A SQ - C hestionarul pentru evaluarea anxietatii

A cest chestionar surprinde dim ensiunea cognitiva, som atica si com portamentala a

anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si validaţi de Lehrer si W oolfolck in 1982.

A dm inistrare si scorare

Răspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicând manifestarea m inima iar 8

pe cea m axim a. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune:

- cognitiva

- som atica

- com portamentala si

un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor parţiale.

D im ensiunea som atica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30,

31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 - 1 2 8 puncte:

59 - 102 - scor mediu

Peste 103 scor ridicat

D im ensiunea com portamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28.

Scorul total se poate situa intre 0 - 7 2 puncte:

34 - 57 - scor mediu

Peste 58 - scor ridicat

D im ensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36.

Scorul total se poate situa intre 0 - 8 8 puncte:

41 - 6 9 - s c o r mediu

Peste 70 - scor ridicat.

Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 - 288 puncte:

110 - 135 - scor mediu

Peste 136 - scor ridicat

 Fidelitatea

S ch ellin g si Em m elkam p (1992) au exam inat consistenta interna a subscalelor

intr-o populaţie de indivizi cu fobii sociale si au găsit un indice de fidelitate de 0,92

pentru subscala som atica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Intr-o populaţie de adulţi normali au fost gasiti coeficienţi de fidelitate de 0,92

pentru subscala som atica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Pe o populaţie de adolescenţi s-au găsit coeficienţi de fidelitate de 0,88 pentru

subscala som atica, 0,81 pentru cea com portamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

V aliditate

Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral,

scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza sem nificativ cu alte inventare de anxietate,

nevrozism si introversie.

Intr-un eşantion de 57 de pacienţi cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare

SCL - 90 - R este foarte apropiata de subscala som atica A SQ . Scala de psihotism a SCL

- 90 - R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a A SQ .

Scholing si Em m elkam p (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienţi cu fobie

sociala si in alt grup de adolescenţi, subscala som atica coreleaza mai mult cu scala de

somatizare SCL -90 - R, decât scalele comportamentala sau cognitiva. Au găsit de

asem enea o corelaţie puternica intre scalele com portamentale si chestionarul Marks

M atheus de masurare a fobiei sociale, corelaţii inalte intre subscala de cognitie si

subscalele de depresie si interpersonala din SCL - 90 - R si o corelaţie moderata intre

subscala cogn itiva si un inventar de cognitii sociale.

Lehrer si W oolfolck au aratat ca scalele solicita anumite răspunsuri dezirabile

social. Intr-un eşantion de studenti care au com pletat scala A SQ si un alt chestionar de

evaluare a răspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la răspunsuri

dezirabile social.
 ASQ
N u m ele P renum ele V ârsta

M arcaţi frecvenţa cu care sim ţiţi stările enumerate mai jos:

N iciodată . . . . Foarte des
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 M i se usucă gâtul. — —— — —— —r— r
2 A m dificultăţi când înghit.
3 încerc să evit să încep o conversaţie.
4 îm i sim t inim a grea.
5 îm i închipui nenorociri viitoare.
6 Evit să vorbesc oam enilor investiţi cu autoritate (şefului,
p oliţistului, etc.).
7 îm i trem ură m âinile şi picioarele.
8 N u pot să-m i scot din m inte anum ite gânduri. ■ -•
9 E vit să intru singur într-o cameră unde oamenii s-au
adunat şi vorbesc deja.
10 M ă doare stom acul.
11 învăţ din greşeli.
12 E vit situatiile noi sau cele nefam iliare.
13 Sim t un nod în gât.
14 A m am eţeli.
15 M ă gândesc la posibile necazuri ale celor dragi.
16 N u p o t să m ă concentrez asupra unei activităţi, fără să-mi
vină în m inte alte gânduri.
17 C ând m ă întâlnesc cu colegi sau prieteni pe care nu i-am
v ăzut de m ult, dacă nu m ă opresc ei să stăm de vorbă, eu
trec m ai departe.
18 R esp ir într-un ritm rapid.
19 îm i ocup tim pul pentru a evita gândurile negre. —
20 îm i pierd respiraţia.
21 N u pot să-mi scot unele poze sau imagini din minte.
22 în cerc să evit reuniunile.
23 îm i sim t m âinile sau picioarele înţepenite.
 N iciod ată..........Foarte des
0 1 2 3 4 5 6 7 8
24 îmi imaginez că par naiv în faţa unei persoane a cărei
părere despre mine o consider importantă.
25 Mai degrabă stau acasă decât să mă implic în activităţi
afară din casă.
26 Prefer să evit să-mi fac planuri de viitor referitoare la
autoperfecţionarea mea.
27 Sunt preocupat ca alţii să gândească bine despre mine.
28 încerc să evit activitătile solicitante.
29 Am mişcări necontrolate ale muşchilor.
30 Simt furnicături în corp.
31 îm i simt mâinile sau picioarele fără putere.
32 Trebuie să fiu atent să nu-mi arăt adevăratele sentimente.
.>
33 Am dureri şi/sau crampe musculare. -
34 îmi simt faţa, mâinile, picioarele sau limba amorţite.
35 Am dureri în zona pieptului.
36 Am un sentiment de nelinişte.
 SA H - Scala de anxietate H am ilton

