Scala de Evaluare Depresie Hamilton 17 Itemi

Veria Adrian – Cabinet Individual de Psihologie
Localitatea Slatina, str. Eroilor nr. 41 A, jud. Olt
Numele subiectului: __________________________________________
Data evaluării: ______________________________________________
Evaluator: __________________________________________________
BIFEAZĂ RĂSPUNSUL POTRIVIT PENTRU FIECARE ITEM
SCALA DE EVALUARE A DEPRESIE

HAMILTON (HAMD - 17 itemi)
Instrucțiuni.
Utilizați acest chestionar pentru a evalua severitatea depresiei la pacienții

diagnosticați deja cu depresie. Cu cât este mai înalt scorul, cu atât este mai severă depresia. La
fiecare item, încercuiți numărul de lângă itemul corect (doar un răspuns pe item).
1. Stare de deprimare (tristețe, disperare, neajutorare, inutilitate):

0. Absentă
1. Aceste stări sunt semnalate doar la chestionare.
2. Aceste stări sunt semnalate verbal în mod spontan.
3. Stările sunt comunicate non-verbal, adică prin expresia feței, ținută, voce și tendința de
a plânge.
4. Pacienții semnalează DOAR VIRTUAL aceste stări, în comunicarea spontană verbală
și nonverbală.
2. Sentimente de culpabilitate:
0. Absente
1. Auto-blamare, crede că a cauzat un prejudiciu oamenilor
2. Idei de culpabilitate sau ruminații asupra erorilor din trecut sau asupra unor acțiuni
condamnabile
3. Boala actuală este o pedeapsă. Idei delirante de vinovăție.
4. Aude voci acuzatoare sau denunțătoare și/sau are halucinații vizuale amenințătoare.
3. Suicid:
0. Absent.
1. Are sentimentul că viața nu merită a fi trăită.
2. Ar dori să fie mort sau crede că ar putea muri.
3. Idei sau gesturi suicidale.
4. Tentative de suicid (orice tentativă serioasă se notează cu scorul 4).
4. Insomnie la adormire:
0. Nu este greu de adormit.
1. Se plânge de unele dificultăți ocazionale de a adormi (mai mult de 1/2 oră).
1
2. Se plânge că în fiecare seară adoarme cu greu.
5. Insomnie în timpul nopții:

0. Nu există dificultăți.
1. Pacientul se plânge că este agitat și perturbat pe parcursul nopții.
2. Se trezește pe parcursul nopții – orice sculat din pat se notează cu 2 (excepție când se
scoală pentru a merge la toaleta).
6. Insomnii de trezire:
1. Se trezește foarte devreme dimineața, însă adoarme din nou.
2. Nu poate adormi din nou, dacă se trezește.
7. Muncă și activități:
1. Gânduri și sentimente de incapacitate, oboseală sau slăbiciuni în legătură cu
activitățile, munca sau pasiunile.
2. Lipsa interesului în activități, pasiuni sau muncă – relatată fie direct de către pacient,
sau indirect prin apatie, indecizie și ezitări (simte că trebuie să se forțeze pentru a
lucra, acționa).
3. Reducerea timpului consacrat activităților sau reducerea productivității.
4. A încetat să lucreze din cauza bolii actuale.
8. Încetineală psihomotorie (lentoarea gândirii și a limbajului; reducerea capacității de

concentrare; scăderea activității motrice):
0. Vorbire și ideație normală.
1. Ușoară încetinire pe parcursul conversației.
2. Încetinire evidentă pe parcursul conversației.
3. Interviu dificil.
4. Stupoare completă.
9. Agitație:
0. Absentă.
1. Frământare.
2. Se joacă cu mâinile, părul, etc.
3. Umblă încolo și încoace, nu poate ședea liniștit.
4. Își sucește mâinile, își roade unghiile, se trage de păr, își mușcă buzele.
10. Anxietate (psihologică):

0. Fără dificultăți.
1. Tensiune și iritabilitate subiectivă.
2. Îngrijorare din motive minore.
3. Atitudine anxioasă vizibilă pe față sau în vorbire.
4. Frică exprimată fără a fi întrebat.
2
11. Anxietate somatică: simptome fiziologice concomitente ale anxietății (așa ca efecte de
hiperactivitate autonomă, “fluturi”, indigestie, crampe stomacale, râgâit, diaree, palpitații,
hiperventilație, parestezie, transpirație, înroșirea feței, tremor, dureri de cap, frecvența
urinară). Evitați întrebările despre posibilele efecte secundare ale medicamentelor (de
exemplu gură uscată, constipație).
0. Absentă.
1. Ușoară.
2. Moderată.
3. Severă.
4. Incapacitate.
12. Simptome somatice (gastrointestinale):

0. Absente.
1. Lipsa apetitului, însă mănâncă fără a fi îndemnat de către altcineva. Consum de
alimente aproape normal.
2. Are dificultăți în a mânca fără a fi presat de către altcineva. Reducere marcată a
apetitului și a consumului de alimente.
13. Simptome somatice generale:

0. Absente.
1. Greutate în membre, în spate sau cap. Dureri în spate, de cap sau musculare. Lipsa
energiei și oboseală.
2. Orice simptom evident se va nota cu “2”.
14. Simptome genitale (așa simptome ca pierderea libidoului; deteriorarea performanței

sexuale; dereglări menstruale):
0. Absente.
1. Ușoare.
2. Severe.
15. Ipocondria:
0. Absentă.
1. Concentrare asupra propriului corp.
2. Preocupare față de sănătate.
3. Plângeri frecvente, solicitare de ajutor etc..
4. Iluzii ipocondriace.
16. Pierdere în greutate:

0. Absentă.
1. Pierdere în greutate asociată probabil cu boala prezentă.
2. Pierdere clară (în opinia pacientului) în greutate.
3. Ne-evaluată.
17. Conștientizarea bolii:

