Evaluarea validata

stiintific in ADHD
Aspecte

1. Prezentare generala ADHD

2. Caracteristici clinice si subtipuri dg

3. Prevalenta

4. Probleme asociate

5. Teorie and Cauze

6. Evaluare

7. Tratament
 Evaluarea ADHD

Nu exista un test unic (medical sau psihologic) care sa
indice prezenta ADHD.

Evaluarea comportamentală
 Criterii DSM-IV sau ICD-10

Interviul clinic structurat (ex. KIDSCID)

Scale de evaluare comportamentala

Alte proceduri de evaluare validate

Evaluarea nivelului de inteligenŃă şi de performanŃă –

comorbiditati!

Evaluarea contextului familial - suport interventional!

Evaluarea neuropsihologica in special adresate
disfuncŃiilor executive
Criterii DSM - Inatentie

A) InatenŃia

1. Eşuează adesea în a da atenŃia cuvenită detaliilor ori face erori prin neglijenŃă în efectuarea temelor şcolare, la
serviciu, sau în alte activităŃi;

2. Adesea are dificultăŃi în susŃinerea atenŃiei asupra sarcinilor sau activităŃilor de joc adesea pare a nu asculta
când i se vorbeşte direct;

3. Nu aude când i se adresează cineva;

4. De multe ori nu duce la bun sfârşit indicaŃiile celorlalŃi şi nu poate finaliza lucrările şcolare, alte îndatoriri la locul
de muncă (nu din cauza comportamentului opozant sau a dificultăŃilor de înŃelegere);

5. Are frecvent dificultăŃi în a organiza realizarea exerciŃiilor şi a activităŃilor;

6. Evită deseori sarcinile care presupun un efort intelectual de lungă durată, are o aversiune împotriva acestora
sau le face fără tragere de inimă (de exemplu: colaborare în cadrul cursului/orei şi temele pentru acasă);

7. Pierde deseori obiectele necesare anumitor sarcini sau activităŃi (de exemplu jucării, caietele de teme pentru
acasă, creioane, cărŃi sau instrumente);

8. Deseori se lasă uşor distras de stimuli externi;

9. În activităŃile cotidiene este adesea uituc.


 Criterii DSM – H/I
B) Hiperactivitate

Dă adesea din mâini şi din picioare sau se fâŃâie pe scaun;

Se ridică (deseori) în picioare în clasa sau în alte situaŃii în care ar trebui să rămână
aşezat;

Merge deseori dintr-o parte în alta sau se cocoŃează în mod excesiv în situaŃii
inadecvate (la adolescenŃi şi adulŃi acest aspect se limitează la un sentiment subiectiv
de agitaŃie).

Are dificultati in a realiza activitati in liniste

Este permanent in miscare

Vorbeşte adesea peste măsura [fără să reacŃioneze în mod adecvat la limitările
sociale]. {incluse în DSM-IV la Hiperactivitate.}

C) Impulsivitate

Îi scapă deseori răspunsul înainte de terminarea întrebării;

Îi este deseori foarte greu să aştepte până îi vine rândul (la joacă sau în grup);

Îi întrerupe şi deranjează deseori pe ceilalŃi (de exemplu intervine în dialogurile sau
jocurile altora);
DSM vs. ICD

PersistenŃa simptomelor timp de cel puŃin de şase luni;

Tulburările (conform ICD-10), respectiv câteva simptome vizate de
tulburare (conform DSM-IV) apar înaintea vârstei de şapte ani;

Simptomele se manifestă în două sau mai multe arii de activitate (de
exemplu la şcoală, respectiv la locul de muncă şi acasă) sau
(conform ICD-10) şi în alte locuri, în care copiii pot fi observaŃi (de
exemplu la controlul medical);

Trebuie să existe indicii clare asupra funcŃionării sociale, şcolare sau

profesionale.
Criterii de excludere

diagnosticul unei tulburări de dezvoltare, al unei

schizofrenii sau al unei alte tulburări psihotice

conform ICD-10 se pot adăuga criteriilor de excludere
şi tulburările dispoziŃiei afective sau tulburarea
anxioasă,

