PLAN DE INTERVENTIE PSIHOTERAPEUTICA

NUME : P.M. VARSTA: 52, divorat, un fiu de 34 de ani i o fiic de 28 de ani. OCUPATIE: omer. DOMICILIU: Bucureti Studii: 10 clase. Vechime in munca 32 de ani .A lucrat in functii ca: lucrtor comercial, portar, ngrijitoare, agent de paz.

Motivele demersului terapeutic Clienta nternat la Centrul de Sntate Mintal staionar de zi Psihiatrie Diagnostic: tulburare depresiv recurent, episod uor. Urmeaz tratament antidepresiv din 2006. Vine la psiholog prezentnd urmatoarele simptome: Dispozitie depresiva Nelinite Tulburri de somn Idei de devalorizare Fatigabilitate Iritabilitate Rezisten sczut la frustrare Randament util diminuat Acuze somatice ( palpitaii, inapeten, vertij, cefalee ).

Antecedente personale patologice: Bolile copilriei Cardiopatie ischemic Adenom hipofizar Steatoz hepatic 1

Spondiloz cervicala Uter polifibromatos Multiple internri la psihiatrie - Centrul de Sntate Mintal staionar de zi Psihiatrie; tulburare depresiv recurent episod moderat 2006; tulburare depresiv recurent episod sever n 2012, tulburare depresiv recurent episod actual uor. Antecedente heredo-colaterale: Bunica paterna:boala psihica. Tatl: ulcer varicos. Mama: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica. 2. Evenimentele legate de simptome (istoric de viata) Debutul bolii este consemnat in urma cu ~5ani,pe fondul acumularilor de probleme (probleme financiare majore,despartita de sot etc),pe care pacienta nu a mai putut sa le gestioneze.De atunci pacienta a urmat tratament antidepresiv (recomandat de medic psihiatru). In prezent pacienta urmeaza tratament de specialitate. Clienta in varsta de 52 de ani,necasatorita in prezent.Clienta a avut doua casnicii din care a rezultat cate un copil.Din prima casatorie, care a durat 2ani si jumatate, a rezultat un fiu (in varsta de 34 de ani).Sotul a decedat la varsta de 26 de ani, in penitenciar. A doua casatorie a durat 12 ani si a rezultat o fiica (in varsta de 28 de ani). Fiul clientei din prima casatorie are probleme financiare majore datorita unor imprumuturi facute la camatari. Aceste probleme au afectat grav intreaga familie si in special pe mama. Clienta a lucrat de-a lungul timpului in conditii grele de munca. Preocupat de serviciu; se autoacuza c s-a sacrificat pentru un ,,copil; muncea mult, zi i noapte pentru a ajuta pe fiul ei, n vrst de 23 de ani, aflat n alt ar, care avea datorii. mprumutul a fost fcut de fiul su (de la cmtari) pentru a achiziiona o main pe numele prietenei acestuia. Presupune c este urmrit de cmtarii fiului su.

La fostul loc de munc a fost abuzat fizic si psihic de ctre colegi i sef (Trageau de mine, Cand mergi,o data,si cu noi, Hai ca stim,abia astepti, Cand prindea momentul, eram singura, punea mana pe mine). 3. Plan transgenerational Repetiii, mituri familiale - Respectarea normelor (s fi respectuos, bun, serviabil, muncitor) - mama - Sacrificiul ( "nu spui nimic niciodat...", "femeia trebuie sa inteleaga,sa accepte", "sa faci ce este mai bine pentru cel de alaturi").- mama 4.Stabilirea obiectivelor Client - vreau s uit, s nu m mai gndesc la vechiul loc de munc - s-mi gsesc serviciu - s-mi reiau relaiile cu ceilalti -sa nu mai fiu slaba Terapeut -capacitatea clientei de a se centra pe obiectiv -aducerea clientei in contact cu propria nevoie (in contact cu realitatea) -cresterea stimei de sine in scopul unei mai bune adaptari si relationari cu ceilalti -cresterea independentei si a initiativei -contientizarea i resemnificarea relaiilor i evenimentelor legate de fostul loc de munc - activarea resurselor i direcionarea lor n scopul gsirii unui nou loc de munc i a restabilirii relaiilor sociale. 5.Temele majore - cresterea stimei de sine - ntrirea Eului 6. Analiza insight lucrul cu umbra 3