0. Recunoaște faptul de a fi deprimat și bolnav.
1. Recunoaște boala, însă o atribuie unei alimentații proaste, climei, muncii excesive,
unui virus, necesității de a se odihni etc.
2. Neagă complet faptul că ar putea fi bolnav.
Scor total (totalul răspunsurilor încercuite): ________
3
MANUALUL
SCALA DE EVALUARE A DEPRESIE
HAMILTON(17 itemi)
Autor: M. Hamilton
Domenii de aplicație: Aceasta scală este o măsură a depresiei și cuprinde 17 itemi,
cotați pe 3-5 grade și apare ca fiind un bun indicator al intensității globale a sindromului
depresiv, suficient de sensibilă pentru a aprecia schimbarea sub tratament antidepresiv. Scala
include itemi de evaluare a componentelor cognitive, comportamentale dar mai ales somatice.
Această scală ia în considerație toate observațiile asupra stării curente mentale a
pacientului. Acestea pot fi suplimentate cu un interviu; sunt reproduse câteva din aceste
întrebări standard.
Scala nu poate fi folosită pentru a stabili un diagnostic, dar poate fi folosită pentru
evaluarea gradului de severitate la pacienții la care depresia a fost deja diagnosticată. Itemii
sunt cotați de evaluator în timpul interviului, scorul total (de la 0 - 100) reprezintă suma
scorurilor date de 2 evaluatori sau dublarea scorului unuia din ei. A devenit mai des utilizat
sistemul de raportare a scorului unui evaluator la punctajul maxim de 50 și de a se interpreta
scorul de 14 sau mai mult ca fiind un indiciu al depresiei care justifică tratamentul și scorul de
6-7 sau mai puțin ca fiind un indiciu al remisiei (Ziegler, 1976, Knesevich, 1977).
Hamilton (1982) sugera că atunci când scorul HRS (D) a fost redus la o treime sau
chiar mai puțin din valoarea acestuia înainte de tratament se poate spune că pentru pacient
tratamentul a avut succes.
Utilizare: Este folosită de evaluator după conversația cu pacientul. Numărul de
întrebări directe trebuie să fie minim iar întrebările să fie puse sub o formă pozitivă sau
negativă, în caz de necesitate (Dormiți bine ? Dormiți rău ?).
Cotare: Este suficientă 242c24c ; însumarea scorurilor obținute la diferiți itemi.
Date normative: Se consideră că este necesar un scor de cel puțin 18 pct. pentru a
vorbi de o depresie moderată; m=42,9 în debutul tratamentului la depresiile severe.
Întindere: 0 – 52 punte
Validare: Analiza funcțională a lui M. Hamilton a pus în evidență 3 factori
principali: încetinire, apatie; simptome somatice; anxietate. Validitatea de conținut este de
0.84 - 0.90 și prezintă corelații ridicate cu alte scale inclusiv scale de autourmărire (pentru
detalii vezi Rehm 1981).
INTERPRETARE
Identificarea subiecților cu depresie clinică înseamnă decelarea cazurilor de depresie
semnificativă din populația generală sau diferențierea pacienților cu depresie clinică de
pacienții cu alte tulburări clinice. Această diferențiere este una de natură categorială sau
tipologică în care evaluatorul trebuie să afle dacă subiectul împlinește criteriile de includere
într-una sau alta din categoriile nosologice stabilite dinainte.
Abordarea dimensională sau funcțională este diferită, în sensul că aici se caută să se
determine acele dimensiuni sau trăsături psihopatologice fundamentale din care o categorie
nosologică este compusă. Pentru a fi confidentă, o dimensiune trebuie să se deosebească de
alta. Aceiași dimensiune (simptom) poate fi întâlnită în mai multe categorii și ele nu sunt
specifice unui cadru nosologic dat. Dimensiunile psihopatologice se amestecă în diferite
proporții, în diferite categorii nosologice și foarte rar se întâlnesc tipuri categoriale pure din
punct de vedere dimensional. În secțiunea de față se pune întrebarea dacă depresia poate fi
4
disecată în dimensiuni caracteristice precum tristețea, pierderea speranței, neajutorarea, etc. și

dacă ele sunt coerente și bine definite ca dimensiuni independente ale depresiei și care sunt
acele instrumente de evaluare care le poate distinge și măsura.
Scala HRSD a fost introdusă în 1960 de Hamilton și ea a devenit cea mai folosită
scală în domeniu. Deși a apărut în acelașii an cu scala de depresie Cronholm-Ottoson, scala
Hamilton a devenit pe departe cea mai utilizată scală și un instrument internațional de
comunicare între investigatori. Ea este folosită mai ales în studii psihofarmacologice într-o
baterie standard de evaluare a severității simptomelor și a sensibilității la schimbare și a
generat un uriaș “data-base” pentru studii analitice sau comparative. Scala Hamilton este
foarte mult folosită și pentru valoarea ei instructivă în procesul de formare a noilor psihiatrii
sau psihologi clinicieni.
Scala originală a fost construită să cuantifice severitatea depresiei numai la pacienții
deja diagnosticați ca având depresie și nu ca un instrument de identificare a depresiei. Ea
tratează depresia ca un concept unitar și încercarea sa de a identifica componentele depresiei a
dat rezultate contradictorii.
Deși Hamilton a identificat 21 de dimensiuni de evaluare în lucrarea sa din 1960, el
s-a oprit numai la primele 17. Ceilalți 4 itemi, variația diurna a dispoziției, derealizarea,
simptomele paranoide și cele obsesionale au fost excluse fie din cauză că ele nu măsoară
depresia sau intensitatea ei, fie că ele apar prea rar în sindromul depresiv. Itemii au fost
selecționați din experiența interviurilor clinice cu pacienții depresivi și din descrierile clinice
din tratatele de specialitate. Din nefericire, scala a fost utilizată în mai multe variante, cu 17
itemi, 21 itemi sau cu 24 itemi (itemii adiționali au fost: lipsa de ajutor, lipsa de speranță și
lipsa de valoare). Treptat, în ultimii ani s-a folosit numai versiunea cu 21 itemi care a devenit
astfel versiunea “standard” pentru utilizări clinice sau de cercetare.
Unsprezece itemi sunt evaluați pe o scala 0-4 și restul itemilor pe o scala 0-2.
Scorul fiecărui item sintetizează frecvența și severitatea simptomelor. Evaluatorul
este invitat să “coteze ponderea ambelor atunci când judecă”. Pe baza scorului fiecărui item se
calculează scorul general al scalei și scorul factorilor scalei. Cel mai frecvent raportat în
lucrări științifice este scorul total.
Pentru scala cu 17 itemi scorul total se poate întinde de la 0 la 50, iar pentru scala cu
21 itemi scorul poate fi în plaja de la 0 la 62.
Scala Hamilton nu furnizează “scoruri prag” (cut-off points) dar în practică este în
general agreat ca un scor de: 7-17 semnifică o depresie ușoară, 18-24 reprezintă o depresie de
severitate medie, iar peste 25 o depresie de severitate mare (Endicott si colab. 1981).
Prin ”analiza în clustere" (cluster analysis) a scorurilor obținute la 240 pacienți
evaluați cu HDRS, acești autori identifică cinci subtipuri de depresie: anxios, suicidar,
somatizant, vegetativ și paranoid. Toate studiile au arătat că cei mai importanți factori sunt:
factorul somn (itemii 4, 5, 6), factorul anxietate (itemii 9, 10, 11) și factorul severitatea
depresiei (itemii 1, 2, 7, 8, 10, 13).
5
1. DEPRESIE (0-4).
Nu este ușor de evaluat; în general apare ca pesimism față de viitor, disperare,
tendința de a plânge, izbucniri în plâns. Ca o regulă, depresia ușoară este scăzută, cel puțin în
parte, de grupul de companie sau de o stimulare externă. Este important să ținem seama că
pacienții pot interpreta cuvântul de depresie în diferite feluri. Un mod frecvent este acel
"lowering of spirit", întunecarea spiritului.
Există o convingere generală că femeile plâng mai ușor decât barbații în condiții
normale, aceasta însă nu se poate extrapola foarte ușor și asupra depresiei. Nu este nici un
motiv să considerăm pentru moment că o evaluare a frecvenței crizelor de plâns ar induce în
eroare atunci când cotam intensitatea depresiei la femei.
COTARE:
0 – absența  absența totală sau ușoară, sentimentele ocazionale nu mai intense decât
sentimentele normale ale pacientului în stare de bine, normală.
1 – ușoară  semnalată doar dacă subiectul este întrebat, redată ca sentimentul de a-i
merge prost, indispus, descurajat; mai intense decât cele ocazionale.
 pot fi ușurate prin companie, prezență la muncă, activitate.
2 - moderată  semnalată spontan.
 sentimente persistente de depresie; abătut.
 simte des nevoia de a plânge, uneori chiar o face.
 nu este foarte simplu de ușurat prin companie.
3 - marcată  comunicată nonverbal.
 sentimente și mai intense.
 plânge frecvent.
 persistă pe timpul zilei și de la o zi la alta.
4 - severă  persistența sentimentelor severe.
 subiectul nu vorbește decât despre stările lui afective.
 este descrisă frecvent ca nemaifiind în stare să plângă; durează.
 sentimente chinuitoare, agonizante, persistente, sentimente imposibil de
ușurat.
ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU: Acum aș dori să vă pun câteva întrebări despre cum v-
ați simțit în ultima lună:
1. V-ați simțit suficient de bine dispus sau dimpotrivă depresiv, îngrijorat ?..................
2. Îmi puteți descrie? Cum este starea dvs. ?....................
3. Vă merge prost ?.....................
4. Sunteți descurajat ?..........................
5. Sunteți trist ?.......................
6. Cât de des v-ați simțit astfel ?.....................
7. Vă simțeați mai bine dacă erați cu cineva ?.......................
8. Cât de mult a ținut ?....................
9. Ați dorit să plângeți ?........................
10. Faptul că ați plâns v-a ușurat ?............................
6
11. Simțiți că nu mai sunteți în stare să plângeți ?............................

