Sunteți pe pagina 1din 30

Intervenii psihosociale n tulburarile de anxietate la copii si adolescenti

Curriculum de training

Tematic: I. II. III. I . Prevalena tulburrilor de anxietate la copii i adolesceni Fobiile i tulburrile de anxietate la copii i adolesceni Despre fric i anxietate la copil !tacul de panic II.1. Descriere, diagnostic, recunoatere II.2. Ce trebuie s transmitem pacientului cu atac de panic i familiei sale? . !nxietatea "enerali#at III.1. Descriere, diagnostic, recunoatere III.2. Cum comunicm diagnosticul de anxietate generalizat I. !nxietatea social IV.1. ecunoaterea anxiet!ii sociale IV.2. Cum comunicm diagnosticul de anxietate social II. Fobia VII.1. ecunoaterea fobiei VII.2. "obia colar# refuz colar III. !nxietatea de separare VIII.1. ecunoaterea anxiet!ii de separare VIII.2. Cum comunicm diagnosticul de anxietate de separare I$. Tulburarea obsesiv compulsiv I$.1. ecunoaterea tulburrii obsesi% compulsi%e I$.2. Cum comunicm diagnosticul de tulburare obsesi% compulsi%

I.

Prevalena tulburrilor de anxietate la copii i adolesceni

&'( dintre copiii cu tulburari de anxietate au si o alta tulburare comorbida ) cum ar fi depresia sau *D+D. Prevalenta tulburarillor de anxietate in randul copiilor si adolescentilor %&horpita' ())*+ Tulburare !nxietatea separare de Prevalenta ,.-.12./( ,en 0ai comuna la fete, dar fara diferente semnificati%e ezultate mixte arsta 1uncte critice intre - si 2 ani, 3 si / si 12 si 14 ani.

Tulburarea de anxietate "enerali#ata !nxietatea sociala

2./.12.4(

0ai frec%enta preadolescenta adolescenta 0ai frec%enta preadolescenta adolescenta Distributie egala 0ai frec%enta adolescenta 0ai frec%enta adolescenta ezultate mixte

la si la si

1.1.2.,(

ezultate mixte

Fobiile specifice Tulburarea compulsiva obsesiv-

,.4(./.2( '.&.4(

Distributie egala 0ai frec%enta in randul baietilor in perioada adolescentei 0ai frec%enta in randul fetelor 0ai frec%enta in randul fetelor

in

Tulburarea de panica Tulburarea de posttraumatic stres

4.3( 1.,(

in

II.

Fobiile i tulburrile de anxietate la copii i adolesceni

Fobiile i tulburrile de anxietate la copii i adolesceni 5D./-I -T0+ Tulburarea de anxietate "obia specific &aracteristici eseniale 6eama pronun!at i persistent de obiecte i situa!ii specifice. 4 tipuri7 animale, in8ec!ii, mediul 9ncon8urtor i altele. 6ulburarea de panic 1rezen!a unui atac de panic recurent i neateptat ex. perioade diferite de fric intens care sunt 9nso!ite de simptome somatice i cogniti%e. *par preocupari persistente legat de posibilitatea de a face un nou atac, 9ngri8orri cu pri%ire la implica!iile sau consecin!ele atacului de panic sau la o important sc:imbare comportamental care s.ar datora atacului. *nxietatea legat de prezen!a 9n locuri sau situa!ii din care este dificil s scapi sau 9n care nu po!i primi a8utorul de care ai ne%oie 5ex.9n caz c ai un atac de panic sau ai simptomele caracteristice atacului;. 6eama pronun!at i persistent de situa!ii sociale sau de situa!ii care presupun performare. <bsesii recurente i#sau compulsii. <bsesiile sunt idei persistente, g=nduri, impulsuri sau imagini care sunt trite ca fiind intruzi%e i inadec%ate ceea ce conduce la o anxietate pronun!at. Compulsiile sunt comportamente repetiti%e sau acte mentale care au scopul de a reduce anxietatea. >tresul posttraumatic ?rmeaz expunerii la un e%eniment traumatic extrem care determin o fric intens, nea8utorare sau groaz. 1ersoana dez%olt un tipar caracteristic al simptomelor care include7 reexperimentarea e%enimentului traumatic, e%itarea persistent a stimulilor asocia!i cu trauma, un arousal crescut. *nxietate i 9ngri8orare excesi% i de durat 9n legtur cu anumite e%enimente sau acti%it!i *nxietatea excesi% care apare 9n legtur cu separarea de cas sau de persoanele de care copilul este ataat.

*gorafobia

"obia social 5adesea cunoscut ca tulburarea de e%itare; 6ulburarea obsesi%.compulsi%

6ulburarea de anxietate generalizat 6ulburarea de anxietate de separare

*merican 1s@c:iaric *ssociation 52''';

III.

Despre fric i anxietate la copil

&araceristicile normale ale fricii si anxietii la copii i adolesceni 1rsta '.2 luni !spectele de#voltrii eglarea biologic Frica i anxietatea "rica de zgomote puternice "rica de pierdere a suportului 2.1& luni 1ermanen!a obiectului "ormarea rela!iei de ataament "rica de strini *nxietatea de separare

2., ani

Axplorarea lumii externe B=ndire magic

"rica de animale "rica de creaturi imaginare "rica de 9ntuneric "rica de furtuni "rica de pierdere a persoanei de 9ngri8ire

,.2 ani

*utonomie *uto.control

2.1' ani

*daptare colar <pera!iile concrete7 inferen!a rela!iilor cauz )efect i anticiparea e%enimentelor negati%e

"rica de scoal Cngri8orare 1reocupri legate de rnirea corpului i pericolul fizic 1reocupri i frm=ntri sociale

1'.12 ani

Cn!elegerea social 1rieteniile

1,.1& ani

Indentitatea <pera!iile formale7 catastrofizarea simptomelor fizice ela!ii sexuale >c:imbri fizice

*nxietatea social 1anica.

2arren 3 .roufe %())4+. 5n 6llendic7 3 /arch %())4+.

Vulnerabilitatea copilului la arousal ul si!patic

"unc#ionarea neuro $e%etati$ a persoanei de &n%ri'ire.

(n)ibi#ie co!porta!ental

*ela#ii de ata+a!ent insecuri,ant

Modelul de -unc#ionare intern .$aluarea a!enin#rii

.$itare si abilit#i sociale si de copin% inadec$ate

/itua#ii sociale0 e$eni!ente trau!atice0 pro$ocrile de de,$oltare

"obii +i tulburri de an1ietate.

Dup Manasis & Bradley (1994). 5

Axemple de itemi Arori de g=ndire negati% la copii %&8&9:-&hildren;s 8e"ative &o"nitive 9rror :uestionnaire+ 9rori &o"nitive >uprageneralizarea &8&9: item >ptm=na trecut ai a%ut un test la istorie i ai uitat unele lucruri pe care le.ai citit. *stzi ai un test la matematic. 6e g=ndeti c D%ei uita probabil ce ai 9n%!at aa cum s.a 9nt=mplat sptm=na trecut.E *i 8ucat basc:et i ai dat - couri dar de asemenea ai ratat 2 lo%ituri foarte uoare. Fa sf=ritul meciului, te g=ndeti D*m 8ucat prostGE Vrul tu te sun i te 9ntreab dac dac nu ai fi 9nc=ntat s mergi intr.o plimabre mai lung cu bicicleta. 6u g=ndeti D probabil c nu %oi fi 9n stare s rezist i ceilal!i o s se amuze pe seama meaE >uni un cleg de clas pentru a.l 9ntreba ce%a 9n legatur cu tema de la matematic. Colegul 9!i spuneE Hu pot %orbi acum. 6ata are ne%oie de telefonE 6u g=ndeti DHu dorete s %orbesc cu mineE.

"iltrarea Catastrofizarea

1ersonalizarea

Feitenberg, IostJCarrol.Kilson51/&2; 0elaii unice ntre erorile co"nitive si diferite aspecte ale anxietii n eantioane de tineri cu tulburri de anxietate.

catastro-i,a rea

4n1ietate !ani-est

3ersonali,ar e

sen,iti$itate

supra%enerali,are

5aracteristici an1ioase

"iltrarea

Depresi a

I . !tacul de panic
I .<. Descriere' dia"nostic' recunoatere
L. este un baiat de 12 ani care are in mod frecvent atacuri de panica. Acestea sunt percepute ca nefiind in controlul sau si sunt asociate cu o stare ingrozitoare de frica si o stare de rau. L simte in timpul atacurilor de panica ca ii bate inima foarte tare parca imi sare din piept, are ameteli, respira foarte greu parca ma sufoc si are o stare de durere in stomac. Atacurile de panica au aparut la inceput cand trebuia sa mearga cu liftul si a ajuns sa evite liftul si sa foloseasca doar scarile. In momentul primei consultatii, atacurile de panica apareau si la scoala, mai ales in pauze cand era foarte aglomerat pe coridoare. L este un baiat care in mod frecvent isi face griji in legatura cu mama lui si ii este teama ca se poate imbolnavi sau o loveste o masina pe strada. In consecinta, obisnuieste sa o sune foarte des la telefon pentru a se asigura ca este bine. *tacurile de panic la copii reprezint cel mai pu!in recunoscut diagnostic 9n cadrul acestei popula!ii. *dul!ii au tendin!a de a minimiza sau de a nu 9n!elege atunci c=nd copiii sufer de atacuri de panic. Dac aceast tulburare nu este corect diagnosticat 9n copilrie, ea nu se remite, ci continu i 9n perioada de %=rst adult. *tacurile de panic la copii sunt generate de mai mul!i factori7 9ngri8orri, teroare 5fric acut extrem;, amenin!ri percepute 9n %iitor. 6ulburarea de panic sau atacul de panic este o condi!ie cronic, cu numeroase recderi, care poate a%ea efecte de%astatoare asupra %ie!ii copilului. Deoarece simptomele specifice atacului de panic sunt commune cu simptomele 9nt=lnite 9n numeroase condi!ii medicale, 9n mod frec%ent, atacul de panic nu este diagnosticat. 0oti%ul pentru care atacurile de panic la copii nu sunt identificate este reprezentat de faptul c medicii in%estesc timp 9n a identifica cauza somatic a atacurilor de panic. Cel mai frec%ent, copiii nu fac un atac de panic 9n cabinetul medicului i se tem sau se ruineaz s recunoasc c au stri intense de panic. De aceea este important ca medicul s 9i 9ntrebe pe prin!i despre toate simptomele i modul specific 9n care copilul se manifest 9n timpul unui episod de panic.

