SCALA DE EVALUARE A DEPRESIEI PENTRU COPII –

POZNANSKY

- publicată în 1979 și revizuită în 1984. Forma revizuită are 17 itemi.

SCALA permite evaluarea copiilor între 6 și 12 ani și dă posibilitatea clinicianului să facă sinteza
informațiilor din surse multiple ( care vin de la părinte,copil alți adulți care cunosc copilul).Pentru 3
itemi clinicianul trebuie să țină cont de observațiile făcute în timpul întrevederii cu copilul( afectele
depresive, ritmul limbajului, hipoactivitatea).Fiecare item este cotat fie de la 0 la 7 puncte , fie de la
0 la 5 puncte.Autorul dă o descriere funcțională a fiecărei subcategorii cu nivelele intermediare
nedefinite.
Scala Poznansky este echivalenta Scalei de depresie Hamilton pentru psihiatria infantilă.
Scorul total este suma notelor obținute la cei 17 itemi.

Scorul mai ridicat/ depresie

Scorul sub 30 normal
Scor 30/40 interval subclinic / în obs.
Scor peste 40 / probabilitatea unei depresii

1. CAPACITATEA DE A SE AMUZA

0 nu se poate măsura
1 interese şi activităţi corespunzătoare vârstei, personalităţii, mediului social. Nu este prezentă nici o
indicaţie privind schimbări notabile în decursul tulburării actuale. Momentele de plictiseală sunt
trecătoare.
2
3 sunt descrise câteva activităţi cu adevărat posibile să fie realizate de mai multe ori pe săptămână,
dar nu zilnic. Arată interes dar nu şi entuziasm. Se poate menţiona faptul că se enervează mai mult de
o dată pe săptămână.
4
5 se enervează uşor. Se plânge „că nu are nimic de făcut”. Participă la activităţi structurate dând
impresia că „trăieşte momentul”
6 nu prezintă nici un entuziasm sau interes real. Are dificultăţi în a-şi numi activităţile. Poate depune
mărturie un interes pentru activităţi impracticabile în fiecare zi sau în fiecare săptămână.
7 nu face proba vreunei iniţiative pentru a participa la o activitate. Eminamente pasiv. Îi priveşte pe
ceilalţi jucându-se sau se uită la televizor dar cu toate acestea nu se interesează de program.

2. PROGRAMUL ŞCOLAR
0 nu se poate măsura
1 rezultate conforme cu capacităţile.
2
3 uşoare „interferenţe” la anumite materii.
4
5 „interferenţe” puternice” la majoritatea materiilor.
6
7 absenţa motivaţiei în muncă

3. RETRAGEREA SOCIALĂ
0 nu se poate măsura
1 întreţine bune relaţii de amiciţie cu copii de vârsta lui la şcoală şi acasă
2
3 nu caută activ să-şi facă prieteni dar aşteaptă ca ceilalţi să ia iniţiativa. Poate să refuze ocazii de a
se juca cu ceilalţi chiar dacă nu are nimic mai bun de făcut
4
5 respinge frecvent toate ocaziile de schimburi agreabile cu celelalte persoane şi/ sau de a se plasa în
situaţii în care respingerea este inevitabilă.
6
7 nu stabileşte voluntar contacte cu alţi copii. Declară că „nu are prieteni” sau respinge viguros vechi
sau noi prietenii.

4. SOMNUL
0 nu se poate măsura
1 deloc sau puţine dificultăţi ocazionale (adoarme într-o jumătate de oră sau mai puţin).
2
3 are frecvent probleme minore de somn
4
5 are probleme moderate de somn în aproape toate nopţile.
Pe cât posibil, încercuiţi cifra care indică momentul sau problema care se ridică:
 1. la începutul nopţii
2. la mijlocul nopţii
3. dimineaţa devreme

5. APETITUL SAU OBICEIURILE ALIMENTARE

0 nu se poate măsura
1 absenţa problemelor sau schimbărilor în obiceiurile alimentare
2
3 schimbări minore în raport cu obiceiurile alimentare stabilite, după debutul problemelor actuale de
comportament
4
5 categoric anorexic. Nu îi este foame sau înghite cantităţi excesive de mâncare după debutul
problemelor actuale de comportament sau are un apetit mărit brusc.
Încercuiţi:
1. diminuarea apetitului
2. creşterea apetitului

6. OBOSEALĂ EXCESIVĂ
( a se ţine cont de vârstă şi de activităţile copilului)
0 nu se poate măsura
1 în cursul zilei, nu se plânge de oboseală fără motiv.
2
3 se plânge de o oboseală care pare oarecum excesivă şi care nu este legată de un moment de
plictiseală
4
5 se plânge toată ziua de oboseală
6
7 se plânge de oboseală în majoritatea timpului. Poate avea spontan lungi sieste fără a se simţi
odihnit. Acest comportament poate atinge şi activităţile sale de joc.

