întreprinzător şi optimist, are o dispoziţie echilibrată, cu putine neplaceri fizice,
persoana dominanta, controloare.
Coreleaza cu valori crescute la FPI-N(labilitate emotionala.)
Posibili: antisociali,psihotici, Zona clinica
Concluzie: TV prezinta cu o labilita emotionala crescuta, nervozitate, agresivitate,

depresivitate, excitabilitate crescute, manifestand o puternica tentinta de dominare, fiind
retinut si incordat adesea, avand un moderat pattern masculin.
Recomandare: psihoterapie si dezvoltare personala
Test de personalitate YSQ-S3

Chestionarul schemelor cognitive Young-identifica 18 scheme dezaptative grupate in cinci
categorii, astfel:
44
I. Separare si respingere- se refera la convingerea, presupunerea ca nu vor fi satisfacute
nevoile de siguranta, ingrijire, empatie, acceptare si respect. Acest domeniu este compus din 5
scheme:
- 1- Deprivare emotionala-ED – 11p-nivel ridicat- ceilalti nu-i ofera gradostea, protectia si

intelegerea de care are nevoie. Exista 3 forme de deprivare emotionala:
a) deprivarea de ingrijire ( absenta atentiei, afectiunii si caldurii sufletesti)
b) deprivarea de intelegere (absenta empatiei)
c) deprivarea de protectie ( absenta directionarii, indrumarii, ingrijirii)
-2- Abandon/Instabilitate-AB—22p-nivel foarte ridicat- sentimentul ca cei apropiati nu vor

putea sa-i ofere sustinerea emotionala de care are nevoie, pentru ca acestia la randul lor sunt
instabili emotional, nu sunt prezenti atunci cand el are nevoie sau il vor parasi pentru
altcineva.
-3-Neincredere/Abuz-MA—16p- nivel foarte ridicat- are convingerea ca cei apropiati, intr-un

final, il vor rani intentionat, ca se inseala , abuzeaza de el, il fac sa sufere, il umilesc sau il
mint.
-4-Izolare sociala/Instrainare-IS—10p- nivel ridicat- are credinta ca este diferit de ceilalti,

ca nu poate face parte dintr-un grup, ca este izolat social
-5-Defect/Rusine-DS—14p- nivel ridicat- exista sentimentul ca nu are valoare, ca este rau,

nedorit, inferior sau incapabil in anumite aspecte importante ale vietii, iar daca ceilalti vor
vedea acest lucru nu-l vor mai iubi. Nu se simte in siguranta in prezenta celorlalti fiind foarte
constient de el, comparandu-se cu ceilalti, avand sentimentul de rusine legat de propriul
,,handicap,,.
II. Autonomie si performanta- se refera la perceptia propriei incapacitati de a supravietui si

functiona independent. Acest domeniu este compus din 4 scheme:
-6-Esec-FA—11p- nivel foarte ridicat- are convingerea ca nu este capabil sa fac ceva bine, ca
inevitabil va gresi, va esua in domenii importante ale vietii( scoala, cariera, sport) avand un
statut social scazut si mai putin succes decat ceilalti de aceeasi varsta.
-7-Dependenta/Incompetenta-DI—18p- nivel foarte ridicat- este convins ca nu poate sa

indeplineasca bine responsabilitatile zilnice fara un sprijin din partea celorlalti, ceea ce duce
la neputinta.
-8-Vulnerabilitate la rau si boala-VH—9p- nivel ridicat- prezinta o frica exagerata de

catastrofe iminente pe care nu le poate preveni. Aceasta frica apare fata de diferite boli,
probleme emotionale sau catastrofe.
-9-Protectionism/Ego infantil-EM ---16p – nivel foarte ridicat- se manifesta prin apropierea

exagerata fata de o persoana relevanta ( mama), fapt care impiedica dezvoltarea propriei
identitati individuale si sociale. Astfel traieste cu convingerea ca nu va putea trai fara cealalta
persoana, nu va putea fi fericit daca nu va avea sprijinul ei.
45
III.Deficienta limitelor- se refera la incapacitatea de a stabili limite interne, responsabilitati
fata de ceilalti, scopuri pe termen lung. Acest domeniu este compus din 2 scheme:
-10-Revendicare/Grandomanie-ET—21p- nivel foarte ridicat- are convingerea ca este

superior altor oameni, deci revendica drepturi si privilegii speciale.
-11-Autocontrol/Auto-disciplina insuficienta-IS—21p-nivel foarte ridicat- semnifica

dificultatea de a controla , disciplina in obtinerea scopurilor, control insuficient al emotiilor si
impulsurilor, toleranta scazuta la frustrare, dorinta excesiva de a mentine confortul, de a evita
situatiile neplacute.
IV. Dependenta de altii- se refera la focalizarea excesiva pe satisfacerea dorintelor, nevoilor

altora in detrimentul satisfacerii propriilor dorinte si nevoi, cu scopul obtinerii dragostei si
aprobarii celorlalti. Acest domeniu este compus din 3 scheme:
-12-Subjugarea-SB---19p-nivel foarte ridicat- presupune controlul excesiv asupra celorlalti

prin cele doua componente: subjugarea nevoilor( propriile preferinte, decizii si dorinte sunt
reprimate) si subjugarea emotiilor( exprimarea emotiilor si a furiei sunt reprimate)
-13-Auto-sacrificiul-SS—8p- nivel scazut-nu este preocupat de de satisfacerea nevoilor

zilnice ale celorlalti in detrimentul sau, crezand ca oate ajuta in acest fel persoana de sprijin.
-14-Cautarea aprobarii/Recunoasterii- AS- -53p- nivel foarte ridicat- stima sa de sine este
dependenta de relatia sa cu ceilalti.
V.Hipervigilenta si Inhibitie – se refera la faptul ca sentimentele, impulsurile, alegerile

spontane nu sunt exprimate, iar el nu crede ca are dreptul sa fie fericit si relaxat. Acest
domeniu este compus din 4 scheme:
-15-Negativism/Pasivitate-EI—31p- nivel ridicat- aspectele negative ale vietii sunt exagerat

de conturate, subliniate, in timp ce aspectele pozitive, optimiste sunt minimalizate.
-16-Inhibitie emotionala-EI---8p- nivel scazut- ce materializeaza printr-un bun control

asupra impulsurilor, descarcarea furiei si agresivitatii, buna comunicare a sentimentelor,
invocarea rationalului in defavoarea emotionalului.
-17-Standarde nerealiste/Hipercriticism-US—19p –nivel ridicat- are convingera ca trebuie

sa atinga niste standarde de comportament si performanta ridicate pentru a evita criticile.
-18-Penalizarea-PU---55p- nivel foarte ridicat- este intolerant, punitiv si nerabdator cu

oamenii care nu-i stisfac nevoile; greselile sunt greu iertate si uitate.
Concluzie: TV se simte separat si respins de mediul social si familial, este incapabil sa

supravietuiasca independent,fiind dependent de ceilalti , nu cunoaste limitele in relatiile cu
acestia cautand permanent privilegii speciale, aprobarea mamei in tot ceea ce face, subliniind
permanent aspectele negative ale vietii pe care o duce.
Recomandare:- dezvoltate personala, terapie de familie
Test de temperament Wiersma- Heymans -E-NA-P( nonemotiv-activ-primar)

46
TEMPERAMENTUL SANGUINIC – NE, A, P
- nonemotiv, capabil de o activitate susţinută, reacţionează prompt la realităţile
înconjurătoare şi, în general echilibrat
- principala calitate este bunul simţ care îi fac să se bucure de viaţă şi să nu aibă
dificultăţi în relaţiile cu oamenii pe care ştie să îi ia aşa cum sunt, foarte sociabili
- extraverţi, foarte buni observatori, dau dovadă de un remarcabil spirit practic, îşi
păstrează sângele rece atunci când majoritatea se agită
- ştiu să se exteriorizeze fără să se aprindă şi să piardă niciodată controlul, sociabili şi
plini de respect faţă de normele sociale, remarcându-se în sens pozitiv dar şi negativ
prin calitatea de a manevra oamenii şi lucrurile în interes personal
- au atitudinea de a păstra din viaţă ceea ce este plăcut, amical, util şi de a nu vedea pur
şi simplu lucrurile neplăcute, dar evitabile
- trăieşte activ, muncind eficient, fără grabă, cu optimism şi prudenţă, deschis spre orice
experienţă utilă şi agreabilă, rezistent şi echilibrat
- sunt politicoşi, spirituali, uneori ironici şi sceptici
- valoarea dominantă este impulsivitatea.
TV are un temperament sangvinic caracterizat prin prudenta si scepticism, dorinta de a avea
controlul, de a se impune in relatiile sociale prin manevrare, dorinta de a face numai lucrurile
care-i plac in mod repetitiv, evitand lucrurile care-i displac.
Teste proiective
Testul arborelui
TV proiecteaza elemente care tin de trecut, este pasiv si introvert, depinde de afectiunea
de aparare).Relatia sa cu originea, iubirea fata de semeni sunt bine reprezentate; convingerile,
deprinderile si aptitudinile dobandite ajutandu-l in rezolvarea problemelor, sub indrumarea
mamei. Imaginea de ansamblu prezinta un arbore mediu, fara radacini desenate, cu o tulpina
conica cu baza in jos, medie(53% din marimea arborelui), cu o coroana medie ( 47% din
marimea arborelui) solida si plina de viata. Arborele mediu ne arata ca s-a compensat valid
inferioritatea, dar nu s-a trecut la supracompensare. Inclinarea usoara spre stanga a acestuia
este specifica unei personalitati care oscileaza intre satisfacerea impulsurilor emotionale si
tendintele agresive, compulsive. Desenul realizat cu linii puternice, apasate ne arata o zona de
agresivitate, iar asimetria lui ne spune ca poate exista o tendinta de exterioriare necontrolata.
Lipsa reprezentarii radacinii nu este accidentala, ea ne arata ca TV refuza sa se gandeasca la
problemele familiale. Desenul prezinta o scorbura innegrita pe partea stanga( zona paterna,
masculina)-ceea ce arata ca a existat un eveniment care l-a marcat( trauma, emotii puternice
negative- perioada in care se desfasoara investigatiile medicale). Perioada in discutie este intre
1an si 5 luni si 2 ani si 7 luni. Indicele Witgenstein=17,2
Copilul prezinta un entuziasm compensatoriu, adica trecerea de la inferior la superior se face

prin compensare si supracompensare; avand nevoie de iubire, prietenie si un mediu social
47
adecvat. Face parte din grupa controlorilor, liderilor, agresorilor, incercand sa se exteriorizeze
uneori prin impulsivitate, in lupta pentru putere. TV prezinta o anxietate legata de zona
sociala, solutiile gasite pe acest plan fiind inadecvate( pattern comportamental).Relatia cu
zona sociala pare a fi bine dezvoltata, remarcam o tendinta de dominare cu scopul de a capta
atentia, dar si o supracompensare( introversie de contact- vorbeste despre orice, mai putin
despre el). Elementele nevrotice pun in evidenta faptul ca TV vrea sa controleze, dar daca n-o
face se razbuna si pedepseste. El este genul de copil care are mai multe rezolvari la o
problema, iar cand nu are solutii este nemultumit. Nervosul cauta controlul, atentia si punerea
la dispozitie. Rezolvarea inadecvata a problemelor duce in timp la depresie, o inadecvare a
sarcinilor vietii( teama sau incapacitatea de a se deplasa spre scop), la descurajare, la solutii
finale( victima se transforma in martir).Desenul prezinta impulsivitatea orientata atat spre
exterior( heteroagresivitate). In viziunea lui ,rezolvarea problemelor este ipotetica( proiectie)
fiind fara prea multi sorti de izbanda, cu lipsa unor inlantuiri logice a ideilor.
Heteroagresivitatea este orientata catre mediul social.
Testul aperceptiei pentru copii TAC