< dat diagnosticat, atacul de panic este o tulburare cu un prognostic foarte bun la tratament. >tudiile arat c, tratamentul adec%at poate reduce sau elimina complet atacurile de panic la *)=->)= dintre pacien!i. 1rognosticul este cu at=t mai bun cu c=t tulburarea este identificat mai de%reme. Ceea ce reprezint o problem este c doar o persoan din trei care sufer de atacuri de panic primete astzi un tratament adec%at. 1este /'( dintre pacien!i au con%ingerea c au o boal fizic i se prezint la neurolog 544(;, cardiolog 5,/(; i la gastroenterolog 5,,(;. &1t de "rav este cnd tulburarea de panic rm1ne netratat 0ulte dintre persoanele care sufer de atac de panic 9ncep s se team de situa!iile sau locurile 9n care atacurile de panic apar i 9ncep s le e%ite. *ceste persoane triesc 9ntr.o fric continu c ar putea reaprea un atac de panic i 9i limiteaz drastic acti%it!ile obinuite ca de exemplu mersul la cumprturi, cltoriile sau c:iar plecatul de acas 5condi!ie cunoscut sub numele de atac de panic cu agorafobie;. *tacurile de panic pot afecta radical %ia!a, independen!a. Copiii mai mici pot dez%olta teama de a merge la coal sau de a rm=ne singuri 9n absen!a prin!ilor.

*dolescen!ii care sufer de atac de panic pot recurge la alcool, droguri sau pot consuma 9n mod abuzi% alte substan!e anxiolitice pentru a.i elimina sau controla frica.

0ecunoaterea atacului de panic la copiii Copiii, 9n special dac sunt foarte mici au dificult!i 9n a descrie simptomele. Ai descriu 9n special simptomele fi#ice ale atacului de panic 5inima bate repede, dureri de stomac, stare de grea!, dureri de piept; i nu simptomele psiholo"ice 5tema de a 9nnebuni;. *dolescen!ii sunt mult mai abili 9n a descrie ce simt 9n timpul unui atac de panic. Copiii i adolescen!ii care au un atac de panic de%in brusc speria!i sau 9nspim=nta!i fr un moti% e%ident. Ai au sentimentul c ce%a nu este 9n regul sau c ce%a ru se %a 9nt=mpla, dar nu au abilitatea de a identifica exact ce se %a 9nt=mpla. Frecvent copiii i adolescen!ii se ru ineaz" de simptomele lor i nu doresc s" discute desc#is despre ce se $nt%mpl". Copiii i adolescen!ii pot 9ncepe s e%ite participarea 9n acti%it!i care cred c declaneaz atacurile de panic, precum7 s mearg prin tunel, s fie 9n locuri aglomerate, s participe la acti%it!i fizice 5alergat;. Copiii 9ncearc s fac di%erse comportamente pentru a se sim!i 9n siguran!, precum7 merg sau cltoresc 9mpreun cu cine%a 9n care au 9ncredere, stau 9n locuri 9n care pot fi %zu!i sau pot pstra contactul %izual cu persoana de 9ncredere. Copiii i adolescen!ii pot tri mai multe atacuri de panic acas dec=t la coal, deoarece simt o mai mic presiune de a.i ascunde simptomele acas dec=t la coal.

I .(. &e trebuie s transmitem pacientului cu atac de panic i familiei sale?


&um comunicm dia"nosticul de atac de panic ? Dac au mai multe informa!ii despre atacul de panic, copiii reuesc s.i depseasc mai uor fric, ruinea pe care o simt deseori fa! de faptul c au aceast boala i scepticismul fa! de tratament. Deseori oamenii se g=ndesc c tulburarea este din %ina lor i sunt coplei!i de sentimente de %in sau de ruine care le compic situa!ia. De aceea este important s 9i transmite!i copilului i familiei c=te%a informa!ii de baz despre tulburare7 Atacul de panic" are cauze at%t biologice c%t i psi#ologice, nu este vina dumneavoastr" c" tr"i!i st"rile acestea. De asemenea copiii se simt mult mai liniti!i dac aud c aceast tulburarea nu este ce%a rar, neobinuit i ciudat. Fe pute!i spune c7 &ilioane de copii sufer" de atac de panic". 'n fiecare an, ()*+,)* din popula!ia globului are un atac de panic". >ublinia!i faptul c tratamentul face o diferen! semnificati% 9n %ia!a lor 9n doar c=te%a sptm=ni i c este important participarea lor acti% 9n tratament. 1rezenta!i copilului modalit!ile de tratament 9n atacul de panic7 terapia psi:ologic i medica!ia7 L6ratamentul cel mai eficient 9n atacul de panic medica!ia i terapia psi:ologicE. eferi!i pacientul la specialiti pentru a putea accesa tratamentul adec%at.

<feri!i copilului i familiei c=te%a recomandri pe care s le urmeze 9n caz de atac de panic. ecomanda!i familiei i copilului s identifice care sunt primele simptome ale unui atac de panic i c=nd ele apar s ia urmtoarele msuri7 M M @iperventilaia accentueaz starea de panic. 0onitoriza!i modul 9n care copilul respir 9n timpul atacului de panic i indica!ii s respire pe nas, numr=nd de la 1., pe fiecare inspir i expir. Dac este aplicabil, recomanda!i s rm=n acolo unde sunt p=n trece starea de panicN ea %a fi intens timp de maxim , minute dup care se %a reduce, dac respir corect. Hu % grbi!i spre un loc Asi"urB. Indica!i copilului i familiei c sen#aiile pe care le sime i "1ndurile care % %in 9n minte sunt un semn al atacului de panic i %or trece. Dac copilul este suficient de mare poate obser%a cum trece timpul urmrindu.% ceasul de la m=n. 1oate sim!i c dureaz o eternitate, dar 9n mod obinuit nu dureaz dec=t c=te%a minute. Centra!i.% aten!ia pe ce%a exterior' vi#ibil i neamenintor 5de exemplu, 9ntr.un supermarc:et pri%i!i re%istele sau prescrip!iile de pe etic:ete;. ecomanda!i familiei s valide#e starea emoional a copilului . Hu minimiza!i sau nega!i teama pe care copilul o simte. Alimina!i exprimrile de tipul7 nu.i nimic, o s treac. ecomanda!i familiei, dup un episod de panic, s continuie rutinele normale ale #ilei 5mersul la coal, 8oac, etc;. *precia!i i %aloriza!i copilul c a fcut fa! strii de anxietate puternice. ecomanda!i familiei s nu pedepseasc n vreun fel modul n care copilul se simte i se manifest7 s nu 9i cear s 9nceteze, s nu 9l critice, s nu 9l lo%easc, etc.

M M M M M

Aste important ca familia s 9n!eleag c atacul de panic este o boal real, nu o problem de disciplinare, i s nu 9l acuze sau pedepseasc 9n %reun fel pe membrul familiei pentru c are atacuri de panic. De asemenea este util pentru tratament ca familia s nu prote8eze excesi% pacientul sau s 9i acorde o aten!ie deosebit numai ca urmare a faptului c apare un atac de panic. *cest lucru crete probabilitatea de reapari!ie a atacurilor de panic i de men!inere a lor.

!nxietatea "enerali#at

.<. Descriere' dia"nostic' recunoatere


& este un baiat de 1( ani are probleme de adormire si o stare fizica de rau fara cauza medicala, dureri de caz, stare de greata si dureri in stomac. -ste un baiat foarte grijului spun parintii lui care insa isi face griji din orice si se gandeste numai la lucurile rele care se pot intampla anticipand consecinte negative ale unor evenimente sigur voi lua o nota proasta azi. & se simte rau cand trebuie sa ramana singur acasa fara parinti si refuza sa mearga in vacanta sau tabara cu copiii.colegii fara parinti, pentru ca el spune ca o sa mi se intample ceva rau. /e simte obosit mai tot timpul si nu mai poate bucura de momentele de joaca cu alti copii. Dei copiii mai mici prezint multiple 9ngri8orri, copiii dez%olt anxietate generalizat 9n 8urul %=rstei de <)<( ani. 0ul!i dintre copiii care sufer de anxietate generalizat au i alte probleme de anxietate. Cele mai frec%ente sunt asociate sunt7 anxietate social' depresie' anxietate de separare' !D@D. *nxietatea generalizata este o tulburare de anxietate care subiecti% este descris ca un sentiment de ingrijorare excesiva. Cele mai frec%ente simptome ale anxietatii generalizate sunt7 neliniste si tensiune, oboseala, dificultati de concentrare, iritabilitate, tensiune musculara, tulburari de somn.

*nxietatea si ingri8orarea nu sunt limitate la un aspect particular precum o anumit situa!ie sau obiect etc.

0ecunoaterea anxietii "enerali#ate la copii <. In"riCorrile: Copiii se 9ngri8oreaz din c=nd 9n c=nd. *cest lucru este normal. Cngri8orrile de%in o problem c=nd sunt excesive i incontrolabile. ?n copil poate a%ea B*D dac se 9ngri8oreaz mai mult dec=t al!i copii, dac are dificult!i 9n a nu se mai 9ngri8ora. Cntrebrile de mai 8os sunt utile 9n a identifica dac 9ngri8orrile au de%enit o problem7 0opilul se $ngrijoreaz" mai mult dec%t al!i copii de v%rsta sa1 0opilul se $ngrijoreaz" c%nd totul este $n regul" 2nu este nici un motiv obiectiv3 1 2de e4emplu, se $ngrijoreaz" c" mama i tata se vor $mboln"vi c%nd totul este $n regul"3.