DSM-IV simptomele hiperchinetice nu sunt descrise în
corespondenŃă cu alte tulburări psihice (de exemplu cu
o tulburare afectivă, o tulburare anxioasă, o tulburare
disociativă sau una de personalitate).
Diagnostic diferenŃial

Paternuri comportamentale specifice vârstei la
copiii activi

Simptome hiperchinetice în cazul suprasolicitării
şcolare

Simptome hiperchinetice în cazul stimulării
şcolare insuficiente

Simptome hiperchinetice în cazul deficienŃei
mentale

Simptome hiperchinetice ca şi consecinŃă a
condiŃiilor psihosociale deficitare

Paternuri comportamentale de tip opozant

ExcitaŃie psihomotorie şi tulburări de concentrare
în cazul tulburărilor afective şi a celor anxioase
Diagnostic diferential

diagnostic comportamental;

diagnosticarea nivelului de inteligenŃă şi de
performanŃă;

diagnostic familial.
Interviul clinic structurat

INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU DSM-IV –
EDIłIA PENTRU COPII - K S C I D (VERSIUNEA 1.0)

Autori:
 Denise Hien, Ph.D, Fredrick J. Matzner, M.D., Michael Frist,
M.D., Robert L. Spitzer, M.D., Miriam Gibbon, M.S.W. şi
Janet B.W. Williams, D.S.W.

Adaptarea în limba română
 Universitatea Babeş-Bolyai – International Institute for the
Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental
Health (www.psychotherapy.ro).
 Structura
Este organizat în module
 Tulburările de Comportament Disruptiv
 Episoadele Afective şi Psihotice
 Tulburările Afective şi Psihotice
 Tulburările Anxioase
 Tulburările în Legătură cu Alcoolul şi SubstanŃele
 Tulburările de Adaptare
 Cine poate utiliza KID-SCID

Instrumentul poate fi utilizat de orice profesionist din domeniul
sănătăŃii mentale (psihiatru sau psiholog cu atestat de libera practica
psihologie clinica sau psihoterapie), dacă acesta are un training
adecvat.

Diagnosticul la care se ajunge pe baza interviului se utilizează în
funcŃie de profesia de bază. Fiind un diagnostic psihiatric el poate fi
utilizat formal, cu implicaŃii legale (ex. pentru înregistrare în
sistemul medical etc.), doar de către medicul psihiatru.

CeilalŃi profesionişti din domeniul sănătăŃii mentale – inclusiv
psihologii – îl pot utiliza doar ca ghid pentru practica profesională
proprie şi/sau cercetare.
 Cotarea KID-SCID

Tabelul de codare/evaluare arată astfel: ? 1 2 3

- „?” înseamnă „informaŃie
insuficientă”,

- „1” înseamnă „fals”,
COP

- „2” înseamnă „sub prag” (acordaŃi
atenŃie acestei rubrici; majoritatea
situaŃiilor de fidelitate scăzută apar PAR
atunci când un pacient este cu puŃin
sub sau puŃin deasupra limitei),

- „3” înseamnă „adevărat cu siguranŃă”.
ALT

OPT
 Clarificări ale utilizării întrebărilor
amorsă
Se cotează itemii corespunzători criteriilor, nu răspunsurile la
întrebări.

Cu toate că sunt oferite întrebări structurate specifice pentru a
facilita accesul la informaŃia diagnostică, este important să se
înŃeleagă că evaluările/cotările KID-SCID vizează criteriile de
diagnostic şi nu neapărat răspunsurile pacientului la întrebări.