Concluzii: Rezultatul dupa aplicarea si interpretarea Testului de aperceptiei pentru copii la
un baiat de 9 ani sunt urmatoarele:
Copilul prezinta o afectivitate crescuta orientate spre mama , ea fiind persoana care poate
sa-i ofere iubire si protectie . Tatal atunci cand vine acasa , petrece un timp cu copilul, caruia
ii acorda toata dragostea si grija, jucandu-se cu el. Mama este cea care-i satisface copilului
nevoile primare si de joaca cu el.
Conceptia lui despre mediu este: monoton, linistit, plictisit si prietenos , dar uneori
primejdios , trist , ostil
Relatiile cu ceilalti :
- cu mama este buna , ea fiind o persoana vesela , grijulie si cooperanta.
- cu tata buna , joaca si protectie
- cu fratele – relatie buna , de cooperare
Natura anxietatilor : teama de a fi ranit, fuge si de ascunde pentru a se proteja,
Principalele defense utilizate: -.cauta iubirea si protectia mamei, a tatalui si a fratelui

Structura supraeului este in general corespunzatoare , adecvarea este constanta , integrarea
si forta eului este inconstanta , are control asupra pulsiunilor in general buna , fara balbism.
In general integrarea si forta eu-lui este adecvata si realista. Are un control al pulsiunilor
bun, in general. Procesele gandirii sunt originale, corespunzatoare, dar si incomplete. Copilul
are inteligenta superioara(QI=135), prezentand o maturitate medie. Concentrarea atentiei este
deficitara in sarcina prelungita.
48
Se recomanda: terapie individuala, terapie de familie.
Mecanisme de aparare
A- 3p B-5p Total A+B=8 - zona critica( este mai mare decat 5)
C-0p cota normala( este mai mica decat 5)
D- 1p- cota normala( este mai mica decat 3)
E- 0p- cota normala( este mai mica decat 3)
F- 0p - cota normala( este mai mica decat 4)
G- 2p- cota normala(este mai mica decat 4)
H-0p- cota normala( este emai mica decat 3)
K-0p si L-0p
Total 11p (11>5)- tulburare de anxietate deci intervenţie!
EVALUAREA FUNCŢIILOR EULUI DIN DATELE TAC
1.Testarea realităţii – prezintă o distincţie medie între stimuli interiori şi exteriori. Percepţia
are o acurateţe în general bună pentru ambele realităţi.
2.Judecata – poate anticipa consecinţele faptelor dar are momente când le suspendă. Se simte
culpabilizat atât de către de părinţi (mama). Simte dezaprobarea şi se simte inadecvat –
devenind anxioas. Uneori nu înţelege de ce.
3.Simtul realităţii – gradul de derealizare este mare. Stima de sine scade şi creşte nevoia de
ajutor dar şi agresivitatea.
4.Organizarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor – este slabă. Mecanisme de
amânare scăzute.
5. Relaţii obiectuale – apare un primitivism normal pentru această vârstă -9 ani.
6. Procesele gândirii – memoria, concentrarea şi atenţia sunt la un nivel bun. Capacitatea de
conceptualizare este medie. Procesele primare/secundare sunt la un nivel mediu .
7. Regresia adaptativă în serviciul eului – relaxare regresivă a acuităţii cognitive de nivel
mediu.
8. Funcţionarea defensivă – de nivel mediu : slăbiciune, care duce la stres şi anxietate.
9. Bariera pentru stimuli – prezintă un prag scăzut de sensibilitate la stimuli.
10.Funcţionarea autonomă – este medie pentru sistemele auxiliare şi medie pentru sistemele
de autonomie fundamentale.
11.Funcţionarea sintetic integrativă – gradul de reconciliere este mediu iar gradul de
relaţionare al evenimentelor este mediu-scazut.
12. Stăpânire – competenţa – competenţă de nivel mediu-crescut şi eficienţă medie.
13. Supraeu – forţă , interferenţă adaptativă medie spre slabă, inconstant.
14. Pulsiuni – agresive, de inadecvare .
Psihodiagnostic- tulburare afectiva, tulburare de impus

Recomandare: necesita consiliere si psihoterapie
49
Stres şi agenţi stresori – mediul familiei, social, şcolar, etc...
64 Simptome moderate (de ex., afect plat şi limbaj circumstanţial, atacuri de panică|
ocazionale) SAU dificultăţi moderate in funcţionarea socială, profesională sau şcolară

- evaluarea depresiei arata o depresie usoara;
- evaluarea anxietăţii arata o anxietate usoara
Nivel cognitiv:
Memoria si atentia:
Proba atentie distributiva ADS- scor 10p, clasa V, raspunsuri gresite 0, omise -0
- coeficient de exactitate-1 . Timp de efectuare ridicat( 19 min in loc de 10min)ne arata ca are
un timp de reactie mai redus. Posibile afectiuni: organice( sistem digestiv, locomotor),
persoana avand o impulsivitate crescuta.
bune
Lipsa greselilor si un timp de efectuare bun( 10 min )ne arata ca are o viteza buna de
raspuns si o exactitate maxima.
stres.
Test memorie verbala Rey- scor total 53, coeficient global 58,88%(mediu)
Din punct de vedere al invatarii ancora mnezica este deficitara si da perceptie spre burn-out(
stres, surmenaj, amnezie electiva), tulburare de tip opozitionism-provocator, Asperger
O intrare in sarcina mai dificila, o incapacitate de a desprinde cuvintele învăţate atunci când
ele apar în structura mai complexă a unui text, slaba organizare a informatiei , un deficit al
memoriei in lucru rigiditate,incapatanare, conservatorism.
Imaginaţia: (interviu clinic structurat, observație clinică) afectată usor de starea de agitatie,
dar dispune de capacitate de asociere, vizualizare internă a conceptelor.
50

FPI - prezinta cu o labilita emotionala crescuta, nervozitate,agresivitate,depresivitate,
excitabilitate crescute, iritabilitate crescuta, tendinta de dominare crescuta, incordare
crescuta. manifestand o puternica tentinta de dominare, fiind retinut si incordat adesea,avand
un puternic pattern masculin
Test de personalitate YSQ-S3: se simte separat si respins de mediul social si familial, este
incapabil sa supravietuiasca independent,fiind dependent de ceilalti , nu cunoaste limitele in
relatiile cu acestia cautand permanent privilegii speciale, vulnerabil, neavand incredere in
fortele proprii, cerand aprobarea mamei in tot ceea ce face, subliniind permanent aspectele
negative ale vietii pe care o duce.
Testul arborelui
TV proiecteaza elemente care tin de trecut, este pasiv si introvert, depinde de afectiunea
de aparare). Relatia cu zona sociala pare a fi bine dezvoltata, remarcam o tendinta de
dominare cu scopul de a capta atentia, dar si o supracompensare( introversie de contact-
vorbeste despre orice, mai putin despre el).
Copilul prezinta o afectivitate crescuta orientate spre mama , ea fiind persoana care poate sa-i
ofere iubire si protectie . Conceptia lui despre mediu este: monoton, linistit, plictisit si
prietenos , dar uneori primejdios , trist , ostil . Natura anxietatilor : teama de a fi ranit, fuge si
de ascunde pentru a se proteja,
Principalele defense utilizate: -.cauta iubirea si protectia mamei, a tatalui si a fratelui

Structura supraeului este in general corespunzatoare , adecvarea este constanta , integrarea si
forta eului este inconstanta , are control asupra pulsiunilor in general buna , fara balbism.
51
In general integrarea si forta eu-lui este adecvata si realista. Are un control al pulsiunilor bun,
in general. Procesele gandirii sunt originale, corespunzatoare, dar si incomplete. Copilul are
inteligenta superioara(QI=135), prezentand o maturitate medie. Concentrarea atentiei este
frecvent verbal de invatatoare, criticat de tata pentru rezultatele sale, neacceptat de colegi.
Atitudini și motivație (Interviul clinic structurat, RAVEN – SPM Plus): Nu recunoaște

boala, dorește să facă schimbe ceva, dar nu are resurse interne și nici susținere afectivă din
partea tatălului. În realitate mama il susține, dar afectiv o sabotează prin abuz emoțional și
verbal, la fel ca si pe fratele lui.

Profil psihologic-
Minorul este o persoana usor anxioasa si depresiva, care nu are incredere in fortele proprii,
avand o imagine depre sine exagerat de crescuta-fake good. Este mereu lipsit de energie,
sarcinile de rutina si cele noi ii provoaca disconfort, ganduri irationale , iar reprosurile care
survin din nerealizarea lor ii dau o stare de iritabilitate care duce la violenta verbala. Relatia
cu mama este marcata de dezaprobarea ei permanenta, avand greutati in a se controla si
disciplina in obtinerea scopurilor impuse( norme de conduita familiala, scolara). Tatal este cel
permisiv, cel care se joaca cu el, cel care ii confera in mod paradoxal,securitatea. Controlul
mediu-scazut al impulsurilor si emotiilor, rezistenta la frustrare scazuta, credintele irationale
il duc adesea la revolta. A dezvoltat o frica de catastrofe- legata de aspectele negative ale
vietii, minimalizand aspectele pozitive, optimiste, placute ale vietii.

familial
AXA V GAF/EGF (curentă) : 53 p. afect plat şi limbaj circumstanţial, dificultăţi moderate in
funcţionarea socială, profesională sau şcolară, puţini amici şi conflicte cu egalii.

următoarele:
52
(1)deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul
în faţă, expresia facială, posturile corporale si gesturile de reglare a interacţiunii sociale;
(3)lipsa căutării spontane de a împărtăşi satisfacţia, interesele sau realizările cu alţi
oameni (de ex., lipsa de a arăta, de a aduce, de a specifica altor oameni obiectele de
interes);

Starea de disconfort pe care o resimte se datoreaza unor probleme emotionale . Relatia cu
invatatoarea, care-l umileste , pedepseste, abuzeaza verbal, reprezinta un factor stresor in
mediul scolar. Relatiile tensionate cu unii colegii ii afecteaza stima de sine. Cauta aprobare si
sustinere din mediul social si familial, dar considera ca nu le primeste, nu este suficient
apreciat.
53
Asperger.
Factori declansatori- stresul provocat de problemele sociale( relatia tensionata cu
invatatoarea; colegii) si de relatia rigida cu tata.
3.8. Concluzii :
Urmare evalurii psihologice clinice putem spune ca TV manifesta o tulburare
3.9. Recomandări :
Recomand în prima etapă consult psihiatric, apoi psihoterapie, consilierea tatălui în scopul
normalizării relației copil-parinte și a învățării unei comunicării empatice, nonviolente, și
ulterior psihoterapie în vederea unei mai bune relationari sociale. Se va umari relatia cu
invatatoarea si relatia cu colegii pentru a detensiona starea conflictuala creata.