SA H evalueaza severitatea sim ptom elor la anxiosi. Este o scala de avaluare

com pletata pe baza unui inteviu semistructurat. Conţine 15 itemi dezvoltati de Hamilton

in 1959. Autorul a selectionat o serie de sim ptom e asociate cu anxietatea si le-a grupat in

15 clase. O analiza factoriala a aratat ca itemii descriu un factor general de anxietate si 2

subfactori: de cogn itie si sim ptom e som atice. Scala a fost utilizata pe scara larga, mai ales

in evaluarea rezultatelor tratamentului.

A dm inistrare si scorare

Evaluatorul apreciaza severitatea sim ptom elor pe o scala de la 0 - 4. In cadrul

fiecărui item se coteaza descriptorii sim ptom ului pe o scala de la 0 - 4. Punctajul cel mai

crescut la oricare dintre descriptori este considerat punctajul itemului respectiv si se

noteaza in dreptul sim ptom ului. Se calculeaza valorile pe 2 subscale:

subscala psihica sau cognitiva

- subscala som atica

indice global de anxietate

Subscala psihica este investigata de 7 itemi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15. V alorile pot varia

intre 0 - 2 8 puncte.

9 - 20 - valori m edii

Peste 21 - valori ridicate

Subscala som atica este investigata de 8 itemi: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14. Valorile

pot varia intre 0 - 3 2 puncte.

11 - 2 2 - v a lo r i medii

Peste 23 - valori ridicate.

Indicele global de anxietate - V alorile pot varia intre 0 - 6 0 puncte.

2 0 - 4 0 - v a lo r i medii

Peste 41 - valori ridicate.

 F id elitatea

Pe un eşantion de subiecţi cu tulburări anxioase, persoane cu depresie si persoane

fara diagnostic, Kasos si colaboratorii sai (1993) au găsit o consistenta interna a întregii

scale de 0,92. R etestand subiecţii dupa o saptamana, s-a obtinut un coeficient de 0,96 pe

un eşantion.

H am ilton (1959) a calculat un coeficient de consistenta interna de 0,89.

M aier si alţii (1988) au calculat un coeficient de fidelitate de 0,84 pentru întregul

chestionar, 0,73 pentru subscala de anxietate psihica si 0,70 pentru cealata subscala.

V alid itatea

M ăsurări ale anxietatii cu alte instrum ente au corelat cu întreaga scala dupa

Lehrer (1982), M aier (1988) si cu cele doua subscale dupa studiile lui M aier (1988) si

Beck (1991).

M aier si alţii au descoperit ca desi persoanele depresive erau destul de anxioase,

scorurile totale ale scalei SAH si scorurile subscalelor diferentiaza intre cei anxiosi si cei

depresivi.

Kobak (1993) a descoperit ca un grup de indivizi cu diagnostic de tulburare

anxioasa obţine scoruri m ult mai inalte la scala SAH decât un grup fara diagnostic

psihopatologic.
 SAH
N um ele_______ _____________ _______ Prenum ele_________________________ V ârsta_____

E valuaţi intensitatea sim ptom elor enum erate mai jo s cu ajutorul urm ătoarei scale:

0 Simptom absent
1 Simptom uşor
2 Simptom m oderat
3 Simptom sever
4 Simptom foarte sever, dezadaptativ

1. D isp o ziţie an x io asă 6. Dispoziţie depresivă

îngrijorare __ Pierderea interesulîii ■, __
P esim ism __ Anhedonie _
A nticiparea fricii __ Depresie __
Iritabilitate __ Insomnie de trezire __