7. Restructurari travalii Joc de rol - in privinta relatiilor de la fostul loc de munca. Tehnica scaunului gol resemnificarea evenimentelor (abuzurilor venite din partea fostilor colegi) din trecut, descarcarea sentimentelor ambivalente, eliminarea culpabilitatii (ma simt vinovata ca nu am spus mai departe...) si a jenei(ce vor spune colegele despre mine daca vor afla?), fata de aceasta experienta. 8. Analiza efectelor 9. Plan de viata viitor - interferena de scenarii

Desfurarea edinelor: edina I. La prima sedinta a ajuns mai devreme cu ~10 minute. Astepta la usa biroului meu, singura (fiind sfarsit de program consultatiile se sfarsisera pe ziua respectiva), avea numarul meu de telefon, ma putea contacta, astepta in speranta ca eu sa fi uitat de intalnirea cu ea, sa gaseasca oportunitatea de-a pleca (afirmativ de la clienta,credeam ca ai uitat, "mai asteptam putin si plecam). Postura inclinata pe spate, umerii usor cazuti, imbracata in hainele de culoare bej astfel alese pentru a distrage atentia de la propria persoana (nu deranjez, poti crede ca nu ma aflu aici, incerc sa fiu invizibila). Am poftit-o in cabinet, avea o privire trista, faptul ca nu ma putea privi in ochi in timp ce vorbea cu mine, simtind nevoia de a privi in jos, in gol, acel sentiment de vinovatie din vocea ei erau elemente comune pe care le-am observat cam la toate persoanele diagnosticate cu depresie. Pe baza obsevatiei, P.M. este o prezenta agreabila, trasaturi regulate, un vocabular si o cultura medie, resurse si capacitati fizice pe care ea le neaga profund, este cel mai 4

vehement critic al sau, considerandu-se "slaba", "lasa", "neputincioasa". Acuzele sale sunt insatisfactia generalizata, atat pe plan profesional si material ("Am demisionat"), cat si pe plan personal ("Am intrat in relatii nepotrivite"). Are o stima de sine scazuta si se simte inferioara celorlalti. Am urmrit n aceat prim ntlnire s creez un cadru securizant pentru clienta mea i s i ofer confortul necesar pentru a putea avea ncredere s vorbeasc despre problemele sale. ntlnirea a avut loc n cabinetul meu, unde spaiul a fost amenajat special pentru consiliere. T: -Ce anume v-a adus la mine? P: -M.as vrea sa ma asculte cineva,cineva care sa nu poata spune mai departe problemele mele! Avand in vedere modul in care clienta priveste aspectul situational in societate, i-am vorbit despre confidentialitate, (conditie necesara si esentiala in demersul terapeutic). T: -Ati vrea sa-mi povestiti putin despre familia dumneavoastra? Clienta prezint situaia sa i a familiei. Divorat, a fost cstorit (relateaza experientele pe care le-a trait pe parcursul primei casnicii) cu un so abuziv fizic i psihic (Venea beat acasa,Spargea usa,nu folosea cheia,batea cu picioarele in usa pana o spargea, ma batea,vorbea urat,Nu faci nimic...,M-a fortat sa fac sex cu el); a stat o perioad desprit, apoi a divorat; el a fost arestat de doua ori; la ntoarcere, dupa prima perioada de detentie, a urmarit-o la locul de munca, a fortat-o sa il urmeze (amenintata cu un cutit), a dus-o in apartamentul unui prieten unde a tinut-o sechestrata timp de doua saptamani. A fost gsit dup dou sptmni de ctre prinii ei care l-au obligat pe fostul so s o elibereze. Ulterior a mai fost ntemniat, pentru furt, perioada in care acesta s-a sinucis, prin strangulare. Mi-a vorbit cu respect si admiratie despre parintii ei (Parintii mei sunt oameni simpli de la tara, Muncesc din greu,chiar si acum,la 70 de ani). Despre parinti afirma ca s-a aflat si se afla in relatiibune. Copilaria sa a fost linistita si sigura. Mi-e rusine cand merg la tara si nu pot tine pasul, cu parintii mei, la munca campului. 5