Psihoterapie
empatice, 5 sedinte
- corectării disfuncționalităților cognitiv-afective (” eu nu pot face nimic să schimb asta, nu

sunt suficient de bun oricum și oricât m-aș strădui”) remiterii comportamentelor
dezadaptative, reechilibrarea psihică și afectivă și achiziționarea unor alternative sănătoase de
coping-emoțional (abstinență) 15-20 sedinte
54
I. Prezentarea cazului : Clientul VS in varsta de 7 ani se prezinta la cabinet in vederea

manifestari:blocaje emotionale, nu reuseste sa verbalizeze tot ce gandeste.. Copilul este
speriat de boala pe care o are ca urmare a investigatiilor medicale pe care le-a facut, este mai
putin comunicativ.VS este unicul copil la parinti, de ingrijirea lui ocupandu-se parintii si
bunicii (materni)
2.1.1. Nume și prenume: VS
2.1.7. Copii/Frati :-
2.1.0. Studii: elev gradinita
2.2. Motivele solicitării evaluării : blocaje emotionale, nu reuseste sa verbalizeze tot ce
gandeste
1. reacţiile la prima intâlnire cu terapeutul : indiferenţă . suspiciune
obs: atitudinea de indiferenta se menține pe parcursul evaluarii, fiind construită pe o
conduita creata anterior ca mecanism de aparare, are totusi o anumita suspiciune fata de
importanta testelor pe care le face.
2. mimica : imobilă ,evită contactul vizual (evitant)
obs: mimica neexpresivă; adesea contactul vizual este evitat, VS fixându-mă cu privirea
numai cand insist, fapt care exprimă în anumite situații interesul lui pentru ceea ce discutăm,
iar în alte momente o stare de tristete
3. pantomima / mişcările corpului: astenic
obs: pantomimica normală; mişcări egale, controlate, mobilitate redusă, VS acuză o stare
generală de oboseală, de disconfort
55
obs: vestimentație îngrijită și ordonată, AA se îmbracă predominant în pantaloni
lejeri(blugi), cromatica variind între culori terne, închise ( gri, albastru,verde) sau culori vii
(galben), având un stil clasic.
5.1. faţă de sine : superior , neîncrezător
obs: VS acuză lipsa de încredere în sine, sentimente de descurajare manifestate pe plan
social-relational− "mi se pare că orice aș face nu fac destul de bine și nu sunt destul de bun
pentru colegii mei" ; el relatează că are ezitari în realizarea anumitor proiecte la gradinita,
se simte demotivat, se compară cu ceilalți și simte nevoia să îi fie recunoscute meritele în
ceea ce face, este exigent cu propria persoană; se observă faptul că acesta evită să își
exprime nevoile pentru a nu deranja, are așteptări ridicate de la sine. Iar pe plan personal,
atât în relația de familie dar și în cea sociala manifestă o stimă de sine scazută , dublată de
neincredere ca urmare a lipsei de validare.
5.2. faţă de ceilalţi: prietenoas ,neincredere (suspicios) . defensiv . evitant,
obs: în relația terapeutică atitudinea este semideschisă, VS este capabil să-și exprime corect
La nivel declarativ se constată atitudinea evitantă și defensivă în relație cu tatăl lui (TV
ajutorul asteptat). Sunt momente in care devine usor agresiv ( trantind usi sau ridicand
vocea).Tatal este plecat , lucreaza in alta localitate, vine acasa la 2 saptamani pentru 2 zile.
Copilul simte nevoia de a petrece mai mult timp cu el. Evita relatia cu educatoarea, avand in
trecut , experiente negative cu alte educaatoare la alte gradinite( abuz fizic si emotional)
1. calitatea discursului : logic ,coerent
obs: în general discursul lui VS este logic și coerent, deseori angajându-se în analize ale
propriilor alegeri și trăiri. Referiror la aspecte ce vizează relațiile de familie, uneori
răspunde pe alături la anumite întrebări (apar mecanisme de apărare inconștiente-
raționalizarea, negarea, evitarea);
2. capacitatea de inţelegere a propriei situatii
asumare ,nu constientizeaza boala
obs:VS constientizeaza comportamentul lui,si-l asuma, dar nu-l intelege pe al celor din jur
3.1. limbajul oral: bradifemie (lentoare, monoton) onomatomania (repetarea maniacală a
unor cuvinte sau sunete)
obs: inițial VS vorbește fara entuziasm, pe un ton monoton, cu o voce de copil (se alintă)
atunci când afirmă că a venit adus de mama la psiholog; ritmul verbal este moderat-scazut,
însă atunci când sunt atinse subiecte sensibile apar ruperi de ritm, fie în accelerare sau în
încetinirea acestuia, cu un volum scăzut, tonalitatea afectivă modificându-se, VS devine
serios și repetitiv (am rspuns corect, sunt bun)
obs: nemodificat
56
obs : VS prezintă amintiri fobice legate de lipsa mamei, atitudinei educatoarei si a colegilor
6. tulburări ale ritmului, fluxului ideativ : accelerare simplă
obs: forță mnezică scazuta în evocarea detaliilor cronologice ale unor evenimente cu
8. tulburări de perceptie iluzii
obs: VS declară că are dificultăți de a se concentra atunci când lucrează sub tensiune
III. Comportament :agresivitate , hiperactivitate
obs: VS acuză o scădere a forței voliționale dar și a motivației educationale, inițiind și
finalizând cu efort anumite proiecte la activitatile suplimentare; situațional coexistă tendințe
de perseverare sau de abandon.
1. Tulburări afective (ale dispoziţiei): anxietate, schimbatoare, apatie
obs: VS trăiește sentimente contradictorii față de colegi-prieteni (atracție-repulsie), respectiv
față de tatăl si bunica lui (iubire-respingere) ;iar în relație cu mama manifestă entuziasm însă
și teama de a fi indepartat, corectat. Acuză o stare de apatie, cu lipsă de interes pentru
activitățile zilnice- mersul cu bicicleta care altădată îi făceau mare placere și atractivitate
crescută pentru pasiuni precum jocurile, Totuși se bucură în continuare să se joace cu
bunicul, sa participe la petreceri de copii.

Tatăl : este absolvent de studii superioare, lucreaza ca economist/
Mama : este absolventa de studii superioare, lucreaza ca profesoara
2.4.2. Parcurs școlar : gradinita,
2.4.3. Relații sociale, prieteni : putini, relationeaza cu cativa colegi
2.4.4. Istoric medical : Vizita la medic( dr. Marinescu-spitalul Obregia Bucuresti)
Diagnostic la externare: TSA- posibil Asperger.
a) Faza de anticipare: apar primele probleme de comunicare la 2 ani si 10 luni, cand nu
leaga propozitiile
b) Al doilea eveniment traumatizant: merg la medicul de familie, internare la spital la
Bucuresti,
c) Al treilea eveniment marcant: incapacitatea de adaptare la gradinita ( intre3 si 6 ani)
57
f) Evenimente care precipită apariția tulburării: - altercatiile cu educatoarele, abuz fizic
si emotional ( este inchis intr-o magazie de rechizite, fara lumina, fiind certat si batut de
educatoare)
2.4.6. Comportamente inadecvate :refuzul de a mai merge la gradinita, de a socializa cu
semenii

comportament, atenția concentrată și distributivă, memorie,temperament, Evaluarea Globală a
Funcţionării.
structurat, observaţie clinică comportamentala, Scala Hamilton anxietate, Inventarul de
anxietate stare -trasatura- STAI- (SPIELBERGER – STATE TRAITE ANXIETY) Scala
Hamilton depresie(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS), Scala lui Zung de
autoevaluare a depresiei( Zung Self Rating Depression Scale-SDS) Testul de inteligenta
RAVEN color, Test memorie topografică , Test memorie verbala Rey–Test atenție- labirint,
Test de temperament Wiersma- Heymans, Teste proiective: Testul arborelui Koch, Testul
aperceptiei pentru copii TAC-Bellack
3.3. Etapele evaluării : a constat din trei etape de evaluare
depresie Hamilton, Scala de anxietate Hamilton, Scala de anxietate STAI , Testul de
inteligenta RAVEN color
- In a doua etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Testul
aperceptiei pentru copii TAC, Test de temperament Wiersma- Heymans,
- In a treia etapa se aplica urmatoarele instrumente de evaluare psihologica clinica: Test
memorie topografică , Test memorie verbala Rey– Test atenție distributivă – AD Romb, Test
atenție- labirint, Testul arborelui Koch
Dispozitie afectiva: normala
Scala Hamilton anxietate- 4 p- - interpretare cantitativa- anxietate normala
1. Scor 0p- nu are dispozitie anxioasa
58
2. Scor 1p- tensiunea si nelinistea sunt usoare
3. scor 1p- fobia de a ramane singur
4. scor 0p- nu prezinta dificultati de adormire
5. scor 0p- nu prezinta deficiente de concentrare
6. scor 1p- dispozitie depresiva usoara- lipsa de interes
7. scor 0p- nu sunt simptome somatice musculare
8. scor 0p- nu sunt simptome somatice senzoriale
9. scor 0p- nu sunt simptome somatice cardiovasculare
10. scor 0p- nu sunt simptome respiratorii
11. scor 0p- nu sunt simptome gastrointestinale
12. scor 0p- nu sunt simptome genito-urinare
13. scor 0p-nu sunt simptome vegetative
14. scor 0p- apatic in timpul interviului
Inventarul de anxietate stare -trasatura- STAI- 58 p -nu prezinta anxietate ca stare si nici
ca trasatura
ceea ce inseamna ca VS nu prezinta stare de anxietate.Enunturile pentru starea de echilibru
neuropsihic insumeaza 15p, fapt care atesta ca VS se afla intr-o stare de calm si liniste
interioara.
arata ca VS prezinta un comportament de evitare. Enunturile pentru starea de echilibru neuropsihic
insumeaza 12 p, fapt care atesta ca lui VS ii lipseste anxietate ca trasatura de personalitate.
Forma X1- se simte speriat-2p,
Forma X2- Este bine-dispus-2p, se simte odihnit-2p, este un om echilibrat-2p
VS are o anxietate foarte usoara caracterizata prin stari de neliniste,spaima, lipsa

