Testul de anxietate sociala

Scop si dezvoltare

Testul de anxietate sociala este un test cu 30 de itemi, etalon elaborat de Glass,

Merluzzi, Biever si Larsen (1982) pentru a evalua gandurile pozitive si negative
asociate cu anxietatea sociala in interactiunea heterosexuala. Glass si colegii au elaborat
itemii pentru aceasta scala cerandu-le unor studenti sa-si inregistreze gandurile in
diferite situatii de interactiune sociala heterosexuala. Au fost evaluate si clasificate
aceste relatari ca fiind positive, neutre si negative si astfel relatarile unanim evaluate ca
fiind pozitive sau negative au fost date ca proportii pentru a situa fiecare raspuns pe o
scala punctata cu 11 puncte de la valori negative la valori pozitive. Primele 15
raspunsuri dintre cele negative si primele 15 raspunsuri dintre cele pozitive au fost apoi
selectate , fiecare grup dee 15 itemi cuprinzand o subscala. O analiza initiala a itemilor
Glass si colab. 1982) nu a oferit o baza clara gruparii itemilor in doua subscale. Ulterior
Osman, Markway si Osman (1992) au aratat ca adunarea itemilor in doi factori
oglindeste cele doua subscale.
Administrare si scorare
A fost utilizata o scala a frecventei cu 5 variante pentru a masura fiecare raspuns. In
instructiunile originale li se cerea subiectilor sa se gandeasca la perioada care precede intalnirii cu o
persoana de sex opus; am modificat usor aceste instructiuni pentru a le face mai generale.Sunt forme
distincte pentru barbate si femei, pe care le-am combinat. Scala evaluarii positive cuprinde itemii 2, 4, 6, 9,
10, 12, 13, 14, 17, 18, 24, 25, 27, 28 si 30. Scala evaluarii negative cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 8, 11, 15, 16,
19, 20, 21, 22, 23, 26 si 29. Scorurile pentru fiecare subscala se pot situa intre 15 si 75, scorurile ridicate
indicand mai multe ganduri positive- respectiv negative.
Scorurile esantionului
Glass si colaboratorii (1982) au obtinut scorurile a 40 de studente cu anxietate ridicata, 40
de studente cu anxietate scazuta si 64 ded femei si barbate care au fost selectati pe baza fie a caracteristicii
androgine, masculine, feminine sau cu scoruri nediferentiate pe un inventar de rol sexual.Dodge, Hope,
Heimberg si Becker (1988)au aplicat scala la 28 de indivizi care au solicitat ajutor pentru probleme de
anxietate sociala.Tabelul 1 arata scorurile medii pentru aceste grupe.

TABELUL 1

Grup
Subiecti cu anxietate
sociala *
Studente **
anxietate
sociala crescuta

Autoevaluarea anxietatii sociale

Subscala autoevaluarii positive
M
SD
36.21
11.44
49.62

7.39

Subscala autoevaluarii negative

M
SD
54.75
12.68
38.88

9.93

anxietate
54.95
sociala scazuta
Studente **
androgin
55.62
masculin
55.38
feminin
48.38
nediferentiat
50.88
Studenti **
androgin
51.50
masculin
51.00
feminin
44.50
nediferentiat
40.12
* Dodge (1988); **Glass (1982)