12. Este atât de rău încât devine chinuitor sau foarte dureros ?.......................
2. VINOVĂŢIE (0-4).
Este ușor de evaluat, dar trebuie făcută și aici o distincție între sentimentul de
vinovație patologică și un sentiment de vinovăție normală (ex. pentru unele acțiuni care
precipită declanșarea crizei, pacientul consideră d.p.d.v. rațional autoblamarea ca fiind
întemeiată).
De exemplu, pacientul poate accepta inițierea unor acțiuni dar, creșterea bruscă a
responsabilității îi poate precipita căderea. Când el se blamează pentru astfel de reacții el
caută o cauză și nu exprimă neapărat un sentiment de vinovație patologică.
COTARE:
0 - absent sau foarte ușoare sentimente de autoblamare, vinovație.
- aflate la granița cu normalitatea.
1- ușoară - părere proastă despre sine, persistă sentimentele de regret pentru
acțiunile trecute care în sine nu sunt foarte neobișnuite, autoreproșuri,
ideea de a fi cauzat un prejudiciu oamenilor.
2 - moderată - sentimente insistente și persistente de vinovăție și autoblamare
- care sunt evaluate ca fiind patologice de cel care face cotarea;
- ruminații asupra erorilor trecute sau asupra unor acțiuni condamnabile.
3 - severă - sentimente de vinovăție, autoblamare sau lipsa de interes față de
multiple arii ale existentei.
- apar adesea idei ca: boala = pedeapsă pentru greșelile din trecut;
- idei delirante de culpabilitate.
4 - iluzia condamnării, învinovățirii; convingerea vinovației cu sau fără
halucinații auditive - voci acuzându-l, denunțându-l sau halucinații
vizuale.
ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

1. Aveți o părere mai proastă - nu prea bună despre dumneavoastră ?.......................
2. Ați fost în mod deosebit critic cu dvs., simțind că nu faceți bine, că greșiți în tot ce
intenționați să faceți ?..........................
3. V-ați învinovățit pentru lucruri făcute în trecut sau mai recent ?..............................
4. V-ați simțit vinovat pentru ceva ?.................................
5. Ați simțit că v-ați abandonat la greu familia, prietenii sau că nu ați fost în stare să-i ajutați
atunci când aveau nevoie ?............................
6. Ați simțit că sunteți de blamat pentru boala dvs. ? Puțin ? Mult ? Considerați această boală
ca fiind o pedeapsă ?..............................
3. SUICID (0-4).
Acoperă o arie largă de sentimente de la cele ca: "viața nu merită trăită", până la
comportamente suicidare. Evaluarea intenției suicidare necesită o investigație atentă folosind
instrumente ca SIS (Suicide Scale Intent - Beck & all., 1974) - se foloșește atunci când
pacientul începe să manifeste simptome care ar putea duce la un deznodământ de acest tip sau
7
folosește amenințarea cu sinuciderea ca o armă pentru a obține ajutor sau pentru a-i amenința
pe alții.
COTARE:
0 - absent
1- ușoară - are impresia că viața nu merită efortul de a fi trăită.
- sentiment persistent sau care revine.
2 - moderată - își dorește moartea dar fără gânduri clare de sinucidere.
3 - severă - idei suicidare, planuri elaborate asupra sinuciderii sau chiar gesturi,
crestarea cu cuțitul, luarea unor cantități de medicamente mai mari dar nu
o doză letală.
4 - tentative de suicid.

1. Ați simțit vreodată că viața nu merită trăită ?...................................
2. V-ați dorit vreodată să fiți mort ?..................................
3. V-ați gândit vreodată să vă luați viața ?...............................
4. V-ați făcut vreodată vreun plan în acest sens ?...................................
5. Ați avut vreodată vreo tentativă de acest gen ?.....................................
4. INSOMNII DE ADORMIRE.
În aprecierea acestora trebuie să se țină seama atât de frecvența cât și de severitate.
Dacă insomnia nu este prezentă în fiecare noapte, folosiți sistemul de cotare prezentat mai jos,
dacă aceasta apare cel puțin o dată la 3 nopți.
COTARE:
0 - absentă sau ușoare perturbări ale adormirii nu mai dese decât cele normal
experiențiate.
1 - ușoare dificultăți de adormire (durata 30-60 min.) (până la 30 min. considerată
normală)
2 severe – dificultăți de adormire în fiecare seară (1h-2h).
5. INSOMNII ÎN TIMPUL NOPŢII.

Cel mai greu de cotat - fiind în fapt un construct al sistemului de cotare.
COTARE:
0 - absentă sau treziri normale, fiziologice
1 - treziri de 2-3 ori pe noapte fără probleme de readormire
2 - se trezește peste noapte frecvent și readoarme greu
6. INSOMNII DE TREZIRE.
COTARE:
0 - absente - somn cu durată normală, trezire normală
1 - ușoară - se trezește mai devreme decât ora obișnuită de trezire cu ½ sau 1h dar readoarme
2 - severă - treaz cu mai mult de 1 h față de timpul uzual, incapabil să mai adoarmă dacă se
trezește (rezistența la medicamente hipnotice, prezentă deseori fără alte tipuri de insomnie)
8
ÎNTREBĂRI GENERALE PENTRU INTERVIU:

1. Ați luat vreodată pastile de dormit ? Când ? Cât timp ?..............................................
2. Ați avut dificultăți de adormire sau de trezire ? Când ? Le mai aveți ? Cât timp au durat,
mai durează încă ?..............................
3. Când dormiți, dormiți bine ? Vă treziți obosit, odihnit ?.................................
4. La ce oră și cum vă treziți dimineața ?......................................
5. Vi s-a întâmplat să vă treziți noaptea ? Când ? De ce ?....................................
7. MUNCA ȘI ACTIVITATEA (INTERESE) (0-4).