increderii in propriile puteri.
Scala Hamilton depresie(Hamilton Depression Rating Scale- HDRS )- 15p- Interpretarea
cantitativa: depresie usoara
Interpretare calitativa:prezinta pesimism, tristete,deznadejde (1p),autorepros, senzatia ca a
dezamagit pe cineva(1p), nu exista risc suicidar(1p), pacientul nu se plange de
insomnie(0p),si-a pierdut interesul pentru hobby si alte activitati,interviul se desfasoara
dificil(3p) ,apare anxietate moderata la nivel psihic(2p), somatic(0p), neaga faptul ca ar fi
bolnav(2p)
59
Scale-SDS) – 45p, indice de depresie =56,25, Interpretare cantitativa : depresiei usoara
Interpretare calitativa: prezinta afectivitate moderata(6p), concomitente somatice (13p)-o

usoara depresie, fara somatizari, lipseste activismul,concomitente psihologice (26p) –are stare
letargica si usoara iritabilitate. VS se simte adesea abatut si trist(3p), uneori se simte bine
dimineata(3p),uneori ii vine sa planga fara motiv(2p), adesea are pofta de mancare(2p), uneori
ii place sa fie intr-o companie placuta(3p), se simte uneori obosit fara motiv(2p),se simte
uneori vioi, vesel(3p), adesea face lucrurile pe care le facea inainte(2p), adesea este agitat(3p),
uneori priveste cu incredere in viitor(3p),se simte iritat adesea(3p), rar nu are greutati in a lua
hotarari(4p),uneori are sentimentul ca este util(3p), adesea viata lui est esuficient de
implinita(2p)
Nivelul cognitiv
Inteligenta- s-a masurat cu testul matricilor progresive Raven color -Cota bruta 32,
percentil 95
Greseli:
A1-A8 (2) – tulburare de conduita, opozitionism provocator
A11-A12 (1)- ADHD mediu, tulburare de conduita
Ab 4-Ab 12(1)- nivel de atentie concentrata usor scazut, posibil oboseala
Discrepanta : Scor asteptat 11 11 10 Scor realizat 9 11 12 -2+0+2= 0

viteza buna de raspuns si o exactitate maxima.
Teste de memorie:
60
Curba memoriei:
4-7 raspunsuri la primele 2 reproduceri- posibile afectiuni: tulburari anxioase, depresie,
tulburari de personalitate, socuri emotionale, anxietate de performanta. Din punct de vedere al
invatarii ancora mnezica este deficitara si da perceptie spre burn-out( stres, surmenaj, amnezie
electiva)
Scaderea numarului de cuvinte dupa un punct culminant, ne arata ca sustinerea vigilentei este
diminuata, nu face fata la anduranta, ceea ce duce la un tipar de trasaturi de comportamentale
si atitudinale specifice urmatoarelor afectiuni: tulburare de comportament antisocial,tulburare
de conduita, tulburare de impuls, tulburare de tip opozitionism-provocator, Asperger
Fixarea (volumul)reproducerilor: tendinta de reproducere in ordinea citirii- inseamna slaba
organizare a informatiei , rigiditate,incapatanare, , tendinta de a bloca noul- conservatorism,
uneori lipsa de creativitate.
Recunoasterea- mai slaba din faza 6( mai putine cuvinte recunoscute-11, fata de cele
reproduse anterior-12, reprezinta un deficit al memoriei in lucru
Test de temperament Wiersma- Heymans -E-NA-P( nonemotiv-activ-primar)
TEMPERAMENTUL SANGUINIC – NE, A, P
- nonemotiv, capabil de o activitate susţinută, reacţionează prompt la realităţile
înconjurătoare şi, în general echilibrat
- principala calitate este bunul simţ care îi fac să se bucure de viaţă şi să nu aibă
dificultăţi în relaţiile cu oamenii pe care ştie să îi ia aşa cum sunt, foarte sociabili
- extraverţi, foarte buni observatori, dau dovadă de un remarcabil spirit practic, îşi
păstrează sângele rece atunci când majoritatea se agită
- ştiu să se exteriorizeze fără să se aprindă şi să piardă niciodată controlul, sociabili şi
plini de respect faţă de normele sociale, remarcându-se în sens pozitiv dar şi negativ
prin calitatea de a manevra oamenii şi lucrurile în interes personal
- au atitudinea de a păstra din viaţă ceea ce este plăcut, amical, util şi de a nu vedea pur
şi simplu lucrurile neplăcute, dar evitabile
- trăieşte activ, muncind eficient, fără grabă, cu optimism şi prudenţă, deschis spre orice
experienţă utilă şi agreabilă, rezistent şi echilibrat
- sunt politicoşi, spirituali, uneori ironici şi sceptici
- valoarea dominantă este impulsivitatea.
VS are un temperament sanguinic ce se caracterizeaza prin: un bun obsevator, ia oamenii
asa cum sunt, manevreaza oamenii pentru a-si atinge scopul, prudent, impulsiv
Teste proiective
Testul arborelui
VS proiecteaza elemente care tin de trecut, este pasiv si introvert, depinde de afectiunea
incordate in interiorul sau( cu mama sfatuitoare si bunica controloare). Scopul lui ideal tinde
sa realizeze un echilibru intre linia ghid feminina, materialism, trecut si linia ghid masculina,
viitor, mediul social.Se oserva ca scopul real-declarat, si scopul ideal au reprezentari ce tin de
constient si supraconstient privind relatia cu aspiratiile, spiritualitatea si sunt mai mult la nivel
declarativ spuse dorintele, asteptarile( spectatorul propriei vieti). Imaginea de ansamblu
61
prezinta un arbore mare, fara radacini desenate, cu o tulpina viguroasa si mare(75% din
marimea arborelui), cu o coroana mica ( 25% din marimea arborelui) dinamica, dezordonata,
solida si plina de viata. Lipsa reprezentarii radacinii nu este accidentala, ea ne arata ca baiatul
refuza sa se gandeasca la problemele familiale. Ramura frontala ne arata opozitionismul
provocator( cu toate ca avem un QI mare sunt probleme comportamentale), repetarea
ramurilor in diferite directii,in cadere, cu linii apasate arata tendintele obsesive, perseverenta
excesiva, agresivitatea, tendinte depresive. Ramurile ne arata felul in care este structurata
personalitatea si cum obtine satisfactii persoana in cauza. Ramurile desenate neglijent ne
sugereaza o lipsa de placere si interes in relatiile interpersonale, dar si o insatisfactie fata de
anumite persoane. Ramurile in forma de frunza de palmier arata o tensinta marcata de
inchidere. Extremitatile ramurilor in forme inchise semnifica: disimulare, mascarea intentiilor,
abilitati diverse, stategii interpersonale, amabilitate, respect, discretie, diplomatie, dar si o
timiditate de contact. Dispunerea radiala a ramurilor ne arata o dorinta de evadare, de absolut,
sesizeaza prezenta cliseelor mentale si a ideilor fixe. Fructele desenate semnifica nevoia de
succes, de recunoastere sau de material, dar si o ghidare spre succes, o implinire totala fara o
esalonarea a obiectivelor( castig imediat). Faptul ca ele sunt atarnate de ramuri, semnifica o
detasare, concentrare mai redusa, sensibiliate, delicatete, anxietate sau depresie-uneori.
Copacul desenat se aseamana cu un mar, ceea ce indica nevoia de dependenta si un sentiment
de rejectie( marul din fata care sta sa cada).Remarcam ca VS se simte inadecvat cu sine si cu
ceilalti, inhibat cu o conectare saraca si un curaj deficitar.Relatia sa cu originea, iubirea fata
de semeni sunt bine reprezentate; convingerile, deprinderile si aptitudinile dobandite
ajutandu-l in rezolvarea problemelor, sub indrumarea mamei. Copilul prezinta un entuziasm
compensatoriu, adica trecerea de la inferior la superior se face prin compensare si
supracompensare; avand nevoie de iubire, prietenie si un mediu social adecvat. Face parte din
grupa controlorilor, liderilor, agresorilor, incercand sa se exteriorizeze uneori prin
impulsivitate, in lupta pentru putere. VS prezinta o anxietate legata de zona sociala, solutiile
gasite pe acest plan fiind inadecvate( pattern comportamental).Relatia cu zona sociala pare a
fi bine dezvoltata, remarcam o tensinta de dominare cu scopul de a capta atentia, dar si o
supracompensare( introversie de contact- vorbeste despre orice, mai putin despre el). Copilul
a ales sa faca anxietate, avand un mecanism de coping inadecvat( rezolvarea problemelor se
face inadecvat cu un scop: are beneficii de victima sau martir). Elementele nevrotice pun in
evidenta faptul ca VS vrea sa controleze, dar daca n-o face se razbuna si pedepseste. El este
genul de copil care are mai multe rezolvari la o problema, iar cand nu are solutii este
nemultumit. Conturul trunchiului s-a realizat prin linii neregulate, discontinue, la dreapta,
ceea ce ne arata ca minorul sufera anumite blocaje si inhibitii, are dificultati de adaptare, de
acceptare, traieste anumite conflicte interioare, dar are si conflicte in relatii; iar la stanga cu o
linie ingrosata care subliniaza partea exterioara- ceea ce arata ca exista o blocare, o stagnare
ce vine din timiditate, inhibitie, ca efect al unei stari afective resimtite mai mult timp, ce a dus
la un blocaj afectiv. Umbrirea in partea dreapta pune in evidenta tendinta de control,
autoritate, incercarea de a-si arata superioritatea prin dominare. Trunchiul desenat prin linii
verticale clar separate ( diferit colorate) arata o tendinta spre disociere, scindare a eu-lui(
tendinte delirante- grandoare)
62
Testul aperceptiei pentru copii TAC
Concluzii: Rezultatul dupa aplicarea si interpretarea Testului de aperceptiei pentru copii la
un baiat de 7 ani sunt urmatoarele:
Copilul prezinta o afectivitate crescuta ,indreptata catre mama, ea fiind cea care–i ofera
sprijin, iubire, ii satisface nevoile primare( de a se hrani, de a se odihni), se joaca cu el
Perceptia asupra lumii: linistit, cooperant, vesel, prietenos