Despre ce se n"riCorea# copiii ? Copiii i adolescen!ii care sufer de anxietate generalizat se 9ngri8oreaz despre aceleai lucruri ca i colegii lor numai c se 9ngri8oreaz mai mult i mai des. Cele mai frec%ente 9ngri8orri sunt despre7

18

1. .ntate: Ddac rcesc i mi se face ruE, DDac mama %a a%ea cancerE? 2. Dcoal: DDac iau o not mic?E, Ddac uit ce trebuie s spun 9n prezentarea de astziE ,. .ecuritate7 Ddac un om ru sparge casa i rnete pe cine%aE, Ddaca %oi f ranit cand plec de la scoalE 4. De#astre naturale7Edaca %a fi un cutremur i casa %a fi distrusE, Ddac stratul de o@on continu s se sub!iezeE -. Probleme minore7 Ddac pantalonii nu se potri%esc cu papuciiE, Ddaca miOa expirat abonamentul la biblioteca i nu mai pot lua cr!iE

(. &omportamente frecvente la copiii i adolescenii cu anxietate "enerali#at: .unt descrii ca Emici aduliB' deoarece petrec ore 9ngri8or=ndu.se in le"atura cu problemele adulilor %de exemplu' bu"etul familiei' dac bunica i-a luat medicaia+. .unt EperfecionitiB i 9n acelai timp nu foarte si"uri de ei nii. erific excesiv o activitate pentru a fi si"uri c este fcut perfect. De exemplu' scriu din nou tema' dac a aprrut o eroare mic sau dac au tiat ceva pe pa"in. 5ncearc s reduc n"riCorrile prin diferite comportamente7 .
. .

caut asi"urri 5roag printele s 9i re%ad tema sau s 9l asculte de mai multe ori pentru a fi siguri c este perfect;N verific 5sun prin!ii de mai multe ori ca s se asigure c sunt oP;N caut informaii sau fac liste 5citesc fiecare carte pe o tem 9nainte de a face sarcina colar sau 9nainte de a lua o decizie;N se retra" din "rupuri 5o modalitate de a e%ita 9ngri8orrile legate de prieteni este de a e%ita s aib prieteni apropia!i 7 DDac prietenul meu se supr pe mineB+F evit sau am1n 5e%it s mearg la coal pentru c se 9ngri8oreaz c prin!ii %or p!i ce%a ru c=t sunt ei pleca!i, am=n s fac temele astfel 9nc=t s reduc timpul de 9ngri8orare dac temele sunt bine fcute;.

!nxietatea "enerali# la copiii mici Cngri8orrile sunt despre aspecte mai concrete7 Ddac iau o not micE, Ddac mama i tata au un accident de mainE. >e pl=ng 9n special de simptome fizice ca urmare a anxiet!ii, i nu de 9ngri8orri7 tensiune muscular, probleme de somn, dureri de stomac, dureri de cap.

!nxietatea "enerali#at la copiii mai mari i adolesceni Cngri8orrile de%in mai abstracte o dat cu %=rsta i sunt clar orientate spre %iitor 5daca criza financiara %a afecta sanatatea familiei mele;. .e pl1n" despre n"riCorrile lor i nu doar de simptomele fi#ice.

3.

.imptomele fi#ice ale copiilor i adolescenilor cu anxietate "enerali#at:

11

Ca urmare a 9ngri8orrilor i a strii de anxietate, copiii triesc multe simptome fizice asociate7

neast=mpr, agita!ie, 9ncapacitatea de a sta 9ntr.un locN iritabilitate, se supr uor, lo%ete pe ceilal!i, are episoade frec%ente de tantrumN probleme de somn7 dificultatea de a adormi sau de a rm=ne n somn 5 se trezete de c=te%a ori pe noapte;N dificultatea de a fi atent sau de a se concentraN dureri musculare %n special "1t i umeri+F dureri de stomac' de cap.

&e dificulti pot apare n dia"nosticarea anxietii "enerali#ate? 6ulburarea de anxietate generalizat este dificil de diagnosticat din mai multe moti%e7 !pare rareori sin"ur, 9n mod frec%ent, este 9nso!it de alte tulburri de anxietate, depresie sau anxietate de separare. Deoarece nu prezint simptome e%idente sau dramatice cum este cazul tulburrii obsesi%.compulsi%e sau a atacului de panic, tulburarea de anxietate generalizat trece nediagnosticat. Determin numeroase simptome somatice. 1acien!ii cu anxietate generalizat prezint o %arietate larg de simptome somatice cu diferite grade de se%eritate. Cei mai mul!i pacien!i nu se pl=ng de anxietate sau de 9ngri8rri excesi%e, ci prezint exclusi% simptomele somatice precum diaree, palpita!ii, dispnee, dureri abdominale, dureri de cap sau dureri 9n piept. Determin insomnie. ?nii copii raporteaz i sublinieaz un simptom specific, foarte frec%ent insomnia, i nu acord aten!ie i nu exprim alte simptome asociate anxiet!ii generalizate.

1entru a putea diagnostica corect anxietatea generalizat este important s lum 9n considerare coexisten!a a trei categorii de simptome7

1si:ologice

"izice

Comportamentale

Cngri8orare cronic legat de e%enimente care sunt pu!in probabile s apar. Incapacitatea de a opri g=ndurile de 9ngri8orare de tipul E dac ..E. Incapaciatea de a se relaxa.

ame!eal, letargie, bti neregulate ale inimii, 9n!epturi sau 8ung:iuri, dureri musculare, gur uscat, transpira!ie excesi%, senza!ie de sufocare sau respira!ie 9ntretiat, dureri abdominale, dureri de cap, senza!ie de sete

Dificult!i de concentrare Iritabilitate *m=nare Dificulttea de a adorm sau de a men!ine somnul

12

accentuat, urinat frec%ent.

.(. &um comunicm dia"nosticul de anxietate "enerali#at


>impla transmitere a diagnosticului de anxietate generalizat nu este suficient pentru a a8uta familia i copilul s.i 9n!eleag tulburarea i s.i normalizeze experien!a 5s reduc 9ngri8orrile secundare Lsunt 9ngri8orat c m 9ngri8orezE;. >e recomand ca medicul s explice familiei i copilului urmtoarele elemente7 *nxietatea generalizat este una dintre tulburrile de anxietate a crei caracteristic principal este 9ngri8orarea 9n legtur cu multiple e%enimente de %ia! 5 n"riCorarea este un simptom;. *nxietatea are efecte at1t la nivel emoional c1t i la nivel fi#ic 7 oboseal, iritabilitate, tensiune muscular, dureri de cap sau alte simptome pe care pacientul le prezint. Axplica!i pacientului c aceste simptome sunt efectul 9ngri8orilor permanente de.a lungul timpului. 5n"riCorrile sunt un fenomen normal , fiecare persoan se 9ngri8oreaz mai mult 9n anumite momente din %ia!. Axplica!i pacientului c lipsa 9ngri8orrilor sau a anxiet!ii nu este posibil i nici nu ar fi adaptati%. *nxietatea generalizat descrie situa!ia 9n care persoana se 9ngri8oreaz excesi% o perioad lung de timp 5mai mult de G luni;. *bilitatea de a reduce starea de anxietate poate fi 9n%!at 9n cadrul sedin!elor de psi:oterapie cogniti%.comportamental. Copiii cu anxietate generalizat de%in anxioi ori de c=te ori se confrunt cu o situa!ie care este ambi"u sau incert sau c=nd nu sunt siguri de ce%a. Din moment ce 9n %ia! sunt foarte multe incertidtudini, mereu este un moti% de 9ngri8orare. >e recomnad prin!ilor s descuraCe#e copilul n a cuta asi"urri i reduc ei nii asi"urrile oferite copilului7 . anun!a!i copilul c % poate cere ce%a o o singur dat 5s %erifica!i tema sau s asculta!i dac a 9n%!at poezia;N . ulterior, la orice solicitate nou de reasigurare a copilului d%s, rspunde!i pe un ton cald Lnu tiuE sau LCn!eleg c nu eti 1''( sigur, 9n ce fel lucru acesta este at=t de ruE. >e recomand prin!ilor s a8ute copilul s se simt confortabil cu situa!iile de incertitudine, 9ntruc=t acestea alimenteaz 9ngri8rrile. < serie de exerci!ii pe care prin!ii le pot recomnada copiilor sunt7 ealizarea temei de cas fr a cere prerea adultului, dac este corect 5sau doar o singur dat;N > sune un prieten spontan i s 9l in%ite la 8oac, far a planifica acet lucru dinainteN > fac 9n mod deliberat greeli 9n tema de cas astfel 9nc=t aceast s nu fie perfect 5 s taie ce%a, s tearg;N > 9nt=rzie la coal c=te%a miniteN > spun Lnu tiu E c=nd profesoara 9ntreab ce%aN > pri%easc pe fereastr c=te%a secunde c=nd profesoara %orbeteN > 9nceap s fa lucruile pe care le e%ita 5s pri%easc tirile 6V, dac e%ita acest lucru din cauza 9ngri8orrilor despre rzboaie i alte e%imente publice;. >e recomand prin!ilor s aprecieze i s %alorizeze copilul dup fiecare exerci!iu de confruntare cu temerile sale.

I.