Unul din lucrurile de care trebuie să se țină seama este acela de a-i separa pe cei care
și-au pierdut interesul pentru muncă și activitate de cei care înregistrează scăderea
performanței (atenție: nu trebuie inclusă aici fatigabilitatea și pierderea de energie - cotarea se
referă la scăderea eficienței și efortul deosebit necesar pentru a face orice). Când pacientul
trebuie internat în spital deoarece simptomele sale îl fac incapabil să facă față, cotarea se face
pe sistemul prezentat mai sus. Acest sistem nu se aplică atunci când prezența acestora în spital
este doar în scopul investigării și observării. Când pacientul consideră că se poate întoarce la
muncă trebuie evaluată exact natura muncii, volumul acesteia și solicitările la care este supus
pacientul.
Acesta este cazul de exemplu al casnicelor - există unele femei casnice care
consideră că această activitate constituie un efort dar care consideră că ar trebui să ia lucrurile
mai ușor sau dimpotrivă, care afirmă că au neglijat unele aspecte sau că ceilalți membri ai
familiei ar trebui să-și mărească contribuția la rezolvarea problemelor gospodărești.
Este însă foarte rar pentru o casnică să nu se mai intereseze deloc de casă - chiar și-n
cazul în care are un oarecare serviciu foarte scurt ca durată în afara casei, acestea dacă vor
trebuie să-și neglijeze casa pentru a-și păstra serviciul vor renunța mai degrabă la acesta din
urmă.
De asemenea, pentru cei care nu se angajează în diferite hobby-uri, pierderea
interesului nu pare atât de gravă.
Pacienții pot avea probleme și datorită faptului că nu sunt capabili să simtă afecțiune
pentru familia lor (sau invers).
Această problemă este însă tratată și în alte părți și nu este necesar, chiar dimpotrivă,
să fie abordată în mai multe locuri.
Pe de altă parte, pe cât de importantă este dacă, este menționată ca simptom, pe atât
de "fals" relevantă poate fi atunci când apare ca răspuns la o întrebare.
COTARE:
0 - absența dificultății
- activitate desfășurată normal
1 – ușoară - o pierdere definită dar ușoară a interesului (și bucuriei sau plăcerii) pentru
muncă, hobby-uri, activități casnice sau sociale. Sarcinile esențiale sunt
îndeplinite bine în continuare. Gânduri de incapacitate, slăbiciune, oboseală
cu referire la muncă, activități.
2 - moderata - scăderea performanței, pierdere semnificativă a interesului "dezertării"
repetate de la îndeplinirea sarcinilor chiar și a celor esențiale, indecizii,
ezitări (descrise direct sau indirect).
3 - marcată - pierderea eficienței devine imposibil de ascuns, deficiențele apar peste tot
dând naștere la comentariu, sarcinile casnice nu mai sunt îndeplinite, munca
este total dezorganizată, igiena și autoîngrijirea lasă de dorit, probleme cu
9
prietenii (abandon).
- în spital se cotează cu 3 puncte dacă bolnavul nu petrece cel puțin 3h pe zi
în activități ca: ajută infirmierele sau terapie ocupațională (se exclud
sarcinile de rutină din salon).
4 - incapabil să se descurce în viață, în societate, caută spitalul ca o protecție
(nu vine pentru investigație sau observație) sau abandonarea muncii datorită
bolii sale actuale. Rudele sau vecinii îi fac cumpărăturile și treburile în casă,
incapabil să aibă grijă de sine însuși.

1. Ați simțit vreo scădere a capacității dvs. de muncă ?................................
2. Care sunt efectiv activitățile pe care le realizați la muncă, acasă, hobby-uri, viața
socială?...............................
3. V-ați simțit vreodată depășit de sacinile pe care le aveați de realizat ?............................
4. Cum v-ați petrecut timpul ultimele zile ?....................................
5. Ați fost interesat de ce ați făcut ?..................................
6. Ați renunțat la activități obișnuite ? Dacă da, de ce ?...........................................
8. ÎNCETINEALĂ, LENTOARE (0-4).

Forme severe ale simptomului sunt rare, iar formele ușoare sunt greu de perceput.
Mulți pacienți spun că au observat că gândesc mai încet și că răspunsul lor emoțional este mai
întârziat decât de obicei. Întrebările pe această temă de obicei, conduc pe o cale falsă. De
aceea evaluarea se va face funcție de ceea ce observă evaluatorul și nu în funcție de
afirmațiile pacientului.
Se referă la lentoarea gândirii și a limbajului, scăderea capacității de concentrare,
scăderea activității motrice.
COTARE:
0 - absentă - limbaj și gândire normale
1 – ușoară - încetinirea ușoară a conversației, comunicării, fixitatea expresiei sau
oscilații ale răspunsului emoțional.
2 - moderată - vizibilă în conversație - voce monotonă, întârzierea răspunsului, tendința
de a sta fără să se miște.
3 - marcată - conversație dificilă - răspunsurile sunt date cu o asemenea încetineală,
încât fac interviul dificil prelungindu-l peste măsură.
4 - severă - conversație imposibilă, stupoare
9. AGITAŢIE (0-4).
Agitația severă când pacientul se mișcă tot timpul, își pișcă fața, îți smulge părul,
hainele de pe el este foarte rară. În cazul agitației ușoare componentele esențiale sunt agitația
motorie, impresia de tensiune și stress. Deși agitația și lentoarea par două simptome total
opuse, în forma lor ușoară pot apare împreună.
COTARE:
0 - absentă sau minimă, în limite normale
1 – ușoară - se joacă cu mâinile, părul, picioarele
2 - moderată - se trage de păr, își strânge, șifonează în palme batistele, hainele
3 - marcată - se mișcă tot timpul, nu poate sta liniștit în timpul interviului
4 - severă - se mișcă atât de mult încât interviul poate fi luat doar pe fugă.
10
10. ANXIETATE (simptome psihice) (0-4)

Multe simptome sunt incluse aici, ca de exemplu, tensiune și dificultate în relaxare,
iritabilitate, griji pentru probleme minore, teamă, panică, dificultăți în concentrare, uitare,
sentimentul de permanentă cădere. Cotarea se face ținând cont de modificările patologice care
apar în timpul bolii; trebuie să se facă o distincție clară între acestea și o dispoziție anxioasă.
Dacă un subiect fobic evită anxietatea printr-o restrângere a activității astfel încât să fie evitați
stimulii anxiogeni, cotarea se va face luând în considerare severitatea restricției.
COTARE:
0 - absentă
1 – ușoară - tensiune subiectivă și iritabilitate
- griji nefondate, tensiuni care nu sunt permanente, care nu ocupă tot timpul
pacientului.
2 - moderată - simptome frecvente și de mare intensitate și care preocupă subiectul un
timp îndelungat.
3 - marcată - fobie, riscă apariția reacțiilor de panică – neliniște evidentă în expresia
faciala și limbaj (anxietate severă).
4 - severă - temeri exprimate fără a i se pune întrebări, anxietate intensă, vecină panicii
care domină viața mentală a pacientului și întreaga discuție în timpul
interviului. Atacuri frecvente de panică și fobie (atacuri de panică
invalidante).

1. V-ați simțit nervos, anxios sau înspăimântat ?..................................................
2. V-ați simțit tensionat sau incapabil de a va relaxa ?....................................................
3. V-ați simțit vreodată ca și cum ceva groaznic tocmai ar trebui să se întâmple ?..................
11. ANXIETATE SOMATICĂ (manifestări fizice ale anxietății).