Clienta afirma ca in viata a muncit zi si noapte pentru a acoperi datoriile, s-a luptat cu viata, dormea cateva ore pe noapte. Si-a crescut copiii singura, a intretinut casa, a platit datorii la banci. Am ascultat-o cu atenie, punnd doar ntrebri de clarificare care s m ajute s obin ct mai multe informaii cum ar fi: -relatiile cu ceilalti -ce persoane o pot ajuta -cu ce alte probleme se mai confrunta Am stabilit de comun acord repere clare ale cadrului terapeutic, in ceea ce priveste locul, ora, durata consilierii psihologice si intervalul la care urmau a fi programate sedintele-am convenit sa ne vedem, pentru inceput, o data pe saptamana, timp de 50 de minute, la o ora programata din timp, in cadrul Centrului de Sanatate Mintala. Tema: Ce asteptari aveti? Ce va ganditi sa faceti in ceea ce priveste indeplinirea propriilor asteptari? Ce v-ar placea? Tehnici folosite: -ascultare activa -reflectare -mentinere -intrebari deschise Sedinta II Incep cu discutarea temei constientizarea asteptarilor, in urma demersului terapeutic, constientizarea propriei nevoi, disponibilitate in deblocarea resurselor. T: Ce asteptari aveti de la mine? P.M: Vin la dumneavoastra sa-mi spuneti ce sa fac! Eu nu mai stiu... T: Interesant...(am zambit). Esti aici pentru ca astepti de la mine sa iti spun ce sa faci? Esti terapeutul acum, iar eu clienta..... Spune-mi, ce as putea face? P.M: Sa fiu in locul dumneavoastra (zambea)? T: Da, sunteti in locul meu, spuneti-mi, ce sa fac? 6

P.M.: Pai...(mimica fetei destinsa,continua sa-si pastreze zambetul, se amuza), eu stiu ce vreti dumneavoastra sa faceti, sa auziti? T: Mmm,da (afisand un zambet larg). P.M.: Aveti dreptate,sunt penibila (razand..) T: Ce va face sa spuneti acest lucru? P.M.: Cum sa-mi spuneti ce sa fac, cand nici eu nu stiu ! T: Despre ce ati dori sa discutam astazi, la ce sfaturi, raspunsuri, va referiti (pastrand acelasi cadru relaxant)? Identificarea resursei umorul! Clienta se repozitioneaza in scaun, devine preocupata, isi incruciseaza mainile, privirea indreptata in jos. Moment in care o insotesc, adoptand aceeasi postura. Cum sa te sacrifici pentru un copil, sa faci totul,pentru un copil? Clienta povesteste despre fiul ei in varsta de 34 de ani ,care a avut probleme financiare majore (imprumut de la camatari). Fiul isi achizitionase o masina, impreuna cu prietena, pe numele prietenei intrand in colaps financiar, apeland la camatari pentru o suma de bani substantiala. Camatarii faceau presiuni asupra fiului si ulterior asupra membrilor familiei. La momentul respectiv, clienta fiind constransa de situatie, fiul nu mai avea serviciu, a fost pusa in situatia de a procura banii respectivi pentru a scapa de amenintari. A facut imprumut la banca, imprumut pentru care a fost nevoita sa munceasca suplimentar, pentru a putea face fata cheltuielilor. Ulterior fiul a plecat in strainatate promitandu-i ca o va ajuta financiar (va contribui la platirea ratelor). Dupa plecare, au mai tinut legatura o perioada, timp in care nu a sustinut-o financiar dupa cum promisese, justificand ca nu a gasit de lucru... In prezent nu mai stie nimic de el. Clienta este incurajata sa vorbeasca despre experienta sa de viata ,in vederea intaririi motivatiei pentru schimbare. Folosesc intrebari deschise: Sunteti aici pentru ca vreti sa va spun ce sa faceti? La ce sfaturi, raspunsuri, va referiti? Ajutati-ma sa inteleg ce se intampla cu dumneavoastra. Am evitat argumentarile pentru o parte a conflictului pentru ca pacientii sunt de obicei ambivalenti si pot lua automat cealalta pozitie, aparandu-se, negand sau rationalizand. La finalul sedintei am incercat centrarea clientei pe prezent,"aici si acum". Tema: 7