!nxietatea social
13

F este o tanara de 1, ani, eleva in clasa a 5III care refuza sa mai mearga la scoala acuzand o stare fizica de rau, greata, varsaturi, dureri de cap, oboseala. 0omportamentul de evitare a aparut treptat, a inceput cu lipsa ei de la cateva ore pana la a nu mai putea merge la scoala deloc. 6efuza sa iasa din casa decat pentru situatia in care trebuie sa faca cumparaturi pentru ca spun ea ma simt rau pe strada pentru ca cred ca oamenii isi dau seama ca sunt ciudata. 7andeste ca daca merge la scoala va fi ascultata si nu va stii si va lua un , desi isi pregateste temele. A inceput sa evita orice situatie sociala care implica o posibila evalua din partea celorlalti, singurele interactiuni pe care le poate sustine sunt cu parintii si o prietena. Copiii i adolescen!ii cu anxietate social manifest o tem excesiv pentru situaii sociale sau situaii n care ei trebuie s performe#e. >unt foarte preocupati c %or face ce%a ruinos sau umilitor i ceilal!i 9i %or forma o prere proast despre ei 59i %or e%alua negati%;. *ceti copii se simt n permanen observai' fapt care i face s fie foarte contieni de tot ceea ce simt. 1ersoanele cu anxietate social se tem de dou mari categorii de situa!ii7 .ituaii de performare social %situaii n care copiii simt c sunt oservai de ctre ceilali+ Vorbitul 9n public 5prezentarea unei lucrri 9n fa! clasei;, 1articiparea 9n timpul orei 5rspunsuri 9ntrebri 9n timpul orei, cititul cu %oce tare;, 0=ncatul 9n fa!a altor persoane, ?tilizarea toaletelor publice, >crisul 9n fa!a altor persoane 5la tabl;, 1erformarea unor acti%it!i 9n public 5c=ntat pe scen, acti%it!i sporti%e;, Intrarea 9ntr.o 9ncpere 9n care toat lumea s.a aezat de8a. sau .ituaii de interaciune social %situaii n care copiii interacionea# cu alte persoane pentru a de#volta relaii apropiate+ Cnt=lnirea unor persoane noi, Vorbitul ctre colegi sau prieteni, In%itarea pritenilor s fac lucruri 9mpreun, 0ersul la petreceri;, e%enimente sociale 5ani%ersri,

Vorbitul ctre adul!i 5prieteni;, Cnt=lniri cu persoane de sex opus, Vorbitul la telefon, Axprimarea opiniei, Fucrul 9n grup 5la un proiect cu al!i copii;, Comanda la un restaurant.

?nii copii se tem doar de o singur situa!ie social 5ex. %orbitul 9n public;, 9n timp ce al!ii se tem de mai multe situa!ii sociale.

I.<. 0ecunoaterea anxietii sociale


Copiii i adolescen!ii care sufer de anxietate social au urmtoarele simptome7 6eama sau lipsa interesului 9n a 9ncerca lucruri noiN Inconfortabili 9n prezen!a strinilor sau se tem s %orbeasc persoanelor necunoscuteN

14

>e simt inconfortabil c=nd sunt 9n centrul aten!ieiN A%it contactul %izualN Vorbesc b=lb=it sau 9n coaptN *u dificultate de a %orbi 9n public sau atunci c=nd sunt numi!i la orN *u pu!ini prieteni sau deloc N 1refer s stea la marginea unui grup N >tau singuri 9n locul de ser%irea mesei la coal etc. A%it s stea cu ceilal!i 9n pauzeN >e 9ngri8oreaz de e%aluarea negati% a celorlal!i sau de a fi 8udeca!i 59n situa!iile 9n care nu sunt e%alua!i;.

Precolarii i Dcolarii mici 1rezint numeroase simptome fizice, pl=ng, sc=ncesc, se aga! de prin!i 9n situa!ii sociale sau rm=n D9nmrmuri!iE. efuz s participle la acti%it!i sociale sau s mearg la coal. Hu %orbesc 9n anumite situa!ii 5c=nd 9nt=lnesc o persoan nefamiliar;.

Dcolarii mari >colarii de%in foarte contien!i de ei 9nii i se atept ca lucrurile s mearg ru atunci c=nd sunt 9n prea8m al!i copii. >unt preocupa!i excesi% c ceilal!i se uit la ei sau %orbesc despre ei.

!dolescenii *dolescen!ii se centreaz pe g=ndurile de e%aluare negati% despre ei 9nii. A%it contactul %izual. Fipsesc de la coal, 9ncep s consume alcool i alte droguri dac descoper c 9i a8ut s fie dezin:iba!i

0a8oritatea copiilor sau adolescen!ilor cu anxietate social sunt neobser%a!i de profesori sau de prin!i. *ceti copii nu au manifestri comportamentale e%idente, ci 9ncearc s treac neobser%a!i. Ai sunt lua!i 9n considerare, i problema lor are o ans de a fi diagnosticat abia c=nd 9ncep s lipseasc de la coal sau s ia note mici.

I.(. &um comunicm dia"nosticul de anxietate social


?n pas important este de a a8uta familia i copilul s 9n!eleag ce se 9ntampl cu ei atunci c=nd triesc starea de anxietate. >e recomand educarea coplului i printelui despre faptul c 9ngri8orrile pri%ind e%aluarea negati% i senza!iile fizice pe care le au poart un nume7 anxietate. >e recomand educarea copilului i familiei despre anxietate7 1. anxietatea este normal i adaptati% i ne a8ut s ne pregtim pentru pericol.

15

2. anxietatea de%ine o problem atunci c=nd corpul ne spune c este o problem atuni c=nd ea nu exist 9n realitate. Indica!i familiei c=te%a lucruri prin care ar putea a8uta copilul s reduc anxietatea7 0odela!i comportamentul copilului d%s. prin modul 9n care interac!iona!i cu alte persoane 5saluta!i persoanele, ini!ia!i o con%ersa!ie cu %=nztoarea de la magazin;N 0odela!i acceptarea emo!iilor de teama ca fireti nu ca ruinoase sau amenin!toare7 prin!ii s nu ascund i s recunoasc emo!iile lor 9n situa!ii sociale 9n fa! copiluluiN Hu %orbi!i 9n locul copilului d%s. 9ncura8a!i.l pe el s rspund la 9ntrebri, s comande la restaurant etc. Hu 9ncura8a!i comportamentele de e%itare, ci 9ncura8a!i copilul s intre 9n situa!iile sociale pe care le e%it 5petreceri, 8ocul cu al!i copii, acti%it!i extracolare;N Valoriza!i eforturile copilului de a face sc:imbri 9n comportamentul suN Hu pedepsi!i copilul pentru refuzuri sau e%itri, nu.l ironiza!i, nu 9l amenin!a!i cu expunerea public, nu 9i aduce!i in8urii 9n public sau 9n pri%at.

12

II.

Fobia

A este o fetita de 8 ani caruia ii este frica de doctor 2dentist in mod special3 si de injectii. -vita orice situatie in care ar trebui sa aiba un contact cu un cadru medical, are stari de rau, greata, varsaturi, dureri in stomac, dificultati de respiratie si o stare de frica intensa. In copilarie frica este normala si de asteptat insa pentru unii copii si tineri frica de%ine din ce in ce mai se%era in timp si se poate transforma in fobie. "obia este o frica intensa si neCustificata pentru un obiect sau o situatie. Aste o reactie de raspuns printr.o anxietate extrema fata de un stimul ce nu constituie un pericol imediat, de exemplu cine%a poate a%ea o fobie de caini, paian8eni sau lifturi. "obia este cea mai frec%enta categorie a tulburarilor de anxietate. *proximati% 12,-( din populatie a a%ut o fobie specifica de.a lungul %ietii. De obicei, fobia specifica incepe in copilarie, in 8urul %arstei de * ani Fobiile sunt diferite de fricile normale specifice copilariei deoarece ele7 M Influenteaza %iata copilului dumnea%oastra. De exemplu fobiile pot face sa.i fie greu copilului sa mearga la scoala, sa fie in prezenta altor copii sau sa se implice in acti%itati 5cum ar fi de exemplu sa mearga cu parintii in excursii; M Hu scad prin asigurari sau informari ale celorlalti 5de exemplu, daca copilul dumnea%oastra are fobie de pisici, ii %a fi frica de pisici c:iar daca dumnea%oastra ii %eti spune De <Q, pisica nu %a sari pe tineE; M >unt dincolo de controlul %oluntar al copilului dumnea%oastra. "obia poate fi intr.ade%ar dificila pentru copii si adolescenti in special cand prietenii si familia nu inteleg de ce copilul este atat de suparat. In timp ce un adult sau un adolescent poate realiza ca frica este ne8ustificata sau exagerata, un copil poate sa nu fie constient de acest fapt. De obicei, pentru copii mici frica implica tratamente imediate concrete. Cele mai frec%ente fobii includ7 1aian8eni Intuneric Rgomote puternice 5tipete; *nimale 5de ex. Caini; 1ersoane deg:izate 5mascate; 1e masura ce cresc copii dez%olta alte frici7 in8ectii, ace mersul la dentist fenomene naturale 5de ex. %reme, cutremure; inaltimi spatii inc:ise 5de ex. lift, tunele;

II.<. 0ecunoaterea fobiei


Copii si adolescentii cu fobie prezinta simptome fizice cum ar fi7 accelerarea batailor inimii transpiratii frisoane sau tremuraturi dispnee 5scurtari ale respiratiei; sentimentul de soc durere in piept sau disconfort frisoane sau calduri

16

dureri de stomac ameteala

Comportamentele copiilor si adolescentilor cu fobie pot fi diferite7 e%ita situatia sau obiectul ce le pro%oaca frica se simt extrem de anxiosi si suparati in prezenta obiectului sau situatiei ce le pro%oaca frica 5de ex. >a fie in apropierea apei; copii mici plang, se agita, se agata, raman inmarmuriti sau %or sa fie luati in brate copii mai mari si adolescentii pot descrie cele mai rele scenarii si ganduri catastrofice, de ex. DCainele ma %a muscaE, D0a %oi prabusi#muriGE, DVoi innebuni#pierde controlulGE, DVoi lesinaE, D*cul ma %a rani foarte tareEE &um apare o fobie? Cercetarile sugereaza ca fobiile apar in familie si ambii factori ) genetic si de mediu ) pot contribui la dez%oltarea unei fobii. ?nii copii sau adolescenti dez%olta o fobie dupa ce au fost expusi unui e%eniment traumatic inspaimantator. De exemplu, un copil poate dez%olta o fobie de apa dupa ce era aproape sa se inece. *lteori, copii pot dez%olta o fobie dupa ce sunt speriati sau li se spune sa stea departe de un obiect sau de o situatie. *cest lucru se intampla uneori fara intentie insa nu intodeauna. De exmplu, unii copii pot dez%olta o fobie pentru un animal dupa ce parintele il a%eritzeaza ca animalul este periculos si il poate musca. De asemenea, copilul poate dez%olta o fobie cand obser%a la altii un raspuns anxios la obiecte si situatii. De exemplu, un copil poate dez%olta o fobie de paian8eni cand obser%a pe altcine%a ca tipa si urla la contactul cu un paian8en.

