Sunteți pe pagina 1din 11

ASQ – Chestionarul pentru evaluarea anxietatii

Acest chestionar surprinde dimensiunea cognitiva, somatica si comportamentala a


anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in 1982.

Administrare si scorare
Raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea minima iar 8
pe cea maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune:
- cognitiva
- somatica
- comportamentala si
- un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.
Dimensiunea somatica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30,
31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 – 128 puncte:
59 – 102 – scor mediu
Peste 103 scor ridicat
Dimensiunea comportamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28.
Scorul total se poate situa intre 0 – 72 puncte:
34 – 57 – scor mediu
Peste 58 – scor ridicat
Dimensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36.
Scorul total se poate situa intre 0 – 88 puncte:
41 – 69 – scor mediu
Peste 70 – scor ridicat.
Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 – 288 puncte:
110 – 135 – scor mediu
Peste 136 – scor ridicat
Fidelitatea
Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a subscalelor
intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de 0,92
pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.
Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92
pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.
Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru
subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Validitate
Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral,
scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate,
nevrozism si introversie.
Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare
SCL – 90 – R este foarte apropiata de subscala somatica ASQ. Scala de psihotism a SCL
– 90 – R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a ASQ.
Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie
sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de
somatizare SCL -90 – R, decat scalele comportamentala sau cognitiva. Au gasit de
asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks
Matheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si
subscalele de depresie si interpersonala din SCL – 90 – R si o corelatie moderata intre
subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale.
Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile
social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de
evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri
dezirabile social.
SAH – Scala de anxietate Hamilton

SAH evalueaza severitatea simptomelor la anxiosi. Este o scala de avaluare


completata pe baza unui inteviu semistructurat. Contine 15 itemi dezvoltati de Hamilton
in 1959. Autorul a selectionat o serie de simptome asociate cu anxietatea si le-a grupat in
15 clase. O analiza factoriala a aratat ca itemii descriu un factor general de anxietate si 2
subfactori: de cognitie si simptome somatice. Scala a fost utilizata pe scara larga, mai ales
in evaluarea rezultatelor tratamentului.

Administrare si scorare
Evaluatorul apreciaza severitatea simptomelor pe o scala de la 0 – 4. In cadrul
fiecarui item se coteaza descriptorii simptomului pe o scala de la 0 – 4. Punctajul cel mai
crescut la oricare dintre descriptori este considerat punctajul itemului respectiv si se
noteaza in dreptul simptomului. Se calculeaza valorile pe 2 subscale:
- subscala psihica sau cognitiva
- subscala somatica
- indice global de anxietate
Subscala psihica este investigata de 7 itemi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15. Valorile pot varia
intre 0 – 28 puncte.
9 – 20 – valori medii
Peste 21 – valori ridicate
Subscala somatica este investigata de 8 itemi: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14. Valorile
pot varia intre 0 – 32 puncte.
11 – 22 – valori medii
Peste 23 – valori ridicate.
Indicele global de anxietate – Valorile pot varia intre 0 – 60 puncte.
20 – 40 – valori medii
Peste 41 – valori ridicate.
Fidelitatea
Pe un esantion de subiecti cu tulburari anxioase, persoane cu depresie si persoane
fara diagnostic, Kasos si colaboratorii sai (1993) au gasit o consistenta interna a intregii
scale de 0,92. Retestand subiectii dupa o saptamana, s-a obtinut un coeficient de 0,96 pe
un esantion.
Hamilton (1959) a calculat un coeficient de consistenta interna de 0,89.
Maier si altii (1988) au calculat un coeficient de fidelitate de 0,84 pentru intregul
chestionar, 0,73 pentru subscala de anxietate psihica si 0,70 pentru cealata subscala.

Validitatea
Masurari ale anxietatii cu alte instrumente au corelat cu intreaga scala dupa
Lehrer (1982), Maier (1988) si cu cele doua subscale dupa studiile lui Maier (1988) si
Beck (1991).
Maier si altii au descoperit ca desi persoanele depresive erau destul de anxioase,
scorurile totale ale scalei SAH si scorurile subscalelor diferentiaza intre cei anxiosi si cei
depresivi.
Kobak (1993) a descoperit ca un grup de indivizi cu diagnostic de tulburare
anxioasa obtine scoruri mult mai inalte la scala SAH decat un grup fara diagnostic
psihopatologic.