2. T e n s iu n e 7. Simptome musculare
în co rd are __ Dureri musculare
F atigabilitate __ Rigiditate m usculară
Incapacitate de a se re la x a __ Contracţii m usculare
P erplexitate __ Spasme
U şu rin ţă de a plânge __ încleştarea m axilarului
T rem ur __ Voce nesigură
N elinişte __
8. Simptome senzoriale
3. T e m e ri Tinnitus
D e întuneric, necunoscuţi __ Vedere înceţoşată
D e a fi singur acasă __ Alternanţă senzaţii cald -rece
D e anim ale m ari __ Senzaţia de slăbiciune
D e trafic __ înţepături
D e aglom eraţie __
9. Simptome cardiovasculare
4. In s o m n ie Tahicardie
D ificultăţi la adorm ire Palpitaţii
S om n întrerupt Durere toracică
Som n nesatisfacător şi senzaţia Zvâcnirea venelor
de oboseală la trezire __ Senzaţii de leşin
V ise __ Puls neregulat
C oşm aruri __
A tacuri de panică noaptea __ 10. Simptome respiratorii
Presiune sau constricţie toracică
5. S im p to m e cognitive _ Senzaţia de sufocare
H ipoprosexie __ Oftat
H ipom nezie __ Dispnee
11. Sim ptom e gastrointestinale 14. Comportament fiziologic
Dificultăţi în a înghiţi Nevoia de a înghiţi
Gaze Râgâit
Dispepsie Puls crescut
Durere înainte şi după mese Frecvenţa respiraţiei peste 20/min.
Arsuri Spasme musculare
Senzaţie de plin Tremur
Regurgitare gastrică acidă Midriază
Senzaţie de greaţă Exoftalmie
Transpiraţii
12. Sim ptom e genito-urinare Zbaterea pleoapelor
Micţiuni frecvente Vomă
Incontinenţă urinară Senzaţia de gol în stomac
Amenoree Crampe
Menoragie Zgomote abdCftninale^
Frigiditate Balonare
Ejaculare precoce Pierdere în greutate .
Pierderea erecţiei Constipaţie
Impotenţă
15. Comportamentul la interviu
13. Sim ptom e autonom e încordare
Uscăciunea gurii Ticuri, nervozitate
Imbuj orare Agitaţie
Paloare Tremurul mâinilor
Transpiraţie Mină încruntată
Ameţeală Faţă congestionată
Migrenă Tonus muscular crescut
Piloerecţie Respiraţie superficială
Paloare
 IEAD - Inventarul pentru evaluarea anxietatii fata de dentist

Instrumentul este conceput de Kleinknecht (1973) pentru a urmări teama de

stomatolog. Are 20 de itemi si se poate autoadministra, [ternii au fost selectati pentru a

A a *

obţine informaţii privind stimulii anxiogeni, reacţiile fiziologice si tendintele de evitare a

tratamentului stomatologic.

Analiza factoritala efectuata de autor in 1984 a confirmat faptul ca aceste 3

aspecte sunt cele mai importante elemente ale anxietatii fata de dentist.
Administrare si scorare

Subiecţii apreciaza pe o scala de la 1 la 5 intensitatea cu care resimt fiecare

simptom.
IEAD are 3 subscale:

1- Tendinţa de evitare a tratamentului stomatologic si anxietatea

anticipativa a acestuia. Subscala cuprinde 9 itemi: 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12,

13, 20. Punctajul poate varia intre 9-45 puncte.

21 -32-scor mediu

Peste 33 - scor ridicat

2. Reacţia de teama in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde

6 itemi: 14, 15, 16, 17, 18, 19. Punctajul poate varia intre 6-30 puncte.

17-23-scor mediu

Peste 24 - scor ridicat

3. Reacţia fiziologica in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala

cuprinde 5 itemi: 3, 4, 5, 6, 7. punctajul poate varia intre 5-25 puncte.

12 - 18 - scor mediu

Peste 19 - scor ridicat

Indicele global se obţine prin sumarea valorilor celor 20 de itemi sau a celor 3

subscale. Punctajul poate varia intre 20 - 100.

48-75 - scor mediu

Peste 76 - scor ridicat

 Fidelitatea
Pe un lot de studenti, McGlym si alţii au calculat un indice de fidelitate de 0,90

pentruscorul total, 0,91 pentru subscala de evitare, 0,91 pentru cea de teama si 0,81

pentru ceafiziologica. Retestand acelaşi lot de subiecţi dupa 8-13 saptamani, autorul a

calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,88 pentru scorul global, 0,87 pentru

subscala de evitare, 0,83 pentru cea de teama si 0,74 pentru reacţia fiziologica.
 Validitatea
Pe un eşantion de studenti la colegiu, McNeill (1989) a obtinut un scor mai ridicat

atunci candsubiecţii anticipau un tratament stomatologic ce ar presupune un nivel mai

mare al durerii sau mutilare.