Se referă la efectele ușor de recunoscut ale unei hiperactivități a sistemului respirator,
cardiovascular, gastrointestinal și urinar. Pacienții se mai pot plânge de asemenea și de atacuri
de amețeală, voalare a imaginilor vizuale, ștergere a capacității de diferențiere a nuanțelor.
Aceste ultime 3 simptome par a fi mai frecvente la femei decât la bărbați.
COTARE:
0 - absentă
1 – ușoară (discretă) - gastro-intestinale - gura uscată, tulburări digestive, diaree, colici,
eructații - apar mai rar decât de 2 ori pe săptămână
2 - moderată - crește intensitatea și severitatea simptomelor - apar mai des decât de 2 ori
pe săptămână
3 - marcată - cardio-vasculare, cefalee persistente, frecvente, apar zilnic. Ocazional apar
simptome foarte severe, invalidante
4 - severă - simptome severe și persistente - incapacitate funcțională

1. Ați avut următoarele simptome ?
- gastro-intestinale: - gura uscată ………………………….
- indigestie……………………………
- diaree……………………………….
- crampe…………………………..
- vărsături…………………………..
11
- balonări………………………….
- cardio-vasculare: - palpitații…………………………..
- respiratorii: - oftat………………………………
- hiperventilație…………………….
- transpirații…………………………….
- nevoia de a urina mai des…………………
- dureri de cap etc………………………….
2. Cât de des ?...............................................................................
3. Cât de intense erau aceste simptome ?..............................................
12. SIMPTOME GASTROINTESTINALE (0-2).

Unul din simptomele caracteristice în depresie este pierderea apetitului. Apare uneori
și constipația însă este mai puțin obișnuită. În anumite ocazii mai rare pacienții acuză senzația
de durere abdominală. Simptome ca indigestia, gaze și dureri sunt frecvent asociate anxietății.
În depresia ușoara mulți pacienți câștiga în greutate.
COTARE:
0 - absente - apetit normal
1 – ușoară - pierderea poftei de mâncare, dar mănâncă fără a fi îndemnat de infirmiere;
senzație de greutate abdominală; apariția constipației
2 - severă - simptome accentuate, distincte - scăderea progresivă a apetitului,
instalarea definitivă a constipației, reclamând folosirea unei cantități
neobișnuite de laxative.
ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU

1. Cum este apetitul dvs. ?..........................................................
2. Ați suferit de constipație ?......................................................
13. SIMPTOME SOMATICE GENERALE (0-2).

Se împart în două grupuri:
1. fatigabilitate - până la gradul în care pacienții se simt obosiți tot timpul. În plus
pacienții reclamă o pierdere de energie care pare a fi legată de dificultățile în
începerea unei acțiuni;
2. dureri musculare difuze si greu de definit sau localizat, este al doilea grup,
care apar cu precădere în zona spatelui și uneori în membre; senzația de greutate.
Nu este neobișnuit la femei să atribuie unei dureri de spate o cauză genitală, de
aceea acest simptom necesită o investigație atentă.
COTARE:
0 - absentă
1 – ușoară oboseală ce apare disproporționată față de efortul depus; greutate la spate,
cap sau membre; pierderea energiei, fatigabilitate
2 - severă simptome accentuate, distincte, nevoia frecventă de a se odihni, se simte
epuizat de activitățile fizice, dificultate de a susține un efort, simte corpul
greu, epuizare.

1. Obosiți ușor ?.............................................................
2. Tot timpul ?..............................................................
12
3. Aveți multă energie ?................................................

4. Este un efort să faceți orice ?.............................................
5. Vă petreceți mult timp odihnindu-vă ?.........................................
6. În pat ?........................................................................
14. SIMPTOME GENITALE (pierderea libidoului).

Este un simptom caracteristic depresiei, dificil de decelat la persoane în vârsta și la
cei la care obișnuit activitatea sexuală înregistrează un nivel scăzut ex. pacienți singuri, fără
partener. Evaluarea se bazează pe modificările patologice, tulburări determinate de boala
pacientului. Informațiile inadecvate sau lipsa informațiilor sunt cotate ca nule.
COTARE:
0 - absentă - activitate normală
1 – ușoară - o pierdere ușoară a interesului sau o scădere a activității
2 - severă - absență totală a interesului și activității

1. Ați observat vreo schimbare a intreresului dvs. pentru sex în ultima vreme ?...................
2. V-ați pierdut interesul pentru celălalt sex de curând ?......................................
3. Ați avut anumite tulburări de dinamică sexuală ?..............................................
4. Ați avut relații sexuale mai puține decât de obicei ?...........................................
15. IPOHONDRIE (0-4).

Forma severă a simptomului se referă la idei delirante și halucinații în legătură cu
diferite blocaje sau boli invalidante (sentimentul de distrugere treptat); sunt neobișnuite la
bărbați. Excesiva preocupare pentru funcțiile corpului, atenția concentrată asupra propriului
corp este esențială în ipohondrie.
COTARE:
0 - absentă
1 – ușoară - atenția concentrată asupra propriului corp, relevată atunci când pacientul
este întrebat, când nu este chestionat asupra acestor probleme ele nu apar
spontan în discuție.
2 - moderată - preocupare pentru simptomele fizice și gânduri asupra unor afecțiuni
organice, relevate voluntar
3 - marcată - convingere irațională puternică de a fi bolnav fizic - plângeri frecvente,
cerere de ajutor, se pot desprinde informații și din starea pacientului
4 - severă - idei delirante ipohondrice.

1. V-ați gândit mult în ultimele zile la sănătatea dvs. ? ………………………….
2. Atenția dvs. s-a fixat pe corp ? …………………………………….
3. Pe funcționarea organismului dvs.?......................................................
13
16. SCĂDERE ÎN GREUTATE (0-2).

Cel mai simplu mod de a cota această variabilă este prin evaluarea diferenței în
greutate prin cântărire repetată - problema este că nu toți pacienții se cântăresc frecvent, nu-și
cunosc greutatea.
DUPĂ SPUSELE BOLNAVULUI:

0 - absentă - nici o pierdere în greutate
1 – ușoară - pierdere de greutate legată probabil de boala actuală
2 - marcată - pierdere de greutate semnificativă
APRECIATĂ DE CÂNTĂRIRI:
0 - absentă - mai puțin de 500 gr. / săptămână
1 – ușoară - peste 500 gr. / săptămână
2 - marcată - mai mult de 1000 gr. / săptămână
17. CONȘTIINŢA BOLII (0-2).

Nu apare cu necesitate atunci când pacientul neagă că suferă de boli mintale. Poate
însemna și că aceștia nu recunosc faptul că sunt nebuni dar pot recunoaște că suferă de o
afecțiune nervoasă. Când apar astfel de situații, de incertitudini se pun întrebări suplimentare
legate de sentimentul de vinovație și de ipohondrie.
COTARE:
0 - prezentă - recunoaște că este deprimat și bolnav
1 - pierdere parțială – recunoaște că este bolnav, dar atribuie aceasta hranei, climei,
surmenajului, unui virus, unei nevoi de liniște
2 - absentă - neagă că este bolnav
14
1. Dispoziția depresivă.
Acest item acoperă atât comunicarea verbală cât și cea nonverbală privind tristețea,
pierderea speranței, disperarea și neajutorarea.
0 Dispoziție neutră.
1 Atunci când nu este sigur dacă pacientul este mai nefericit sau depresiv ca de
obicei. De ex. pacientul indică vag că este mai depresiv ca deobicei.
2 Atunci când pacientul este mai preocupat de experiențele neplăcute deși nu se simte
deznădăjduit sau neajutorat.
3 Pacientul prezintă în mod evident semne nonverbale de depresie și/sau în anumite
momente este copleșit de neajutorare și deznădejdie.
4 Interviul este dominat de remarcile pacientului privind nenorocirea sau neajutorarea
sa sau semne nonverbale ce dovedesc aceasta, fără a i se putea distrage atenția de la
acestea.
2. Autodeprecierea sau sentimentul de vinovăție.