IEAD – Inventarul pentru evaluarea anxietatii fata de dentist

Instrumentul este conceput de Kleinknecht (1973) pentru a urmari teama de


stomatolog. Are 20 de itemi si se poate autoadministra. Itemii au fost selectati pentru a
obtine informatii privind stimulii anxiogeni, reactiile fiziologice si tendintele de evitare a
tratamentului stomatologic.
Analiza factoritala efectuata de autor in 1984 a confirmat faptul ca aceste 3
aspecte sunt cele mai importante elemente ale anxietatii fata de dentist.
Administrare si scorare
Subiectii apreciaza pe o scala de la 1 la 5 intensitatea cu care resimt fiecare
simptom.
IEAD are 3 subscale:
1. Tendinta de evitare a tratamentului stomatologic si anxietatea
anticipativa a acestuia. Subscala cuprinde 9 itemi: 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12,
13, 20. Punctajul poate varia intre 9 – 45 puncte.
21 – 32 – scor mediu
Peste 33 – scor ridicat
2. Reactia de teama in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde
6 itemi: 14, 15, 16, 17, 18, 19. Punctajul poate varia intre 6 – 30 puncte.
17 – 23 – scor mediu
Peste 24 – scor ridicat
3. Reactia fiziologica in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala
cuprinde 5 itemi: 3, 4, 5, 6, 7. punctajul poate varia intre 5 – 25 puncte.
12 – 18 – scor mediu
Peste 19 – scor ridicat
Indicele global se obtine prin sumarea valorilor celor 20 de itemi sau a celor 3
subscale. Punctajul poate varia intre 20 – 100.
48 – 75 – scor mediu
Peste 76 – scor ridicat

Fidelitatea
Pe un lot de studenti, McGlym si altii au calculat un indice de fidelitate de 0,90
pentru scorul total, 0,91 pentru subscala de evitare, 0,91 pentru cea de teama si 0,81
pentru cea fiziologica. Retestand acelasi lot de subiecti dupa 8 – 13 saptamani, autorul a
calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,88 pentru scorul global, 0,87 pentru
subscala de evitare, 0,83 pentru cea de teama si 0,74 pentru reactia fiziologica.
Validitatea
Pe un esantion de studenti la colegiu, McNeill (1989) a obtinut un scor mai ridicat
atunci cand subiectii anticipau un tratament stomatologic ce ar presupune un nivel mai
mare al durerii sau mutilare.
Pe un esantion de studenti, Milgrom si altii (1990) au descoperit corelatii
semnificative intre scorul de la IEAD si anxietatea ca trasatura, insa nu au descoperit
aceleasi corelatii intre scorurile obtinute la IEAD si anxietatea ca stare de moment.

AAT – Chestionarul de evaluare a anxietatii asociate activitatilor academice


(dificultatilor de invatare)

AAT a fost realizat de Alpert si Haber (1960). El urmareste masurarea rolului


anxietatii in insusirea cunostintelor academice. Instrumentul are 19 itemi, alesi dupa
criteriul performantelor academice. Se face distinctie intre anxietatea care faciliteaza
insusirea cunostintelor si cea care o impiedica.

Administrare si scorare
Subiectul apreciaza pe o scala de la 1 – 5 intensitatea cu care resimte ficare
simptom.
Itemii: 1, 2, 5, 6, 7, 9, 11, 14, 15, 16, 18 se puncteaza invers.
Chestionarul contine 2 subscale:
1. Anxietatea care impiedica insusirea cunostintelor este abordata de 10
itemi: 1, 3, 4, 5, 7, 11, 13, 14, 17, 19. Scorul poate varia intre 10 – 50
puncte.
24 – 36 – scor mediu
Peste 57 – scor ridicat
2. Anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor este abordata de 9
itemi: 2, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 16, 18. Scorul poate varia intre 9 – 45
puncte.
21 – 32 – scor mediu
Peste 33 – scor ridicat.
Nu se calculeaza un indice global.

Fidelitatea
Haber si Alpert (1960) au gasit o fidelitate test-retest de 0,87 pentru subscala care
reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunostintelor si de 0,83 pentru cealalta
subscala.