Pe un eşantion de studenti, Milgrom si alţii (1990) au descoperit corelaţii

semnificative intre scorul de la IEAD si anxietatea ca trăsătură, insa nu au descoperit

aceleaşi corelaţii intre scorurile obtinute la IEAD si anxietatea ca stare de moment.

 IEAD
N um ele P ren u m ele V ârsta

Item ii acestui inventar se referă la diferite situaţii, emoţii şi reacţii faţă de tratam entul
stom atologic. Apreciaţi reacţiile dvs., în funcţie de intensitatea lor şi încercuiţi cifra
răspunsului care vi se'potriveşte.

1. T eam a faţă de tratam entul stom atologic v-a determinat vreodată să am ânaţi
stab ilirea unei program ări ?
1. N iciodată. 2. O dată . 3. D e câteva ori. 4. Deseori. 5. Aproape de fiecare dată.

2. T eam a faţă de tratam entul stom atologic v-a determinat vreodată să anulaţi
program area sau să nu vă prezentaţi ?
1. N iciodată. 2. O dată. 3. De câteva ori. 4. Deseori. 5. Aproape d e /ie c a re dată.

In tim pul tratam entului stom atologic:

3. D evin tensionat(ă), m usculatura mi se contractă.

1. Deloc. 2. Puţin. 3. Oarecum . 4. Destul de mult. 5. Foarte mult.

4. R itm u l respiraţiei creşte.

1. Deloc. 2. Puţin. 3 Oarecum . 4. Destul de mult. 5. Foarte mult.

5. T ran sp ir.
1. Deloc. 2. Puţin. 3. Oarecum . 4. D estul de mult. 5. Foarte mult.

6. Sim t senzaţia de greaţă şi de rău la stomac.

1. Deloc. 2. Puţin. 3. Oarecum . 4. Destul de mult. 5. Foarte mult.

7. In im a îm i bate mai tare.

1. Deloc. 2. Puţin. 3. Oarecum . 4. Destul de mult. 5. Foarte mult.

M ai jos veţi găsi o listă cu situaţii care, pentru mulţi oameni, sunt generatoare de
team ă şi anxietate. A preciaţi intensitatea cu care se m anifestă aceste sim ptom e la dvs. şi
m arcaţi pe o scală dc la 1 la 5.

8. S tab ilirea unei program ări la stom atolog.

F oarte puţin. 1 2 3 4 5 Foarte mult.

9. A p rop ierea de cabinetul stom atologic.

Foarte puţin. 1 2 3 4 5 Foarte mult.

10. A sta în sala de aşteptare.

Foarte puţin. 1 2 3 4 5 Foarte mult.
11. A vă aşeza pe scaunul dentar.
Foarte puţin. 1 2 3 5 Foarte mult.

12. A simţi mirosul specific cabinetului stomatologic.

Foarte puţin. 1 2 3 . 4 5 Foarte mult.

13. A-l vedea pe dentist intrând.

Foarte puţin. 1 2 3 5 Foarte mult.

14. A vedea acul şi seringa cu anestezic.

Foarte puţin. 1 2 3 5 Foarte mult.

15. A simţi acul.

Foarte puţin.. 1 2 3 5 Foarte mult.

16. A vedea freza.

Foarte puţin. 1 2 3 5 Foarte mult.

17. A auzi freza.

Foarte puţin. 1 2 3 5 Foarte mult.

18. A simţi vibraţiile frezei.

Foarte puţin. 1 2 3 5 Foarte mult.

19. A suporta detartrajul, operaţia decurăţare a dinţilor.

Foarte puţin. 1 2 3 4 5 Foarte mult.

20. Luând în considerare toate aceste situaţii, cât de tare vă sperie tratamentul
stom atologic, în general.
Foarte puţin. 1 2 3 4 5 Foarte mult.
 AAT - Chestionarul de evaluare a anxietatii asociate activitatilor academice

(dificultăţilor de invatare)

AAT a fost realizat de Alpert si Haber (1960). El urmăreşte masurarea rolului

anxietatii in insusirea cunoştinţelor academice. Instrumentul are 19 itemi, aleşi dupa

criteriul performantelor academice. Se face distinctie intre anxietatea care faciliteaza

insusirea cunoştinţelor si cea care o impiedica.