Relatia cu ceilalti: -cu mama- o persoana vesela, grijulie, cooperanta
- cu tata- fara relatie (prietenie cand vine- din interviul clinic)
- cu bunica materna- usor ostila pentru ca-l cearta
Conflicte semnificative: frica de a fi devorat( de a pati ceva rau), de a fi ranit.
Natura anxietatii- de pedeapsa, de ranire, de durere fizica, de a fi omorat fara a se putea
apara, de a fi pedepsit
Principalele defense: inchidere,represiune,izolare
Structura supra-eului: -adecvata, fara balbism
Integrarea si forta eu-lui: erou original si cu imaginatie: controlul pulsiunilor este bun:
procesele gandirii originale, concrete si incomplete: maturizarea gandirii este medie: memoria
este buna, concentrarea atentiei este deficitara in sarcina prelungita sau atunci cand greseste,
QI-125 inteligenta superioara
Mecanisme de aparare
A- 3p B-5p Total A+B=8 - zona critica( este mai mare decat 5)
C-0p cota normala( este mai mica decat 5)
D- 1p- cota normala( este mai mica decat 3)
E- 0p- cota normala( este mai mica decat 3)
F- 0p - cota normala( este mai mica decat 4)
G- 2p- cota normala(este mai mica decat 4)
H-0p- cota normala( este emai mica decat 3)
K-0p si L-0p
Total 11p (11>5)-
Existenta unei zone critice presupune interventia clinica
EVALUAREA FUNCŢIILOR EULUI DIN DATELE TAC
1.Testarea realităţii – prezintă o distincţie medie între stimuli interiori şi exteriori. Percepţia
are o acurateţe în general bună pentru ambele realităţi.
2.Judecata – poate anticipa consecinţele faptelor dar are momente când le suspendă. Se simte
culpabilizat atât de către bunica cât şi de părinţi (mama). Simte dezaprobarea şi se simte
inadecvat – devenind anxioas. Uneori nu înţelege de ce.
63
3.Simtul realităţii – gradul de derealizare este mare. Stima de sine scade şi creşte nevoia de
ajutor dar şi agresivitatea.
4.Organizarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor – este slabă. Mecanisme de
amânare scăzute.
5. Relaţii obiectuale – apare un primitivism normal pentru această vârstă -7 ani.
6. Procesele gândirii – memoria, concentrarea şi atenţia sunt la un nivel bun. Capacitatea de
conceptualizare este medie. Procesele primare/secundare sunt la un nivel mediu scăzut.
7. Regresia adaptativă în serviciul eului – relaxare regresivă a acuităţii cognitive de nivel
mediu.
8. Funcţionarea defensivă – de nivel mediu : slăbiciune, care duce la stres şi anxietate.
9. Bariera pentru stimuli – prezintă un prag scăzut de sensibilitate la stimuli.
10. Funcţionarea autonomă – este scăzută pentru sistemele auxiliare şi medie pentru
sistemele de autonomie fundamentale.
11. Funcţionarea sintetic integrativă – gradul de reconciliere este bun iar gradul de
relaţionare al evenimentelor este mediu-scazut.
12. Stăpânire – competenţa – competenţă de nivel mediu şi eficienţă medie.
13. Supraeu – forţă , interferenţă adaptativă medie spre slabă, inconstant.
14. Pulsiuni – agresive, de inadecvare .
Psihodiagnostic- tulburare afectiva, elemente de ADHD

Stres şi agenţi stresori
GAF 63 afect plat şi limbaj circumstanţial, dificultăţi moderate in funcţionarea socială,
şcolară

- evaluarea depresiei arata o depresie slaba;
- evaluarea anxietăţii arata o anxietate normala
Nivel cognitiv:
Memoria si atentia:
bune
64
Lipsa greselilor si un timp de efectuare bun( 10 min )ne arata ca are o viteza buna de
raspuns si o exactitate maxima.
- memoria este afectata:
stres.
Din punct de vedere al invatarii ancora mnezica este deficitara si da perceptie spre burn-out(
stres, surmenaj, amnezie electiva), tulburare de tip opozitionism-provocator, Asperger
O intrare in sarcina mai dificila, o incapacitate de a desprinde cuvintele învăţate atunci când
ele apar în structura mai complexă a unui text, slaba organizare a informatiei , un deficit al
memoriei in lucru rigiditate,incapatanare, conservatorism.
Imaginaţia: (interviu clinic structurat, observație clinică) afectată usor de starea de agitatie,
dar dispune de capacitate medie de asociere, vizualizare internă medie a conceptelor.


Copilul prezinta o afectivitate crescuta orientate spre mama , ea fiind persoana care poate sa-i
ofere iubire si protectie . Conceptia lui despre mediu este: linistit, cooperant, prietenos , dar
uneori vesel . Natura anxietatilor : teama de a fi ranit, de pedeapsa,,
Principalele defense utilizate: -: inchidere,represiune,izolare. Structura supraeului este in

general corespunzatoare , adecvarea , integrarea si forta eului este inconstanta , are control
asupra pulsiunilor in general buna , fara balbism.
In general integrarea si forta eu-lui este adecvata si realista. Are un control al pulsiunilor bun,
in general. Procesele gandirii sunt originale, corespunzatoare, dar si incomplete. Copilul are
inteligenta superioara(QI=125), prezentand o maturitate medie. Concentrarea atentiei este
Testul arborelui
VS proiecteaza elemente care tin de trecut, este pasiv si introvert, depinde de afectiunea
65
de aparare). Relatia cu zona sociala pare a fi slab dezvoltata, remarcam o tendinta de
dominare cu scopul de a capta atentia, dar si o supracompensare( introversie de contact-
vorbeste despre orice, mai putin despre el).
frecvent verbal de educatoare, criticat de bunica , acceptat mai greu de colegi.
Atitudini și motivație (Interviul clinic structurat, RAVEN – color): Nu recunoaște boala,

dorește să facă schimbe ceva, dar nu are resurse interne și putina susținere afectivă din partea
tatălului. În realitate mama il susține, dar afectiv o sabotează prin abuz emoțional și verbal.

Profil psihologic-
Minorul este o persoana slab depresiva, care nu are incredere in fortele proprii, avand o
imagine depre sine exagerat de cresta-fake good. Este mereu lipsit de energie, sarcinile de
rutina si cele noi ii provoaca disconfort , iar reprosurile care survin din nerealizarea lor ii dau
o stare de iritabilitate care duce la violenta verbala. Relatia cu mama este marcata de
aprobarea ei permanenta, avand greutati in a se controla si disciplina in obtinerea scopurilor
impuse( norme de conduita familiala, scolara). Tatal este cel permisiv, cel care se joaca cu el,
cel care ii confera in mod paradoxal,securitatea- chiar daca lipseste foarte mult din viata lui.
Controlul mediu-scazut al impulsurilor si emotiilor, rezistenta la frustrare scazuta, credintele
irationale il duc adesea la revolta. A dezvoltat o frica de catastrofe- legata de aspectele
negative ale vietii, minimalizand aspectele pozitive, optimiste, placute ale vietii.

familial
AXA V GAF/EGF (curentă) : 63 p afect plat şi limbaj circumstanţial, dificultăţi moderate in
funcţionarea socială , şcolară

66
următoarele:
(1)deteriorare marcată în uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi privitul
în faţă, expresia facială, posturile corporale si gesturile de reglare a interacţiunii sociale;
(3)lipsa căutării spontane de a împărtăşi satisfacţia, interesele sau realizările cu alţi oameni
(de ex., lipsa de a arăta, de a aduce, de a specifica altor oameni obiectele de interes);

Starea de disconfort pe care o resimte se datoreaza unor probleme emotionale . Relatia cu
educatoarea, care-l umileste , pedepseste, abuzeaza verbal, reprezinta un factor stresor in
mediul scolar. Relatiile tensionate cu unii colegii ii afecteaza stima de sine. Cauta aprobare si
sustinere din mediul social si familial, dar considera ca nu le primeste, nu este suficient
apreciat.
67
Asperger.


Factori declansatori- stresul provocat de problemele sociale( relatia tensionata cu

invatatoarea; colegii) si de relatia rigida cu tata.
3.8. Concluzii :
Urmare evalurii psihologice clinice putem spune ca TV manifesta o tulburare
3.9. Recomandări :
Recomand în prima etapă consult psihiatric, apoi psihoterapie, consilierea tatălui, a bunicii
în scopul normalizării relației copil-parinte și a învățării unei comunicării empatice,
nonviolente, și ulterior psihoterapie în vederea unei mai bune relationari sociale.Se va umari
relatia cu educatoareaa si relatia cu colegii pentru a detensiona starea conflictuala creata.

Psihoterapie
empatice, permanente /bunica comportament adaptat nevoilor copilului -5 sedinte/
68
- corectării disfuncționalităților cognitiv-afective (” nu sunt suficient de bun oricum și
oricât m-aș strădui”) remiterii comportamentelor dezadaptative, reechilibrarea psihică și
afectivă și achiziționarea unor alternative sănătoase de coping-emoțional (abstinență) 10-15
sedinte
2.3 Interpretarea şi analiza studiilor de caz
Analiza comparartorie a celor 3 cazuri este prezentata in anexa
- Anxietatea este absentă, uneori usoara
- Depresia este absentă, uneori usoara
- Calitatile atentiei sunt foarte bune, coeficient de exactitate=1
- Memoria topografică este afectata, coeficientul de exactitate este in zona clinica, intrarea in
sarcina este greoaie, concentrarea in sarcina prelungita este deficitara
- Personalitate- lipsa increderii in sine, labilitate emotionala, iritabilitate, excitabilitate

crescute
- Temperament; coleric, amorf
Analiza comparatorie a celor 3 cazuri ne arata urmatorul profil psihologic general anexa nr.:
- nivel emotional/ subiectiv- normal, usor deprsiv si anxios
- nivel cognitiv- inteligenta superioara
-nivel de personalitate, mecanisme defensive /adaptative- labilitate emotionala , integrare

sociala scazute,
- nivel comportamental – vointa medie, relationare scazuta
Recomandarea de interventie se gaseste in planul de interventie din anexa nr....