II.(. Fobia colarH refu# colar


7 este un baiat de 1( ani care refuza sa mearga la scoala si manifesta simptome somatice, de greata , varsaturi si dureri in stomac. Are senzatia ca voi lua note proaste la scoala si profesorii si colegii vor rade de mine la scoala. 9imineata cad trebuie sa mearga la scoala are o stare de discomfort ridicata si agitatie si isi roaga parintii sa il lase acasa ca ma simt foarte rau. "obia de scoala este frica copilului sau adolescentului de a merge la scoala si, desi este destul de frec%enta, este considerata un tip de fobie. Copilul poate a%ea frica de scoala din mai multe moti%e. De exemplu, teama de a fi departe de parintii lui 5anxietate de separare;, teama de a intra in contact cu microbii in scoala 5tulburare obsesi%.compulsi%a;, teama de a fi in preaCma altor elevi 5anxietate sociala;. In toate aceste cazuri, copilului sau adolescentului nu.i este teama de scoala in sine, ci de ceea ce i s.ar putea intampla cat timp este la scoala. De aceea termenul de fobie de scoala nu este tocmai corect.

&um comunicm dia"nosticul de fobie ?


>e recomand educarea prin!ilor despre tulburare i tratament7 1rogresele copilului %in din eforturi sustinute. Daca %eti obser%a ca se descurca mai bine decat dmnea%oastra atunci meritele sunt ale amandoua in egala masura, ale dumnea%oastra si ale copilului dumnea%oastra.

17

>a in%eti sa.ti in%ingi anxietatea este ca si cum ai face exercitii )copilul dumnea%oastra are ne%oie sa fie in forma si sa.si puna in aplicare abilitatile permanent. >a faca din asta un obicei. *cest lucru este %alabil c:iar si atunci cand se simte mai bine sau si.a atins obiecti%ele. Hu fiti descura8ati daca copilul dumnea%oastra are cateodata caderi si re%eniri la %ec:ile comportamente, in special in perioadele stresante sau de tranzitie 5mutarea in alta localitate, inceperea scolii;. eamintiti.%a sa faci fata anxietatii este un proces ce duraza toata %iata.

Indica!i familiei c=te%a lucruri prin care ar putea a8uta copilul s reduc anxietatea7 0odelati.l. *ratati.i cum sa.si infrunte frica si oferiti.i suport si incura8ari, in orice caz nu.l fortati. Fasati copilul sa functioneze in ritmul lui. Hu 9l certa!i, nu 9l critica!i pentru c 9i este fric. Incura8ati.%a copilul sa ramana calm c:iar daca traieste sentimentul anxietatii. Iregistrati progresele. <cazional reamintiti.i copilului dumnea%oastra ce dificultati a%ea inainte de a in%ata sa faca fata anxietatii si fricii. 1oate fi foarte incura8ator pentru copilul dumnea%oastra sa obser%e cat de departe a a8uns. De aceea este o buna idee sa faceti o :arta in care sa inregistrati toate succesele copilului dumnea%oastra.

19

III.

!nxietatea de separare

9 este un baiat de 8 ani care are mari dificultati de a sta fara parinti la scoala sau in alta situatie. :lange de fiecare data cad merge la scoala si nu sta cu parintii sau ori de cate ori parintii trebuie sa plece de acasa si sa stea cu altcineva. Are nevoie sa fie sunat la telefon foarte des pentru a vorbi cu mama si cu tata 2aproape in fiecare pauza3. In timpul liber sta numai cu parintii lui, nu se joaca singur aproape niciodata, doarme cu mama sau cu tata, niciodata singur si ii este teama sa stea singur in camera lui.

Aste normal pentru copii sa se simta anxiosi sau nesiguri uneori cand sunt separati de parinti sau de persoanele care ii ingri8esc. In mod normal aceasta anxietate de separare dispare pe masura ce cresc si de%in mai increzatori. Daca anxietatea de separare a copilului dumnea%oastra persista si dupa %arsta de cinci ani si incepe sa.i afecteze %iata 5 de ex. refuza sa iasa din raza de %izibilitate a parintilor;, atunci copilul dumnea%oastra poate a%ea o tulburare de anxietate de separare care se manifesta printr.o anxietate exagerata cand copilul este sau se asteapta sa fie in afara casei sau fara persoanele dragi lui 5parintii sau persoanele ce.l ingri8esc;. 6ulburarea de anxietate de separare poate influenta sau afecta acti%itatile normale c:iar si ale adolescentilor. *dolescentul se poate izola de ceilalti si poate a%ea dificultati in a lega si mentine o prietenie, poate pierde de asemenea oportunitati de a in%ata acti%itati noi, atentia si performanta scolara pot scadea. 0ulti copii si adolescenti cu tulburare de anxietate de separare par depresi%i, retrasi si apatici. *proximati% <(= dintre copii vor suferi o tulburare de anxietate de separare inainte de implinirea varstei de <I ani.6ulburarea de anxietate de separare are trei %arfuri 7 intre J si G ani' * si > si <( si <4 ani.

III.<. 0ecunoaterea anxietii de separare


.imptomele fi#ice includ: M dureri de stomac, M ameteli, accelerarea batailor inimii, M respiratie superficiala si alte acuze fizice asociate anxietatii. Aste posibil ca adolescentii sa se planga de dureri de cap, palpitatii, respiratie superficiala sau sa aiba un atac de panica. 0omentul in care apar aceste acuze fizice este un bun indiciu pentru identificarea anxietatii de separare. De exemplu, parintii pot auzi aceste acuze in dimineata unei zile de scoala sau de gradini!, dar nu si in SeePend. ,andurile anxioase includ: ingri8orari legate de separare si de a ramane singur. Copii mici nu.si pot exprima o ingri8orare specifica, ci mai degraba refuza sa faca un anume lucru. Copii mai mari si adolescentii isi exprima ingri8orari ca Lce%a rauE li se poate intampla lor sau parintelui#persoanei care il ingri8este. Bandurile cele mai frec%ente sunt7 LDaca i se intampla ce%a rau mamei sau tataluli#E LDaca ma ratacesc?TE LDaca bunica nu %ine sa ma ia de la scoala dupa ore?E LDaca %oi fi rapit?E LDaca ma imbolna%esc si mama nu este langa mine sa ma a8ute? .imptomele comportamentale la copii mici includ7 plansete, se agita , se agata de parinti cand anticipeaza o despartire sau se despart de parinti. 1ot a%ea de asemenea dificultati de a adormi singuri si au cosmaruri pe teme legate de despartire sau moartea celor dragi. *desea copii cu astfel de probleme

28

%or spune7 LHu ma lasa singurGE L?nde te duci?E L0ama, nu plecaGE Copii cu astfel de probleme pot refuza sa7 "ie singuri in camera >a stea la scoala si sa participe la di%erse acti%itati 5cum ar fi inotul, sporturi, altele; pana cand o persoana de incredere nu sta cu ei. >a stea acasa cu bab@sitter cand parintii sunt plecati >a doarma singuri .imptomele comportamentale la adolescenti: Desi tulburarea de anxietate de separare este mai frec%enta in scoala primara, adolescentii pot manifesta anxietate de separare cand trec prin situatii dificile, stresante 5cum ar fi di%ortul sau moartea unui parinte;. De exemplu, adesea ei nu sunt capabili sa7 >a ramana sa doarma peste noapte la prietenii apropiati >a stea la scoala daca parintele sau o persoana de incredere din familie nu este acolo >a mearga in excursii cu scoala daca un parinte nu.l insoteste >a utilizeze transportul in comun

III.(. &um comunicm dia"nosticul de anxietate de separare


Indica!i familiei c=te%a lucruri prin care ar putea a8uta copilul s reduc anxietatea7 Incura8ati copilul sa reduca asigurarile.Copii cu anxietate de separare cauta adesea reasigurari de la parintii lor. Ai pun intrebari de genul L>igur nu pleci dincolo de curtea din spate a %ecinilor?T LAsti sigura ca nu ma %oi imbolna%i la scoala?E Ai fac asta pentru a fi 1''( siguri ca totul este in regula. *desea parintii considera asta frustrant si obositor. Cand copilul dumnea%oastra cauta reasigurari insistent si repetat7 o >puneti.i copilului dumnea%oastra ca este %orba despre teama. Copilul dumnea%oastra cauta intodeauna reasigurari pentru ca anxietatea il copleseste. o >puneti.i copilului dumnea%oastra ca %a poate cere asigurari doar o singura data. o >tabiliti cu copilul dumnea%oastra un plan pentru reducerea anxietatii care sa nu se bazeze pe reasigurari.

21

I$.