Deşi majoritatea întrebărilor din KID-SCID se pretează la răspunsuri
simple de tip „da” sau „nu”, de cele mai multe ori un „da”
neelaborat nu oferă clinicianului suficientă informaŃie pentru ca el
să poată decide dacă un criteriu este satisfăcut.
De regulă este nevoie ca pacientul să fie rugat să-şi elaboreze
răspunsul sau să ofere exemple specifice.
 Recomandări pentru utilizarea
KID-SCID
Clinicianul trebuie să se asigure că părintele sau copilul înŃelege
întrebările. Adesea răspunsul va fi „uneori”, aşa încât va trebui să
mai investigaŃi pentru a stabili de exemplu severitatea sau frecvenŃa
(ex. „Cât de des vă certaŃi? Cât de grave sunt certurile?”).

Judecata clinică include şi examenul statusului mental.

- în cazul unui pacient care neagă problemele, dar care arată, să
spunem, extrem de trist, criteriul de dispoziŃie tristă poate fi
considerat ca satisfăcut.
- în cazul hiperactivităŃii – agitaŃia evidentă se poate cota cu „3” chiar
dacă pacientul o neagă.
 KID-SCID
Deşi KID-SCID-ul complet este foarte lung, se întâmplă rar
ca un interviu să dureze mai mult de şaizeci de minute.

KID-SCID este conceput pentru a fi uşor de tolerat de către

copii. Întrebările sunt naturale şi există posibilitatea de a
sări peste unele secŃiuni pentru a scurta lungimea
interviului.

De exemplu, dacă un copil neagă orice consum de substanŃe

sau alcool, aceste secŃiuni sunt complet ignorate.
 Interviul clinic - Kid SCID - ADHD
SINDROMUL ADHD CRITERIU ADHD

ÎŃi voi pune câteva întrebări despre
felul în care te porŃi.
A1: InatenŃie: Cel puŃin şase din
următoarele simptome de
inatenŃie au persistat cel puŃin
şase luni într-un grad care este
dezadaptativ şi discrepant în
raport cu nivelul de dezvoltare:

Lucrurile mărunte care se (a) este uşor de distras de ? 1 2 3

întâmplă în jurul tău te fac să stimuli irelevanŃi
pierzi firul (să uiŃi, să te opreşti)
COP
din ceea ce faci? (lucruri precum
zgomotele de afară, maşinile care
trec sau oamenii care vorbesc?) PAR
(dacă da, ce se întâmplă?)
O dată ce ai pierdut firul, cât de ALT
greu îŃi este (cât de mult timp îŃi ia)
ca să revii la ce făceai?
OPT
DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru ?=informaŃie inadecvată 1=absent sau
(de 6 luni)*? fals 2=sub prag 3=nivel prag sau
adevărat
Interviul clinic - Kid SCID - ADHD
SINDROMUL ADHD CRITERIU ADHD
Se plâng ceilalŃi oameni, de (b) adesea nu pare a asculta ? 1 2 3
exemplu părinŃii sau profesorii, că când i se vorbeşte direct
nu asculŃi? ÎŃi dai seama des că nu COP
ai ascultat ceea ce spunea
altcineva? PAR
DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru
(de 6 luni)*? ALT

OPT

ÎŃi este dificil să fii atent la şcoală? (c) adesea are dificultăŃi în
Dar când îŃi faci temele? Şi când susŃinerea atenŃiei asupra ? 1 2 3
te joci sau faci ceva ce îŃi place cu
sarcinilor sau activităŃilor de
adevărat... este greu să te COP
concentrezi la ceea ce faci chiar şi joc
atunci? PAR
DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru
(de 6 luni)*? ALT

OPT

?=informaŃie inadecvată 1=absent sau fals

2=sub prag 3=nivel prag sau adevărat
Interviul clinic - Kid SCID - ADHD
SINDROMUL ADHD CRITERIU ADHD
Faci multe greşeli din neatenŃie (d) eşuează adesea în a da ? 1 2 3
(prosteşti, stupide)? atenŃia cuvenită detaliilor ori
Se enervează des pe tine profesorii face erori prin neglijenŃă în COP
sau părinŃii pentru neglijenŃă sau efectuarea temelor şcolare,
pentru că uiŃi mici detalii (lucruri) PAR
atunci când lucrezi?
la serviciu sau în alte
activităŃi ALT
PoŃi să îmi dai un exemplu?
DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru
(de 6 luni)*? OPT