Tehnici folosite:-joc de rol -ascultarea activa -reformularea Sedinta III La cea de-a treia edin am ntrebat-o despre modul n care se simte i clienta a spus c se simte deseori nelinitit, iritabil i c are dureri multiple. T: Spune-mi despre durerile pe care le simti. P:M. (oftnd i dndu-i ochii peste cap): Pi ce s v spun... m dor toate! T: La ce te referi mai exact? P.M.: M gndesc c am cancer. T: Cancer? P.M. Pi, da... c nici nu tiu dac v-am spus... c m doare snul... c stau n pat ca o legum... c nu pot s fac nimic... tot corpul m doare. i nici nu tiu cum s fac s m ridic aa, tr, dimineaa pn pleac asta mic (fiica ei, adult!) la serviciu, c-si face griji i m sun toat ziua din jumtate n jumtate de ora. Am discutat despre durerile ei, despre ce demersuri a facut in aceasta privinta (am mers la doctor - la endocrinologie ,la ginecologie, am facut mamografie), consultatiile si investigatiile facute in acest scop, nu au semnalat probleme fizice evidente. T: Si dac analizele nu arat nimic, ce ar putea fi acea durere? P.M: Sunt gndurile mele... T: Cum arat acele gnduri? P.M.:Gnduri rele, negre... nu tiu... a vrea s se spele cu ceva, s se scurg cumva... Sa se scurga cumvaaceste cuvinte mi-au amintit de una din tehnicile de relaxare nvate i mi-am propus s verific efectul. T.: Cnd suntei relaxat, durerea scade? (am asociat ideea de relaxare cu scderea durerii). P.M.: Pi eu nu m-am relaxat n viaa mea, eu am muncit tot timpul... T: Ai vrea s vedei cum e s v relaxai?

Am realizat o edin de relaxare bazat pe destindere muscular, rugnd-o s repete apoi acasa, singur, acest tip de relaxare, ori de cte ori simte nevoia. Clienta a acceptat cu uurin sugestiile de relaxare. Relaxare ( relaxare bazat pe destinderea muscular I. Mitrofan, ,,Psihoterapie- repere teoretice, metodologice i aplicative) Editura SPER, Bucureti 2008, pag. 130-131. Instructaj - subiectul st aezat ntr-o poziie comod, cu ochii nchii. ,,Am s te rog s fii atent ce anume se ntmpl cu tine n aceste momente, fii atent la senzaiile pe care le simi n corp, la punctele de contact cu exteriorul i la relaiile pe care le stabileti cu exteriorul. Acum poi fi atent la ceea ce se ntmpl n jur, la toate sunetele pe care le auzi, mirosuri, atingeri i vei constata c, pe msur ce te preocupi de ele, acestea vor deveni tot mai estompate, mai puin importante, mai ndeprtate, dar fr a disprea complet, astfel nct poi fi atent numai la tine, la ceea ce simi. Dac poziia n care stai nu este cea mai bun, schimb-o, astfel nct s te poi simi att de bine ct doreti. i lai picioarele s se destind, s se relaxeze, muchi cu muchi, ncepnd de la olduri i pn n vrful degetelor, le relaxezi tot mai mult i-i imaginezi c acestea sunt ca nite tuburi elastice, prin care disconfortul, oboseala, tensiunea din corpul tu se scurg i ies afar, le poi simi cum curg, ies i se pierd. Te simi tot mai calm, mai bine i mai relaxat. i ndrepi acum atenia asupra minilor tale i le lai s se destind, att ct vrei, destinzi fiecare muchi i articulaie, ncepnd de la umr i pn n vrful degetelor. i imaginezi c i minile sunt ca dou tuburi elastice, moi, prin care ultimele rmie de tensiune din corpul tu curg, ies afar prin zona degetelor i se pierd, simi cum te relaxezi, att de mult ct doreti. Corpul tu este i el destins acum, e linitit i calm. Destinzi corpul tot mai mult, aa nct s te simi att de bine ct vrei. Destinzi spatele, fiecare muchi, apoi abdomenul i toracele, dup care i ndrepi atenia asupra gtului. Relaxezi toi muchii gtului, i lai moi i linitii, s se odihneasc dup oboseala pe care au acumulat-o, astfel nct s se simt foarte bine. 9