Administrare si scorare

Subiectul apreciaza pe o scala de la 1 - 5 intensitatea cu care resimte ficare

simptom.

[ternii: 1, 2, 5, 6, 7, 9, 11, 14, 15, 16, 18 sepuncteaza invers.

Chestionarul conţine 2 subscale:

1. Anxietatea care impiedica insusirea cunoştinţelor este abordata de 10

itemi: 1, 3, 4, 5, 7, 11, 13, 14, 17, 19. Scorul poate varia intre 10 - 50

puncte.

24 - 36 - scor mediu

Peste 57 - scor ridicat

2. Anxietatea care faciliteazainsusirea cunoştinţelor este abordata de 9

itemi: 2, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 16, 18. Scorul poate varia intre 9 - 4 5

puncte.

21 - 32 - scor mediu
Peste 33 - scor ridicat.
Nu se calculeaza un indice global.

Fidelitatea

Haber si Alpert (1960) au găsit o fidelitate test-retest de 0,87 pentru subscala care

reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunoştinţelor si de 0,83 pentru cealalta subscala.

Validitatea
Watson (1988) a descoperit corelaţii puternice intre scorurile de la test si diferite
grade de performanta si increderea in abilitatile academice.

Alte studii au stabilit ca studentii care au parcurs programe de reducere a

anxietatii au avut o descrestere a valorilor pe subscala care reflecta anxietatea ce

impiedica insusirea cunoştinţelor si o creştere pe cealalta subscala.

 A AT
Numele__________________________ Prenumele________________________ Vârsta____

Apreciaţi în ce măsură va caracterizează enunţurile enumerate mai jos şi marcaţi pe o

scală de la 1 la 5.

1. In timpul unui examen ori a unei testări, emoţiile îmi creează probleme care mă
împiedică să obţin rezultate foarte bune.
întotdeauna. 1 2 3 4 5 Niciodată.

2. Pot lucra în condiţii de stres dacă sarcina este foarte importantă.

întotdeauna. 1 2 3 4 5 Niciodată.

3. Atunci când nu sunt suficient de pregătit, frica de note proaste mă face să fiu
ineficient (să greşesc).
întotdeauna. 1 2 3 4 5 Niciodată.

4. La materiile la care am note slabe, frica de note proaste mă face să fiu şi mai
ineficient.
N u mi s-a întâmplat niciodată. 1 2 3 4 5 Mi s-a întâmplat întotdeauna.

5. Cu cât este mai importantă examinarea, cu atât sunt mai stresat.

întotdeauna. 1 2 3 4 5 Niciodată.

6. Pot fi nervos înainte de examen dar, din momentul în care începe, uit de nervi.
întotdeauna uit de nervi. 1 2 3 4 5 Rămân tot timpul nervos.

7. în timpul examenelor sau al testelor mă blochez Ia întrebări la care nu-mi

am intesc răspunsul, iar după ce se termină examenul îmi amintesc ce trebuia să
răspund.
întotdeauna mi se întâmplă. 1 2 3 4 5Nu mă blochez dacă ştiu răspunsul.

8. în timpul unui examen emoţiile mă ajută să răspund mai bine.

Niciodată nu mă ajută. 1 2 3 4 5 Deseori mă ajută.

9. Nim ic nu mă distrage în timpul unei testări.

întotdeauna este valabil pentru mine. 1 2 3 4 5 Niciodată nu este valabil.

10. Dacă nota finală a unui curs se obţine printr-un singur examen, obţin rezultate
mai bune decât ceilalţi.
Niciodată. 1 2 3 4 5 întotdeauna.

11. Am descoperit că la începutul unui examen mintea mi se blochează şi îmi revin

abia peste câteva minute.
întotdeauna mi se întâmplă. 1 2 3 4 5 Niciodată nu mi se întâmplă.
12. Aştept cu nerăbdare examenele.
Niciodată. 1 2 3 4 5 întotdeauna.
13. Teama de examen mă epuizează atât de mult încât, atunci când examenul
începe, aproape nu-mi mai fac griji pentru nota pe care o voi obţine.
Niciodată nu m-am simţit aşa. 1 2 3 4 5 întotdeauna m-am simţit aşa.