Acest item acoperă scăderea stimei de sine și sentimentul de vinovăție.
0 Nu există autodepreciere și sentimente de vinovăție.

1 Nu se poate preciza dacă sunt prezente sentimente de culpă din cauză că pacientul
este preocupat doar de faptul că în cursul actualului episod a fost o povară pentru
familie și colegi.
2 Autodepreciere sau sentiment de vinovăție ce sunt prezente în mod mai pregnant
pentru că pacientul este preocupat de evenimente ce au avut loc în trecut.
3 Pacientul suferă de sentimente de culpă mai pronunțate. Poate exprima sentimentul
că suferința actuală este în oarecare măsură o pedeapsă. Se poate cota 3 atâta timp
cât pacientul poate conștientiza faptul că opinia sa este nefondată.
4 Sentimentele de culpă sunt susținute cu fermitate și rezistă la orice contraargumente
astfel încât au devenit idei paranoide.
3. Impulsuri suicidare.
0 Nu există impulsuri suicidare.

1 Pacientul consideră că viața nu are nici o valoare însă nu exprimă dorința de a muri.
2 Pacientul dorește să moară dar nu are planuri să-și ia viața.
3 Este probabil ca pacientul meditează să-și ia viața.
4 Dacă pe parcursul zilei de dinaintea interviului pacientul a încercat să comită
suicidul sau dacă pacientul este internat și în supraveghere din cauza riscului
suicidar.
4. Insomnia de adormire.
0 Absent.
1 Când pacientul a fost nevoit să stea de 1-2 ori în ultimele 3 nopți mai mult de 30
minute culcat în pat ca să adoarmă.
2 Când pacientul a stat toate cele 3 nopți mai mult de 30 minute în pat ca să adoarmă.
15
5. Treziri nocturne.
Pacientul se trezește o dată sau de mai multe ori în timpul nopții.
0 Absent.
1 O dată sau de două ori în timpul ultimelor trei nopți.
2 Cel puțin în fiecare noapte.
6. Insomnie de trezire - trezire prematură.

Pacientul se trezește înainte de ora planificată sau de cea obișnuită.
0 Absent.
1 Cel puțin cu o ora înainte și poate readormi.
2 Constant cu mai mult de o oră înainte în fiecare dimineață.
7. Munca și interese.
Acest item include atât munca prestată cât și motivația. A se nota că evaluarea
oboselii și a fatigabilității și a manifestărilor lor psihice sunt incluse în itemul 13 (simptome
somatice generale) și în itemul 23 (oboseală și durere).
A. La prima evaluare a pacientului:

0 Activitate normală de muncă.
1 Atunci când pacientul exprimă insuficiență din cauza absenței motivației și/sau
tulburări în îndeplinirea uzuală a muncii cotidiene pe care pacientul o îndeplinește,
de altfel, fără a o reduce.
2 O pronunțată insuficiență datorată lipsei motivației și/sau deficit în îndeplinirea
muncii uzuale. Pacientul și-a redus capacitatea de muncă, nu poate susține ritmul
normal, se descurcă mai puțin bine la serviciu și acasă. Pacientul poate, uneori, să
stea acasă în timpul serviciului sau poate pleca acasă mai devreme.
3 Atunci când pacientul a fost catalogat "bolnav" sau dacă pacientul a fost spitalizat
dar poate participa câteva ore pe zi la activitățile spitalului.
4 Atunci când pacientul este complet spitalizat și în general nu participă la activitățile
din spital.
B. La evaluările săptămânale:
0 Activități normale de muncă:
a. Pacientul se rezumă la nivelul sau normal de activitate;
b. Când pacientul nu are probleme în a se rezuma la muncă obișnuită.
1 a. Pacientul lucrează dar la un nivel redus de activitate, fie din lipsa de
motivație, fie din incapacitatea de a-și atinge nivelul normal de funcționare în
activitate;
b. Pacientul nu lucrează și este dificil de apreciat dacă poate face munca fără
dificultate.
2 a. Pacientul lucrează dar la un nivel evident scăzut din cauza unor episoade de
lipsă de concentrare, fie din cauza reducerii timpului de lucru;
b. Pacientul este încă spitalizat sau considerat bolnav, participă mai mult de 3-4
ore pe zi la activitățile din spital sau domestice și poate să îndeplinească
munca normală doar la un nivel redus.
3 Pacientul este incapabil să îndeplinească o activitate normală dar participă pentru 3-
4 ore în activitățile spitalului. Se poate schimba statutul de internat cu cei din
staționarul de zi dar externarea nu este recomandată.
16
4 Pacientul este spitalizat și în general incapabil de a participa la activitățile din

spital.
8. Lentoare generală.
0 Activitate motorie și verbală normale cu expresie facială adecvată.

1 Viteza conversațională îndoielnică sau ușor redusă, și expresia facială ușor imobilă.
2 Viteza conversațională clar redusă, cu intermitență; reducerea gesturilor și
mișcărilor.
3 Interviul este clar prelungit datorită latențelor lungi și a răspunsurilor scurte; toate
mișcările sunt foarte lente.
4 Interviul nu poate fi complet; încetinirea este aproape de stupor.
9. Agitație.
0 Activitate motorie normală cu expresie facială adecvată.

1 Agitație îndoielnică sau ușoară. De ex. tendința la schimbarea poziției în scaun sau
momente de scărpinare a capului.
2 Frământarea mâinilor sau bătăirea picioarelor, schimbarea frecventă a poziției în
scaun, neliniștit, în spital plimbându-se un pic.
3 Pacientul nu poate sta pe scaun în timpul interviului și/sau se plimbă în spital.
4 Interviul trebuie făcut "din mers", merge aproape continuu. Își trage hainele și
părul.
10. Anxietate psihică.

Acest item include tensiune, iritabilitate, îngrijorare, insecuritate, teamă și
aprehensiune anticipatorie. Deseori este deficil să distingem între trăirea anxietății
(anxietatea "psihică" sau "centrală") și manifestările fiziologice ale anxietății ("periferice")
care pot fi observabile, precum tremurul mâinilor sau transpirații. Cel mai important este
afirmația pacientului despre îngrijorarea, insecuritatea, nesiguranța sau spaima lui.
0 Pacientul nu este nici iritabil, nici mai nesigur ca de obicei.

1 Este îndoielnic dacă pacientul se simte în nesiguranță sau iritabil mai mult decât
obișnuit.
2 Pacientul exprimă mai explicit că se află într-o stare de anxietate, aprehensiune sau
iritabilitate, care este dificil de controlat. Aceasta este fără influență asupra vieții de
zi cu zi a pacientului deoarece îngrijorarea se referă la problemele minore ale vieții.
3 Anxietatea sau insecuritatea este uneori mai dificil de controlat deoarece
îngrijorarea se referă la accidente sau daune majore care ar putea surveni în viitor,
astfel anxietatea poate fi trăită ca panică, de ex. o spaimă copleșitoare. Aceasta
interfera ocazional cu viața de zi cu zi a pacientului.
4 Sentimentul de spaimă este prezent atât de des încât interfera semnificativ cu viața
cotidiană a pacientului.
11. Anxietatea somatică.