7. PLÂNGERI SOMATICE
(plângeri fără origine organică)

0 nu se poate măsura
1 plângeri ocazionale
2
3 plângerile par puţin exagerate
4
5 se plânge zilnic sau se constată un anumit impact asupra funcţionării copilului
6
7 preocupat de durerile lui; acest comportament perturbă activităţile de joc de mai multe ori pe
săptămână.

8. IRITABILITATE
0 nu se poate măsura
1 rar
2 ocazional
3 de mai multe ori pe săptămână pentru perioade scurte de timp
4
5 de mai multe ori pe săptămână pentru perioade lungi de timp
6
7 constant

9. VINOVĂŢIE
0 nu se poate măsura
1 nu exprimă nici un sentiment nejustificat de vinovăţie; atunci când se manifestă, este în raport cu
evenimentul declanşator.
2
3 exagerează vinovăţia şi / sau ruşinea în proporţie cu evenimentul descris.
4
5 se simte vinovat pentru evenimente independente de voinţa sa. Vinovăţia este incontestabil
patologică.
6
7 delir grav de vinovăţie.

10. STIMA DE SINE

0 nu se poate măsura
1 se descrie în termeni pozitivi
2
3 se descrie indicând un domeniu important în care el nu se simte la înălţime.
4 se descrie mai ales în termeni negativi sau oferă răspunsuri terne la întrebări.
6
7 vorbeşte despre sine în termeni depreciativi. Spune că ceilalţi copii vorbesc adesea despre el
utilizând porecle depreciative. Copilul se depreciază.

11. SENTIMENTE DEPRESIVE

Copii mai mari îşi percep mai bine sentimentele depresive şi momentele în care se simt deprimaţi.
0 nu se poate măsura
1 momente pasagere de tristeţe care dispar rapid.
2
3 descrie momente de tristeţe care se prelungesc o oră sau mai mult. Se poate vorbi de perioade mai
scurte care survin de mai multe ori pe săptămână. Sentimentul de nefericire poate fi legat de mici
evenimente din viaţa cotidiană şi nu de evenimente importante.
4
5 se simte nefericit o zi întreagă fără un motiv declanşator important
6
7 se simte nefericit majoritatea timpului cu suferinţe fizice concomitente. Utilizează, spre exemplu,
expresia „nu mai pot”.

12. IDEAŢIE MORBIDĂ

0 nu se poate măsura
1 lipseşte
2
3 are câteva gânduri morbide toate legate de un eveniment recent real dar care pare disproporţionat
4
5 este deranjat zilnic de tema morţii sau de gânduri morbide, complicate, considerabile, bizare.

13. IDEAŢIE SUICIDARĂ

0 nu se poate măsura.
1 înţelege cuvântul „suicid” dar nu-l aplică în cazul său.
2 neagă ideea suicidului.
3 s-a gândit la suicid, în general când era furios.
4
5 are idei repetate de suicid. Dacă este relativ deprimat, neagă că s-ar fi gândit la suicid.
6
7 în cursul lunii precedente a avut o tentativă de suicid sau activităţi suicidare.

14. PLÂNSUL
0 nici un resentiment, nu se poate măsura
1 normal ţinând cont de vârstă
2 anumite afirmaţii lasă să se înţeleagă că copilul plânge sau vrea să plângă mai des decât copiii de
vârsta lui
3 copilul plânge puţin mai des decât copiii de vârsta lui
4
5 plânge sau vrea să plângă des (de mai multe ori pe săptămână). Recunoaşte că plânge fără să ştie de
ce.
6
7 plânge aproape toată ziua

15. SENTIMENTE DEPRESIVE

(Non-verbal)
0 nu se poate măsura
1 nici o manifestaţie depresivă
2 suprimarea minoră a sentimentelor. O anumită pierdere a spontaneităţii.
3 pierderea globală a spontaneităţii. Are momente de nefericire. Poate fi încă în măsură să zâmbească
atunci când sunt abordate întrebări care nu prezintă un caracter ameninţător.
4
5 suprimarea moderată a sentimentelor. Perioadele în care subiectule este nefericit sunt mai lungi şi
mai frecvente.
6
7 grav. Are aerul trist. Schimburile verbale sunt reduse la minim. Plânge sau este pe punctul de a
plânge.
16. RITMUL LIMBAJULUI
0 nu se poate măsura
1 normal
2 lent
3 lentoarea încetineşte derularea interviului
4
5 grav. Lentoarea împiedică desfăşurarea interviului.

17. HIPOACTIVITATEA
0 nu se poate măsura
1 zero
2
3 uşoară lentoare în mişcările corpului
4
5 încetinire motorie netă dar moderată
6
7 grav. Rămâne aşezat sau culcat majoritatea timpului.