Este dificil să organizezi (să faci) (e) adesea are dificultăŃi în

lucruri care au mai mulŃi paşi sau pe organizarea sarcinilor şi ? 1 2 3
care trebuie să le faci într-un anumit
activităŃilor COP
fel? Lucruri ca respectarea unei
reŃete... sau un proiect de la
şcoală... sau asamblarea unui model PAR
sau a unei jucării?
ALT
Care din lucrurile de acest tip sunt
dificile pentru tine ?
OPT
DACĂ DA: Se întâmplă acest lucru
(de 6 luni)*? ?=informaŃie inadecvată 1=absent sau fals
2=sub prag 3=nivel prag sau adevărat
 Evaluarea ADHD pe baza scalelor de
evaluare comportamentală
De ce scale de evaluare comportamentală?
a) standardizarea
b) au la bază studii de fidelitate şi validitate care atestă valoarea lor
psihometrică;
c) oferă norme bazate pe eşantioane largi, reprezentative la care pot fi
raportate performanŃele unei persoane evaluate;
d) au un format similar pentru diferiŃi evaluatori – părinŃi, educatori -
analiza comparativă;
e) economia – sunt uşor de completat de părinŃi sau educatori;
Scalele de evaluare comportamentală

 Scalele Achenbach  Chestionarul ADHD-IV

 Achenbach & Rescorla, 2001 Du-Paul
 evaluează psihopatologia începând  DuPaul (1997) -
cu vârsta de 1,5 ani  Forme paralele părinŃi,
 pot fi utilizate de diverşi evaluatori educatori
 sunt adaptate în peste 61 de limbi  Utilizat în multe limbi
 pot fi completate de obicei în 15-20  18 de itemi – cost !
minute
Adaptarea scalelor in Ro
 6 studii ISI (publicate)
 Ivanova, M., Achenbach, T. M., Dumenci, L., Rescorla, L. A., Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Chen, W., Dobrean, A.,
Döpfner, M., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Grietens, H., Hannesdottir, H., Kanbayashi, Y., Lambert, M.,
Larsson, B., Leung, P., Liu, X., Metzke, K. W., Minae, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K., Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z.,
Steinhausen, H. C., Weintraub, S., Weisz, J., Wolanczyk, T., Yang, H., Zilber, N., Zukauskiene, R., & Verhulst, F. (2007, acceptat).
Testing the Configural Invariance of the Child Behavior Checklist Syndromes in 30 Cultures, Journal of
Child Psychology and Psychiatry.

 Rescorla, L., Achenbach, T. M., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Chen, W., Dobrean, A.,
Döpfner, M., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Grietens, H., Hannesdottir, H., Kanbayashi, Y., Lambert, M.,
Larsson, B., Leung, P., Liu, X., Metzke, K. W., Minae, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K., Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z.,
Steinhausen, H. C., Weintraub, S., Weisz, J., Wolanczyk, T., Yang, H., Zilber, N., Zukauskiene, R., Zilber, N., & Verhulst, F.,
(2007, acceptat).Problems Reported by Parents of Children Ages 6 to 16 in 31 Cultures. Journal of Child
Psychology and Psychiatry.