Tulburarea obsesiv-compulsiva

0ulti copii %or dez%olta tulburarea obsesi% compulsi%a la %arste cuprinse intre * si <( ani, de fapt multi adulti cu tulburare obsesi% compulsi%a declara ca simptomele lor au inceput inca din copilarie. Inainte de %arsta de 12 ani tulburarea obsesi% compulsi%a este mai frec%enta la baieti insa dupa pubertate apare in egala masura la fete sau baieti. In timp simptomele tulburarii obsesi% compulsi%e se pot sc:imba, de exemplu copilul dumnea%oastra poate incepe in copilarie cu spalatul compulsi% iar mai tarziu sa dez%olte un comportament compulsi% de %erificare si sa inceteze cu spalatul in maniera compulsi%a.

I$.<. 0ecunoaterea tulburrii obsesiv-compulsive la copii


&e inseamna obsesiv? <bsesiile sunt ganduri, imagini sau impulsuri nedorite si deran8ante 5disturbante; care apar in minte si declanseaza un grad mare de anxietate. Axista mai multe tipuri de obsesii si copii pot a%ea unul sau mai multe dintre acestea. Cele mai frec%ente tipuri de obsesii sunt7 Frica de contaminare. "rica de a intra in contact cu germeni, de a se imbolna%ii sau de a imbolna%ii pe altii dupa ce au atins obiecte LmurdareE sau LcontaminateE, substante lipicioase sau c:imicale 5de ex. >ubstantele de curatenie;. Frica de a se rani pe el sau pe altii . "rica de ase rani pe altii din neatentie. De exemplu Ldaca nu am curatat bine calculatorul si sunt inca microbi pe el si mama se %a imbolna%i din cauza meaE. Frica de a rani pe altii in mod intentionat. ?nii copii si adolescenti au ganduri nedorite despre a face rau altora sau alte ganduri nepotri%ite 5de ex. >a in8ure in biserica, sa in8ung:ieze pe cine%a in somn;. *ceste ganduri produc o mare anxietate.Copii nu %or pune nicioadata in aplicare astfel de ganduri, pe care le gasesc dezgustatoare si respingatoare. 6bsesia pentru simetrie si exactitate. He%oia de a a%ea lucrurile ordonate intr.un anume fel 5de ex. <rdaonate dupa culoare, marime, sau orientarea cu fata catre o anume directie;. Copii si adolescentii cu acest tip de obsesie sunt ei insusi anxiosi pentru ca Ltot nu este bineE sau datorita superstitiei ca ce%a rau se %a intampla 5de ex. Daca pantofii mei nu sunt asezati cum trebuie mama mea o sa moara;. *desea continutul acestor obsesii suna foarte ciudat si bizar. De exemplu, un copil cu tulburare obsesi% compulsi%a poate spune ca trebuie sa aran8eze toti ursuletii in ordine de la cel mai mic la cel mai mare altfel i se %a intampla ce%a rau mamei. Cei mai multi dintre copii sunt constienti ca aceste ganduri sunt ciudate insa n.ar trebui sa %a surprinda daca copilul nu considera aceste ganduri ciudate. Cei mai multi copii de %arsta mai mica nu.si dau seama ca obsesiile lor sunt stranii pentru ceilati.

&e inseamna compulsiv? Compulsiile sunt comportamente sau actiuni mentale pe care copii au o mare ne%oie de a le acti%a pentru a.si reduce anxietatea. *desea, compulsiile se desfasoara intr.o maniera ritualica. Copii si tinerii pot a%ea propriul lor mod de a.si practica compulsia 5de ex. Isi spala mana dreapta inaintea celei stangi; si daca ritualul nu este executat corect se reia intreaga compulsie. Cele mai intalnite compulsii sunt7 .palatul compulsiv. De exemplu spalarea excesi%a a mainilor, uneori pana la 8upuirea si sangerarea lor. Axista mai multe tipuri de comportamente de spalare incluzand7 itualuri in folosirea toaletei 5stergerea excesi%a;.

22

itualuri in curatarea si spalarea dintilor 5 de ex. 1erierea fiecarui dinte intr.o anumita ordine;. itualuri in baia zilnica 5de ex. >palarea fiecarei parti a corpului de un anumit numar de ori si intr.o anumita ordine;. &ompulsia curateniei 5de ex. bucataria, etc.;. itualuri si reguli de cum trebuie spalata len8eria, curatata baia,

&ompulsii de verificare. *cest tip de compulsii se refera la %erificarea usilor, a incuietorilor, a dispoziti%elor, asigurarea ca totul este inc:is si scos din priza. ?nii copii si adolescenti %or %erifica pentru a fi siguri ca toata lumea este in regula. De exemplu striga fiecare membru al familiei pentru La %erificaE daca sunt in siguranta. &ompulsii sau ritualuri de numarare inre"istrare' atin"ere sau frecare. Compulsiile implica numarari atingeri sau inregistrari ale obiectelor intr.un anume fel. ?nii copii si adolescenti au numere norocoase si g:inioniste in ritualurile lor 5 de ex. 6rebuie sa atinga usa de patru ori inainte de a iesi din camera;. &ompulsii de ordonare si aranCare. *cestea constau in aran8area intr.un anume fel a obiectelor, :ainelor, animalelor de plus sau cartilor in dulapul scolii sau in g:iozdan. De exemplu copilul simte ne%oia sa aseze pantofii in dulap in asa fel incat sa fie toti cu fata inainte si sa se asorteze dupa culoare. &ompulsii sau ritualuri mentale. Hu toti copii si adolescentii cu tulburare obsesi% compulsi%a au simptome care pot fi obser%ate. ?nii practica ritualuri in cap, cum ar fi rugaciuni, sau incearca sa inlocuiasca o imagine sau un gand LgresitE cu o imagine sau gand LbunE. De exemplu un adolescent poate a%ea o rugaciune de seara pe care o repeta iar si iar pana can anxietatea scade sau Lse simte in regulaE. 8evoia de a spune sau a se confesa . ?nii copii sau adolescenti le este teama ca au facut sau gandit ce%a rau si simt o coplesitoare urgenta de a spune unui membru al familiei. 6inerii si adolescentii cu acest tip de compulsie %or cauta reasigurari ca totul este <Q 5L6ot ma mai iubesti c:iar daca am gandit rau?E;.

&e alte comportamente apar la copii cu tulburare obsesiv compulsiva? 9vitare: Copii si tinerii cu tulburare obsesi% compulsi%a petrec mult timp si fac eforturi deosebite pentru a e%ita orice le.ar putea acti%a tulburarea. De exemplu copii si adolescentii cu tulburare obsesi% compulsi%a e%ita sa dea mana cu ceilalti sau sa atinga manerele usilor. ?neori e%itarea poate fi atat de se%era incat copilul e%ita scoala sau c:iar sa plece din casa. &autarea reasi"urarilor: Cel mai frec%ent comportament in randul copiilor si adolescentilor cu tulburare obsesi% compulsi%a consta in cautarea reasigurarilor din partea membrilor familiei, in special a parintilor. Ai %or solicita in special reasigurari cu pri%ire la modul in care isi indeplinesc ritualul 5de ex. L e curat? Asti sigur?E; Implicarea familiei in ritualuri. ?nul dintre cele mai frustrante lucruri pentru parinti este faptul ca a8ung sa fie implicati in aceste ritualuri si asta se intampla pentru ca adolescentii si copii cu tulburare obsesi% compulsi%a a8ung sa fie atat de tulburati si anxiosi incat membrii familiei ii urmeaza. De exemplu le cer parintilor sa.i spele in mod deosebit 5de ex sa spele mainile cu inalbitor; sau sa %ina frec%ent acasa pentru a fi siguri ca nu li s.a intamplat nimic rau. Ce nu este tulburare obsesiv compulsiva In dezvoltarea normala a copiilor mici este firesc sa apara ritualuri si superstitii. 9e e4emplu, multi copii

23

vor manca intr+o anumita ordine sau vor avea superstitii despre #ainele lor 2punerea pantofului stang inaintea celui drept3.

I$.(. &um comunicm dia"nosticul de tulburare obsesiv-compulsiva


Aducati parintii si recomandati.le7 6ulburarea obsesi% compulsi%a poate in%ada cu usurinta %iata copilului dumnea%oastra. ?n prim pas in a8utorul pe care il %eti da in aceasta situatie este sa.l indrumati pe copilul dumnea%oastra sa pri%easca tulburarea obsesi% compulsi%a ca pe o existenta aparte si nu ca pe un defect 1entru a face asta incura8ati.l sa pri%easca tulburarea obsesi% compulsi%a ca pe un inamic care incearca sa.l controleze si sa.i spuna ce sa faca. Dati un nume acestui intrus, ca de exemplu Lgaza insistentaE EparazitulE, sau Lmonstrul <CDE, puteti astfel %orbii cu copilul dumnea%oastra despre tulburarea obsesi% compulsi%a fara a se simti 8ignat de asta. Ca de exemplu Ese pare ca inamicul <CD este in prea8ma ta astazi si te terorizeazaE. >c:imbati sau amanati ritualurile. *cest procedeu este util in special cu copii mici. <data ce ati inceput sa %a a8utati copilul sa con%ietuiasca cu aceasta tulburare, ca o prima incercare de a domina tulburarea cereti.i sa amane sau sa sc:imbe cate putin ritualurile. De exemplu L:ai sa incercam sa preluam controlul si sa amanam - minute pana ne spalam mainileE sau L :ai sa incercam sa punem mai intai soseta dreapta si apoi pe cea stangaE.Dupa aceea laudati.l pentru realizare si amintiti.i ca numai astfel poate domina. Aste bine sa.i amintiti copilului dumnea%oastra ori de cate ori tulburarea obsesi% compulsi%a se manifesta. De exemplu Lam %azut ca iti asezi sosetele in sertar. Aste iar in %izita manifestarea inamicului?E Hu uitati sa.l recompensati si sa.l laudati pentru orice incercare de a in%inge ritualurile. Deoarece copii cu tulburare obsesi% compulsi%a cauta frec%ent reasigurari de la parintii este util sa folositi aceasta oportunitate pentru a reduce comportamentele de reasigurare. Cand copilul dumnea%oastra cere reasigurari ca de exemplu7 Eesti sigur ca bucataria este curata?E, ii puteti raspunde7 . L>i ce daca nu este complet curata? Ce se poate intampla?E . Daca copilul dumnea%oastra de%ine foarte anxios reamintiti.i ca tulburarea obsesi% compulsi%a de%ine un inamic poate alege sa foloseasca o unealta unealta din cutia cu unelte 5solutii impotri%a tulburarii;. . Ii puteti acorda copilului dumnea%oastra reasigurari o singura data si daca intreaba din nou raspundeti.i L6i.am raspuns de8a la aceasta intrebare. "oloseste cutia cu unelte impotri%a inamiculuiE. ezol%area fricii 7 Axpunere si pre%enirea raspunsului. Cel mai important efort in a8utorul pe care.l acordati copilului dumnea%oastra sa in%inga tulburarea obsesi% compulsi%a este a8utorul de a face fata fricilor sale. *cest lucru implica realizarea unei liste cu toate ritualurile copilului dumnea%oastra 5spalarea mainilor, %erificarea usilor; cat si o lista cu situatiile in care copilul dumnea%oastra indeplineste aceste ritualuri 5cand atinge manerele usilor sau cand merge la culcare;. In tulburarea obsesi% compulsi%a acest lucru se numeste uneori LAxpunere si 1re%enirea raspunsuluiE, deoarece copii si adolescenti au ne%oie sa.si infrunte frica 5atingerea manerului de la usa;, iar apoi sa nu execute compulsia 5sa.si spele mainile;. Infruntarea fricii este partea de expunere iar neindeplinirea compulsiei este pre%enirea raspunsului. 1rogresi% copilul dumnea%oastra %a incepe sa rareasca aceste comportamente prin neindeplinirea compulsiilor si