Acest item include toate concomitentele fiziologice ale anxietății. Toate sentimentele
trebuie cotate la itemul 10.
0 Când pacientul nu este mai înclinat ca deobicei să trăiască corporal stările anxioase.
1 Când pacientul trăiește ocazional ușoare manifestări precum simptome abdominale,
transpirații sau tremor; totuși descrierea lor este vagă și lipsită de încredere.
17
2 Când pacientul trăiește din timp în timp dureri abdominale, transpirații, tremor, etc.
Simptomale și semnele sunt clar descrise dar nu sunt marcate sau incapacitante, de
ex. nu influențează viața de zi cu zi a pacientului.
3 Concomitentele fiziologice ale anxietății psihice sunt marcate și adesea foarte
îngrijorătoare interferând ocazional viața de zi cu zi a pacientului.
4 Concomitentele fiziologice ale anxietății psihice sunt numeroase, persistente și
adesea incapacitante. Interferă marcat viața de zi cu zi a pacientului.
12. Simptome gastro-intestinale.

Simptomele pot apărea în întreg tractul gastro-intestinal. Gura uscată, pierderea
apetitului și constipația sunt mai frecvente decât crampele și durerile intestinale. Ele
trebuiesc deosebite de simptomele gastrointestinale ale anxietății (mișcări de evacuare ale
intestinului, frământări ale stomacului) sau de ideile nihiliste (“nici o mișcare a intestinului
de săptămâni sau luni, intestinele au fost scoase”) care trebuiesc cotate la itemul 15 -
hipocondria.
0 Fără acuze gastrointestinale (sau simptome neschimbate de la debutul depresiei).

1 Mănâncă fără încurajări din partea personalului și ingestia alimentelor este aproape
normală dar fără plăcere (mâncarea nu are gust, etc.). Uneori este constipat.
2 Ingestia de alimente este redusă; pacientul trebuie îndemnat să mănânce. De regulă
este constipat. Laxativele sunt deseori încercate dar fără efect.
13. Simptome somatice generale

Simptomele centrale sunt oboseala și extenuarea, pierderea energiei. De asemenea,
apar dureri musculare difuze și dureri în ceafă, spate sau membre.
0 Pacientul nu este mai obosit sau deranjat de tulburări corporale mai mult ca de
obicei.
1 Sentimente foarte vagi sau îndoielnice de fatigabilitate sau alt discomfort somatic.
2 Oboseala și extenuare clară și constantă și/sau tulburări corporale, de ex. dureri
musculare.
14. Interes sexual (libidou).

Acest subiect este dificil de abordat, mai ales la pacienții în vârstă. La bărbați,
încearcă să întrebi despre preocupările și impulsurile sexuale iar la femei despre
responsivitatea la sugestiile sexuale (atât despre angajarea sexuală cât și despre satisfacția
obținută prin actul sexual).
0 Activitatea și interesul sexual este ca de obicei.

1 Reducerea ușoară sau îndoielnică a interesului și plăcerii sexuale.
2 Pierderea clară a apatitului sexual. Deseori impotență funcțională la bărbați sau
lipsă libidou sau dezgust total la femei.
15. Hipocondria.
Preocupări față de simptome sau funcții corporale în absența bolilor somatice.
0 Pacientul nu se preocupă mai mult decât de obicei de ușoarele simptome somatice

sau de funcțiile corporale.
1 Ușor sau incert preocupat cu simptomele uzuale somatice ușoare sau cu funcțiile
corporale.
2 Aproape îngrijorat de sănătatea fizică. Pacientul înfățișează gânduri cu privire la
18
boli organice cu o tendință de "somatizare" a prezentării clinice.

3 Pacientul este convins că suferă de o boală fizică care poate explica toate
simptomele sale (tumora cerebrală, cancer abdominal, etc.), dar pacientul poate fi
convins pentru scurt timp că aceasta nu este cazul lui.
4 Preocuparea pentru disfuncțiile corporale ating dimensiuni paranoide. Delirul
hipocondriac are adesea o calitate nihilistă sau idei de culpabilitate: este ros pe
dinăuntru, insecte și devorează carnea; intestinele sunt blocate; alți pacienți sunt
infectați de sifilis sau au miros oribil. Contraargumentele nu au efect.
16. Pierderea conștiinței bolii.

Itemul are înțeles numai dacă observatorul este convins că pacientul se află încă în
stare depresivă în perioada interviului.
0 Pacientul acceptă că are simptome depresive sau o boală "nervoasă".

1 Pacientul acceptă încă că este bolnav, dar consideră că aceasta este secundară unei
situații necorelate cu boala, cum ar fi malnutriția, climatul, suprasolicitarea.
2 Neagă că ar fi bolnav. Pacienții deliranți sunt prin definiție fără conștiința bolii.
Interviul trebuie totuși direcționat pe atitudinea pacientului asupra simptomelor lui
de vinovăție (itemul 2) sau hipocondrie (itemul 15), dar alte simptome delirante
trebuie la fel luate în seamă.
17. Scăderea ponderală.

Încercați să obțineți informații obiective. Dacă acest lucru nu este posibil fiți
conservativi în estimare.
A. La primul interviu acest item acoperă întreaga perioadă actuală de boală:
0 Fără pierdere ponderală.
1 1 - 2,5 kg pierdere ponderală.
2 Pierdere ponderală de peste 3 kg.
B. La interviurile săptămânale:
0 Fără pierdere ponderală.
1 0,5 kg slăbire pe săptămână.
2 1 kg sau mai mult slăbire pe săptămână.
18. Insomnia (în general).

Acest item acoperă doar trăirea subiectivă a pacientului privind durata somnului
(ore de somn pentru 24 ore) ăi profunzimea somnului (somn superficial ăi întrerupt de somn
constant ăi profund). Evaluarea se bazează pe trei nopți precedente, independent de
administrarea de hipnotice sau sedative.
0 Somn de profunzime și durată obișnuită.

1 Durata somnului este îndoielnică sau puțin redusă (de ex. prin dificultatea de a
adormi, dar nu este afectată profunzimea somnului).
2 Profunzimea somnului este, de asemenea, redusă, somnul fiind mai superficial. În
totalitate somnul este perturbat.
3 Durata somnului ca și profunzimea lui sunt schimbate în mod evident. Perioadele
de insomnie durează în totalitate doar câteva ore în 24h.
4 Este dificil de stabilit durata somnului în privința mărimii lui, pacientul vorbind
doar de scurte ațipiri dar nu de somn efectiv.
19
19. Lentoare motorie.
0 Activitate motorie normală, expresie facială adecvată.

1 Activitate motorie probabil scăzută. De ex. expresia facială ușor sau îndoielnic
redusă.
2 Lentoare motorie evidentă (de ex. gesturi încetinite, pași lenți).
3 Toate mișcările sunt foarte lente.
4 Lentoare motorie sau chiar stupor.
20. Lentoare verbală.