 Rescorla, L., Achenbach, T. M., Ginzburg, S., Ivanova, M., Dumenci, L., A., Almqvist, F., Bathiche, M., Bilenberg, N., Bird,
H., Dobrean, A., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Kanbayashi, Y., Lambert, M., Liu, X., Leung, P., Minaei, A.,
Roussos, A., Simsek, Z., Weintraub,, S., Wolanczyk, T., Zubrick, S., Zukauskiene, R., Verhulst, F. (2007, trimis spre publicare).
Problems Reported by Teachers of Children Ages 6 to 15 in 20 Cultures. Journal of Child Psychology and
Psychiatry.
 Scalele Achenbach - ce evaluează ?
Empiric (8 sindroame AF)
1. Anxietate / Depresie;
2. Însingurare / Depresie;
3. Probleme somatice;
4. Probleme de relaŃionare socială;
5. CogniŃii disfuncŃionale;
6. Probleme de atenŃie;
7. Violarea regulilor;
8. Comportament Agresiv.
DSM
1. Tulburări afective;
2. Tulburări anxioase;
3. Tulburări somatice;
4. ADHD
5. Tulburări de tip opoziŃional;
6. Tulburări de conduită.
 Achenbach
SCOR TOTAL
PROBLEME

Sindroame internalizate Sindroame externalizate

Anxietate/ Însingurare Probleme Comportament

Violarea
Depresie /Depresie somatice regulilor agresiv

Probleme de CogniŃii Probleme de

dezadaptative aŃenŃie
relaŃionare
(ADHD)
socială
ADAPTAREA SCALELOR
LA POPULAłIA ROMÂNEASCĂ
 Studiile transculturale (Gingerich, Turnock, Litfin, Rosen,
1998) - ADHD nu constituie o entitate similară în culturi
diferite.

 DiferenŃe sunt atât de natură cantitativă cât şi de natură calitativă.

Necesitatea utilizării unor instrumente adaptate autohton

Scale comportamentale

 ObŃinerea în limba română a scalelor (traducere şi

retroversiune);
 Analiza fidelităŃii măsurătorilor;
 ObŃinerea normelor pentru populaŃia generală;
 Analiza validităŃii măsurătorilor
 Compararea normelor cu cele din alte culturi
ObŃinerea în limba română a scalelor
(traducere şi retroversiune)

 Traducerea scalelor din limba engleză în limba română;

 Traducerea scalelor din limba română în limba engleză

(retroversiunea);

 Compararea celor două variante engleze ale scalelor.

 Realizarea unui studiu pilot.

 Structura eşantionului (Achenbach)

Localitatea de rezidenŃă
Localitate JudeŃ Număr Procent
1. Barcăneşti Prahova 87 7,1%
2. Cluj Napoca Cluj 569 46,5% DistribuŃia pe sex şi vârstă

3. Drobeta Turnu Prahova 242 19,8% Sex Total

Vârs
4. Gherla Cluj 153 12,5% ta F B (%)
5. Năsăud BistriŃa 32 2,6% (%)
6-7 421 416 837
6. Popeşti Prahova 44 3,6%
7. Rebra BistriŃa 19 1,6% 8-9 154 159 313
8. Tg. Jiu Gorj 39 3,2% 10- 37 36 73
9. Altele - 38 3,1% 11
612 611 1223
1223 100%
Procedura de culegere a datelor

 evaluările s-au realizat în perioada decembrie 2002 –

ianuarie 2004;

 Copii evaluaŃi de părinŃi şi educatori

Analiza fidelităŃii – consistenŃa internă
CBCL - Alpha Cronbach
TRF - Alpha Cronbach
Scale Achenbach SUA Rom SUA Rom
Derivate empiric
Anxietate/Depresie 0,84 0,70 0,86 0,80
Însingurare/Depresie 0,80 0,60 0,81 0,75
Probleme somatice 0,78 0.63 0,72 0,68
Probleme de relaŃionare socială 0,82 0.68 0,82 0,73
CogniŃii disfuncŃionale 0,78 0.64 0,72 0,64
Probleme de atenŃie 0,86 0.75 0,95 0,93
(InatenŃie) - - 0,93 0,91
Hiperactivitate/Impulsivitate - - 0,93 0,91
Violarea regulilor 0,85 0.60 0,95 0,66
Comportament Agresiv 0,94 0.87 0,95 0,93
Sindroame internalizate 0,90 0.80 0,90 0,86
Sindroame externalizate 0,94 0.88 0,95 0,93
Total 0,97 0.93 0,97 0.95
Derivate pe baza DSM
Tulburări afective 0,82 0.60 0,76 0,69
Tulburări anxioase 0,72 0.61 0,73 0,68
Tulburări somatice 0,75 0.71 0,80 0,71
ADHD 0,84 0.77 0,94 0,91
(InatenŃie) - - 0,94 0,81
Hiperactivitate/Impulsivitate - - 0,90 0,91
Tulburări de tip opoziŃional 0,86 0,73 0,90 0,83
Tulburări de conduită 0,91 0,78 0,90 0,87
Analiza fidelităŃii – corelaŃia test-retest (4-6 luni)
Scale CBCL TRF