14. Timpul limită mă stresează şi obţin rezultate mai slabe decât ceilalţi din grup
supuşi unor condiţii identice.
Timpul limită mă face întotdeauna Timpul limită nu mă face niciodată
să obţin rezultate mai proaste. 1 2 3 4 5 să obţin rezultate mai proaste.

15. Deşi, pentru cei mai mulţi oameni, “îngrăşatul porcului” înainte de exam en nu
este eficient, am descoperit că pot învăţa materia necesară chiar în ajun şi pot folosi
cu succes informaţiile reţinute.
întotdeauna reuşesc să fac Niciodată-ny reuşesc să fac
acest luciii. 1 2 3 4 5 acest lucru.

16. Mă bucur mai mult când promovez un examen greu decât atunci când promovez
un examen uşor.
întotdeauna. 1 2 3 4 5 Niciodată.

17. Uneori trebuie să mă întorc asupra întrebărilor de examen întrucât îm i scapă

sensul lor.
Niciodată.1 2 3 4 5 întotdeauna.

18. M ă descurc mult mai bine când este vorba de un examen important.
Este adevărat pentru mine. 1 2 3 4 5 Nu este adevărat pentru mine.

19. Când nu ştiu să răspund la o întrebare la începutul unui examen, mă enervez

atât de tare că mă blochez Ia întrebări mai uşoare pe care le întâlnesc ulterior.
Niciodată nu mi se întâmplă. 1 2 3 4 5 întotdeauna mi se întâmplă.
 TASIH - Testul de anxietate sociala in interacţiunile heterosexuale

Testul conţine 20 de itemi si a fost eleborat de Glass, Merluzzi, Biever si Larsen

in 1982 pentru a evalua gândurile pozitive si negative asociate cu anxietatea sociala in

interacţiunile heterosexuale. O analiza a itemilor elaboraţi de Glass si colaboratorii nu a

oferit o baza clara grupării itemilor in 2 subscale. Ulterior, Ossman (1992) a aratat ca

exista o grupare a itemilor in 2 factori care reprezintă cele 2 subscale ale testului.

Administrare si scorare.
In acest sens a fost utilizata o scala de frecventa cu 5 trepte pentru a masura

fiecare răspuns. Iniţial au existat forme distincte pentru barbati si femei care au fost

ulterior combinate in scala finala.

Subscala anxietatii pozitive cuprinde itemii: 2, 4, 6, 9, 10, 12, 13, 14, 17, 18.

Subscala anxietatii negative cuprinde itemii: 1, 3, 5, 7, 8, 11, 15, 16, 19, 20.

Scorurile pentru fiecare subscala se pot situa intre 10-50 puncte. Scorurile

ridicate indica mai multe gânduri pozitive, respectiv negative.

24 - 37 puncte - scor mediu

Peste 38 puncte - scor ridicat

Fidelitatea:
Pe un eşantion de studenti, Glass si colaboratorii (1982) au găsit o fidelitate de

0,73 pentru subscala de evaluare pozitiva si 0,86 pentru cea de evaluare negativa.

Pe un alt eşantion de studenti Ossman sicolaboratorii (1992) au găsit o

consistenta interna de 0,89 pentru subscala de evaluare pozitiva si 0,91 pentru cea de

evaluare negativa.

Validitatea:

Pe un eşantion de studenti Glass si colaboratorii in 1982 au descoperit faptul ca

scorurile ridicate pe scala autoevaluarii pozitive se asociaza in mod semnificativ cu o mai

buna autoevaluare a aptitudinilor sociale si cu o anxietate scăzută. Scorurile ridicate pe

scala evaluarilor negative au fost asociate in mod semnificativ cu o autoevaluare scăzută

aaptitudinilor socialesi un nivel al anxietatii ridicat. S-a determinat ca aprecierea

aptitudinilor sociale si tensiunea psihica au fost in mod semnificativ corelate cu scorurile

obtinute la subscala autoevaluarii negative dar nu si cu cele obtinute la subscala

autoevaluarii pozitive.
 TASIH
Numele Prenumele
Vârsta

Este evident faptul că oamenii se gândesc la o varietate de lucruri atunci când sunt
implicaţi în situaţii sociale. Vom enumera mai jos o listă de lucruri pe care Ie puteţi gândi
despre propria persoană cu puţin timp înainte, în timpul sau după interacţiunea cu o
persoană de sex opus. Citiţi fiecare item şi apreciaţi cât de frecvent aţi putea gândi ceva
similar înainte, în timpul sau după interacţiune.