Relaxezi acum capul, ncepnd din cretet; dac n capul tu mai exist nc tensiune sau disconfort, le lai s coboare uor, s curg, pentru a le da afar prin cele dou tuburi moi ale minilor. Acum corpul tu este n ntregime relaxat, te simi bine, calm i armonios. Poi alege s te destinzi i mai mult sau s rmi n starea n care te afli, aa cum vrei. Rmi cteva minute n aceast stare, te simi bine, te odihneti, eti calm i armonios. Dup 4-5 minute: Contientizezi acum toate modificrile care au aprut n corpul i n starea ta pe parcursul acestui exerciiu, dup care ncepi s-i ndrepi din nou atenia asupra a ceea ce se ntmpl n jurul tu, ceea ce te face s fii din nou atent la tine, la corpul tu care se simte bine i odihnit. Eti pe deplin contient de corpul tu. ncepi acum s revii uor din starea de relaxare, simi cum tonusul tu crete tot mai mult, ca i dorina de a te mica, de a fi activ. Revii uor la starea ta fireasc, te simi bine i odihnit. n momentul n care simi c este necesar, deschizi ochii, te miti, te ntinzi i-i dezmoreti corpul, aa nct orice urm a relaxrii s dispar, dup care i poi relua linitit locul i activitatea. La finalul relaxrii, din comportamantul non-verbal al clientei mele am sesizat c relaxarea a avut efect. Clienta prea mult mai destins, muchii feei erau relaxai, iar expresia chipului su aproape surztoare. Am verificat, ntrebnd-o cum se simte. Mi-a rspuns: P.M.: M simt liber... m simt uurat... m simt bine... Tema: Repetarea sedintei de relaxare,de cate ori simte nevoia. edina IV Clienta intr n cabinet cu o aparen obosit, privind n jos, nesigur, apatic. T: Pari obosit. Este adevrat? P.M: Da, m simt obosit, fr putere. T: S-a intamplat ceva deosebit in aceasta perioada? P.M: Nu. 10

T: Ai avut o sptmn mai grea, nu te-ai odihnit? P.M. Ba din contr, n-am fcut nimic, abia m ridic din pat. T. Spui ca din contra, nu ai facut nimic, i totusi ce crezi ca te face s te simi obosit, s te ridici greu din pat? P.M. Pi dac nu mai fac nimic, nu mai am chef de nimic... nu mai am preocupare. De cnd nu mai am serviciu... m gndesc c nu am luat o hotrre bun renunnd la serviciu. T. Da, inteleg ,nu mai ai serviciu... Ce te-a fcut s renuni la serviciu? P.M. Am renunat la serviciu n momentul n care n-am mai rezistat. Clienta a nceput s povesteasc un abuz la care a fost supus din partea celor doi colegi de tur i a efului. Clienta a suportat abuzul de rusine (sunt femeie singura si nu ma pot lupta cu ei ,nu pot spune celorlalti-nu ma vor crede) si de fric (sunt la fel, toti trei, se acopera reciproc, sunt implicati in afaceri dubioase-cu tiganii, ma astept sa-mi faca rau), ulterior,cnd rezistenta sa la frustrare si abuz a atins apogeul, manifestandu-se prin somatizari multiple, insomnii, dificultati de concentrare etc., a prsit locul de munc. T: Te inteleg,cred ca ti-a fost tare greu sa te confrunti cu o astfel de situtie! P.M.: Da (moment in care clienta isi modifica pozitia din scaun, se reaseaza, isi framanta degetele de la mana stanga devine preocupata, ganditoare). T: Te rog sa iti observi corpul acum,ce simti in legatura cu acea situatie? P.M.: Pai, nu stiu. T: Te simtiti impacata,linistita,multumita sau, din contra, poate te simti furioasa, frustrata, incordata, iritata? P.M: Sunt furioasa! T: Furioasa,pentru ca... P.M....(tacuta,ganditoare...) T. Sa inteleg ca nu ai actionat atunci conform nevoilor tale? P.M: Cred ca da (isi lasa capul in jos, privire fixata in podea, mainile incrucisate) T: Crezi....? P.M: Da. T:Care a fost nevoia ta? 11