Derivate empiric
Anxietate/Depresie 0,70 0,85
Însingurare/Depresie 0,75 0,77
Probleme somatice 0,67 0,37
Probleme de relaŃionare socială 0,71 0,38
CogniŃii dezadaptative 0,76 0,84
Probleme de atenŃie 0,70 0,79
InatenŃie - 0,69
Hiperactivitate/Impulsiv - 0,83
Violarea regulilor 0,67 0,68
Comportament Agresiv 0,82 0,69
Sindroame internalizate 0,80 0,87
Sindroame externalizate 0,82 0,70
Total 0,81 0,77
Derivate pe baza DSM
Tulburări afective 0,65 0,70
Tulburări anxioase 0,60 0,59
Tulburări somatice 0,35 0,25
ADHD 0,68 0,83
InatenŃie - 0,64
Hiperactivitate/Impulsiv - 0,84
Tulburări de tip opoziŃional 0,78 0,61
Tulburări de conduită 0,80 0,60
 Validitatea de criteriu

Criteriu - diagnosticul psihiatric

2 loturi – ADHD şi Normali

Normali (25) ADHD (25) DiferenŃa

CBCL CBCL CBCL

Probleme de atenŃie M = 2,3 M =11,2 t =17,793

Scale derivate empiric AS =1,0 AS =2,2 p<0.001

Probleme de atenŃie M =3,2 M =10,40 t =14,791

Scale derivate pe baza DSM AS =1,3 AS =1,97 p<0.005
Validitatea de criteriu

Criteriu - diagnosticul psihiatric

2 loturi – ADHD şi Normali
ADHD (25) ComparaŃie

Normali (25)
DuPaul

Probleme de atenŃie M =3,0 M =7,8 t =15,105

AS =1,1 AS =1,2 p<0.005
Validitatea convergentă.

CorelaŃia dintre chestionarul ADHD şi scalele Achenbach pentru scalele care

evaluează ADHD

ACH CBCL TRF

ADHD AtenŃie AtenŃie Hipera ADHD ADHD- AtenŃie Impulsi

ctiv DSM (DSM) v
(DSM)
ADHD P
0,65 0,68 - - - - -
(N=434)

ADHD E
- 0,64 0,68 0,75 0,77 0,67 0,67
(N=419)
Problematica normelor
2 tipuri de norme

- valori percentile

- valori ale tendinŃei centrale

Aspecte legate de scoruri

 Scorurile la itemi reflectă aprecierile (percepŃia) evaluatorului

 Scorul total la un sindrom se obŃine prin însumarea - 0-1-2

* criteriul DSM este analizat în termeni de absent vs. prezent

 Profilul obŃinut - cât de departe se găseşte scorul unui copil comparativ cu scorul
obŃinut de un eşantion din populaŃia generală reprezentativ ca număr Ńinând cont
de parametri demografici (vârstă, sex).
*criteriile DSM sunt aceleaşi indiferent de sexe, vârstă sau alŃi parametri
demografici.
Scalele comportamentale

 Au la bază eşantioane reprezentative;

 Sunt caracterizate de indicatori psihometrici relevanŃi;

 Oferă norme / etaloane care pot fi utilizate în interpretarea rezultatelor;