1 m-am gândit foarte rar

2 m-am gândit rar
3 m-am gândit câteodată
4 m-am gândit des
5 m-am gâindit foarte des
Răspundeţi cât mai sincer.

1 Când nu ştiu ce să spun, mă simt foarte anxios.

2 De obicei, vorbesc destul de uşor cu băieţi/fete.
3 Sper să nu mă fac de râs.
4 încep să mă simt mai liniştit.
5 Mi-e teamă de ceea ce el/ea ar putea gândi despre mine.
6 Fără griji, fără teamă, fără anxietate.
7 Mi-e o frică de moarte !
8 El/ea probabil nu va fi interesat(ă) de mine.
9 Poate l-aş linişti/aş linişti-o dacă aş face eu primul pas.
10 în loc să-mi fac griji, mai bine mă gândesc cum să îl/o cunosc.
11 Nu mă simt în largul meu atunci când vorbesc cu băieţi/fete.
12 Ce naiba ! în cel mai rău caz, nu mâ va plăcea.
13 El/ea ar putea să vrea să-mi vorbească la fel de mult cât vreau şi eu.
14 Aceasta va fi o bună ocazie.
15 Dacă nu mă voi descurca în această conversaţie, îmi voi pierde încrederea în
mine.
16 Ceea ce voi spune va părea, probabil, stupid.
17 Ce am de pierdut ? Merită să încerc.
18 Aceasta este o situaţie ciudată, dar îi pot face faţă.
19 V a i! Nu vreau să fac asta.
20 Aş fi distrus dacă el/ea nu mi-ar răspunde.
 SISC - Scala de impact a situatiilor critice

Aceasta scala masoara impactul situatiilor critice si evalueaza nivelul de tulburare

subiectiva asociat unui eveniment de viata traumatizant. Ea se foloseste frecvent in cazul

persoanelor bănuite ca au suferit o tulburare posttraumatica de stres sau o reacţie acuta la

stres.

SISC reprezintă un instrument de autoevaluare cu 15 itemi realizat de Horrowitz,

Wilner si Alvarez in 1979.

In urma unei analize de cluster dintr-o lista vasta oferita de indivizi care au suferit

un eveniment traumatic s-au obtinut 2 grupe de itemi: cei referitori la simptome intruzive

si cei referitori la tendinta de evitare. O analiza factoriala realizata de Zilberg in 1982 a

confirmat gruparea itemilor pe cele 2 dimensiuni.

Administrare si scorare:
Cel care răspunde alege dintre evenimentele de viata recente pe cel mai stresant.

Persoana va evalua pe o scala de la 0 - 3 frecventa cu care simptomele descrise de itemi

s-au manifestat pe parcursul saptamanii precedente, pastrand ca punct de referinţa

evenimentul ales. Itemii pot fii utilizati in calculul celor 2 componente ale tulburării:

- Prezenta de gânduri sau imagini intruzive legate de evenimentul traumatic este

abordata de itemii: 1, 4, 5, 6, 10, 11, 14.

- Evitarea sau negarea unor elemente legate de situatia traumatica este abordata de

itemii: 2, 3, 7, 8, 9, 12, 13, 15.

Scorul total al scalei se situeaza intre 0 si 45 de puncte. Scorul subscalei de

intruziune se situeaza intre 0 - 2 1 puncte iar cel al subscalei de evitare intre 0 - 2 4 puncte.

Cu cat scorurile sunt mai mari cu atat este mai mare nivelul de tulburare subiectiva.

Pentru scala de intruziune:

7- 13 puncte - scor mediu

Peste 14 puncte - scor ridicat

Pentru scala de evitare:

8- 15 puncte - scor mediu

Peste 16 puncte - scor ridicat

 Indicatorul global:

15 - 29 puncte - scor mediu

Peste 30 puncte - scor ridicat

Horrowitz si alţii, in 1979, au găsit o corelaţie moderata intre cele 2 subscale, iar

Zilberg si alţii, in 1982 au găsit intre subscale corelaţii de la moderate la crescute pentru

maimulte grupuri populationale fara tulburări de stres dar nu au descoperit asociaţii

semnificative intre scale intr-un grup de pacienţi inainte de tratament. Din aceasta cauza

si ca urmare a teoriei sindromului de răspuns la stres a lui Horrowitz, Zilberg si

colaboratorii nu recomanda combinarea subscalelor intr-un scor total al tulburărilor

subiective.