Validitatea
Watson (1988) a descoperit corelatii puternice intre scorurile de la test si diferite
grade de performanta si increderea in abilitatile academice.
Alte studii au stabilit ca studentii care au parcurs programe de reducere a
anxietatii au avut o descrestere a valorilor pe subscala care reflecta anxietatea ce
impiedica insusirea cunostintelor si o crestere pe cealalta subscala.

TASIH – Testul de anxietate sociala in interactiunile heterosexuale

Testul contine 20 de itemi si a fost eleborat de Glass, Merluzzi, Biever si Larsen


in 1982 pentru a evalua gandurile pozitive si negative asociate cu anxietatea sociala in
interactiunile heterosexuale. O analiza a itemilor elaborati de Glass si colaboratorii nu a
oferit o baza clara gruparii itemilor in 2 subscale. Ulterior, Ossman (1992) a aratat ca
exista o grupare a itemilor in 2 factori care reprezinta cele 2 subscale ale testului.

Administrare si scorare.
In acest sens a fost utilizata o scala de frecventa cu 5 trepte pentru a masura
fiecare raspuns. Initial au existat forme distincte pentru barbati si femei care au fost
ulterior combinate in scala finala.
Subscala anxietatii pozitive cuprinde itemii: 2, 4, 6, 9, 10, 12, 13, 14, 17, 18.
Subscala anxietatii negative cuprinde itemii: 1, 3, 5, 7, 8, 11, 15, 16, 19, 20.
Scorurile pentru fiecare subscala se pot situa intre 10 – 50 puncte. Scorurile
ridicate indica mai multe ganduri pozitive, respectiv negative.
24 – 37 puncte – scor mediu
Peste 38 puncte – scor ridicat

Fidelitatea:
Pe un esantion de studenti, Glass si colaboratorii (1982) au gasit o fidelitate de
0,73 pentru subscala de evaluare pozitiva si 0,86 pentru cea de evaluare negativa.
Pe un alt esantion de studenti Ossman si colaboratorii (1992) au gasit o
consistenta interna de 0,89 pentru subscala de evaluare pozitiva si 0,91 pentru cea de
evaluare negativa.

Validitatea:
Pe un esantion de studenti Glass si colaboratorii in 1982 au descoperit faptul ca
scorurile ridicate pe scala autoevaluarii pozitive se asociaza in mod semnificativ cu o mai
buna autoevaluare a aptitudinilor sociale si cu o anxietate scazuta. Scorurile ridicate pe
scala evaluarilor negative au fost asociate in mod semnificativ cu o autoevaluare scazuta
a aptitudinilor sociale si un nivel al anxietatii ridicat. S-a determinat ca aprecierea
aptitudinilor sociale si tensiunea psihica au fost in mod semnificativ corelate cu scorurile
obtinute la subscala autoevaluarii negative dar nu si cu cele obtinute la subscala
autoevaluarii pozitive.

SISC – Scala de impact a situatiilor critice

Aceasta scala masoara impactul situatiilor critice si evalueaza nivelul de tulburare


subiectiva asociat unui eveniment de viata traumatizant. Ea se foloseste frecvent in cazul
persoanelor banuite ca au suferit o tulburare posttraumatica de stres sau o reactie acuta la
stres.
SISC reprezinta un instrument de autoevaluare cu 15 itemi realizat de Horrowitz,
Wilner si Alvarez in 1979.
In urma unei analize de cluster dintr-o lista vasta oferita de indivizi care au suferit
un eveniment traumatic s-au obtinut 2 grupe de itemi: cei referitori la simptome intruzive
si cei referitori la tendinta de evitare. O analiza factoriala realizata de Zilberg in 1982 a
confirmat gruparea itemilor pe cele 2 dimensiuni.