P.M: Sa fiu tare, sa-i infrunt, sa ma apar, sa spun mai departe... T: Ce te-a retinut? P.M: Faptul ca sunt slaba...(se reaseaza in scaun printr-o miscare brusca, devine iritata, isi desface mainile, stabileste o pozitie de confruntare). In ceea ce priveste interferenta scenariilor: m-am surprins luand aceeasi pozitie si aveam aceeasi furie, pe mine, realizand ca m-am aflat in astfel de situatii.... Mi-a luat putin timp sa revin in cadrul terapeutic, am avut o perioada de disconfort, nesiguranta, blocaj, parca nu-mi puteam restabili postura. Clienta se simte vinovat c nu a putut s-i fac dreptate,se acuza ca este slaba, neputincioasa, fara curaj... Moment in care am inceput sa lucrez la cresterea stimei de sine, cresterea gradului de acceptare a propriei persoane, perceptia pozitiva a experientelor trecute, valorizarea personala si resemnificarea sensului existentei sale. Tema: reevaluarea balantei decizionale cu avantaje si dezavantaje in ceea ce priveste renuntarea la vechiul loc de munca, in vederea clarificarii contextului decizional. Tehnici folosite: -ascultarea activa -intrebari clarificatoare -reformularea Sedinta V Clienta ajunge la sedinta in timp util (la ora stabilita); eu nefiind in cabinet, ma contacteaza telefonic, cu o voce vesela spune: Sunt P.M.am programare astazi, am ajuns. In urmatoarele doua minute ajung in fata cabinetului, am fost surprinsa intr-un mod placut, clienta era bine dispusa, mimica degajata , afisa un zambet radiant, ochii ei de culoare albastra sclipeau de multumire. 12

Am poftit-o in cabinet, am lasat-o sa-si aleaga scaunul, asigurand-o ca il poate alege pe care doreste, unde se simte mai confortabil, si-a ales acelasi scaun ma simt bine pe acest scaun (situatie familiara,cunoscuta), asezandu-se degajata, cautandu-si pozitia confortabila .Am confirmat alegerea facuta de ea . Vazand clienta intr-o stare atat de degajata, de multumita pentru mine a fost wow!(oare am avut contributie la asta...?).Nu pot descrie bucuria simtita in acel moment! Am ales sa nu incep sedinta intreband-o despre tema anterioara, m-am decis sa culeg aceste informatii intr-un moment in care clienta va aborda acel subiect. T: Te vad relaxata, degajata, multumita, vesela! Ai dori sa discutam despre asta? Despre ce s-a intamplat, schimbat in viata ta de la ultima noastra intalnire? P.M: Sunt alt om, ma simt mai bine, nu am mai avut dureri! T: Spui ca esti alt om, te simti mai bine, nu ai mai avut dureri...De cand a aparut aceasta schimbare? Carui fapt se datoreaza? P.M.: Am inceput sa-mi reiau activitatile! T: Poti sa-mi spui mai concret la ce activitati te referi? P.M.: Fac treburile casnice-mancare, curat, spal, ies la piata, la cumparaturi, gasesc timp si ies in parc aproape in fiecare zi.(toate aceste relatari erau sustinute de o stare energica povestea plina de satisfactie). T; Te inteleg, acum este justificata atitudinea ta...(pastrand aceeasi nota de buna dispozitie-zambindu-i). Ai mai avea ceva de adaugat? P.M.: Da, si cel mai bine ma simt ca acum o ajut pe fiica mea! T: O ajuti? Cum faci asta? P.M: Pai...nu-i mai dau batai de cap. Daca ma vede ca sunt bine, fac treaba, ma trezesc dimineata cand pleaca la serviciu, vorbim amandoua, este si ea linistita, isi vede de ale ei. T: Inteleg! Despre ce ai dori sa dicutam azi?