Analiza datelor ne arata necesitatate unui plan de interventie orientat pe dezvoltarea
interactiunilor sociale devenind astfel capabil sa se intretina , sa-si creeze o familie, sa fie
eficient in societate.
69
INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ
S-a avut în vedere consilierea individuală a şcolarului, urmărindu-se:

- Îmbunătăţirea imaginii de sine şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere;
- Formarea deprinderilor de relaţionare pozitivă (prin comunicare asertivă, abilităţi în
rezolvarea de probleme şi luare de decizii);
- Scăderea agresiunii şi impulsivităţii (identificarea propriilor emoţii, deprinderea unor
metode de exprimare a furiei pe căi nedistructive, diferenţierea între gând şi acţiune);
- Formarea unor atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos;
- Dobândirea unor tehnici eficiente de învăţare prin prezentarea elementelor separat si apoi
construirea imaginii de ansamblu;
- Dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare prin orientare profesională;
FIXAREA OBIECTIVELOR
- Obiective pe termen lung:
1. Echilibru familial: părinţii pot învăţa cum să se poarte cu copilul lor, cum să îl implice
în activităţile zilnice, mărindu-i responsabilitatea şi implicarea socială;
2. Identificarea comportamentelor pozitive, a calităţilor pe care copilul le are, pentru a-l
ajuta să se dezvolte într-o direcţie pozitivă şi cu implicare socială;
3. Înţelegerea şi rezolvarea problemelor una câte una, prin responsabilizarea elevului şi
învăţarea asumării responsabilităţii;
4. La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii;
5. Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.
- Obiective pe termen scurt:

1. Se va nota care este atitudinea elevului faţă de profesori;
2. Se vor înregistra informaţii referitoare la modul în care este tratat în mediul familial şi
educaţional;
3. Să se investigheze de ce nu există un program fix al activităţilor realizate ;
4. Se vor identifica si evita zgomotele de fond care le distrag atentia de la invatare;
5. Realizarea unei liste ce prevede o rutina zilnica cu privire la servirea mesei,facerea
lectiilor si respectarea orei de culcare;
6. Va fi implicat în activităţi ce solicită părerea la toate discuţiile din clasă alături de
colegii săi.
7. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi responsabilizat.
70
Strategii pentru dezvoltarea abilitatilor sociale
Intelegerea normelor si regulilor de ordin social se va face prin:
- explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de comportament sunt solicitate
si se vor impune reguli;
- se va incuraja copilul sa priveasca in ochii celor cu care vorbeste;
- se vor folosi recompense pentru abilitati sociale practicate din proprie initiativa;
- se vor practica jocuri cu intrebari si raspunsuri pentru a invata sa asculte si sa respecte
regulile impuse;
- se vor practica jocuri de rol cu comportament vazut in filme sau tv pentru intelegerea
sentimentelor celorlalti;
- prin jocuri cu persoane imaginare va invata cum sa interactioneze cu cei din jur.
Strategii in ceea ce priveste scolarizarea
- se vor utiliza sisteme vizuale (calendare, notite,etc.) pentru mai buna organizare a lectiilor;
- va fi orientat sa respecte programul zilnic de scoala;
- va fi protejat de cicaliri si batjocura colegilor;
- e indicata asezarea copilului langa cei care inteleg boala si nevoile speciale ale lui;
- se pot folosi recompense atunci cand se comporta bine fiind lasat la tv sau pe calculator;
- unii copii au dificultati la scrierea de mana drept pentru care se poate folosi scrierea pe
calculator la efectuarea temelor;
SEDINTA 1
- dezoltarea aliantei terapeutice
- stabilirea regulilor principale de desfasurare a sedintelor ( ora, data, confidentialitatea,
inchiderea telefonului, tehnicile folosite)
- prezentarea motivului sedintei
- tehnica psihodramatica ,, atomul familial,,
SEDINTA 2
- dezoltarea aliantei terapeutice
- tehnica psihodramatica ,, atomul social,,
SEDINTA 3
- dezoltarea aliantei terapeutice cu parintii
- identificarea problemelor de relationare intre parinti si copil
71
- stabilirea unor reguli simple de relationare cu copilul
- stabilirea unor reguli de comportament ale parintilor intre ei, fata de copil
- stabilirea unor recompense pentru dobandirea unor comportamente adaptative sociale
SEDINTA 3
- dezoltarea aliantei terapeutice cu copilul
- tehnica ,, descrierea unei zi din viata mea: la scoala si acasa,,
- identificarea problemelor de relationare intre parinti si copil
- identificarea problemelor de relationare intre educatori/colegi si copil
- strategii de rezolvarea a situatiilor conflictuale
SEDINTA 4
- tehnica psihodramatica : ,, tehnica scaunului inalt,,
- jocuri de rol pentru invatarea unor comportamente adaptative
SEDINTA 5
- sintetizarea evenimentelor din perioada in care nu ne-am vazut
- elaborarea unui plan de invatare a copilului acasa care sa contina pasi mici, sa elimine
factorii stresori
SEDINTA 6
- se va desfasura la scoala, cu profesoara/invatatoarea
- se vor discuta datele caracteristice ale Tulburarii Asperger
- se vor stabili planul de integrare sociala si planul de invatare specific copilul
SEDINTA 7
- se va desfasura la scoala, cu profesoara/invatatoarea si cu colegii intr-o ora de dirigentie
- tehnica psihodramatica ,, Eticheta nevazuta,,
SEDINTA 8
- sintetizarea evenimentelor din perioada in care nu ne-am vazut
- analiza obiectivelor pe termen scurt propuse- realizari si obiective ramase
- situatii ce urmeaza a fi solutionate acasa si la scoala
72
SEDINTA 9
- tehnici de scadere a impulsivitatii- situatii experimentale
SEDINTA 10
-stil de viata sanatos: comportament alimentar, sportiv, odihna
SEDINTA 11
- analiza comparativa de tipul: ,,ce-a fost copilul/ unde a ajuns,,
73
Anexa 1
TV
Povestirea 1 Povestirea 2
1. Tema principală: Trei pui veseli, colorati Tata si puiul urs se joaca cu o sfoara de care
mananca cereale stand pe trage mama urs. Ei sunt pe o campie.
scaun, la masa. O gaina
portocalie sta in spate.
2. Eroul Puii veseli, divers colorati Puiul de urs diferit colorat
principal:vârstă....sex…..inclinati
i…...abilitati.....
interese.......trăsături.....imagine
corporala si/sau imagine de
sine............................adecvare.............
...........................
3. Principale nevoi si pulsiuni a).de a manca a).nevoia comportamen-
ale eroului: b).--- -tala -de a fi protejat de tata-urs–implicand
a) nevoile comportamentale ale c).lingurile cu care manaca fericire, joaca
eroului (aşa cum apar în povestire) puii; servetele de la gat, b).---
.............................................................. castroanele lor si cel mare: c).---
................... fata de masa;implicand
implicand……...................................... nevoia de a manca cat mai
.................................... repede-cereale
b) personaje, obiecte sau situatii
introduse:.............................
implicand nevoia de/de
a..........................................................
c) personaje, obiecte sau situatii omise
:...................................
a…………...........................................
4. Conceptia despre mediu (lumea) prietenie Cooperare, fericire
din jur ca .....................
5. Relatii obiectale interpersonale: a). Gaina supravegheaza, a). tata se joaca cu puiul-protectie de la tata
a) Personaje parentale (m ..............,f fiind intr-o relatie rece cu b).mama urs –nevoia de joaca, cooperare
.........) văzute ca ........... puii c).-----
si reacţia subiectului la a) b). –
este.................................................. c).3pui …de prietenie
b) Personaje admirate (m…...,f......)
sunt văzute ca ................
si reacţia subiectului la b)
este…………................................
.....................
..............................................................
.............
c) Personajele copii( m…, f….) sunt
vazute ca……………… si reactia
subiectului la c)
este………………………………...
6. Conflicte --- ---
semnificative:......................................
...............
7. Natura anxietăţilor (frici ): --- ---
de durere fizică şi/sau de
pedepsire...........................................
de dezaprobare
74
..............................................................
...........
de absenta sau pierderea
afecţiunii...sau de boala....sau ranire..
de a fi parasit………sau de
deprivare………………………..
de a fi coplesit sau lipsit
neputincios…..de singuratate………
de a fi devorat .........................altele
........................................
8. Principalele defense(mecanisme --- ---
de apărare) împotriva conflictelor şi
temerilor:
refularea……formatiunea
reactionala……scindarea…………
regresia ................denegarea
.................introiecţia .................
izolarea ................anularea
retroactiva……………………….
rationalizarea………..altele
......................................................
9. Adecvarea Supraeului ----- - ---
manifestată prin pedeapsa pentru
“crimă” fiind:
corespunzatoare……………….necore
spunzatoare…………..
prea severa(indicand si iminenta
pedepsirii)………………….
inconstanta………prea
slaba……………
De asemenea:
pauze sau raspunsuri
intarziate………………
balbism…………alte manifestari ale
intruziunii supraeului…
10. Integrarea Eului, manifestata -eroii adecvati , veseli Erou adecvat
in: -sfarsit fericit Sfarsit fericit, realist
Eroul: -controlul pulsiunilor: bun Control bun
adecvat……………….neadecvat…… Proceselee gandirii Originale, complete
……………….. incomplete, Inteligenta: superioara
Sfarsitul: Inteligenta: superioara Maturitate: medie
fericit……...nefericit….…realist……. Maturitate: medie Semne: ---
nerealist…... Semne organice: ---
Controlul
pulsiunilor:…………………………
………………
Procesele gandirii relevate de intriga
fiind:
Stereotipe……….originale……...core
spunzatoare…………...
Complete......….incomplete……..neco
respunzatoare………...
Sintetice……....concrete…………..co
ntaminate……………..
Inteligenţă:……………Nivel de
maturitate:……………….
75
Semne organice:………
Povestirea 3 Povestirea 4 Povestirea 5 Povestirea 6

Tristete – (un leu batran,Furie ( mama cangur Somnolenta ( chiar Protectie ( ursuletul sta
sta peun scaun, langa el furioasa are in daca este noapte si langa
se afla un soricel-adult marsupiu un pui intuneric nu le este mancare,somnoros , in
care este speriat).Leul galben, concentrat sa frica-puiulor sa doarma timp ce parintii dorm –
are un baston si o pipa nu piarda cercul . Un singuri in camera, intr- dorinta de a se odihni
in mana pui de cangur merge pe un pat mic).In camera
bicicleta, plictisit. este o lampa si un pat
Mama cangur are o mare in care nu doarme
palarie, un ghiozdan si nimeni.
un cos cu mancare.
Afara se vad niste
brazi.
Leul batran – cel care se Mama cangur este Copiii dorm linistiti , Ursuletul somnoros
odihneste furioasa pentru ca nu singuri
gaseste locul de picnic
a).de odihna a).de a ajunge la picnic a).de odihna a).parintii care dorm
b)— b).ghiozdanul si cercul b).--- b).---
c).--- c). balonul puiului mic, c).draperia,geamurile, c).---
geanta mamei, vantul, covorul,
norii
Monotona, trista Plictisita si agitata Linistita, sigura odihna
a).--- a).mama – furioasa a).--- a).parintii-urs nevoia
b)-leul trist b).--- b).--- de a se odihni
c).-- c).puiul de cangur c).- copiii dorm b).---
de pe bicicleta- plictisit impreuna c).---
--- --- --- ---

-de singuratate - neajutorare --- ---
--- --- --- ---
--- --- --- ---
Eroul adecvat, obosit, inadecvat,furios adecvat, realist adecvat, obosit, realist

trist, Control: slab Control bun Control: bun
Control bun Sfarsit nefericit Complete complete, concrete,----
Originale, incomplete, Inteligenta:superioara corespunzatoare --
Sfarsit realist Maturitate: medie Sfarsit fericit Sfarsit realist
Inteligenta: superioara Inteligenta: superioara Inteligenta:superioara
Maturitate: medie Maturitate: medie Maturitate: medie
Semne:----------------- Semne:-----------------
Semne---------- Semne: --------------
Povestirea 7 Povestirea 8 Povestirea 9