Acest item include schimbări în fluxul vorbirii și a capacității de a verbaliza
gândurile și emoțiile pacientului.
0 Vorbire și ideație normale.

1 Lentoare ușoară sau incertă în cursul dialogului.
2 Inhibiție mai clară în cursul dialogului.
3 Dialog dificil, vorbire foarte lentă.
4 Inhibiția vorbirii sau stupor.
21. Lentoare intelectuală.

Acest item acoperă dificultățile de concentrare, în luarea deciziilor în problemele
curente ș de memorie (de ex. în afectarea intelectuală).
0 Pacientul nu prezintă dificultăți mai mici sau mai mari decât de obicei în
concentrare și/sau memorie.
1 Este îndoielnic dacă pacientul are dificultăți în concentrare și/sau memorie.
2 Chiar cu un efort major este dificil pentru pacient să se concentreze asupra muncii
lui, dar încă fără influență asupra vieții de zi cu zi a subiectului.
3 Dificultate mai pronunțată în concentrare, memorie sau decizie. De ex. are
dificultăți de a citi un articol de ziar sau de a urmări emisiunile la televizor.
(Cotează 3 atâta timp cât pierderea concentrării sau tulburările de memorie nu au
fost clar influențate de interviu).
4 Când pacientul dovedește dificultăți de concentrare și/sau memorie pe parcursul
interviului și/sau când deciziile sunt luate cu o considerabilă întârziere.
22. Lentoare emoțională.

Acest item acoperă reducerea interesului și contactului emoțional cu ceilalți oameni.
Reducerea dorinței sau a abilității de a comunica propriile sentimente și opinii și de a
împărtăși durerile și bucuriile este trăită de pacient ca dureroasă și alienantă.
0 Pacientul nu este mai mult sau mai puțin interesat emoțional în contactul cu alte
persoane.
1 Pacientul pare probabil mai introvertit emoțional ca de obicei.
2 Pacientul și-a pierdut în mod evident dorința sau abilitatea de a fi împreună cu
cunoscuți sau persoane noi.
3 Pacientul se izolează în anume grad. Nu are abilitatea de a stabili contacte strânse
cu oamenii pe care-i întâlnește în afara casei (colegi de serviciu, pacienți, personal
din spital).
4 Pacientul se izolează și în relațiile cu familia sa. Se simte indiferent chiar lângă
prietenii apropiați sau familie.
20
23. Oboseala și dureri.

Acest item include slăbiciune, tendința de a leșina, oboseală, dureri mai mult sau
mai puțin localizate în mușchi sau organe interne. Oboseala musculară este obișnuit
localizată în extremități. Pacientul poate lua acest motiv pentru dificultățile sale din muncă
pe măsură ce are sentimentul de oboseală și greutate în membre. Durerile musculare sunt
adesea localizate în spate, ceafă sau umeri și sunt percepute ca tensiune sau durere.
Sentimentul de greutate sau plinătate crește până la senzația reală de durere ce este des
localizată ca "disconfort toracic" (diferit de durerile cardiace), dureri abdominale sau dureri
de cap. Este dificil de a deosebi durerile "psihice" de cele "fizice". O notă specială trebuie
dată durerilor "psihice" vagi.
0 Pacientul nu este mai mult sau mai puțin obosit sau deranjat de disconfortul
corporal decât de obicei.
1 Sentiment vag sau incert de oboseală musculară sau disconfort somatic.
2 Sentimentele de oboseală musculară sau disconfort somatic sunt mai pronunțate.
Apar senzații dureroase ca migrena dar care nu influențează viata de zi cu zi
3 Fatigabilitatea musculară sau durerea difuză este prezentată în mod evident ca
interferând ocazional cu viața cotidiană a pacientului.
4 Oboseala musculară și durerile difuze sunt constante și determină o suferință severă
astfel încât interferă marcat cu viața cotidiană a pacientului.
21

Scala de Evaluare Depresie Hamilton 17 Itemi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scala de Evaluare Depresie Hamilton 17 Itemi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Veria Adrian – Cabinet Individual de Psihologie

Localitatea Slatina, str. Eroilor nr. 41 A, jud. Olt

Numele subiectului: __________________________________________

Data evaluării: ______________________________________________

BIFEAZĂ RĂSPUNSUL POTRIVIT PENTRU FIECARE ITEM

SCALA DE EVALUARE A DEPRESIE

Utilizați acest chestionar pentru a evalua severitatea depresiei la pacienții

1. Stare de deprimare (tristețe, disperare, neajutorare, inutilitate):

2. Se plânge că în fiecare seară adoarme cu greu.

5. Insomnie în timpul nopții:

8. Încetineală psihomotorie (lentoarea gândirii și a limbajului; reducerea capacității de

10. Anxietate (psihologică):

12. Simptome somatice (gastrointestinale):

13. Simptome somatice generale:

14. Simptome genitale (așa simptome ca pierderea libidoului; deteriorarea performanței

16. Pierdere în greutate:

17. Conștientizarea bolii:

Scor total (totalul răspunsurilor încercuite): ________

disecată în dimensiuni caracteristice precum tristețea, pierderea speranței, neajutorarea, etc. și

11. Simțiți că nu mai sunteți în stare să plângeți ?............................

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

5. INSOMNII ÎN TIMPUL NOPŢII.

ÎNTREBĂRI GENERALE PENTRU INTERVIU:

7. MUNCA ȘI ACTIVITATEA (INTERESE) (0-4).

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

8. ÎNCETINEALĂ, LENTOARE (0-4).

10. ANXIETATE (simptome psihice) (0-4)

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

11. ANXIETATE SOMATICĂ (manifestări fizice ale anxietății).

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

12. SIMPTOME GASTROINTESTINALE (0-2).

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU

13. SIMPTOME SOMATICE GENERALE (0-2).

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

3. Aveți multă energie ?................................................

14. SIMPTOME GENITALE (pierderea libidoului).

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

15. IPOHONDRIE (0-4).

ÎNTREBĂRI PENTRU INTERVIU:

16. SCĂDERE ÎN GREUTATE (0-2).

DUPĂ SPUSELE BOLNAVULUI:

17. CONȘTIINŢA BOLII (0-2).

2. Autodeprecierea sau sentimentul de vinovăție.

0 Nu există autodepreciere și sentimente de vinovăție.

0 Nu există impulsuri suicidare.

6. Insomnie de trezire - trezire prematură.

A. La prima evaluare a pacientului:

4 Pacientul este spitalizat și în general incapabil de a participa la activitățile din

0 Activitate motorie și verbală normale cu expresie facială adecvată.

0 Activitate motorie normală cu expresie facială adecvată.

10. Anxietate psihică.

0 Pacientul nu este nici iritabil, nici mai nesigur ca de obicei.

11. Anxietatea somatică.

12. Simptome gastro-intestinale.

0 Fără acuze gastrointestinale (sau simptome neschimbate de la debutul depresiei).

13. Simptome somatice generale

14. Interes sexual (libidou).

0 Activitatea și interesul sexual este ca de obicei.

0 Pacientul nu se preocupă mai mult decât de obicei de ușoarele simptome somatice

boli organice cu o tendință de "somatizare" a prezentării clinice.

16. Pierderea conștiinței bolii.

0 Pacientul acceptă că are simptome depresive sau o boală "nervoasă".

17. Scăderea ponderală.