7.05

33.32

8.27

8.50
6.41
6.32
6.60

38.00
35.25
38.50
37.50

12.46
8.10
11.71
6.87

8.54
5.60
7.03
6.77

46.12
34.38
45.12
50.12

11.31
6.80
11.33
10.71

Credibilitate
Intr-un esantion dee studenti, Glass si colab. (1982) au gasit 73
pentru autoevaluarea pozitiva si 86 pentru autoevaluarea negativa. In alt
esantion de studenti Osman si colab. (1992) au gasit o consistenta interna
evaluata de factorul alpha al lui Cronbach cu 89 pe Scala autoevaluarii
pozitive si cu 91 pe Scala autoevaluarii negative.
Validitate
Intr-un esantion de studenti, Glass si colab. (1982) au descoperit
faptul ca scorurile ridicate pe Scala autoevaluarii positive se asociaza in mod
semnificativ cu o mai buna autoevaluare a aptitudinilor sociale si cu
anxietate scazuta. Scoruri ridicate pe Scala autoevaluarii negative au fost
associate in mod semnificativ cu o autoevaluare scazuta a aptitudinilor
sociale si cu un nivel al anxietatii ridicat. S-a determinat ca aprecierea
aptitudinilor sociale si tensiunea au fost in mod semnificativ correlate cu
scorurile obtinute la Scala autoevaluarii negative dar nu si cu scorurile
obtinute la Scala autoevaluarii positive. In alt esantion de adulti, osman si
colab. (1992) au descoperit ca scoruri scazute la Scala autoevaluarii positive
si scorurile ridicate pe Scala autoevaluarii negative au fost asociate cu
probleme psihologice mai largi.
Studierea cererii individuale dede tratament pentru anxietate sociala
au dus la descoperirea faptului ca scorurile scazute pe Scala autoevaluarii
positive si scorurile ridicate pe Scala autoevaluarii negative au fost asociate
cu scoruri ridicate la alte cateva evaluari ale anxietatii , depresiei ( Dodge si
colab. 1988; Glass & Furlong, 1990), introversiune sociala mai mare,
(Merluzzi, Burgio & Glass, 1984), mai multe ganduri irationale, o mai mare
anticipare a evaluarii de catre ceilalti ( Glass & Furlong, 1990). Merluzzi si
colab. (1984) a gasit dee asemenea corelatii semnificative intre scorurile
clientilor si evaluarea timiditatii dee catre clinician.
Glass si colab. (1982) au comparat scorurile scalelor studentelor
considerate ca ridicate sau scazute in anxietate sociala si au descoperit ca
anxietatea ridicata se corela cu scoruri semnificativ scazute pe Scala

autoevaluarii positive si cu scoruri semnificativ ridicate pe Scala

autoevaluarii negative. Rezultate similare au fost obtinute pe alt esantion de
studenti si studente.
Indicatii: Este evident faptul ca oamenii se gandesc la o varietate de lucruri atunci
cand sunt implicati in situatii sociale.Vom enumera mai jos o lista de lucruri pe care le puteti gandi despre
propria persoana cu putin timp inainte, in timpul sau dupa interactiunea cu o persoana ded sex opus.Cititi
fiecare item si decideti cat de frecvent ati putea gandi ceva similar inainte, in timpul sau dupa interactiune.
Utilizati scala urmatoare pentru a indica natura gandurilor pe care le aveti.
1=m-am gandit foarte rar
2=m-am gandit rar
3=m-am gandit cateodata
4=m-am gandit des
5=m-am gandit foarte des
A se raspunde cat mai sincer.

1.Cand nu stiu ce sa spun ma simt foarte anxios.

2.De obicei vorbesc destul de usor cu baieti/fete.
3.Sper sa nu ma fac de ras.
4.Incep sa ma simt mai linistit.
5. Mi-e teama de ce el/ea ar putea gandi despre mine.
6.Fara griji, fara teama, fara anxietate.
7. Mi-e o frica de moarte!
8.El/ea probabil nu va fi interesat(a) de mine.
9. poate l-as linisti(o) daca as face eu primul pas.
10.In loc sa-mi fac griji, mai bine ma gandesc cum sa il/o cunosc.
11.Nu ma simt in largul meu atunci cand vorbesc cu baieti/fete.
12.Ce naiba?! In cel mai rau caz nu ma va placea!
13.El/ea ar putea sa vrea sa-mi vorbeasca la fel de mult cat vreau si eu.
14.Aceasta va fi o buna ocazie.
15.Daca nu ma voi descurca in aceasta conversatie, imi voi pierde increderea in mine.
16.Ceea ce voi spune va parea probabil stupid.
17.Ce am de pierdut? Merita sa incerc.
18.Aceasta e o situatie ciudata, dar ii pot face fata.
19.Vai! Nu vreau sa fac asta!
20.As fi distrus daca el/ea nu mi-ar raspunde.