Administrare si scorare:
Cel care raspunde alege dintre evenimentele de viata recente pe cel mai stresant.
Persoana va evalua pe o scala de la 0 – 3 frecventa cu care simptomele descrise de itemi
s-au manifestat pe parcursul saptamanii precedente, pastrand ca punct de referinta
evenimentul ales. Itemii pot fii utilizati in calculul celor 2 componente ale tulburarii:
- Prezenta de ganduri sau imagini intruzive legate de evenimentul traumatic este
abordata de itemii: 1, 4, 5, 6, 10, 11, 14.
- Evitarea sau negarea unor elemente legate de situatia traumatica este abordata de
itemii: 2, 3, 7, 8, 9, 12, 13, 15.
Scorul total al scalei se situeaza intre 0 si 45 de puncte. Scorul subscalei de
intruziune se situeaza intre 0 – 21 puncte iar cel al subscalei de evitare intre 0 – 24
puncte. Cu cat scorurile sunt mai mari cu atat este mai mare nivelul de tulburare
subiectiva.
Pentru scala de intruziune:
7 – 13 puncte – scor mediu
Peste 14 puncte – scor ridicat
Pentru scala de evitare:
8 – 15 puncte – scor mediu
Peste 16 puncte – scor ridicat
Indicatorul global:
15 – 29 puncte – scor mediu
Peste 30 puncte – scor ridicat
Horrowitz si altii, in 1979, au gasit o corelatie moderata intre cele 2 subscale, iar
Zilberg si altii, in 1982 au gasit intre subscale corelatii de la moderate la crescute pentru
mai multe grupuri populationale fara tulburari de stres dar nu au descoperit asociatii
semnificative intre scale intr-un grup de pacienti inainte de tratament. Din aceasta cauza
si ca urmare a teoriei sindromului de raspuns la stres a lui Horrowitz, Zilberg si
colaboratorii nu recomanda combinarea subscalelor intr-un scor total al tulburarilor
subiective.

Fidelitatea:
Horrowitz si altii in 1979 au gasit o fidelitate half-split (prin injumatatire) de 0,86
pentru intreaga scala intr-un esantion de clienti care s-au prezentat la tratament pentru
efecte secundare ale unui eveniment de viata traumatic. Pe acelasi esantion consistenta
interna a subscalei de simptome de intruziune a fost de 0,78 iar cea a subscalei de
simptome de evitare a fost de 0,82.
Intr-un esantion de persoane care au suferit moartea unui parinte, Zilberg si altii
(1982) au gasit o consistenta interna a subscalei de simptome de intruziune de 0,86 si o
consistenta interna a subscalei de simptome ale evitarii de 0,88.
Horrowitz a gasit o fidelitate test-retest la o saptamana de 0,87 pentru subscala de
intruziune si 0,79 pentru cea de evitare.

Validitatea scalei:
Davidson si Baum (1986) au descoperit ca scorurile inalte la scala SISC se
asociau cu o multime de parametrii care caracteizeaza stresul cronic, cum ar fi: simptome
de disconfort somatic, tulburari de atentie, alterarea relatiilor interpersonale, depresie,
anxietate, furie, sentimente de instrainare si o serie de masuratori de parametrii
fiziologici.
In cateva studii scala a fost aplicata pe veteranii suferind de stres posttraumatic si
s-a descoperit ca atat scorul scalei in intregime cat si scorurile subscalelor se asociaza cu
alte instrumente de masura ale stresului posttraumatic.
Studiile au fost evaluate de Weisenberg si altii in 1987, Mcfall si altii in 1990.
Horrowitz si colaboratorii au comparat raspunsurile celor care s-au prezentat la tratament
pentru efectele secundare ale unui eveniment posttraumatic cu acelea ale unor subiecti
care nu au suferit nici o trauma majora si au descoperit ca subiectii din primul lot (cu
trauma) au avut scoruri semnificativ mai mari la scala in intregime cat si la cele 2
subscale.
Zilberg si altii au descoperit ca subiectii ce au necesitat tratament dupa pierderea
unui parinte au avut la cele 2 subscale scoruri semnificativ mai mari decat subiectii ce nu
au necesitat tratament.
Horrowitz si altii, in 1979 si Zilberg si altii, in 1982, le-au cerut clientilor sa
completeze scala inainte si dupa terapie focalizata pe acordarea de sustinere in depasirea
efectelor experientei traumatice si au descoperit o scadere remarcabila pentru scorurile
scalei. De asemenea scala este sensibila la ameliorarea simptomelor ca urmare a trecerii
timpului dupa un eveniment traumatic.