24

tolerarea anxietatii pana ce aceasta %a diminua. *cest instrument este probabil unul dintre cele mai eficiente din Lcutia cu unelteE. Intrucat este greu sa gestionezi 5controlezi; tulburarea obsesi% compulsi%a copilul dumnea%oastra are ne%oie de foarte multe incura8ari. Cate%a recompense utile pot fi7 . emarcati de fiecare data cand copilul dumnea%oastra are un succes, prin marcarea pe un panou. . Faude %erbale LUuna treaba ai facutE, Lsunt atat de mandra de tineE, L?ita.te cat esti de groza%aE. . ecompense acasa7 mai mult timp la t%, mai mult timp in familie impreuna, di%erse 8ocuri amuzante, masa la restaurantul preferat sau o 8ucarie noua. ?nele recompense trebuie sa fie pe termen lung. De exemplu Lcand %ei reusi sa domini obsesiile si compulsiile intreaga zi si nu %ei %erifica nici o usa, %om merge la magazinul de 8ucarii si.ti %om cumpara un nou 8oc %ideoE.

25

$.

.tresul posttraumatic

6ulburarea de stress posttraumatic 516>D; este o tulburarare de anxietate care poate apare in urma trairii unei traume ma8ore 5ca subiect sau ca martor;. Copii si adolescenti cu 16>D pot a%ea o multime de simptome ce se pot incadra in urmatoarele trei categorii7 1. etrairea traumei intr.un anume fel 2. Incercari de a e%ita orice i.ar aminti de e%enimentul traumatic ,. anxietate foarte mare 5numita si L:iperarousalE; si se sperie din orice 5se sperie usor;. De obice copii si adolescentii cu 16>D au simptome din toate cele trei categorii Desi 1-.4,( din copii %or trai un e%eniment traumatizant de.a lungul %ietii multi dintre acestia nu %or dez%olta 16>D. iscul de a dez%olta 16>D creste odata cu se%eritatea e%enimentului traumatic. De exemplu multi copii care au fost martorii unui atac sau mortii unui parinte %or suferi mai tarziu de 16>D. Copii cu 16>D pot manifesta in egala masura inclusi% depresii, alte probleme de anxietate sau comportamente de izolare. In randul adolescentilor cu 16>D sunt frec%ent intalnite probleme ale consumului de substanta 5alcool, droguri;. &e fel de traume duc la PT.D? >unt diferite traume care pot duce mai tarziu la 16>D in randul copiilor si adolescentilor dar ceea ce au ele in comun este7 6rauma i.a amenin!at %iata sau a implicat %atamari potentiale sau reale. Copilul sau adolescentul a reactionat printr.o frica intensa, nea8utorare sau teroare. Copii si adolescentii pot dez%olta 16>D daca au fost direct implicati sau daca au fost martorii unui e%eniment traumatic. Cele mai frec%ente traume includ7 >a fie implicat sau martorul unui accident de masina. >a fie supus unei operatii ma8ore 5transplant de madu%a, spitalizare indelungata, arsuri se%ere;. Implicarea sau martorul unui dezastru natural 5cutremure, uragane, inundatii, incendii;. Crime %iolente 5rapiri, 8afuri, atacul sau uciderea unui parinte sau persoana iubita;. Violenta din comunitate 5atacuri la scoala, sinuciderea unui prieten, membru al familiei sau a unui copil din aceasi %arsta;. *buz fizic sau sexual indelungat 5cronic;.

$.<. 0ecunoasterea stresului posttraumatic la copii


1entru a putea fi diagnosticat cu 16>D copilul sau adolescentul trebuie sa prezinte cel putin un simptom din fiecare din cele trei categorii. <. .imptome ale retrairii traumei !mintiri suparatoare despre trauma, care implica de obicei retrairea, imagini %ii despre trauma. De exemplu un copil sau un adolescent ce a fost implicat intr.un acceident de masina isi reaminteste imaginea sangelui pe fata parintelui. Fa copii mici aceste simptome se manifesta prin 8ocuri repetiti%e pe teme ce amintesc de trauma 5de exemplu deseneaza accidente de masina sau lo%este 8ucariile intre ele ca intr.un accident de masina;. &osmaruri despre trauma. Fa copii mici cosmarurile pot sa nu fie despre trauma in sine 5accident de masina; ci pot fi inlocuite de cosmaruri despre monstrii care il urmaresc.

22

.e compoarta ca si cum evenimentul traumatic ar avea loc 5Lretrairea traumeiE;. *ceste manifestari pot fi sub forma unor flas:.uri care apar si care.l fac sa piarda legatura cu prezentul si %orbesc si actioneaza ca si cum e%enimentul traumatic se intampla in prezent. Copii mici cu aceste simptome se %or implica in regizarea unor aspecte ale e%enimentului traumatic. De exemplu daca un copil a fost prins intr. o masina %a pretinde in 8ocul lui ca esta capti% intr.un spatiu mic 5o cutie un dulap;. !nxietate cand isi reaminteste evenimentul traumatic . Copii si tinerii cu aceste simptome de%in foarte anxiosi 5plang, se agita; cand %ad sau aud lucruri care.i amintesc de e%enimentul traumatic 5de exemplu sa fie intr.o masina sau sa auda zgomotul cauciucurilor in franare;. (. .imptome de evitare 9vitarea amintirilor despre trauma . Copii si adolescentii cu 16>D adesea e%ita orice le.ar putea aminti despre ceea ce li s.a intamplat, cum ar fi7 . Circumstante 5data e%enimentului, :aine purtate atunci, locul unde a a%ut loc e%enimentul traumatic; . Fucruri asociate cu e%enimentul traumatic 5sa mearga cu masina daca e%enimentul traumatic a fost un accident de masina; . >emnalari ale pericolului 5s:oS.uri t% despre %iolenta, stiri, sirene, soneria de a%ertizare de la scoala; . Discutii referitoare la e%enimentul traumatic 5martorul unei con%ersatii despre un accident de masina; . ?itarea 5amnezia; unor parti ale e%enimentului traumatic. ?nii copii cu 16>D pot uita fragmente ale e%enimentului traumatic sau pot face confuzii. Pierderea interesului pentru activitati ce inainte ii faceau placere . Dupa o trauma unii copii sau adolescenti inceteaza sa se mai intalneasca cu prietenii sau sa practice acti%itati care ii faceau placere 5de exemplu sport;. Detasarea de ceilaltiH impietrirea %aplati#area+ sentimentelor . ?nii copii sau adolescenti cu 16>D pot a%ea unele mici emotii dupa e%enimentul traumatic si aleg sa se inc:ida in fata altora. Copii mai mici sunt incapabili sa exprime impietrirea sentimentelor si se manifesta mai degraba prin izolarea de ceilalti si e%itarea de a spune cum se simt. &opii foarte mici vor avea unele re"rese in de#voltare . De exemplu un copil cu 16>D %a de%eni mai putin %orbaret sau incepe sa.si suga degetul 5dupa ce renuntase la acest obicei; sau sa ude patul. K. .imptomele unei anxietati crescute sau hiperarousal Dificultati de somn. 0ulti copii si adolescenticu 16>D au probleme de adormire sau de a dormi ceea ce de obicei duce la o anxietate crescuta in ziua urmatoare. !cese de furie. Dupa o trauma unii copii si adolescenti cu 16>D au mari dificultati in a.si controla furia, ceea ce se poate manifesta prin nerabdare, tipete, agitatie sau c:iar lo%iri. Dificultati de concentrare. Dupa o trauma unii copii si adolescenti pot a%ea dificultati de concentrare in acti%itatile zilnice 5sa fie atant la ore;. @ipervi"ilenta %!tentie exa"erata+. Copii si adolescentii cu 16>D sunt deseori Lin gardaE sau Lin alertaE permanenta De aceea ei sunt usor de speriat, tresar la cel mai mic zgomot sau amenintare 5de ex. sunetul telefonului, soneria scolii;. A%ident, exista multe simptome ale 16>D dintre care unele pot fi intalnite la copii si adolescenti fara 16>D. De exemplu nu este neobisnuit pentru copii si adolescenti sa aiba probleme cu somnul, manifestari ale furiei sau cosmaruri. Axista doua modalitati prin care putem afla daca copilul are 16>D7 1. Daca simptomele apar in urma unui e%eniment traumatic si nu erau prezente si inainte de acesta atunci este posibil sa fie 16>D.