Frica socializare Liniste, odihna- un iepure-femeie sta linistit, in
Tigrul furios vrea s-o 4 maimute stau si pat-dar este suparat. Afara este zi. Usa este
manance pe maimuta. vorbesc. Mama cu tata deschisa si se vede o oglinda
76
Ea este speriata si stau pe canapea si beau
fuge.Animalele sunt in cafea,o doamna sta pe
jungla. scaun si-l pedepseste
pe pui,Puiul este
suparat. Pe perete este
o poza cu bunica
Tigrul si maimuta in Atmosfera linistita Femeia –iepure este suparata
conflict
a).tigrul furios si a).nevoia de a).dorinta de a sta singura

flamand socializare, b).faptul ca este o femeie, este zi
b).-- b)doamna care- l cearta c).geamul, lampa, noaptea
c).copacii , liane pe pui
c).--
Primejdios, nesigur ostila, de pedeapsa suparata

a).- a).mama, tata-relatii a) ---
b).- reci b)---
c)--- b).doaamna-pedeapsa c).---
c).-----------
De devorare, agresiune ostil -ostil

-. Doamna si copil ---
---
De pedeapsa
necorespunzatoare necorespunzatoare
-
adecvat, realist inadecvat, realist inadecvat, , nerealist

Control: mediu Control: slab Control: bun
Originale, incomplete concrete, ambiguu Original, incomplet,
Sfarsit nefericit Sfarsit nerealist Inteligenta: superioara
Inteligenta superioara Inteligenta superioara Maturitate: medie
Maturitate: medie Maturitate: medie
Semne:-------------------
Semne: -------------------- Semne: ------------------
-------- ------
Povestea 10 SUMAR
Nevoi principale- 1-3 Structuri si pulsiuni inconstiente ale
77
Mama caine este suparata in baie cu puiul subiectului(pe baza variabilelor 1-3)
caine care este plin de energie. In baie este persoana care ofera siguranta si protectie este mama lui.
un wc, un prosop Tata se joaca cu el, . Mama lui ii acorda foarte multa
atentie, este grijulie si il protejeaza . Mama ii asigura
puiul caine mic nevoile primare: de a manca, de a-l spala
a). De a fi curarat de mama, de a se juca

b).
c). scaunul
Plin de energie Conceptia asupra lumii: Monotona, linistit, plictisita si

prietenoasa , dar uneori primejdioasa , trista , ostila
a).mama persoana grijulie Relatiile cu ceilalti:
b).--- -.cu mama bune
c).--- - cu tata buna
- cu fratele- de cooperare
-------------------------------------- Conflicte semnificative:

-.-------------------------------------- Natura anxietatilor
-de a fi ranit- atunci devine fricos si fuge
-
----------------------------------------- Principalele defense utilizate:

-.cauta iubirea si protectia mamei, a fratelui si a tatalui
-
Necorespunzatoare , Structura supraeului:
In general corespunzatoare. Adecvarea este constanta,
cu pauze sau intarzieri, fara balbism.
adecvat, realist Integrarea si forta eului:

Control: bun In general adecvat, realista, fara balbism. Are un
Incomplete, corespunzatoare, --------------- control al pulsiunilor in general bun. Procesele gandirii
Sfarsit –realist, vesel sunt corespunzator, originale dar si incomplete. Are
Inteligenta: superioara inteligenta superioara( QI=135) si maturitate
Maturitate: medie medie.Concentrarea atentiei este deficitara in sarcina
Semne: --- prelungita
78
Anexa 2
VS
Povestirea 1 Povestirea 2
2. Tema principală: Gaina mama le da de mancare Mama si puiul urs se joaca cu o sfoara
celor 3 pui de care trage un lup mare rosu
3. Eroul Gaina grijulie hraneste puii, Puiul de urs galben, vesel

principal:vârstă....sex…..inclinatii…...abilit este diferit colorata
ati.....
interese.......trăsături.....imagine corporala si/sau
imagine de
sine............................adecvare..............................
..........
4. Principale nevoi si pulsiuni ale eroului: a).de a da de mancare puilor a).nevoia comportamen-
a) nevoile comportamentale ale eroului (aşa cum b).castronul cu oua- nevoia de -tala -de a fi protejat de mama –
apar în povestire) a manca implicand veselie
.............................................................................. c).lingurile cu care manaca b).lupul mare di rosu- nevoia de a se
... puii juca
implicand……...................................................... c).un urs- nevoia de a se juca
....................
b) personaje, obiecte sau situatii
introduse:.............................
a..........................................................
c) personaje, obiecte sau situatii omise
:...................................
a…………...........................................
4. Conceptia despre mediu (lumea) din jur ca prietenie Cooperare, veselie
.....................
5. Relatii obiectale interpersonale: a). mama este grijulie, vesela a). mama se joaca cu puiul-protectie de
a) Personaje parentale (m ..............,f .........) b). – la mama
văzute ca ........... c).3pui frati…de cooperare b).lupul mare, rosu –nevoia de joaca,
si reacţia subiectului la a) cooperare
este.................................................. c).-----
b) Personaje admirate (m…...,f......) sunt văzute
ca ................
si reacţia subiectului la b)
este…………................................
.....................
...........................................................................
c) Personajele copii( m…, f….) sunt vazute
ca……………… si reactia subiectului la c)
este………………………………...
6. Conflicte --- ---
semnificative:.....................................................
7. Natura anxietăţilor (frici ): --- ---
de durere fizică şi/sau de
pedepsire...........................................
de dezaprobare
.........................................................................
79
de absenta sau pierderea afecţiunii...sau de
boala....sau ranire..
de a fi parasit………sau de
deprivare………………………..
de a fi coplesit sau lipsit neputincios…..de
singuratate………
de a fi devorat .........................altele
........................................
8. Principalele defense(mecanisme de --- ---
apărare) împotriva conflictelor şi temerilor:
refularea……formatiunea
reactionala……scindarea…………
regresia ................denegarea
.................introiecţia .................
izolarea ................anularea
retroactiva……………………….
rationalizarea………..altele
......................................................
9. Adecvarea Supraeului manifestată prin ----- - ---
pedeapsa pentru “crimă” fiind:
corespunzatoare……………….necorespunzatoa
re…………..
prea severa(indicand si iminenta
pedepsirii)………………….
inconstanta………prea slaba……………
De asemenea:
pauze sau raspunsuri intarziate………………
balbism…………alte manifestari ale intruziunii
supraeului…
11. Integrarea Eului, manifestata in: -erou adecvat , fericit Erou adecvat
Eroul: -sfarsit fericit Sfarsit fericit, realist
adecvat……………….neadecvat……………… -controlul pulsiunilor: bun Control bun
…….. Proceselee gandirii complete, Originale, complete
Sfarsitul: sintetice, Inteligenta: superioara
fericit……...nefericit….…realist…….nerealist Inteligenta: superioara Maturitate: peste medie
…... Maturitate: peste medie Semne: ---
Controlul Semne organice: ---
pulsiunilor:………………………………………
…
Procesele gandirii relevate de intriga fiind:
Stereotipe……….originale……...corespunzatoar
e…………...
Complete......….incomplete……..necorespunzat
oare………...
Sintetice……....concrete…………..contaminate
……………..
Inteligenţă:……………Nivel de
maturitate:……………….
Semne organice:………
Povestirea 3 Povestirea 4 Povestirea 5 Povestirea 6

Suparare – (un leu tanar, Veselie ( mama cangur Somnolenta ( chiar Protectie ( ursuletul
care se simte batran, sta si copiii sunt veseli daca este noapte si sta pe un pat de
pe un scaun, langa el se pentru ca merg acasa. intuneric celor doi nu frunze mirat , in timp
afla un raton care vrea Un pui merge pe le este frica- ce parintii dorm –
sa-l vada) biciclete, altul sat intr-un ursuletului si dorinta de a fi o
80
sac la mama si are o bebelusului , pentru ca familie
oglinda in mana sunt cu mama care
doarme in cealalta
camera )
Leul regele tanar, se Mama cangur este Copilul urs doarme Ursuletul mirat
simte batran – cel care se grijulie cu copiii ei linistit si fara mama,
odihneste alaturi de un bebelus
a).de odihna a).de a ajunge in graba a).securitate oferita de a).nevoia de a fi o

b).un copac cu o gaura in acasa cu puii ei o posibila frate sau familie
care se afla un raton,un b).sac si oglinda sora b).---
bat si un lemn prin care c). Geanta mamei, b).bebelusul, mama- c).pestera in care
sufla balonul puiului mic, urs dorm
c).bastonul – care ofera brazii c).draperia
stabilitate si protectie
pipa si soricelul
Monoton, linistit, Familial, vesel Linistita, sigura linistit
odihnitor
a).--- a).mama – grijulie si a).persoanele a).parintii-urs nevoia
b).ratonul sta pntru a-l grabita parenterale : mama , de a fi o familie-
vedea pe leu b).--- cea care il iubeste mirare din partea
c).--- c).puiul din sac b). puiului
puiul de pe bicicleta- c).un bebelus b).---
relatii de iubire fata de c).---
mama
--- --- --- ---
-de a se odihni pentru ca --- -frica de singuratate ---
este obosit
--- --- --- ---
--- --- --- ---
Eroul adecvat, obosit, Adecvat,vesel, grabit adecvat, fericit, realist adecvat, fericit,
suparat, Control: bun Control bun realist
Control bun Sfarsit fericit Complete Control: bun
Originale, complete, Inteligenta: superioara corespunzatoare complete, concrete,---
Sfarsit realist Maturitate: peste medie Sfarsit fericit ---
Inteligenta: superioara Inteligenta: superioara Sfarsit realist
Maturitate: peste medie Maturitate: peste Inteligenta:
medie superioara
Maturitate: peste
medie
Semne:----------------- Semne:-----------------
Semne----------
Semne: --------------
Povestirea 7 Povestirea 8 Povestirea 9

Frica Copil neascultator Singuratate- un iepuras isi
Tigrul vrea s-o muste si s-o Parintii maimuta stau la cafea. asteapta parintii care vor veni
manance pe maimuta Bunica maimuta il cearta pe pentru ca sunt in casa
pui. In tablou este bunicul
81
Tigrul si maimuta in conflict Maimuta-pui certata de bunica Iepurasul – de a nu fi singur
Puiul este vesel
a).maimuta grabita a).nevoia de socializare, atentie a).dorinta de a fi in siguranta,

b).sa ajunga repede in palmier b)bunicul din tablou, 2 cutii protectie
pentru a nu fi prinsa de tigru c).strabunica si taburetul b).vopsea neagra, usa si pat
c).copacii , lianii, vegetatia auriu
c).usa de intrare deschisa-
asteptarea
noaptea
Primejdios, nesigur Vesel, usor neprietenos nesigur
a).--- a).bunica care cearta copilul A) parintii –persoane de
b).tigrul cu ghiare-frica de a nu fi parintii linistiti sprijin
mancat b).bunica – mai severa b)---
c)--- c).----------- c).---
De devorare Vesel, ------------------------