13

P.M.: Aaa, chiar vreau sa va intreb, credeti ca este nevoie sa aduc o noua adeverinta de la serviciu (fostul loc de munca) ,pentru concediu medical (clienta se afla in somaj, adeverinta de la serviciu cu numarul zilelor de C.M .acordate in ultimele 12 luni , fiindu-i necesara pentru eliberarea concediului medical primit la externare intentioneaza sa-si faca o internare pentru investigatii periodice)? T: Din cate stiu, cunosti procedurile, ai facut aceleasi demersuri in urma cu putin timp (a primit concediu medical la externarea din mai-2013, internare facuta in Centrul de Sanatate Mintala, pentru restabilirea conduitei terapeutice). Ce te face sa ma intrebi acest lucru? Ce ai dori sa afli mai concret? (am afisat o postura relaxata, un zambet cald, o privire intrebatoare). Clienta se reaseaza in scaun, incearca sa-si gaseasca o pozitie confortabila, devine nelinistita, postura inclinata pe spate, umerii ridicati, ma privea sovaitor, incerca sa-si adune fortele pentru a isi sustine punctul de vedere! P.M.: M-am gandit! Ce rost mai are sa ma intorc la servicui pentru o noua adeverinta? Cand am plecat, am cerut si adeverinta cu zilele de concediu medical, pentru somaj! Am dus acea adeverinta la somaj!Merg la somaj si le cer lor sa-mi dea acea adeverinta si o aduc la spital. Ei trebuie sa o aiba acolo, trebuie sa mi-o dea. T.Iha....(am raspuns zambind) Sigur ca da! P.M.: Pai, nu am dreptate? (s-a uitat jenata spre mine si a zambit). T: Ma intreb care ar fi motivul pentru care ai ales aceasta cale de a rezolva situatia? Oare este mai simplu sa mergi la somaj pentru adeverinta respectiva, adeverinta care le este destinata celor de la fortele de munca, adeverinta care putin probabil te va ajuta, dat fiind faptul ca este datata mult anterior internarii? Lucruri pe care le cunosti foarte bine! P.M.: Am crezut ca se poate rezolva asa. (intensitatea vocii a scazut, si-a coborat privirea, s-a rusinat, a schitat un zambet) Atitudinea adoptata in contextul situational mi-a confirmat: evitarea, retragerea, teama de a se confrunta cu situatia traumatica de la fostul loc de munca. T: Si totusi...(o privesc in ansamblu, o scanezde sus pana jos, ii zambesc). Cu ce sunteti incaltata?

14

P.M.(clienta este surprinsa,se uita la sandale,isi ridica putin fusta astfel incat sa le pot vedea era imbracata intr-o fusta lunga,vaporoasa):Cu sandale! T(am zambit): Nici macar nu sunteti incaltata in adidasi! P.M.:A zambit si ea (s-a prins).Sa pot fugi mai tare! T: Sa fugi mai tare? Cand s-a intamplat, cel mai recent, sa fugi? In ce imprejurari? P:M: Sa ma gandesc..., cand m-am suparat pe o colega..., ea a fost cea care mi-a vorbit urat... T: Si... P.M.: Am plecat mai departe, nu i-am raspuns. Asta ar insemna sa ma pun la mintea ei, sa fac scandal, sa ne certam! T: Inteleg... Ce iti spune asta despre tine? P.M.: Ca fug (zambea), aleg sa tac in loc sa-mi fac dreptate... T: Sa revenim !Discutam despre modul in care te-ai gandit sa-ti procuri adeverinta! P:M.: Da, asa este...! T: Ma bucur ca ma aprobi..!(i-am zambit) Moment in care am adus in discutie tema din sedinta anterioara Cum a completat balanta decizionala? Ce dificultati au aparut? Clienta relateaza ca s-a gandit, in ultima saptamana, la aceasta tema (nu mi-a fost usor) si a ajuns la concluzia ca a luat o decizie corecta cand a demisionat. Decat nebuna, mai bine fara servicui, Daca sunt sanatoasa..., mai fac ceva..., ma descurc eu... T: Ai vrea sa-mi comunici ce hotarare ai luat in ceea ce priveste obtinerea adeverintei? Mergi la serviciu (fostul loc de munca) sau alegi sa parcurgi calea despre care mi-ai vorbit mai devreme (mersul la somaj, la fortele de munca...)? P:M.:Merg la serviciu...! (raspunde cu o voce scazuta, umerii inclinati spre partea anterioara a corpului, privirea coborata fixata in podea) T: Te rog sa te observi! Sa fii atenta la corpul tau, spune-mi cum te simti, acum! P:M: Nesigura,simt o teama, parca ma lasa puterile...Cand ma gandesc sa ma intorc acolo, sa-i vad... 15