Fidelitatea:
Horrowitz si alţii in 1979 au găsit o fidelitate half-split (prin injumatatire) de 0,86

pentru întreaga scala intr-un eşantion de clienţi care s-au prezentat la tratament pentru

efecte secundare ale unui eveniment de viata traumatic. Pe acelaşi eşantion consistenta

interna a subscalei de simptome de intruziune a fost de 0,78 iar cea a subscalei de

simptome de evitare a fost de 0,82.

Intr-un eşantion de persoane care au suferit moartea unui părinte, Zilberg si alţii

(1982) au găsit o consistenta interna a subscalei de simptome de intruziune de 0,86 si o

consistenta interna a subscalei de simptome ale evitării de 0,88.

Horrowitz a găsit o fidelitate test-retest la o saptamana de 0,87 pentru subscala de

intruziune si 0,79 pentru cea de evitare.

Validitatea scalei:

Davidson si Baum (1986) au descoperit ca scorurile inalte la scala SISC se

asociau cu o mulţime de parametrii care caracteizeaza stresul cronic, cum ar fi: simptome

de disconfort somatic, tulburări de atentie, alterarea relaţiilor interpersonale, depresie,

anxietate, furie, sentimente de instrainare si o serie de măsurători de parametrii fiziologici.

In cateva studii scala a fost aplicata pe veteranii suferind de stres posttraumatic si

s-a descoperit ca atat scorul scalei in intregime cat si scorurile subscalelor se asociaza cu

alte instrumente de masura ale stresului posttraumatic.

 Studiile au fost evaluate de Weisenberg si alţii in 1987, Mcfall si alţii in 1990.

Horrowitz si colaboratorii au comparat răspunsurile celor care s-au prezentat la tratament

pentru efectele secundare ale unui eveniment posttraumatic cu acelea ale unor subiecţi

care nu au suferit nici o trauma majora si au descoperit ca subiecţii din primul lot (cu

trauma) au avut scoruri semnificativ mai mari la scala in intregime cat si la cele 2

subscale.

Zilberg si alţii au descoperit ca subiecţii ce au necesitat tratament dupa pierderea

unui părinte au avut la cele 2 subscale scoruri semnificativ mai mari decât subiecţii ce nu

au necesitat tratament.

Horrowitz si alţii, in 1979 si Zilberg si alţii, in 1982, le-au cerut clienţilor sa

completeze scala inainte si dupa terapie focalizata pe acordarea de susţinere in depasirea

efectelor experienţei traumatice si au descoperit o scădere remarcabila pentru scorurile

scalei. De asemenea scala este sensibila la ameliorarea simptomelor ca urmare a trecerii

timpului dupa un eveniment traumatic.

 SISC
Numele___________________________ Prenumele_______________________ _ Vârsta__

Vă rog să notaţi, cea mai stresantă situaţie prin care aţi trecut recent.
Pe data de________________________ vi s-a întâmplat______________________

Lista de mai jos cuprinde o serie de relatări făcute de oameni dupăxe au suferit
evenimente de viaţă stresante. Pentru fiecare enunţ, marcaţi, în coloana din dreapta,
frecvenţa cu care aceste relatări vi s-au potrivit şi dvs. în ultimele şapte zile.
Utilizaţi următoarea scală de apreciere:________
0 niciodată
1 rareori
2 câteodată
3 adesea

Nota
1 M-am gândit la acea situaţie chiar când nu am avut intenţia.
2 Am încercat să nu mă las cuprins de supărare când m-am gândit sau mi s-a
amintit situaţia respectivă.
3 Am încercat să mi-o scot din minte.
4 Din cauza imaginilor sau gândurilor legate de această situaţie, mi-a fost foarte
greu să adorm.
5 Din când în când, am trăit sentimente puternice în legătură cu ea.
6 Am avut vise legate de această situaţie.
7 M-am ferit de tot ce mi-ar fi putut aminti de ea.
8 Am avut sentimentul că nu s-a întâmplat deloc sau că nu s-a petrecut în
realitate.
9 Am încercat să nu aduc vorba despre ea.
10 Imagini legate de această situaţie mi-au apărut brusc în minte.
11 Diverse alte lucruri mă tot făceau să mă gândesc la acea situaţie.
12 Eram conştient că încă trăiam anumite sentimente legate de eveniment, dar nu
am încercat să mă ocup de ele.
13 Am încercat să nu mă gândesc la situaţia prin care am trecut.
14 Orice avea legătura cu ea, îmi readucea în suflet sentimente faţă de eveniment.
15 Mi-a fost greu să încerc orice fel de senzaţii în legătură cu acest eveniment. |