-.frica se ranire, de a fi mancat -frica de singuratate
Represiune, nevoia de protectie, Ostilitate ---

izolare
corespunzatoare Corespunzatoare , inconstanta -corespunzator, inconstant

-prea severa si injusta pedeapsa
adecvat, fericit, realist Adecvat, fericit, realist Adecvat, linistit, nerealist

Control: mediu Control: slab Control: bun
Originale, incomplete Stereotipe, concrete, ambiguu Original, incomplet,
Sfarsit fericit Sfarsit realist Inteligenta: superioara
Inteligenta superioara Inteligenta superioara Maturitate: peste medie
Maturitate: peste medie Maturitate: peste medie
Semne:-------------------
Semne: ---------------------------- Semne: ------------------------
Povestea 10 SUMAR
Nevoi principale- 1-3 Structuri si pulsiuni inconstiente ale
Mama-caine este agitata in baie cu puiul ei subiectului(pe baza variabilelor 1-3)
pe care trebuie sa-l mangaie. Puiul este Singura persoana care ofera siguranta si protectie este
vesel mama lui. Nu pomeneste tatal ( acesta fiind plecat ) .
Mama lui ii acorda foarte multa atentie, este grijulie si
il protejeaza . Mama ii asigura nevoile primare: de a
manca, de a dormi, a se odihni, a-l curata.
82
puiul caine
murdar
a).de a fi curatat, mangaiat

b).---
c).---
vesel Conceptia asupra lumii: Prietenos, linistit, vesel si

fericit , primejdios , trist , monoton
a).mama cea care il mangaie Relatiile cu ceilalti:
b).--- -.cu mama foarte bune
c).--- -cu tata nu are relatii deloc
-cu bunica usor ostile pentru ca-l cearta
-------------------------------------- Conflicte semnificative:Teama de a fi ranit, de a pati

ceva rau, anxietate de separare, inhinbitie crescuta
-.-------------------------------------- Natura anxietatilor
-de a fi ranit
-
----------------------------------------- Principalele defense utilizate:

-.cauta iubirea si protectia mamei
- inchidere, represiune, izolare
Necorespunzatoare , inconstanta, cu pauze Structura supraeului:
In general corespunzatoare. Adecvarea este constanta,
cu putine pauze sau intarzieri, fara balbism.
adecvat, realist Integrarea si forta eului:

Control: bun In general adecvat, realista, fara balbism. Are un
Incomplete, corespunzatoare, --------------- control al pulsiunilor in general bun. Procesele gandirii
Sfarsit –realist, vesel sunt corespunzator, originale dar si incomplete. Are
Inteligenta: superioara inteligenta superioara( QI=125) si maturitate peste
Maturitate: peste medie medie.Concentrarea atentiei este deficitara in sarcina
Semne: --- prelungita
83
Anexa 3
FPI AA
84
Anexa 4
FPI TV
85
Anexa 5
Arbori AA
86
Anexa 6
Arbori TV
87
Anexa 7
Arbori VS
88
89
90
Anexa 8
AA obs TV obs VS
Anxietate Hamilton anxietate Normala Usoara Normala
STAI –stare si Lipseste Lipseste Lipseste
trasatura
Depresie Hamilton depresie Normala Usoara Usoara
Zung Normala Usoara Usoara
Inteligenta Raven Qi 138 Qi 135 Qi 125
Atentie Atentie ADS Foarte buna Calitatile atentiei foarte Foarte buna Calitatile atentiei foarte
bune bune
Atentie Labirint Foarte buna Coef ex = 1 Foarte buna Coef ex = 1 Foarte buna
Memorie Memorie REY Buna Coef =81,33 % Intrare Afectata Coef= 58,88% intrare in Buna
in sarcina greoaie sarcina
greoaie,concentrare
redusa
Memorie Afectata Coef ex =0,64 II zona Afectata Coef ex =0,64 II zona
topografica clinica clinica
Personali FPI labilitate emotionala, labilitate emotionala,
tate excitabilitate, excitabilitate, iritabilitate,
iritabilitate, dominare crescute
incordare, dominare
crescute
YSQ-S3 Izolat social, dependent, Izolat social, dependent,
lipsa incredere in sine lipsa incredere in sine
Tempera Temperament Coleric Puternic, emotiv, Sanguinic Dominant, activ , Sanguinic
ment Wiersma impulsiv impulsiv
Proiective TAC Functionalitate defensiva,
sintetic integrativa-medii,
stima de sine scazuta
Test arbore Koch Anxietate sociala

impulsivitate,dominare
91
PROFIL PSIHOLOGIC GENERAL
AA obs TV obs VS obs
Nivel subiectiv normal Depresie, normal Depresie, normal Depresie
/ emotional anxietate anxietate usoara,
normale usoare anxietate
normala
Nivel cognitiv Intelige Asperger Intelige Asperger Intelige Asperger
nta nta nta
superioa superioa superioa
ra Qi ra Qi ra Qi
138 135 125
Nivel de Labilitat Vulnerabilitat Labilitat Vulnerabilitate, Labilitat Vulnerabilitate
personalitate- e e, Iritabilitate, e Iritabilitate, e , Dependenta
mecanisme emotion Dependenta emotion Dependenta emotion
defensive/adapt ala ala ala
ative integrar integrar integrar
e sociala e sociala e sociala
scazuta scazuta scazuta
Nivel Vointa Relatii Vointa Relatii Vointa Relatii
comportamental medie si familiale medie si tensionate cu medie si tensionate cu
relationa tensionate cu relationa mama relationa bunica
re tata re Relatii sociale re Relatii sociale
scazuta Relatii sociale scazuta tensionate cu scazuta tensionate cu
tensionate cu invatatoarea/co educatoarea/co
profesoara/col legii legii
egii
92

Lucrare Disertatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Lucrare Disertatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

ASOCIATIA DE PSIHOLOGIE APLICATA SI STIINTE CONEXE

‘NO STRESS CENTER’

Programul de formare complementara in

‘Managementul serviciilor de psihologie clinică’

Coordonator ştiinţific: Cursant:

Lector univ. dr. psiholog

CĂTĂLIN MARIUS GHERASIM FLORENTINA POPA

ASOCIATIA DE PSIHOLOGIE APLICATA SI STIINTE CONEXE

‘NO STRESS CENTER’

Programul de formare complementara in

‘Managementul serviciilor de psihologie clinică’

EVALUAREA PSIHOLOGICĂ, DIAGNOSTICUL

Coordonator ştiinţific: Cursant:

Lector univ. dr. psiholog

CĂTĂLIN MARIUS GHERASIM FLORENTINA POPA

Capitolul 1 – Aspecte teoretice .........................................................................................pag.5

1.1 Descrierea clinică a tulburării de tip Asperger ...........................................................pag.5

1.2 Date comparative DSM-IV-TR™ / ICD-10/ DSM-5..................................................pag.6

1.3 Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de tip Asperger ..........................................pag.8

1.4 Diagnostic diferenţial ..................................................................................................pag.8

Capitolul 2 – Cercetarea calitativă privind tulburarea de tip Asperger .............................pag.9

2.1 Metodologia cercetării .................................................................................................pag.9

2.1.1 Scopul cercetării .......................................................................................................pag.9

2.1.2 Obiectivele cercetării ................................................................................................pag.10

2.1.3 Ipotezele cercetării ...................................................................................................pag.10

2.1.4. Suportul tehnic folosit .............................................................................................pag.10

2.1.5 Designul cercetării ...................................................................................................pag.14

2.1.6 Prezentarea metodei .................................................................................................pag.14

2.1.7 Modul de selectare al eşantionului şi estimarea volumului .....................................pag.14

2.2 Prezentarea cercetării ................................................................................................. pag.15

2.2.1 Studiu de caz nr.1 ....................................................................................................pag.15

2.2.2 Studiu de caz nr.2 ....................................................................................................pag.32

2.2.3 Studiu de caz nr.3 ....................................................................................................pag.52

2.3 Interpretarea şi analiza studiilor de caz .......................................................................pag.66

Plan de intervenţie ............................................................................................................pag.

Rezumatul lucrării ............................................................................................................pag.

Lorna Wing face o sinteza a acestor caracteristici in 1988, astfel:

- interesele specifice sunt legate de colectii sau fapte specifice

DSM-IV-TR™ include Tulburarea Asperger in cadrul Tulburarilor de dezvoltare

Tulburarea Asperger este o Tulburare pervazivã de dezvoltare care se caracterizeazã printr-o

Elementele esenţiale ale tulburării Asperger le constituie deteriorarea susţinută si severă în

Caracteristicele specifice la aceasta varsta sunt:

- incapacitatea de a stabili relatii cu semenii

- incapacitatea de a privi , in mod normal, in ochii celui cu care vorbeste

- incapacitate de a sesiza modificarile in tonul vocii, accentele, intonatia fiind nedetectabile

- preocuparea spre activitati neobisnuite, specifice varstei

- postura si expresii aparte

- capacitate motorie dezvoltata mai slab

- sensibilitate senzorilala vizuala si auditiva

- ritm si fluenta verbala incetinite

- vorbeste despre altii si mai putin despre sine

- se simte bine in rutina zilnica fiind strsat de orice mica schimbare

1.2 Date comparative DSM-IV-TR™ / ICD-10/ DSM-5 referitoare la Tulburarea Asperger

Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, editia a patra revizuită

Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, editia a cincea revizuită

Clasificarea Internationala a Bolilor( ICD) este un sistem sponsorizat de Organizatia

In DSM-IV-TR™ Tulburarea Asperger este inclusa in cadrul Tulburarilor Autiste, parte a

In DSM-5 Tulburarea Asperger este inclusa in spectrul larg al tulburarilor de comunicare

Asperger include psihopatia autista si tulburarea schizoida a copilariei, excluzand tulburarea

Gillberg& Gillberg (1991) fac o proprie clasificare a criteriilor Sindromului Asperger:

1 . I n t e r a c t i u n e s o c i a l a d e f i c i e n t a - cel putin doua puncte din urmatoarele:

- DSM-IV-TR™ mentioneaza,, nu exista intarziere semnificativa in dezvoltarea cognitiva,,iar

DSM-IV-TR™ defineste Tulburare Asperger astfel:

2.1.2 Obiectivele cercetării

Obiectivele secundare sunt legate de :

-evaluarea indicatorilor specifici: anxietate, depresie, personalitate, QI, mecanismelor de