 Scalele Achenbach şi chestionarele SDQ pot fi utilizate în scopuri diverse:

 În scop de screening;
 În procesele de evaluare şi diagnostic, fiind complementare altor instrumente sau metode
de evaluare;
 În monitorizarea eficacităŃii unui tratament (fie psihologic fie medicamentos);
 În evaluarea severităŃii unor simptome asociate unor boli organice.
Alte evaluari in ADHD

Observatia

Masuratori de laborator
 Observatia
ANALIZA HIPERACTIVITĂłII ÎN SARCINI
INDIVIDUAL

Analiza activităŃii în mediul natural

Scopul - capacitatea de autocontrol a copiilor cu ADHD pe
baza metodei observaŃiei.

selectate variabile care discriminau între ADHD şi normali la
vârsta şcolară mică (Olson, Bates, Sandy, Schilling, 2002)

Caracteristicile activităŃii
Caracteristicile activităŃii

activitate individuală, să fie singur în încăpere pentru a înlătura

efectul factorilor de control (adulŃi, alŃi copii, etc.);
activitatea să fie una relativ simplă, cu care copilul este obişnuit;
copilul să respecte anumite reguli pe parcursul desfăşurării
activităŃii;
să existe stimuli „distractori” care pot interfera cu activitatea
copilului şi implicit cu regulile impuse.
 METODA
SubiecŃi
50 subiecŃi.
25 erau copii cu ADHD,
25 erau copii sănătoşi.
Vârsta medie a lotului experimental a fost de 5,9 ani, iar a lotului de control de 5,6 ani.

Criteriile de includere în grupul ADHD:

*La scalele Achenbach scorul la scalele care evaluează hiperactivitatea şi neatenŃia a fost încadrat peste centilul 95 atât în cazul
evaluării realizate de educatori cât şi a celei realizate de părinŃi;

*Vârsta între 3 şi 7 ani;

*Criterii DSM-IV complete pentru ADHD;

*Problemele să aibă o durată mai mare de 1 an înaintea evaluării;

*Potrivit afirmaŃiilor părinŃilor şi educatorilor, problemele prezentate să deranjeze viaŃa de zi de zi a copilului;

*Simptomele ADHD să nu se suprapună peste deficienŃă mintală, autism, psihoze sau disfuncŃii familiale majore (deces,
naşterea unui frate, etc.)

*AbsenŃa unor boli cronice cum ar fi scleroza sau pareze/paralizii

a.
 METODA

Materiale

Procedura
 10 minute activitate independentă, singur în cameră
 Variabila dependentă ComparaŃii
ADHD - Normali
FrecvenŃa comportamentelor nerelaŃionate cu activitatea Testul U= 170, Z=-2,768, p<0.006

Durata rateurilor (în secunde) Testul U= 135, Z=-3.444, p<0.001

Ridicarea de pe scaun Testul U= 123, Z= -3.838, p<0.001

Durata în care copilul nu era aşezat (în secunde) Testul U= 138, Z=-3.51, p<0.001

Atingerea jucăriilor Testul U= 189, Z=-2.65, p<0.008

Numărul de figuri corect colorate Testul U= 296, Z=-0.32, p<0.74

200
180
160 A = FrecvenŃa comportamentelor
140 nerelaŃionate cu activitatea
120 B = Durata rateurilor (în secunde)
100 ADHD
80 Normal C = Ridicarea de pe scaun
60 D = Durata în care copilul nu era
40 aşezat (în secunde)
20
E = Atingerea jucăriilor
0
A B C D E F F = Numărul de figuri corect colorate
PerformanŃa în sarcină

factorii motivaŃionali.

factorii inter-individuali.

nivelul de dificultate al sarcinii şi lungimea
acesteia.

modul în care a fost prezentată activitatea.
Probele de laborator

Tehnici in care este observat comportamentul in
situatii standardizate. (Frick, 2000 – J Clin Child
Psychology)

Direct, systematic behavioral observations conducted in

a clinic or research setting where efforts have been
made to approximate more naturalistic situations (e.g.,
school, home, etc.).
(Barkley, 1991 – J Ab C Psychology)
Probele de laborator

In sens larg:
 Adesea utilizate in cercetare
 Implementarea clinica limitata

Consuma timp

Non-diagnostic

 In ciuda utilitatii clinice

Adesea au validitate ecologica limitata
Validitatea ecologica (Criterii
Barkely)

1. In ce masura in laborator apar diferente intre

ADHD & grupele de control?