T: Nesigura,simti o teama,parca te lasa puterile...Cand te gandesti sa te intorci acolo...sa-i vezi... P:M: .Da mi-e tare greu... Ma gandesc la cat rau mi-au facut... T: Ai vrea sa-mi spui mai multe despre asta...? Clienta a relatat motivele pentru care nu prefera sa mearga la vechiul serviciu. Teama de a se confrunta cu vechii colegi, in special cu cei trei agresori. Ii este greu sa renunte la masca sociala (fata buna care accepta orice, vorbeste cu toata lumea, respectuoasa, civilizata chiar daca persoana respectiva m-a jignit, m-a vorbit de rau, nu este frumos sa te certi cu ei). Clienta sustine ca mai primeste telefoane de la colege care o intreaba de ce a parasit locul de munca, auzi ce spune X de tine!. Nimeni nu stie adevarul in afara de cei trei derbedei... T: Iti este tare greu, te inteleg... Cum te-ai gandi sa procedezi? P:M. Dupa cum ma cunosc...parca vad ca ma port ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat... T: La ce referi mai exact? P: M.: Ii salut si plec mai departe! (clienta isi framanta mainile...) T: In regula...Cum te simti procedand asa? P:M. Pai...nu ma simt bine! T: Nu te simti bine...Ce te face sa spui asta? P:M.: Nu stiu...(urmeaza o pauza in care clienta devine preocupata priveste in gol...)! As vrea , sa-i strang la un loc pe toti trei, sa le spun tot ce am de spus... Moment in care am aplicat tehnica scaunului gol. Obiectivul aplicarii acestei tehnici (tehnica scaunului gol), in resemnificarea relatiei din trecutul clientei cu fostii colegi (cei trei agresori de la fostul servici), precum si eliberarea, descarcarea unor sentimente ambivalente de: iubire ura (ma tem pentru voi pentru ca veti ramane fara serviciu as vrea sa fiti prinsi cand faceti greseli, sa scap de voi) , dorinta rejectare (vreau sa-i protejez, sa nu ramana pe drumuri, nu sunt capabili sa faca altceva, nu ar avea cum sa-si gaseasca un nou post de lucru sunt asa de prosti, de betivi, incat nu vreau sa-i mai vad), ce produc insatisfactie in viata actuala a clientei. 16

Exarcitiul a fost greu pentru clienta (s-a agitat, a plans) dar s-a dovedit util pentru resemnificarea evenimentelor (abuzurilor venite din partea fostilor colegi) din trecut, descarcarea sentimentelor ambivalente, eliminarea culpabilitatii (ma simt vinovata ca nu am spus mai departe...) si a jene i(ce vor spune colegele despre mine daca vor afla?), fata de aceasta experienta. Tehnici folosite: -tehnica scaunului gol -provocarea -reformularea Sedinta VI Discutam mai intai cu ce dificultati s-a mai confruntat de la ultima sedinta: A mers la fostul loc de munca, s-a intalnit cu cei trei colegi (agresorii), tensionat... am simtit frica, furie... Mi-am adunat fortele..., i-am chemat intr-un loc (un birou), le-am spus tot ce nu le-am putut spune atunci (atunci cand acestia o abuzau), au ramas la fel...aceiasi lasi.. .Acum ma simt eliberata. Ceea ce simte de aceasta data pentru acele persoane (cei trei agresori), este mila si mai multa intelegere. Clienta ,face o pauza de cateva secunde (avea un discurs fluid), se uita la mine si spune: Te obosesc?,Ma asculti de atata timp...,Nu te-ai saturat de mine? T: Iti inteleg preocuparea...Nu sunt obosita, imi face placere sa te ascult! Cui ii spui asta...? P:M .(ma priveste cu ochii mari...): Fiicei mele! Ea ma asculta mereu... Clienta incepe sa povesteasca cat se simte de vinovata fata de fiica sa care a ingrijit-o in perioada de debut a episodul depresiv. Daca nu ma aducea ea la doctor eu nici nu stiu

17

ce se alegea de mine..., Stateam in pat ca o leguma, plangeam, nu stiam de mine! S-a chinuit mult cu mine pana m-am pus pe picioare! .................................................................................................................................

Sedinta VII In aceasta sedinta clienta mi-a relatat cum in ultimele doua saptamani a inceput sa-si reia vechile activitati (face curat,merge la piata,gateste), cum se plimba zilnic in parc, cum a devenit mai apropiata de cei din jur (discuta cu vecinii,este mai prezenta in discutiile pe care le poarta cu fiica sa,a sunat cateva cunostinte si a propus sa fixeze o intalnire impreuna...),

18