26

2. Aste normal sa ai o anxietate crescuta imediat dupa o trauma insa dupa un timp aceasta anxietate %a diminua. Daca copilul manifesta aceeasi anxietate si dupa mai mult de o luna, el ar putea a%ea 16>D. &um arat PT.D la copii foarte mici? Aste posibil ca multi dintre copii foarte mici sa nu aiba unele dintre simptomele 16>D. In sc:imb ei isi pot manifesta anxietatea in urmatoarele moduri7 "rica de straini. "rica de membrii ai familiei. A%itarea generala a unor situatii care nu au legatura cu trauma 5e%ita sa mearga la scoala, sa iasa in public;. Voc traumatic. eacti%area 5reactualiza; unor parti ale e%enimentului traumatic in 8ocul lor 5desenarea, exprimarea;. egrese comportamentale 5sugerea degetului, urinatul in pat;. &um arata PT.D la copii de varsta scolara? Copii de %arsta scolara Cu 16>D este posibil sa nu aiba amnezii, dar pot a%ea unele din urmatoarele simptome7 1remonitii. Con%ingerea ca exista semne care a%ertizeaza producerea unei traume. Copii cu astfel de con%ingeri sunt permanent in cautarea semnelor de a%ertizare ale unui %iitor pericol. De exemplu daca ploua in ziua accidentului de masina copilul dumnea%oastra poate a%ea con%ingerea ca ploaia a fost un a%ertisment si %a refuza sa iasa din casa atunci cand ploua. Vocul traumatic. *semenea copiilor mici, copii de %arsta scolara pot reactualiza parti ale e%enimentului traumatic in 8ocul lor. De exemplu un copil care a fost traumatizat de un accident de masina se poate 8uca cu masinile si le lo%este intre ele asemenea unui accident. &um arata PT.D la adolescenti? In completarea simptomelor descrise pana acum unii adolescenti pot a%ea de asemenea unele dintre urmatoarele simptome7 Dupa un e%eniment traumatic adolescentul poate manifesta o teama de separare de membrii familiei 5de exemplu teama de a fi departe de parinti;. ?nii adolescenti pot manifesta impulsi%itate si comportamente agresi%e cat si exprimari ale furiei si consum de droguri.

$.(. &um comunicam dia"nosticul de stres posttraumatic ?


Aducati parintii si recomandati.le7 Hu toti copii sau adolescentii ce trec printr.o trauma %or dez%olta 16>D. Daca copilul dumnea%oastra se simte sustinut de familie imediat dupa trauma este mai putin probabil ca aceste simptome sa apara mai tarziu. Deci, ca prim pas, %a puteti a8uta copilul oferindu.i multa dragoste si suport. Ca apartinator 5sustinator; al copilului ce a trecut printr.o trauma poate fi foarte dificil si pentru dumnea%oastra. De exemplu poti a%ea con%ingeri si reprosuri ca nu l.ai prote8at suficient. 1rimul impuls este sa lasi copilul singur pentru o perioada sa se faca fata la ceea ce i s.a intamplat. *cest lucru trebuie realizat cu maxima atentie deoarece copilul poate interpreta gresit si intelege ca il considerati %ino%at pentru ce s.a intamplat. "iti un ascultator acti%G Incura8ati.%a copilul sa %orbeasca despre ceea ce i s.a intamplat si sa.si exprime sentimentele si emotiile in legatura cu e%enimentul traumatic. *ceasta poate fi o parte importanta a %indecarii 5recuperarii;. Cu copii mici poate fi dificil sa %orbiti despre trauma datorita incapacitatii lor de a discuta, in acest caz incura8ati.i sa deseneze sau sa spuna o po%este despre

27

ceea ce s.a intamplat. eamintiti.i copilului dumnea%oastra ca nu a fost %ina lui si oferiti.i multa dragosteG eintrati in rutina. Ca parinte este foarte important sa faceti in asa fel incat copilul dumnea%oastra sa se reintoarca cat mai repede posibil la acti%itatile zilnice. Desi este normal sa doriti sa.i lasati spatiu copilului dumnea%oastra insa in acest moment nu a8uta. In urma unui e%eniment traumatic copilul dumnea%oastra trebuie sa se reintoarca la scoala in urmatoarele zile 5daca este posibil; si sa.si continue rutina zilnica, inclusi% sa mearga la culcare la aceeasi ora, sa participe la acti%itatile scolare 5sporturi in ec:ipe, :obb@.uri, %isite la prieteni;. Infruntarea fricilor. Dupa ce copilul dumnea%oastra a trecut printr.o trauma %eti a%ea o tendinta normala de a.l prote8a de orice pericol. 6otusi uneori aceasta se poate transforma in :iperprotectie 5protectie exagerata;. Incercand sa %a prote8ati copilul puteti fara sa %reti sa.i sustineti sau incura8ati comportamente de e%itare. De exemplu copilul poate sa nu %rea sa intre intr.o masina 5sau poate c:iar nici sa %ada o masina; dupa ce a suferit un accident de masina si dumnea%oastra ca parinte il sustineti in aceasta decizie si nu.l %eti lasa langa nici o masina. Desi reactia de e%itare copilului este de inteles, nu il %a a8uta insa sa isi in%inga frica. Copilului astazi ii este frica sa intre in masina si aceasta frica se poate inrautati in timp si poate a8unge sa.i fie frica sa iasa din casa. Cum pute!i a8uta7 Cel mai bun mod de a.ti a8uta copilul este sa.l a8uti sa infrunte frica mai degraba decat s.o e%ite. Daca copilului tau ii este frica sa mai mearga la scoala, sa iasa cu prietenii, sa fie iasa in locuri aglomerate, sa mearga la cumparaturi sau sa mearga cu masina, atunci il puteti a8uta sa.si reduca teama. *cest lucru se %a intampla progresi% si cu o multime de laude si recompense pentru fiecare realizare. Integrarea 5adaugarea; unor e%enimente placute. *tunci cand multi dintre copii sau adolescentii cu 16>D incep sa se retraga in sine si sa e%ite compania celorlalti ii puteti a8uta sa re%ina la rutina zilnica programandu.le acti%itati placute. Copilul dumnea%oastra trebuie intotdeauna implicat in decizia alegerii acestor e%enimente si este important ca indiferent ce %eti face sa fie cu ade%arat placut. Cu alte cu%inte, este in regula ca in acti%itatile distracti%e sa nu fie stimuli are ramintesc de e%enimentul traumatic.Cate%a exemple de e%enimente placute pot fi7 . >a mergi la film, ac%arium sau teatru . sa mergi la magazin 5sa cumperi o 8ucarie noua, sa faci cumparaturi; . sa te 8oci in parc . sa mergi la un prieten acasa . sa mergi la o plimbare cu bicicleta . sa faci sport . sa mergi la pla8a Valorizati efortul copilului. 1rogresele copilului dumnea%oastra %in din munca sustinuta. Daca inregistrati progrese, este meritul amandorura al dumnea%oastra si al copilului dumnea%oastra. >a in%eti sa.ti in%ingi anxietatea este ca si cum ai face exercitii ) copilul dumnea%oastra are ne%oie sa fie in forma si sa.si puna in aplicare abilitatile permanent astfel incat sa faca din asta un obicei. *cest lucru este %alabil c:iar daca copilul dumnea%oastra se simte mai bine si a tins obiecti%ele. Hu fiti descura8ati daca cateodata copilul dumnea%oastra are regrese si se intoarce uneori la %ec:ile comportamente in special in perioadele stresante si de tranzitie. Aste normal si asta inseamna ca una sau alta din uneltele 5solutiile; din cutia de unelte trebuie folosita. Hu uitati ca a face fata anxietatii este un proces ce dureaza toata %iata. <cazional amintiti copiluli dumnea%oastra ce dificultati a%ea inainte de a in%ata sa.si infrunte frica si sa faca fata anxietatii. 1oate fi incura8ator pentru copilul dumnea%oastra sa %ada cat de mult a realizat.

29

Liblio"rafie selectiv:

obert V. 0orlocP , Valerie >.F. Killiams, Vosep: C. Cappelleri, Vane +arness, >:eri A. "e:nel, Vean Andicott, Douglas "eltner, 2''&, De%elopment and e%aluation of t:e Dail@ *ssessment of >@mptoms) *nxiet@ 5D*>.*; scale to e%aluate onset of s@mptom relief in patients Sit: generalized anxiet@ disorder, ;ournal of :s<c#iatric 6esearc#, article in press. C:ristop:er Bale and <li%er Da%idson, 2''3, Beneralized anxiet@ disorder, =ritis# &edical ;ournal, ,,4N -3/.-&1. 0ic:al ". Bliatto, 2''', Beneralized anxiet@ disorder, American Famil< :#<sician, <ctober, 1. <lsson I. J al., 2''2, ecognition and treatment recommendations for generalized anxiet@ disorder and

ma8or depressi%e episode7 * cross sectional stud@ among general practitioners in HorSa@, :rim 0are 0ompanion ;ournal of 0linical :s<c#iatr<, &,2, ,4'.,43. Run Feslie, 1//3, Diagnostic and 6reatment in Amergenc@ 0edicine, Annals of -mergenc< &edicine, ,', 1, /2./2. Vee8eeb:o@ ". J al., 1///, Ue >till 0@ Ueating +eart7 1anic Disorder and t:e Cardiologist, 0ardiolog< 6ounds, 4, ,, 12'.1,1. >aeea, *. J al., 1//&, 1anic Disorder7 Affecti%e 6reatment <ptions, American Famil< :#sicians, 1-. Qaternda:l D., 2''4, 1anic J 1laWues7 1anic Disorders J Coronar@ *rter@ Disease in 1atients Sit: C:est 1ain, ;ournal of t#e American =oard of Famil< :ractice, 13 52;, 114.122.

38