2. Corelatii cu alte masuratori care au deja
validitate ecologica

3. Relatia predictor – criteriu (modificari ale
predictorului - )

4. Corelatii cu criterii ecologice
Probele de laborator

142 studii compara ADHD cu normal control
 439 comparatii
 Sarcini si teste variate
 CPT, WISC-R, WCST, Stroop
 (Rapport et al., 2000)

Masuratori ale atentiei

Masuratori ale activitatii
Evaluarea disfuncŃiilor executive în ADHD la vârsta preşcolară

FuncŃii executive (FE) - construct cognitiv complex

un set de procese care subliniază flexibilitatea
comportamentului orientat spre scop (planificare,
controlul inhibiŃiei, flexibilitatea atenŃiei, memoria de
lucru) (Hughes, 2002).
 Proba Construct evaluat Probe
a. Stroop InhibiŃie

b. Păpuşa spune InhibiŃie

c. Proba statuii InhibiŃie

d. Turnul Londrei Planificare

e. FluenŃa verbală Flexibilitate

f. Codaj InterferenŃă
 RelevanŃa evaluării cognitive

studii de specialitate (Tannock, 1998; Barkley, 1997) realizate în special la copiii de
vârstă şcolară, la adolescenŃi sau la adulŃi au demonstrat un profil deficitar al
controlului executiv.

dat fiind deficitul executiv cunoscut la copiii cu ADHD - proces de evaluare
diferenŃială, în special între ADHD şi alte categorii de tulburări care pot prezenta
simptome similare. Pennington & Oznoff (1996) Schachar şi Tannock (1995)

implicaŃiile pe termen lung ale identificării unor deficite la nivelul funcŃiilor
executive s-ar concretiza prin includerea în cadrul programelor de intervenŃie a
unor tehnici de optimizare al acestor deficite.
 Evaluarea ADHD

Nu exista un test unic (medical sau psihologic) care sa
indice prezenta ADHD.

Evaluarea comportamentală
 Criterii DSM-IV sau ICD-10

Interviul clinic structurat (ex. KIDSCID)

Scale de evaluare comportamentala

Evaluarea nivelului de inteligenŃă şi de performanŃă –

comorbiditati!

Evaluarea contextului familial - suport interventional!

Evaluarea neuropsihologica in special adresate
disfuncŃiilor executive
Concluzii

Evaluarea psihologică validată ştiinŃific în ADHD
trebuie să Ńină cont de:
 Calitatea psihometrică a instrumentelor

Fidelitate, Validitate, Norme autohtone
 Teoriile care explica ADHD
 Surse multiple de evaluare (părinte, copil, educator)
 Forme multiple de evaluare
 Scopul evaluării
Bibliografie

Kramer MS, Feinstein AR. Clinical Biostatistics LIV. The Biostatistics of
Concordance. Clin Pharmacol Ther 29:111-123, 1981.

McDowell I, Newell C. Measuring Health: A Guide to Rating Scales and Questionnaires.
2nd Ed. New York: Oxford University Press, 1996

Nunnally JC, Bernstein I. Psychometric Theory, 3nd Ed. New York: McGraw-Hill,
1994.

Streiner DL, Norman GR. Health Measurement Scales: A Practical Guide to their
Development and Use. Third Edition. Oxford: Oxford University Press, 2003.

Streiner DL. A checklist for evaluating the usefulness of rating scales. Can J
Psychiatry 38:140- 148, 1993.